August 2012.qxd

Transcriere

1

2 AUGