APRILIE 2011 anul XIX Nr. 392 REDACTOR { EF Manuela Elena NEAM}U REDAC} IA Sorin ANGHEL - redactor CORESPONDEN} I Dana MIHALACHE, Adrian VLAD, Thomas CSINTA (F), Titi BOR}EA, Viorel BACIU [i Aurelian {U}~-{AI SECRETARIAT TEHNIC Roxana MIH~ILESCU, Indira GHEORGHE [i Dan CÂRSTOIU Sumar COORDONATOR Christian CIOCAN Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-5, sector 5, Bucure[ti. Tel/fax: 021.250.98.89. E-mail: revistapolitiei@gmail.com Tiparul: «F`g`ra[ Print» Bucure[ti; ISSN 1584-9910 R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor. Reproducerea integral` sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul prealabil al redac]iei, este interzis`. 28 pagini - 2 LEI Se distribuie gratuit la Sec]iile de Poli]ie din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia. Revista func]ioneaz` \n baza Hot`rârii nr. 253/PJ/1991 [i face parte din Asocia]ia Poli]i[tilor bucure[teni ASPOL. Cheltuielile de editare [i tip`rire sunt autofinan]ate, fiind acoperite prin publicitate [i acte de sponsorizare, conform legilor \n vigoare. PUBLICA}IE EDITAT~ DE DIREC}IA GENERAL~ DE POLI}IE A MUNICIPIULUI BUCURE{TI Permis european de port-arm` 25 de ani de la \nfiin]area Servicilui Pirotehnic Ni[te necunoscu]i... bine preg`ti]i \n fraude Cum s` ne ferim de infractori? Migra]ia [i violen]a maselor Spargere la domnul chestor Nesedentarii 3 5 6 14-15 16-17 18-19 20-21
C o o p e r a r e j u d i c i a r ` i n t e r n a ] i o n a l ` LA ZI Începând cu anul 2008, Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti a fost integrat` Grupului de Lucru al {efilor Poli]iilor Judiciare din Marile Ora[e din Europa Central` [i de Est. Având în vedere c` majoritatea capitalelor europene se confrunt` cu o problematic` similar` în domeniul men]inerii unui climat de ordine [i siguran]` public`, în cadrul acestui grup de lucru se dore[te ca prin schimbul de experien]` [i de informa]ii între for]ele de poli]ie participante, s` se identifice posibilit`]i de solu]ionare a unor cazuri cu implicare interna]ional`, ceea ce ar conduce implicit [i la îmbun`t`]irea serviciului poli]ienesc. Întâlnirile dintre [efii Poli]iilor Judiciare din Marile Ora[e din Europa Central` [i de Est sunt bianuale [i sunt organizate, prin rota]ie, de Poli]ia unuia dintre ora[ele participante, lucr`rile desf`[urându-se în limba german`. În perioada 30 martie - 1 aprilie, s-a derulat la Bucure[ti Conferin]a {efilor Poli]iilor Judiciare din Marile Ora[e din Europa Central` [i de Est. În acest context, Poli]ia Capitalei a g`zduit reuniunea a cinci delega]ii din ora[ele: Viena, München, Budapesta, Praga [i Var[ovia. Agenda întâlnirii a cuprins urm`toarele teme: 1. Rolul [i importan]a activit`]ilor de cercetare la fa]a locului în combaterea eficient` a criminalit`]ii; 2. Rolul Unit`]ilor Speciale ale Poli]iei în marile aglomer`ri urbane. În dezbaterea acestor teme, s-au constatat similitudini structurale [i organiza]ionale în ceea ce prive[te activitatea de cercetare la fa]a locului, precum [i metodele [i mijloacele tehnice folosite. Totodat`, s-a reiterat necesitatea colabor`rii dintre poli]iile judiciare [i forma]iunile criminalistice. Pentru înf`ptuirea unui act de justi]ie corect, imediat, [i care poate conduce la reducerea costurilor POLI}IA CAPITALEI - Aprilie 1
LA ZI aferente, activitatea de cercetare la fa]a locului trebuie s` se desf`[oare cu personal specializat, la standarde înalte [i pe baza unor proceduri de lucru performante. De asemenea, o alt` concluzie ce a fost desprins` cu aceast` ocazie are în vedere accentul deosebit ce trebuie pus pe cunoa[terea persoanelor predispuse la înc`lcarea legii, monitorizarea atent` a activit`]ilor desf`[urate de acestea, ceea ce poate conduce la realizarea unei ac]iuni preventive bine fundamentate, aplicabil` la nivel de grup [i adaptat` la nivel individual. Ca o premis` pentru eficientizarea [i sporirea capacit`]ii opera]ionale de prevenire, interven]ie [i solu]ionare a cauzelor penale cercetate, trebuie avut în vedere extinderea bazelor de date, dezvoltarea celor existente [i interconectarea acestora, ceea ce ar putea permite poli]i[tilor din diferite ]`ri accesul rapid la informa]ii de interes operativ, dar [i realizarea unor schimburi de date. În ceea ce prive[te cea de-a doua tem` abordat`, în unanimitate, delega]iile participante au subliniat importan]a trupelor speciale de interven]ie în cadrul ac]iunilor poli]iene[ti. Prezen]a acestora survine ca o necesitate, folosirea lor fiind un factor de descurajare a elementelor infrac]ionale în eventuale ac]iuni de ripost`. Ac]iunile desf`[urate în sistem unitar de poli]ia judiciar` [i trupele speciale [i-au dovedit eficien]a în combaterea infrac]ionalit`]ii de mare violen]`. Urm`toarea edi]ie a Conferin]ei {efilor Poli]iilor Judiciare din Marile Ora[e din Europa Central` [i de Est va fi g`zduit` de Poli]ia Budapesta, în octombrie 2011, [i supune aten]iei participan]ilor urm`toarea problematic`: 1. Importan]a comunic`rii cu mass-media. Utilitatea dezinform`rii pentru protejarea datelor operative. 2. Cooperarea pe plan intern \ntre poli]ie [i alte institu]ii cu rol \n aplicarea legii. 2 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI
LA ZI Permis european de port-arm` n perioada 10-16 aprilie, o delega]ie polonez` condus` de domnul Robert Kukielka, director general adjunct al Poli]iei Metropolitane Var[ovia a efectuat o vizit` la Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti. Activitatea este parte a proiectului cu finan]are european` Permis european de port-arm` - instruire \n supravegherea armelor [i muni]iilor \n UE, proiect ini]iat de Poli]ia Metropolitan` Var[ovia [i \ncadrat \n Programul UE Leonardo da Vinci, program ce vizeaz` cooperarea transna]ional` \n domeniul form`rii profesionale a for]ei de munc`, România fiind partener \n acest proiect al`turi de numeroase alte ]`ri membre UE. n acest sens, Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti s-a implicat activ \n organizarea acestei vizite, astfel \ncât s` fie \ndeplinit obiectivul acesteia, respectiv, schimbul de experien]` \n domeniul achizi]ion`rii [i de]inerii de arme [i muni]ii, precum [i \mbun`t`]irea cuno[tin]elor pe baza expertizei \n domeniu a ambelor p`r]i. Activitatea s-a derulat pe parcursul a cinci zile, temele supuse dezbaterii vizând urm`toarele aspecte: - procedurile actuale [i documentele necesare achizi]iei de arme [i muni]ii; - tipuri de documente care atest` legalitatea posesiei unei arme (licen]`, certificate, permisii etc.); - modalit`]i de confirmare a legalit`]ii documentelor emise de autorit`]ile altor state UE; - procedura prin care se poate realiza introducerea de armament pe teritoriul altor state UE; - supravegherea modalit`]ii prin care are loc concesiunea c`tre comercian]i \n ceea ce prive[te produc]ia [i vânzarea de armament, muni]ii, explozibil, produse [i tehnologie militar` sau destinat` poli]iei. Materialele multimedia prezentate au oferit posibilitatea eviden]ierii asem`n`rilor [i deosebirilor existente la nivelul celor dou` for]e de poli]ie. Astfel, din punct de vedere organiza]ional, cele dou` unit`]i de poli]ie sunt structurate \n mod diferit, datorit` POLI}IA CAPITALEI - Aprilie 3
COOPERARE faptului c` Departamentul Proceduri Administrative al Poli]iei Metropolitane Var[ovia are doar atribu]ii de natur` administrativ`, \n timp ce Serviciul Arme, Explozibili [i Substan]e Toxice din Poli]ia Capitalei are atât atribu]ii administrative cât [i operative. n acest sens, pe lâng` atribu]iile administrative \ntâlnite la nivelul institu]iei noastre, omologii polonezi au dreptul de a emite avize psihologice [i certificate medicale pentru persoanele care \ndeplinesc condi]iile necesare ob]inerii diferitelor tipuri de permise pentru armele de foc. Totodat`, Poli]ia Metropolitan` Var[ovia este \ndrituit` s` organizeze cursuri teoretice [i practice \n domeniul armelor [i muni]iilor pentru acele persoane care solicit` emiterea unui permis de arm`, cu excep]ia membrilor asocia]iilor vân`tore[ti sau de tir sportiv. Pe parcursul discu]iilor interactive dintre participan]i, s-a constatat faptul c` pe lâng` legisla]ia intern` \n domeniul armelor [i muni]iilor, ambele ]`ri respect` prevederile Directivei UE 91/447/EEC din 08.07.1991, existând numeroase asem`n`ri la nivelul procedurilor utilizate \n exercitarea atribu]iilor de serviciu a poli]i[tilor participan]i la aceast` activitate. La finalul vizitei de lucru, domnul comisar [ef de poli]ie Niculae Marinescu, director general adjunct al D.G.P.M.B., a subliniat importan]a subiectelor dezb`tute [i aplicabilitatea lor \n munca de poli]ie, apreciind ca deosebit de interesante aspectele de noutate prezentate de c`tre oaspe]ii no[tri. n acela[i context, omologul s`u, domnul Robert Kukielka, director general adjunct al Poli]iei Metropolitane Var[ovia, a apreciat buna organizare a vizitei [i profesionalismul interlocutorilor români, concluzionând c` aceast` \ntrunire [i-a atins obiectivele prin intermediul transferului de expertiz`, realizat \ntre cele dou` institu]ii, de aplicare a legii. Primi]i revista Poli]ia Capitalei pe e-mail Pentru a face revista Poli]ia Capitalei mai accesibil` o pute]i desc`rca gratuit de pe site-ul www.politiacapitalei.ro. Trimite]i-ne adresa dumneavoastr` de e-mail la presa.politiacapitalei@politiaromana.ro [i ve]i primi online \n fiecare lun` revista. 4 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI
n anul 1986, prin Ordin al ministrului de Interne, începând cu 1 mai se înfiin]a, în cadrul Poli]iei Capitalei, Serviciul Special Pirotehnic, forma]iune menit` a asigura protec]ia cet`]eanului [i a bunurilor sale, de a combate actele teroriste [i cele ce aveau drept scop tulburarea ordinii, lini[tii [i siguran]ei publice. Aceast` structur` a ap`rut în condi]iile agrav`rii situa]iei interna]ionale din cauza accentu`rii diferendelor de ordin religios, dezvolt`rii sentimentelor na]ionaliste, intensific`rii ac]iunilor organiza]iilor extremiste, recrudescen]ei rasismului sau antisemitismului. Pentru atingerea scopurilor propuse, [i anume suprimarea de vie]i omene[ti, producerea de pagube materiale, destabilizare socio-politic`, panic`, haos, infractorii folosesc violen]a, trecându-se de la pumnal [i pistol la ac]iuni spectaculoase cum sunt exploziile [i incendiile ce urm`resc distrugeri de edificii publice, sabotarea c`ilor de comunica]ii [i nu \n ultimul rând asasinatele. Dintre toate mijloacele cel mai des utilizate sunt exploziile, realizate cu ajutorul dispozitivelor explozive improvizate, disimulate sub forma coletelor sau autovehiculelor capcan`. Sarcina de baz` a Biroului Pirotehnic a fost [i este lupta pentru dezarmarea unor astfel de dispozitive, astfel încât s` nu se produc` victime omene[ti, iar pagubele materiale, în cazul în ANIVERSARE 25 de ani de la înfiin]area Serviciului Pirotehnic care totu[i se produc, s` fie cât mai reduse. Pe lâng` interven]iile directe asupra dispozitivelor explozive improvizate, speciali[tii pirotehnici fac [i controale tehnice de specialitate pentru descoperirea unor astfel de dispozitive amplasate \n zone urbane [i aglomerate. La începutul activit`]ii, formarea serviciului sa f`cut din mers, cu speciali[ti având o bogat` experien]` în diverse domenii ale tehnicii: pirotehni[ti, chimi[ti, fizicieni, electroni[ti, precum [i mai[tri auto [i conductori câini. Dar pentru a pune bazele unei noi structuri a fost nevoie de cineva care s` coordoneze aceast` activitate. Astfel, conducerea Poli]iei Române de la acea vreme l-a desemnat pentru aceast` grea, dar provocatoare misiune, pe maiorul ing. Radu Jurebie. Din totalul dispozitivelor neutralizate de Serviciul Pirotehnic, f`r` a crea victime sau pagube materiale, domnul comisar [ef de poli]ie Gheorghe S`ftoiu - [eful Biroului Pirotehnic ni le-a reamintit pe câteva dintre cele mai importante: - bomba cu bile, din anul 1992, ce con]inea 6 kg exploziv plastic [i peste 2000 de bile de o]el, dispozitiv prev`zut cu ini]iere prin telecomand` radio; - dispozitivul din zona Podului Izvor, descoperit pe 27 noiembrie 1998, prev`zut cu telecomand` radio; - autoturismul aflat într-o benzin`rie din jude]ul Giurgiu, neutralizat pe 4 februarie 1999, în care se afla un dispozitiv exploziv compus din aproximativ 750 g exploziv plastic. Ini]ierea dispozitivului exploziv se producea în momentul deschiderii uneia dintre u[ile autoturismului, capsa electric` fiind legat` la plafoniera ma[inii; - dispozitivul exploziv amplasat magnetic sub pragul unui autoturism, în luna aprilie a anului 2000, dispozitiv care con]inea 230 g exploziv plastic, prev`zut cu ini]iere prin telecomand` radio; - dispozitivul exploziv improvizat, compus dintr-un recipient cilindric din aluminiu de aproximativ 5 litri, care con]inea ap` [i carbur` de calciu pentru ob]inerea acetilenei [i era prev`zut cu un ceas mecanic [i un sistem electronic pentru producerea ini]ierii. POLI}IA CAPITALEI - Aprilie 5
ECONOMIC Ni[te necunoscu]i... bine preg`ti]i \n fraude Ofi]erii Serviciului de Investigare a Fraudelor - Poli]ia Sectorului 3, au descoperit \n urma cercet`rilor, c` doi cet`]eni str`ini cu identitate necunoscut`, prezentându-se sub numele de A. Talat [i C. Sefik, preiau societ`]i comerciale ce figureaz` cu datorii, în scopul sustragerii de la plata sumelor de bani datorate bugetului general consolidat al statului. n urma verific`rilor, au fost identifica]i F. Mohamed [i A. Abdulazis, ambii de 30 de ani, cet`]eni str`ini, ca fiind persoanele care foloseau pa[apoarte falsificate în vederea înfiin]`rii sau prelu`rii de societ`]i comerciale cu datorii. Poli]i[tii au descoperit c` al]i doi b`rba]i, respectiv H. Husam, 26 de ani [i M. Shiekh, 27 de ani, care erau asocia]i cu F. Mohamed [i A. Abdulazis, foloseau de asemenea pa[apoarte falsificate. În perioada iulie 2010 - aprilie 2011, cei patru au înfiin]at sau preluat prin cesiune societ`]i comerciale cu datorii la bugetul de stat. Pe 6 aprilie, F. Mohamed [i A. Abdulazis, au p`r`sit Capitala, stabilindu-se \n Constan]a, unde au luat leg`tura cu un alt cet`]ean str`in, existând date c` ace[tia inten]ionau s` preia, alte firme, urmând s` achizi]ioneze prin intermediul acestora marf` prin portul Constan]a. Fa]` de F. Mohamed [i A. Abdulazis a fost început` urm`rirea penal` pentru s`vâr[irea infrac]iunilor de fals material în înscrisuri oficiale, fals privind identitatea, participa]ie improprie la fals intelectual [i determinarea înmatricul`rii unei societ`]i în temeiul unui act constitutiv fals. Vineri, 8 aprilie, F. Mohamed [i A. Abdulazis au fost re]inu]i, cei doi legitimându-se cu pa[apoartele false, sus]inând c` acelea sunt datele lor reale [i nu cele cu care figureaz` în eviden]ele Oficiului Român pentru Imigr`ri. La aceea[i dat`, a fost efectuat` o perchezi]ie domiciliar` la adresa unde cei doi se stabiliser` \n Constan]a, ocazie cu care au fost identificate documente ce atest` mai multe identit`]i ale celor în cauz`, precum [i facturi emise pe societ`]ile comerciale pe care ace[tia le-au preluat pe baza unor pa[apoarte falsificate. Tot \n aceea[i zi, H. Husam [i M. Shiekh au fost prin[i în flagrant delict la un birou notarial din Bucure[ti, dup` ce ace[tia, folosind dou` pa[apoarte falsificate, care apar ca fiind emise de alte autorit`]i, le-au prezentat notarului public. Cei doi l-au determinat pe notarul public s` autentifice, f`r` vinov`]ie, declara]iile pe proprie r`spundere în care ace[tia foloseau identit`]ile false, precum [i s` legalizeze specimenul de semn`tur` depus de H. Husam, care s-a recomandat ca fiind A. Soliman, pentru a le folosi ulterior în calitate de asocia]i [i administratori la o societate comercial`. Din verific`rile anchetatorilor, valoarea prejudiciului se ridic` la aproximativ 150.000 euro. În urma flagrantului efectuat, a fost confirmat` rezolu]ia de începere a urm`ririi penale împotriva lui H. Husam [i M. Shiekh, pentru s`vâr[irea infrac]iunilor de fals material în înscrisuri oficiale, fals în declara]ii, fals privind identitatea [i participa]ie improprie la fals intelectual. Împotriva celor doi s-a dispus m`sura re]inerii pentru 24 ore. Ulterior, Judec`toria Sectorului 3 a dispus arestarea preventiv` a celor patru, pe o perioad` de 29 de zile. Sorin ANGHEL 6 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI
Controale pentru s`rb`tori pascale lini[tite Pe 21 aprilie, ofi]erii Serviciului de Investigare a Fraudelor, Sector 1 Poli]ie, împreun` cu comisari ai G`rzii Financiare [i inspectori de la Oficiul pentru Protec]ia Consumatorului [i Direc]ia Sanitar Veterinar` Bucure[ti, au efectuat o ac]iune ampl` la un complex comercial din sectorul 1, pentru verificarea legalit`]ii actelor de comer], a calit`]ii [i conformit`]ii produselor oferite spre vânzare, a organiz`rii eviden]ei contabile [i de gestiune. Au fost verificate patru raioane din cadrul complexului, \n care se comercializau produse specifice s`rb`torii de Pa[ti, respectiv, carne, ou`, patiserie, legume - fructe, pe[te, precum [i departamentul de eviden]` contabil`. La raionul patiserie s-a constatat existen]a la vânzare a 10 kg de brânz` expirat`, patronii firmei fiind amenda]i cu 1000 lei. La raionul de pe[te a fost desoperit` marf` de peste 45 kg depozitat` în condi]ii neigienice, motiv pentru care întreaga cantitate a fost retras` de la comercializare, fiind aplicat` [i o amend` de 2000 lei. Pentru m`rfurile existente la raioanele verificate nu au putut fi prezentate facturile de provenien]`, acestea fiind centralizate la un alt sediu al societ`]ii, neexistând posibilitatea stabilirii cu certitudine a stocurilor de m`rfuri pe timpul zilei. Au fost efectuate recânt`riri ale produselor preambalate, ocazie cu care au fost constatate atât minusuri cât [i plusuri asupra cantit`]ii de produs preambalat. Gestiunea era ]inut` global valoric [i pe produs, iar \ntre depozitele de m`rfuri [i raioanele de vânzare nu erau \ntocmite documente de transfer. De asemenea, cu ocazia verific`rilor efectuate, au fost ridicate documente de eviden]` financiar-contabil`, de provenien]` a m`rfurilor comercializate, precum [i situa]ia stocurilor de marf`, cercet`rile fiind continuate pentru a se stabili respectarea prevederilor legii evaziunii fiscale, legii contabilit`]ii, precum [i a legii privind drepturile de autor [i conexe. ECONOMIC O ac]iune similar` a fost efectuat`, pe 20 aprilie, [i de poli]i[tii acela[i sector într-un complex comercial din sectorul 2, la punctele de lucru a dou` societ`]i comerciale, în vederea prevenirii [i combaterii evaziunii fiscale. În urma verific`rilor, la una din societ`]ile comerciale au fost identificate dou` autotiruri în care se aflau circa 15.000 kg de pere [i 25.000 kg de cartofi, pentru care au fost prezentate dou` facturi fiscale eliberate de o societate comercial` ce figureaz` dat` în consemn la vam`, ca fiind de tip fantom`, iar la cealalt` societate comercial` au fost identificate 390 kg de telemea de vac` f`r` documente de provenien]`. Produsele alimentare au fost ridicate în vederea confisc`rii, cercet`rile fiind continuate sub aspectul s`vâr[irii infrac]iunii de evaziune fiscal`. De asemenea, pe data de 7 aprilie, poli]i[tii de la Investigarea Fraudelor Sector 2 au mai \ntreprins o ac]iune la un complex comercial, unde au fost verificate mai multe firme ce comercializau produse agroalimentare. La una dintre societ`]i, reprezentat` de B. Gheorghe, 60 ani, din Bucure[ti erau vândute 80.000 ou`, în valoare de aproximativ 56.000 lei, care nu aveau aplicat marcajul cu data produc]iei [i codul societ`]ii furnizoare, în acest sens dispunându-se aplicarea sechestrului sanitar-veterinar pentru întreaga cantitate identificat`. De asemenea, având în vedere c` administratorul societ`]ii nu a putut prezenta documentele legale cu privire la provenien]a m`rfii, cercet`rile sunt continuate de poli]i[ti sub aspectul s`vâr[irii infrac]iunii de evaziune fiscal`. O alt` societate comercial` verificat`, reprezentat` de S. Nicolae, 54 ani, nu avea întocmite fi[e de magazie [i note de intrare recep]ie pentru m`rfurile de]inute în depozit, fapt pentru care comisarii G`rzii Financiare au aplicat o sanc]iune contraven]ional` de 2000 lei. (S.A) POLI}IA CAPITALEI - Aprilie 7
LEGISLATIV Reglement`ri interne [i interna]ionale privind capacitatea de munc` O situa]ie aparte o reprezenta pân` recent c`s`toria încheiat` de femeia minor` de 15-16 ani asupra capacit`]ii de a semna un contract de munc` [i consecin]ele ce decurgeau de aici. În prezent, art. 4 din Codul familiei a fost modificat sub aspectul vârstei matrimoniale, în sensul c` vârsta minim` la care minorul se poate c`s`tori este de 18 ani. Dup` cum rezult` din textul legal, legiuitorul nu mai distinge în privin]a sexului celor doi viitori so]i, a[a cum f`cea în textul legal anterior. Acum, în noua reglementare, atât femeia cât [i b`rbatul se pot c`s`tori pe calea excep]iei de la 16 ani împlini]i, pentru motive temeinice. Potrivit art. 8 din Decretul nr. 31/1954 exist` dou` moduri de dobândire a capacit`]ii depline de exerci]iu: - dobândirea prin împlinirea majoratului civil, la împlinirea vârstei de 18 ani. Acesta este modul în care, de regul`, se dobânde[te capacitatea deplin` de exerci]iu, bineîn]eles cu condi]ia ca persoana care a împlinit 18 ani s` nu fie pus` sub interdic]ie judec`toreasc`. - dobândirea prin încheierea c`s`toriei pe calea excep]iei, de la 16 ani împlini]i, atât de c`tre femeie cât [i de b`rbat, înainte de a împlini vârsta de 18 ani. Acest mod de dobândire a capacit`]ii depline de exerci]iu a rezultat din coroborarea art. 8 alin. 3 din Decretul nr. 31/1954 cu Conven]ia Organiza]iei Interna]ionale a Muncii nr. 138/1973 acoper` toate formele de angajare, garantând [i protec]ia tinerilor care îndeplinesc activit`]i economice art. 4 din Codul familiei, potrivit c`ruia: vârsta minim` pentru încheierea c`s`toriei este de 18 ani. Cu toate acestea, pentru motive temeinice se poate încuviin]a c`s`toria oric`ruia dintre viitorii so]i [i pe cale de excep]ie, de la 16 ani împlini]i. Încuviin]area se poate da de c`tre primarul general al municipiului Bucure[ti sau de pre[edintele consiliului jude]ean în raza c`ruia î[i are domiciliul minorul [i numai în temeiul unui aviz dat de un medic oficial. A[adar, din punct de vedere al vârstei minime, Codul muncii se aliniaz` normelor interna]ionale în materie, cu singura deosebire c` acesta, potrivit art. 2 are în vedere doar munca prestat` în temeiul unui contract individual de munc`. De[i, dimpotriv`, Conven]ia Organiza]iei Interna]ionale a Muncii nr. 138/1973 acoper` toate formele de angajare, garantând [i protec]ia tinerilor care îndeplinesc activit`]i economice, inclusiv munca independent`, nu putem spune despre Codul muncii român c` nesocote[te din acest punct de vedere norma interna]ional`, deoarece în art. 2 sunt precizate situa]iile c`rora el se aplic`: a) cet`]enilor români încadra]i cu contract individual de munc` în România; b) cet`]enilor români încadra]i cu contract individual de munc` în str`in`tate, în baza unor contracte încheiate cu un angajator român, cu excep]ia cazului în care legisla]ia statului pe al c`rui teritoriu se execut` contractul individual de munc` este mai favorabil`; c) cet`]enilor str`ini sau apatrizi încadra]i cu contract individual de munc`, care 8 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI
presteaz` munca pentru un angajator român pe teritoriul României; d) persoanelor care au dobândit statutul de refugiat [i se încadreaz` cu contract individual de munc` pe teritoriul României, în condi]iile legii; e) ucenicilor care presteaz` munca în baza unui contract de ucenicie la locul de munc`; f) angajatorilor, persoane fizice [i juridice; g) organiza]iilor sindicale [i patronale. A[adar, observ`m c` acesta se aplic` doar salaria]ilor, ucenicilor [i patronilor, nu [i altor persoane care presteaz` munca în baza unor raporturi civile, comerciale, de serviciu etc., pentru aceste raporturi existând legi speciale. Vârsta minim` de \ncadrare \n munc` \n legisla]ia altor state La Conferin]a Interna]ional` a Muncii din iunie 2004, Comisia de exper]i pentru aplicarea conven]iilor [i recomand`rilor a dezb`tut [i criticat, acolo unde a fost cazul, dispozi]iile legale referitoare la vârsta minim` de încadrare în munc`, respectiv capacitatea restrâns` de munc`, examenul medical al adolescen]ilor angaja]i în industrie [i nu numai. În viziunea Comisiei, o parte din statele semnatare ale Conven]iei Organiza]iei Interna]ionale a Muncii nr. 138/1973 privind vârsta minim` de încadrare în munc` au respectat dispozi]iile Conven]iei în aceast` privin]` reglementând în legisla]iile lor vârsta minim`, în func]ie de data la care înceteaz` [colarizarea obligatorie, dar o alt` parte a statelor semnatare nu au respectat aceste dispozi]ii întocmai, drept pentru care au suportat o serie de critici. În continuare, prezent`m câteva exemple de reglement`ri ale vârstei minime de încadrare în munc` - capacitatea restrâns` de munc`, în diferite state din lume. Astfel, în Azerbaidjan, doar o persoan` care a atins vârsta de 15 ani este autorizat` s` încheie un LEGISLATIV Credit foto: Corbis.com contract de munc`. Codul muncii din aceast` ]ar` prevede c` persoanele sub aceast` vârst` nu pot fi angajate în munc`, în nici o circumstan]`. În Belgia, înv`]`mântul obligatoriu a fost stabilit pân` la împlinirea vârstei de 18 ani. El cuprinde: înv`]`mântul cu program complet [i înv`]`mântul cu program redus. În cadrul înv`]`mântului cu program complet, tân`rul trebuie s` urmeze o [coal` pân` la vârsta de 15 ani, conform vârstei minime de angajare sau 16 ani, dup` cum a terminat sau nu primii doi ani din înv`]`mântul secundar. Înv`]`mântul obligatoriu cu program redus are loc între 16 [i 18 ani. Dana MIHALACHE - va urma - POLI}IA CAPITALEI - Aprilie 9
PREVENIRE Ce po]i face pentru siguran]a casei tale Multe spargeri pot fi prevenite. Majoritatea din ele sunt comise de unii ho]i oportuni[ti, iar în dou` din zece cazuri, ace[tia nu trebuie s` for]eze u[a sau fereastra pentru a intra în cas`, deoarece o g`sesc deschis`. Ho]ilor le plac oportunit`]ile u[oare. Nu le plac ferestrele închise, pentru c` spargerea unui geam atrage aten]ia. Nu le plac sistemele de siguran]` de la u[i, pentru c` nu le pot deschide nici chiar din`untru [i sunt nevoi]i apoi s` ias` pe fereastr`. Simplele m`suri de precau]ie ca cele men]ionate mai jos chiar au efect. Str`inii - fii atent la oamenii care hoin`resc pe str`zile reziden]iale. Por]ile [i gardurile - un zid sau un gard în spatele casei tale te poate sc`pa de ho]i. Verific` punctele slabe pe unde ar putea un ho] s` intre. Un gard viu cu ]epi poate fi, de asemenea, eficient pentru a-l împidica s` p`trund`. Asigur`-te c` partea din fa]a casei este înc` vizibil` trec`torilor, pentru ca nu cumva ho]ul s` lucreze f`r` s` fie v`zut. U[ile - trebuie s` fie solide, cu sisteme de închidere sigure. Monteaz` la u[` un vizor. Întotdeauna trebuie s` vezi din cas` cine este la u[` [i s` deschizi numai dup` ce te-ai convins asupra identit`]ii [i inten]iilor persoanelor respective. Lipsa vizorului reprezint` o impruden]` pe care unii au pl`tit-o scump. Ferestrele - acestea trebuie s` ofere lumin` [i s` permit` aerisirea camerelor, nu s` u[ureze accesul ho]ilor în locuin]`. Chiar [i cele mai mici ferestre de la baie sau de la mansard` au nevoie de încuietori. Ho]ul poate s` intre prin orice deschiz`tur`, dac` ea este mai mare decât capul omului. Cheile de schimb - nu l`sa niciodat` o cheie de rezerv` într-un loc ascuns, cum ar fi pre[ul de la u[`, într-un ghiveci sau în cutia po[tal` - acolo se va uita ho]ul prima dat`. Înlocuie[te imediat încuietoarea dac` ai pierdut o cheie. Nu l`sa cheile la gâtul copilului deoarece un r`uf`c`tor va fi tentat s`-l urm`reasc` [i s` i le fure. Garaje [i [oproane - nu l`sa niciodat` garajul sau [opronul neîncuiat, mai ales dac` are o u[` care face leg`tura cu casa. Încuie uneltele [i sc`rile pentru ca ho]ul s` nu poat` s` le foloseasc` pentru a p`trunde în cas`. Alarmele împotriva ho]ilor - alarmele vizibile împotriva ho]ilor îi va face pe ace[tia s` se gândeasc` de dou` ori înainte de a ac]iona. Acoperi[ul de la u[a din fa]` - ho]ul poate s` ajung` la geamurile de la primul etaj c`]`rându-se pe acest acoperi[ - a[a c` monta]i încuietori la ferestre. Apartamentul t`u - asigur`-te c` u[a de intrare în apartament este sigur`. Dac` blocul t`u nu are interfon, vorbe[te cu administratorul cl`dirii s` monteze un astfel de sistem. Dac` blocul dispune de un interfon, nu l`sa necunoscu]ii s` p`trund` în bloc odat` cu tine sau nu ]ine u[a deschis` pentru ca cineva s` intre când tu ie[i din scar`. Cum ne comport`m cu str`inii care bat la u[` Cel mai bun mod de ap`rare împotriva unei persoane dubioase care sun` la u[` este s` ai montat un vizor sau un lan]; Asigur`-te, întotdeauna, c` vizitatorii sunt cine sus]in c` sunt. Dac` spun c` sunt de la Poli]ie, de la gaze sau de la lumin`, roag`-i s`-]i prezinte legitima]ia. Verific` lucrul acesta sunând la institu]ia de care apar]in. Dac` e[ti, îngrijorat sun` la Poli]ie; Nu l`sa acea persoan` s` te opreasc` s` faci acest lucru, sus]inând c` se gr`be[te. O persoan` serioas` nu va avea nimic împotriva acestui lucru [i va a[tepta afar` pân` vei verifica. nchide u[a casei [i nu invita pe nimeni \n`untru pân` nu stabile[ti identitatea acelei persoane; Ai grij` la agen]ii comerciali care sun` la u[` [i încearc` s` te conving` s` cumperi anumite produse, la ofert`. Astfel de chilipiruri nu-]i garanteaz` c` vei economisi, ba chiar ai putea s` pierzi mai mul]i bani. 10 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI
PREVENIRE Alarme împotriva ho]ilor [i folosirea seifurilor Dac` dispui de mul]i bani sau bunuri de valoare [i dac` în zona în care locuie[ti [tii c` exist` mul]i ho]i, ar trebui s` te gânde[ti la o alarm` împotriva acestora sau la un seif. Po]i g`si în magazine diferite sisteme de paz` [i seifuri care î]i pot fi de mare folos. Caut` sfatul unui specialist în leg`tur` cu alegerea unui sistem sigur de ap`rare. Iluminatul Iluminatul, de cele mai multe ori, poate s`-l descurajeze pe ho]. Unele sisteme de iluminat, exterioare, func]ioneaz` cu senzori sau infraro[u, care aprind lumina pentru o perioad` scurt` de timp, atunci când detecteaz` ceva în raza lor de ac]iune. Senzorii pot fi cump`ra]i separat pentru a face dintr-o lumin` obi[nuit`, o lumin` de siguran]`. Când e[ti departe de cas` Majoritatea spargerilor au loc atunci când nu este nimeni acas`. Nu povesti vecinilor când pleci \n vacan]` sau detalii despre programul t`u zilnic. Folose[te comutatoare pentru a aprinde luminile, radioul [i alte aparate când e[ti plecat. Acestea îi vor face pe ho]i s` cread` c` este cineva acas`. Nu l`sa ca bunurile de valoare s` se vad` prin ferestre. }ine draperiile trase cât mai mult timp pentru o mai mare protec]ie. Roag` un prieten sau un vecin de \ncredere s` aib` grij` de casa ta când e[ti plecat în vacan]` - s` preia coresponden]a, s` adune frunzele, s` tund` iarba, s` aeriseasc`, astfel \ncât acea cas` s` par` a fi locuit`. Limiteaz` cercul persoanelor care au informa]ii despre plecarea ta [i perioada de timp în care lipse[ti de acas`. Nu ]ine sume mari de bani în cas`, neasigurate [i nici nu l`sa impresia c` de]ii astfel de sume; aceea[i recomandare este valabil` [i cu privire la bijuterii. Cele mai sigure u[i De[i num`rul furturilor din locuin]e a crescut în ultimii ani, se înregistreaz` o reducere, semnificativ`, a cazurilor clasice de furt (comise prin efrac]ie sau escaladare), crescând în schimb num`rul furturilor prin împrietenire (în care proprietarul permite accesul în locuin]a sa unor persoane str`ine, atras de ob]inerea unor cadouri sau gratuit`]i, sau în[ela]i de aparen]a oficial` a ho]ilor). În acest caz, cel mai bun scut împotriva ho]ilor este prevederea [i responsabilitatea proprie. Cum trebuie s` arate o u[` sigur`? U[a - indiferent de ]ara de provenien]` - trebuie s` fie solid` [i s` nu atrag` aten]ia asupra sa. Tocul u[ii trebuie s` fie încastrat în zidul de beton, cu dibluri care s` intre cel pu]in 10 cm în zid. Sistemul de închidere este important. Acesta nu trebuie s` fie la suprafa]`. Nu conteaz` dac` u[a are unul sau dou` sisteme de siguran]`, conteaz` num`rul de puncte de închidere. În ceea ce prive[te butucul u[ii, [ildul trebuie s` fie de tip antiefrac]ie, din o]el, iar capetele [uruburilor s` aib` prinderea în interiorul locuin]ei. Cele mai performante u[i sunt cele care au sistemul de închidere situat în centrul u[ii, pe interior. În aceste cazuri nu mai exist` butuc, ci doar o fant` în u[`. Sistemele de închidere performante nu sunt eficiente în cazul parterului, case, vile, doarece, de regul`, aici ho]ii p`trund prin escaladare. În aceste cazuri se recomand` alarme cu rol de descurajare. Gra]iela V~DUVA POLI}IA CAPITALEI - Aprilie 11
PREVENIRE Purtând fuste foarte scurte sau machiaje stridente, unele femei încurajeaz` comiterea infrac]iunilor de viol, privare de libertate, loviri, v`t`m`ri corporale grave [i chiar omoruri, c`zând victime f`r` s`-[i dea seama; Nu permite]i ca fetele dumneavoastr` s` poarte ostentativ bijuterii sau obiecte de mare valoare atunci când merg pe strad`. În toamna anului 2004 au fost prin[i doi infractori, Lucian T., 24 de ani [i Negu] P., 25 de ani, din Bucure[ti care au tâlh`rit peste 30 de minore de l`n]i[oare din aur, br`]`ri, cercei, celulare [i adida[i. Înv`]a]i-v` copiii ca niciodat` s` nu urce în lift cu persoane necunoscute. În lifturi s-au comis foarte multe tâlh`rii [i violuri asupra copiilor. nv`]a]i-v` copilul cum s` procedeze dac` surprinde noaptea un ho] în locuin]`; Un b`ie]el din localitatea Coventry, Anglia, s-a trezit în toiul nop]ii pentru a merge la toalet` [i, cu inocen]a specific` celor patru ani[ori ai s`i, i-a ajutat pe domnii pe care i-a întâlnit pe coridor s` prade casa. A f`cut totul în cea mai mare Cum s` ne ferim de infractori? - urmare din num`rul trecut - lini[te, ca s` nu-[i trezeasc` p`rin]ii. În loc s` se sperie [i s` ]ipe, când i-a v`zut pe cei doi ho]i, Russell, crezând ace[tia sunt prietenii familiei, s-a comportat ca o gazd` perfect`, ar`tându-le locul unde erau ascun[i banii [i bijuteriile mamei sale. Apoi, i-a ajutat pe ho]i s` duc` în ma[in` videocasetofonul [i Circula]ia cu bicicleta pe drumurile publice este permis` numai copiilor care au împlinit vârsta de 14 ani... combina muzical`. Dup` ce a terminat treaba, s-a întors în patul lui pentru a-[i continua somnul. Abia a doua zi, când a v`zut chipurile disperate ale p`rin]ilor s`i, a m`rturisit c` a fost complice la furtul din cursul nop]ii. Am crezut c` a visat tot ceea ce ne-a povestit, a spus tat`l b`ie]elului, dar poli]ia a confirmat c` Russell a spus adev`rul: relatarea sa era prea detaliat` pentru a fi inventat`. Doamna Wendy, mama lui Russell, a ad`ugat: Suntem bucuro[i c` nu i s-a întâmplat nimic grav fiului nostru. Datorit` relat`rii b`iatului, poli]ia a reu[it s`-i prind` pe ho]i într-un timp record. Siguran]a rutier` Anual, aproape 200 de copii î[i pierd via]a în accidente de circula]ie comise din vina lor, mai precis din lipsa de supraveghere a p`rin]ilor sau educatorilor. De aceea, stima]i p`rin]i, poli]ia rutier` v` recomand` câteva m`suri ce trebuiesc luate pentru ca cei mici s` nu mai cad` victime accidentelor: - nu l`sa]i copiii s` se joace pe drumurile publice sau în apropierea zonelor circulate; - atrage]i aten]ia copiilor, ori de câte ori pleac` de acas`, ca în deplas`rile lor s` foloseasc` numai trotuarele sau potecile laterale [i numai în mod excep]ional, când acestea lipsesc, s` se deplaseze pe partea stâng` a p`r]ii carosabile, cât mai aproape de marginea drumului; - înv`]a]i-i s` nu se angajeze în traversarea drumurilor decât prin locurile marcate sau prev`zute cu indicatorul trecere pentru pietoni, iar în celelalte cazuri numai pe la col]ul str`zilor, perpendicular pe axa drumului, dup` ce s-au asigurat c` dintr-o parte [i cealalt` nu se apropie nici un autovehicul care i-ar putea accidenta; - circula]ia cu bicicleta pe drumurile publice este permis` numai copiilor care au împlinit vârsta de 14 ani, cunosc [i respect` regulile de circula]ie, [i dac` bicicleta este echipat` regulamentar; - dup` c`derea întunericului sau în alte condi]ii de vizibilitate 14 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI
PREVENIRE redus`, s` foloseasc` îmbr`c`minte de culoare deschis`, care îi face mai vizibili la lumina farurilor. Înv`]ându-i pe copii s` circule corect, îi pute]i feri de necazuri [i v` pute]i bucura în continuare de farmecul zâmbetului lor, de lini[tea familiei dumneavoastr`! Cine v` \ngrije[te copiii? Într-o lume în care timpul fiec`ruia este din ce în ce mai limitat, g`sirea unei persoane care s` se ocupe de copilul dumneavoastr` constituie o problem`, uneori foarte dificil`. Apelarea la un babysitter este o solu]ie. Baby-sitter este persoana care î[i asum` responsabilitatea privind supravegherea, îngrijirea [i educa]ia copiilor la domiciliul acestora, atunci când p`rin]ii lipsesc de acas` ori sunt ocupa]i cu alte activit`]i. Meseria nu este nou` în România, numai c` în perioada interbelic` ea se numea altfel (bon` sau doic`), iar în perioada comunist` ajunsese s` fie scoas` din nomenclatorul profesiilor. Înc` din anul 1997 au ap`rut o serie de agen]ii specializate în babby-sitting, dar la început cererea a fost foarte mic`, acest lucru s-a datorat faptului c` românii nu erau obi[nui]i cu ideea de a-[i l`sa, chiar [i în propria lor cas`, copiii pe seama unor persoane str`ine. Pe de alt` parte, puterea salarial` sc`zut` a majorit`]ii popula]iei Credit foto: Corbis.com a dus la evitarea g`sirii unei astfel de solu]ii de c`tre p`rin]i. În ultimii ani, \ns`, raportul între cerere [i ofert` s-a stabilizat, tot mai mul]i p`rin]i apelând la supravegherea copiilor de un baby-sitter. Intuind posibila dinamic` a pie]ei de profil, câteva organisme juridice de amploare au organizat, periodic, [i cursuri de calificare în meseria de babbysitter. Cursurile au durat` [i pre]uri variate, îns` toate se adreseaz` femeilor între 18 [i 35 de ani [i cuprind discipline precum psihologia îngrijirii copilului, limba englez` pentru încep`tori, no]iuni de prim-ajutor medical etc. Majoritatea cursurilor sunt atestate de Ministerul Muncii [i Protec]iei Sociale, iar femeile care le absolv pot practica baby-sitting-ul printr-o firm` de specialitate sau în nume popriu. În Bucure[ti firmele specializate în astfel de servicii au o vast` baz` de date din care pute]i alege persoana cea mai potrivit` pentru a avea grij` de copil în lipsa dumneavoastr`. În bazele de date ale firmelor de intermediere g`si]i persoane de toate vârstele, cu diferite grade de educa]ie (cu studii superioare sau nu), absolvente ale unor cursuri speciale de baby-sitting, cu experien]` în domeniu, persoane cu preg`tire medical` etc. Primul pas este s` lua]i leg`tura cu o firm` de acest gen care, de regul`, trimite pentru interviu trei-patru persoane. Acestea trebuie s` v` arate un dosar care cuprinde cartea de identitate, cazierul, adeverin]a medical` de la medicul de familie, analizele medicale etc. Sunt firme care cer persoanelor pe care le recomand` ca baby-sitter s` alc`tuiasc` o fi[` personal` în care s` men]ioneze ce salariu a[teapt`, sau ce program ar prefera; alte firme alc`tuiesc fi[e psihologice ale persoanelor recomandate, pe baza c`rora pute]i alege bona care v` convine. Traian TANDIN - va urma - POLI}IA CAPITALEI - Aprilie 15
TRANSFRONTALIER Migra]ia [i violen]a maselor Este cunoscut faptul c` la nivelul mul]imilor, emo]iile \nsumându-se cresc [i ca \ntindere [i ca intensitate, pe când inteligen]a scade \ntotdeauna. Aici poate s` apar` manipularea maselor, \n scopuri mai mult sau mai pu]in corecte. n spa]iul urban accidental, ac]iunile \ntreprinse de or`[eni pentru ob]inerea statutului social - juridic de oameni liberi [i a unei autonomii judiciare [i administrative se pot defini ca mi[c`ri ce s-au petrecut \n Flandra, \n nordul Fran]ei, \n toat` Germania, \n centrul Italiei. Spre exemplu, \n }`rile Române o mi[care comunal` a fost practic imposibil`, deoarece geneza treptat` a ora[elor muntene [i moldovene a f`cut ca acestea s` nu ob]in` un statut juridic deosebit, fiind Credit foto: Corbis.com \n foarte mare m`sur` la discre]ia domnitorilor, [i nu a dreg`torilor (ca \n Occident). Violen]a a \nso]it \n permanen]` evolu]ia societ`]ii, [i nu se poate ignora importan]a violen]ei nici \n trecut [i nici \n prezent. Aceast` dimensiune a istoriei este acceptat` pân` la un anumit punct ca fiind un lucru firesc, natural, ca un r`u necesar. Credin]a c` numai prin for]` [i violen]` se poate schimba o societate sau orânduire social` str`bate ca un fir ro[u prin istorie. For]a impune dreptul! Multe veacuri aceast` tez` a fost parafa care a legitimat folosirea violen]ei, \mpotriva c`reia nu exist` nici un mijloc eficient pentru a o elimina. Gandhi, \ntemeietorul doctrinei nonviolen]ei spunea c` violen]a uneori este mai bun` decât la[itatea, teama [i sclavia sau multe alte rele. Dar, oare, au dreptul ni[te grupuri sociale s` recurg` \n numele idealurilor lor, la violen]`? {i dac` da, atunci cine hot`r`[te pân` unde merg actele lor? Cine \[i asum` r`spunderea exceselor de violen]`? A legitima folosirea for]ei este de multe ori un nonsens. Se [tie c` nimeni nu renun]` de bun`voie la putere [i la privilegiile pe care [i le asigur` prin de]inerea puterii. Ar fi absurd, a[adar, s` se nege ori s` se cread`, c` având for]a de partea lor, guvernan]ii nu vor reac]iona atunci când vor sim]i c` le sunt amenin]ate drepturile, libert`]ile ori privilegiile. Istoria ne arat` c` de cele mai multe ori, constrângerea este mai eficient` decât convingerea. Dar, odat` dezl`n]uit` for]a, cine poate garanta c` ea se va opri la momentul oportun? {i apoi, cine stabile[te acest moment oportun? ndat` ce se face o fatal` concesie \n sensul folosirii for]ei pe motiv politic, va fi imposibil de distins \ntre formele de constrângere nonviolente [i cele violente sau \ntre constrângerea la care recurge clasa guvernant` [i 16 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI
TRANSFRONTALIER Credit foto: Corbis.com cea utilizat` de clasa guvernat`. Odat` declan[ate componentele violente colective, se autosus]in [i se autodezvolt` [i sunt favorizate de: anonimatul individului \n mul]ime, caracterul impersonal al rela]iilor \n mul]ime, contagiunea mental` ca propagare [i generalizare a unor st`ri psihice. Revolta poate fi determinat` de motive politice, economice, rasiale, etnice [i religioase, reale sau presupuse, dar plauzibile pentru o anumit` mul]ime [i respectiv poate fi declan[at` de un stimul brusc (incident, ]ip`t, zvon etc.) Exist` mai multe tipuri de violen]`: Violen]a angajat` - este conceput` [i utilizat` de o voin]` individual` sau colectiv` ca mijloc de ac]iune pentru atingerea unui scop sau unui anumit obiectiv. Este vorba de violen]a exercitat` de o organiza]ie cu scop politic, vizând \n general autonomia unei comunit`]i etnice, religioase. Violen]a insurec]ional` - corespunde unei st`ri de rebeliune popular` [i nu este de resortul for]elor armate, care \n anumite situa]ii pot contribui la prevenirea lor, pot fi confruntate cu aceasta [i se pot implica \n men]inerea ordinii pe care institu]iile ]`rii gazd` nu o mai pot asigura. Violen]a psihotic` - este provocat` de st`rile de stres intens [i sunt de resortul corpului medical. Aceste manifest`ri de violen]` psihotic` trebuie s` fac` obiectul unei evalu`ri a riscurilor, c`ci pot provoca masacre imprevizibile. Violen]a institu]ional` - este deseori practicat` la instigarea unor autorit`]i politice ale unui stat devenit totalitar, prad` unor contest`ri interne [i care respinge o opozi]ie declarat`. Ea este cu atât mai dezvoltat` cu cât aparatul statului este mai slab sau se simte amenin]at. Violen]a mafiot` - este mai difuz`, mai greu de identificat atât timp cât nu a atins un anumit prag [i urm`re[te scopuri ale unor interese private [i nu este de competen]a for]elor armate; ea apare \ntr-un climat de sl`biciune politic`, de corup]ie a unor reprezentan]i ai ordinii, pasivit`]ii sau fricii popula]iei. n toate aceste ipostaze, violen]a ca fenomen nu este la periferie, ci chiar \n centrul vie]ii sociale, ea producând fracturi [i falii \n func]ionarea armonioas` dintre oameni. Oare va ajunge omenirea, cândva, s` se poat` bucura pe deplin de victoria ra]iunii asupra violen]ei?! Romic` Adrian VLAD POLI}IA CAPITALEI - Aprilie 17
ISTORIA LA ROTATIV~ Spargere la domnul chestor Constantin CONSTANTINESCU Când subordona]ii s`i i-au adus la cuno[tin]` c` \n imobilul cu nr. 30 de pe strada Grigore Mora s-a comis o spargere, domnul G`lu[c` Ioan, [eful poli]iei judiciare din Prefectura Poli]iei Capitalei tocmai \l felicita pe comisarul [ef Vasiliu pentru prinderea autorului crimei din Gr`dina Tei. Prin luna iunie, pe una din aleile acestui parc, fusese asasinat` tân`ra Maria Munteanu, pe când se plimba cu iubitul ei. De[i poli]ist cu mul]i ani \n munca judiciar`, domnul G`lu[c` n-a putut s` evite emo]ia pe care a \ncercat-o când i s-a relatat ce perl` a cinismului a scos pe gur` asasinul la primul interogatoriu luat de anchetatori: Am ucis-o, dom'le, fiindc` eram beat. Nici n-o cuno[team Ar fi vrut s` discute cu comisarul Vasiliu acest aspect, dar [i-a dat seama c` nu era momentul. {i nici cu felicit`rile nu era cazul s-o l`l`ie, a[a c` f`r` alte introduceri \l desemn` pe cel pe care tocmai \l gratulase s` se ocupe [i de cazul din strada Grigore Mora. Tocmai când acesta ie[ea din birou, [eful poli]iei \i f`cu semn s` mai stea o clip`: - Domnule comisar, mi se pare mie sau la num`rul 30 locuie[te fostul nostru coleg, chestorul pensionar Vrânceanu? Trei borfa[i o pun de-o band` Infractorii s-au cunoscut \n \nchisoare, unde \[i isp`[eau pedepsele la care fuseser` condamna]i pentru dezertare de pe front. Chirea Constantin, de fel din comuna Purc`reni, jude]ul Muscel, avea patru clase de liceu, iar Sora Ion, din S`li[tea - Sibiului, era [ofer de meserie. Al treilea, Mi[u R`dulescu, de profesie zidar, era din Sl`nic - Prahova. Dintr-o eroare judiciar` sau administrativ` - cine [tie? - to]i trei au ie[it din \nchisoare \n noaptea de 11 spre 12 iulie [i \n loc s` alerge la familiile lor, cum ar fi fost firesc, au pus-o de-o band`. La nici câteva zile de la eliberare, mai exact \n noaptea de 14 iulie, au intrat \n casa fostului chestor Stan Vrânceanu, tocmai când acesta se afla la mas`, cu familia, \n sufragerie. Era o noapte c`lduroas` [i aproape toate ferestrele casei fuseser` l`sate deschise. Printr-o astfel de fereastr` Chirea a reu[it s` p`trund` \n dormitor [i \n câteva minute a [i adunat \ntr-o cuvertur` tot ceea ce i s-a p`rut de valoare. Spre ghinionul lui, \n dormitor a intrat servitoarea casei care, când a dat ochii cu el a \nceput s` strige: S`ri]i, ho]ii! Sp`rg`torul n-a mai apucat s` ia [i alte bunuri, având \n vedere c` to]i din cas` se alarmaser` la strig`tele fetei. A s`rit pe fereastr` \n curte, unde \l a[teptau ceilal]i doi [i de acolo au fugit \n dou` Credit foto: Google.com Bucure[ti - Calea Victoriei, 1936 direc]ii diferite, ca s` \ngreuneze o eventual` urm`rire. ntortocheate sunt c`ile spre fericire! Când au pl`nuit spargerea din strada Grigore Mora, cei trei borfa[i au fost convin[i c` vor avea parte de o prad` bogat`, care s` le asigure clipele de fericire la care visaser` \n \nchisoare. Dar socoteala de-acas` nu s-a potrivit cu cea din casa chestorului Vrânceanu, a[a c` \nainte de a evalua cam cât valorau obiectele \ngr`m`dite de Chirea \n boccea, nu se gândeau decât cum s` alerge mai repede [i s` scape de eventualii urm`ritori. Sora [i Mi[u R`dulescu s-au oprit \ntr-un parc unde au ascuns prada \n spatele unui boschet, iar ei s-au a[ezat pe o banc` s` se odihneasc` [i s` a[tepte evolu]ia lucrurilor. Au stat aproape dou` ore, dup` care s-au ridicat, au luat bocceaua [i au plecat. Ar fi vrut s` ajung` la 18 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI
locuin]a unui telal care se ocupa cu plasarea pe pia]` a lucrurilor furate, dar numai dup` câ]iva pa[i au auzit \n spatele lor o soma]ie ciudat`: - Stai! Ruchi v verh! De[i era pu]in` lumin` \n locul unde se aflau, borfa[ii [i-au dat seama c` cel care \i somase era un soldat sovietic care, probabil, avea misiunea s` patruleze \n zona aceea. N-au dat curs soma]iei [i au continuat s` alerge cu vitez` [i mai mare, sperând ca rusul s` renun]e la urm`rire. Dac` au v`zut, \ns`, c` soldatul se ]ine aproape de ei, au recurs la o m`sur` extrem`: Sora a scos pistolul din buzunar [i a tras trei gloan]e \n urm`ritor, omorându-l. Un pantof \[i g`se[te perechea Cam \n aceast` faz` se aflau Bucure[ti - Ministerul Lucr`rilor Publice, 1936 POLI}IA CAPITALEI - Aprilie comisarul Vasiliu [i ceilal]i poli]i[ti din brigada sa când au preluat cercetarea cazului. Cadavrul soldatului fusese deja ridicat de echipa care, din partea autorit`]ilor militare sovietice \ncerca s` dea de urma asasinilor. Ru[ii, aveau [i un câine de urm`rire care i-a dus pe anchetatori pân` \n locul din parc unde se odihniser` infractorii. Acolo, \n spatele tufi[ului, comisarul Vasiliu a g`sit un pantof de dam` dintre cei de firm` [i imediat [i-a dat seama cum s-ar putea explica prezen]a lui \ntr-un tufi[: ho]ii furaser` [i \nc`l]`minte din locuin]a chestorului Vrânceanu [i \n degringolada \n care intraser`, pierduser` un pantof \n parc. Dar cel`lalt? Deoarece anchetatorii ru[i nu manifestau nici un interes pentru pantof, Vasiliu [i-a luat oamenii [i \n câteva minute a ajuns la o pie]i[oar` unde telalii bucure[teni \[i aduceau marfa pentru vânzare. Nu le-a trebuit mult timp pân` s` g`seasc` perechea pantofului: aceasta se afla pe taraba unuia cunoscut sub porecla Tob`, dar mult mai cunoscut ca t`inuitor de lucruri furate. De obicei nu coopera cu poli]i[tii când era sigur c` ace[tia n-au cum s`-l prind` cu fofârlica, dar de data aceasta, v`zându-l pe comisarul Vasiliu \n carne [i oase, s-a l`sat stors de tot ceea ce [tia despre cel care \i d`duse pantofii [i alte obiecte furate din casa chestorului. Dup` interogarea telalului ISTORIA LA ROTATIV~ Tob`, se p`rea c` \ntunericul \ncepe s` se destrame. Pentru a men]ine cât mai alert ritmul cercet`rilor, comisarul a luat leg`tura imediat cu un membru al familiei Vrânceanu, care a recunoscut toate bunurile ce le apar]ineau, apoi a \nceput o scotocire prin locurile de cazare din Bucure[ti, prezentând zecilor de colaboratori care \l sprijineau, semnalmentele comunicate de telal: un individ cam de 25-27 de ani, statur` atletic`, ]inut` vestimentar` elegant`, [apc` maro tip hipodrom, \nf`]i[are pl`cut` etc., Era vorba despre Chirea, pe care l-a recunoscut f`r` nicio \ndoial` unul din recep]ionerii hotelului Mignon. {i nu numai c` l-a recunoscut, dar i-a atras aten]ia comisarului s` nu dea buzna peste el \n camer`, \n acel moment, deoarece are o \ntâlnire cu doi complici, care trebuie s` soseasc` \n jurul orei 21,00. Punctuali [i veseli, pu[i la patru ace, Sora [i Mi[u R`dulescu au ap`rut \n holul hotelului exact când ceasul din perete ar`ta ora 21,00. Dar brusc, fe]ele lor vesele s-au \ntunecat când au v`zut cum o droaie de poli]i[ti le sucesc mâinile la spate [i cum Chirea coboar` pe sc`ri cu c`tu[ele la mâini. Politicos [i ironic \n acela[i timp, comisarul Vasiliu li s-a adresat: - Ei bine, deoarece am f`cut cuno[tin]`, eu zic s` mergem \mpreun` la comisariat. Domnul chestor Vrânceanu vrea s` v` salute personal 19
MONDO POLICE Nesedentarii nc` din ianuarie 2006 a existat un proiect de lege privind un acord franco-român referitor la rromi, negociat [i semnat la Bucure[ti pe 1 februarie 2007 [i aprobat de Guvernul român \n octombrie, dar care a ajuns \n Parlamentul francez abia \n iulie 2008. Acest acord de cooperare se refer` la repatrierea voluntar` a minorilor rromi izola]i (f`r` p`rin]i, f`r` rude, etc.) [i are ca scop simplificarea procedurii de repatriere, cu atât mai mult cu cât, \n majoritatea cazurilor, ei sunt victimele unor re]ele de crim` organizat` care le exploateaz`. Proiectul de lege prevedea ca expulzarea minorului s` poat` fi f`cut` imediat dup` ce Parchetul decidea astfel, f`r` ca minorul s` poat` sesiza judec`torul de minori. Conform dnei Geneviève Lefebvre, magistrat de minori la Tribunalul de nalt` Instan]` din Paris, acordul se justifica pentru c` la acea vreme minorii \n cauz` erau cu prec`dere originari din regiunea Satu Mare ([i relativ pu]ini la num`r), iar România nu era membr` a UE, \ns` din 2007, dup` aderarea ei la aceast` structur` socio-politic` [i economic`, legisla]ia privind mobilitatea a devenit mult mai flexibil` \n toate sensurile. Conform unor date, foarte mul]i minori rromi (cei mai tineri \n vârst` de 10-12 ani, dar majoritatea 13-16 ani) sunt delincven]i (prostitu]ie, furturi din spa]ii comerciale, din bancomate, din parcometre, precum [i din Credit foto: Google.com distribuitoare de diverse produse comerciale, \n mijloacele de transport, etc.), indiferent dac` sunt sau nu izola]i, motiv pentru care \ncadrarea lor socio-educativ` este practic imposibil`, iar expulzarea lor deghizat` (\ntoarcerea voluntar` acas`) este solu]ia cea mai potrivit` dintre toate cele rele. Conform dnei Geneviève Lefebvre tinerii români nici nu caut` s` lucreze [i nici s` se integreze \n structurile sociale. Ei nu urm`resc decât un câ[tig rapid [i f`r` munc` pentru a supravie]ui. Ceea ce din p`cate, cu rare excep]ii, este adev`rat. Nu este pentru prima oar` când Ministerul de Interne utilizeaz` criteriile etnice [i rasiale \n fi[ierele sale. nc` din 1950, inspectorul principal Rene Canonge de la Siguran]a urban` a Marsiliei a creat o baz` de date cu ajutorul c`reia monitoriza [i clasifica delincven]ii \n urm`toarele categorii: alb (caucazienii, originarii dintre por]iunea Marea Neagr` [i Marea Caspic`, incluzând Mun]ii Caucaz [i câmpiile înconjur`toare); mediteranean (originarii din teritoriul înconjurat [i din jurul M`rii Mediterane); gitan (]iganii); oriental mijlociu (originarii din sudul [i estul M`rii Mediterane; din estul Mediteranei pân` în Golful Persic, \n special cele patru culturi principale din Orientul Mijlociu - evreiasc`, persan`, arab` [i turc`); nord african (originarii din nordul continentului african, separat` de de[ertul Sahara de c`tre Africa Subsaharian`); asiatic-eurasian; amerindian (indieni americani); indian (India); metis-mulatru (amestec de rase); polinezian (originarii din cele peste 1000 de insule [i grupuri de insule, teritoriul de la insulele Hawaii, situate în nord, pân` la Noua Zeeland` în sud-vest, [i în sud-est pân` la insula Pa[telui-Chile); melanezian-kanak (originarii din partea vestic` a Pacificului de Est pân` la marea Arafura din nordul [i nord-estul Australiei: Arhipelagul Bismarck, Fiji, Noua Guinee, Insulele Maluku, Insulele Solomon, 20 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI
MONDO POLICE Credit foto: Google.com Insulele Strâmtorii Torees, Vanuatu, Noua Calodenie, Pacificul de sud). n iunie 1992, baza de date a lui Canonge a fost integrat` \n Sistemul de Tratament de Informa]ii Constatate care monitorizeaz` circa 34 de milioane de persoane. Conform unui raport redactat \n 2009 de deputa]ii Delphine Batho (Partidul Socialist) [i Jacques-Alain Benisti (UMP), el permite identificarea a circa 30-31.000 de persoane anual. Raportul lui Alain Bauer din noiembrie 2006, privind fi[ierele criminologice, a propus un nou model STIC cu urm`toarele clasific`ri: european, african-antilez, maghrebian, oriental (mijlociu), asiatic, iar tipul gitan (]igan) a fost eliminat din fi[ier. n decembrie 2008, un nou raport Bauer punea \n eviden]` faptul c` fi[ierul con]inea totu[i caracteristici etno-rasiale (pentru c` utiliza \n loc de gitan termenul de gens du voyage ), precum [i imposibilitatea practic` a serviciilor de poli]ie de a elimina aceast` minoritate/comunitate etnic` din cauza gradului s`u ridicat de infrac]ionalitate. n \ncheiere, merit` s` subliniem [i faptul c` fi[ierele MENS (Ministerul Ap`r`rii) sau STIC POLI}IA CAPITALEI - Aprilie (Ministerul de Interne) nu sunt singurele fi[iere utilizate de autorit`]ile poli]iene[ti [i ale jandarmeriei, responsabile cu reprimarea (combaterea) delincven]ei euroitinerante (euronesedentare), \n general [i est-euroitinerante, \n particular. Exist` actualmente \n circula]ie (\n circuit mai mult sau mai pu]in \nchis), oficial sau neoficial, aproape 60 de asemenea fi[iere, printre care cele mai cunoscute sunt EDVIGE [i CRISTINA, respectiv, FNEAG (Fi[ierul Na]ional Automatizat al Amprentelor Genetice) al Poli]iei [i al Jandarmeriei Na]ionale, creat \n 1998, care monitorizeaz` ADN-ul prelevat \n cadrul anchetelor judiciare (la INPS-Institutul Na]ional al Poli]iei {tiin]ifice de la Ecully-Lyon) [i FPR (Fi[ierul Persoanelor C`utate) al Poli]iei Na]ionale sub dubla autoritate a Ministerului Ap`r`rii [i a Ministerului de Interne, creat oficial printr-un decret pe 15 mai 1996, dar care exist` neoficial, cel pu]in, \nc` de la \nceputul anilor '90. - va urma - Thomas CSINTA 21
BREVIAR JURIDIC Falsul \n declara]ii contractuale ce-i reveneau. (Î.C.C.J., Sec]ia penal`, decizia nr. 3861 din 24 noiembrie 2008, în www.legalis.ro) Subiect activ - avocatul Autor al infrac]iunii de fals în declara]ii poate fi orice persoan` care este capabil` s` fac` declara]ii cu relevan]` juridic` [i care poate r`spunde penal pentru fapta sa. Dac` lipsa capacit`]ii nu a fost cunoscut` în momentul s`vâr[irii faptei, se va ]ine cont de aceast` împrejurare cu ocazia urm`ririi penale. Spre exemplu, poate fi autor al acestei infrac]iuni persoana care a solicitat eliberarea unei noi c`r]i de identitate declarând în cuprinsul cererii c` a pierdut-o pe cea avut` anterior, de[i îi fusese re]inut` de c`tre organele de poli]ie. (T.M.B., Sec]ia a II-a penal`, decizia nr. 1247/ 1981, în Rep. 89, pag. 114). Potrivit art. 37 pct. 6 din Legea nr. 51/1995 avocatul nu r`spunde penal pentru sus]inerile f`cute oral sau în scris în fa]a instan]elor de judecat`, a organelor de urm`rire penal` sau a altor organe administrative de jurisdic]ie [i numai dac` aceste sus]ineri sunt în leg`tur` cu ap`rarea în acea cauz` [i sunt necesare stabilirii adev`rului. Astfel, în baza art. 228 alin. (4) raportat la 10 lit. d) C.p.p. s-a dispus neînceperea urm`ririi penale pentru s`vâr[irea infrac]iunii de fals în declara]ii fa]` de intimatul avocat S.R.V., care cu prilejul judec`rii unui dosar civil a pus concluzii în fa]a instan]ei, re]inându-se c` prin concluziile sale nu a f`cut afirma]ii mincinoase sau calomniatoare, sus]inerile acestuia vizând în mod direct motivele invocate de revizuenta peti]ionar`, f`r` a dep`[i cadrul legal, fiind de natur` s` apere interesele persoanelor cu care a încheiat contractul de asisten]` juridic`, iar cererile formulate [i afirma]iile f`cute reprezint` o modalitate prin care [i-a exercitat profesia, ]inând seama de obliga]iile Participa]ia penal` în cazul infrac]iunii de fals în declara]ii Participa]ia penal` este posibil` sub toate formele sale (instigare, complicitate, coautorat). Instigator poate fi persoana care, cu inten]ie, îl determin` pe autor s` dea o declara]ie fals` în prezen]a organelor competente s` ia act de declara]ia respectiv`. În practica judiciar` s-a re]inut s`vâr[irea infrac]iunii de instigarea la fals în declara]ii, prev`zut` de art. 25 raportat la art. 292 C. pen. fa]` de inculpatul A.D.D. care, pe fondul consumului de alcool, fiind implicat într-un accident rutier soldat cu avarierea autoturismului [i v`t`marea corporal` a unor persoane, în urma rug`min]ilor adresate, l-a convins pe prietenul s`u I.O. s` declare organelor de poli]ie c` el este cel care a condus autoturismul implicat în accident. (Î.C.C.J., Sec]ia penal`, decizia nr. 5022 din 8 septembrie 2005, în www.legalis.ro) Tot pentru aceast` infrac]iune a fost condamnat [i inculpatul M.C., director la SC C.C.G. SRL Ia[i care a determinat-o pe sora sa, inculpata Z.P., s` dea o declara]ie fals` în fa]a notarului public, pe care a 22 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI
BREVIAR JURIDIC folosit-o pentru a induce în eroare SC V. SA Panciu, cu ocazia încheierii unui contract, [i c`reia i-a provocat astfel un prejudiciu. (Î.C.C.J., Sec]ia penal`, decizia nr. 5111 din 18 noiembrie 2004, în www.legalis.ro) Complici la fapta de fals în declara]ii pot fi alte persoane care înt`resc declara]ia fals` a autorului prin asistarea acestuia în fa]a unui organ oficial, de[i îi cunosc caracterul fals. Fapta mandatarului de a face declara]ii necorespunz`toare adev`rului în fa]a notarului public În ipoteza declara]iei necorespunz`toare adev`rului date de mandatar în fa]a notarului public, se pune problema dac` se poate re]ine sau nu s`vâr[irea acestei infrac]iuni [i ce calitate ar avea acesta din prisma participa]iei penale. Într-o spe]` s-a decis c` mandatarul are calitatea de autor al infrac]iunii de fals în declara]ii dac`, exprimând în fa]a notarului voin]a mandantului de a încheia un act autentic de vânzare cu privire la un teren, declar`, sub sanc]iunea prevederilor art. 292 C. pen. c` acel teren nu a mai fost vândut, donat sau ipotecat în favoarea unei alte persoane fizice sau juridice prin antecontract sau contract autentic, de[i participase în calitate de martor la încheierea de c`tre mandant a unui antecontract cu o societate comercial` având ca obiect terenul în cauz`. (C.A. Cluj, Sec]ia penal`, decizia nr. 409/R/2007, în B.C.A. 4/2007, Editura C.H. Beck, Bucure[ti, 2008, pag. 75-77). Aceast` solu]ie a fost criticat` ar`tându-se c` declara]ia cu privire la vreo înstr`inare anterioar` a acelui imobil nu îi apar]ine mandatarului, ci este voin]a celui care l-a mandatat, conform procurii autentice, (Sergiu Bogdan, Not` critic` la decizia C.A. Cluj, Sec]ia penal` nr. 409/R/2007, în C.D.P. 2/2008, pag. 123-133), adic` apar]ine vânz`torului, [i nu mandatarului. În privin]a contractului de mandat func]ioneaz` regula simetriei formelor, procura [i actul în vederea c`ruia a fost dat` formând un tot indivizibil. Mandatarul este persoana care se oblig` s` încheie un act juridic în numele mandantului, de la care prime[te împuternicire [i pe care îl reprezint`. Ac]ionând în limitele puterii conferite de procur`, declara]ia cu privire la situa]ia juridic` a terenului ce face obiectul contractului nu îi apar]ine lui, ci mandantului care i-a dat procur` în vederea vânz`rii, de[i anterior mai încheiase un antecontract având acela[i obiect cu o ter]` persoan`. În aceast` situa]ie, autor al infrac]iunii de fals în declara]ii consider`m c` este vânz`torul care, în con]inutul procurii autentificate de notar a omis s` precizeze care este în realitate situa]ia juridic` a terenului, dând astfel o declara]ie scris` necorespunz`toare adev`rului. Mandatarul poate fi privit ca un ter] prin care mandantul a transmis declara]ia fals` (procura) notarului public în vederea autentific`rii contractului de vânzare-cump`rare. Rezult` c` fa]` de mandatar poate fi angajat` doar r`spunderea civil` pentru neexecutare sau executarea necorespunz`toare a obliga]iilor ce decurg din contractul de mandat. Consider`m a[adar, ca [i în opinia exprimat` anterior, c` în situa]ia de fa]` este exclus ca mandatarul s` r`spund` penal în calitate de autor la s`vâr[irea infrac]iunii de fals în declara]ii, el putând fi cel mult complice la fapta mandantului. Nicoleta PRIVANTU POLI}IA CAPITALEI - Aprilie 23
TIMP LIBER UN CADOU 5 6 7 4 8 3 9 2 10 1 1 11 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 (10.602) ORIZONTAL: 1. Miez de rahat!; 2. B`rb`]ie; 3. A vrea - 13 Pomi!; 4. Cresc`torie de câini - 21 Vipere!; 5. Firav \n talie! - Fric`; 6. Reprezent`ri grafice prin s`ge]i - n stup!; 7. Carie! - Trecut prin foc - Zgârcit; 8. Muncitor \n p`mânt - n raft! - Cântec solemn; 9. Construc]ie hidrotehnic`; 10. n miz`! - Bubuitur` - Teze!; 11. La banc` \n centru! - 13 Vaze! - Acumulare de vapori; 12. n stol! - n cuib! - Fructul fagului; 13. Separat; 14. Adult. VERTICAL: 1. A fructifica; 2. Manierat; 3. Bir - 12 Agate! - Leg`tura dintre fire; 4. Nunta[ care \nso]e[te c`lare ginerele - Toc gol! - n tem`!; 5. A polei - Cuter! - 12 Fulgi! - Cântec de leag`n; 6. Urare de Pa[ti (3 cuvinte); 7. Abis! - Tras \n piept - Ro[iatic - Seu; 8. 13 Japonezi! - Aceea - Caiet! - C`rbuni \ncin[i; 9. Actor de pantomim` - Spa]iu gol - B`tut la \mbin`ri; 10. D`un`tor; 11. A turna la mijloc! - 31 Roze! Costel RA{CA-COS 24 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI
Reclama ta aici! Pentru rela]ii, contacta]i-ne la 021.250.98.89 sau pe adresa de e-mail revistapolitiei@gmail.com SCRIE}I-NE! Ave]i ceva de spus care s` \mbun`t`]easc` activitatea poli]i[tilor? Vre]i s` le mul]umi]i oamenilor legii pentru modul cum au rezolvat o problem`, atunci când a]i apelat la ei? Trimite]i-ne p`rerile dumneavoastr` pe adresa presa.politiacapitalei@ politiaromana.ro {os. de Centur` nr. 37 Pope[ti Leordeni, jud. Ilfov, România Telefon: +4 021 351 9376; +4 021 351 8378 Fax: +4 021 352 8375 Mobil: +4 074 511 9411 E-mail: office@wavin.ro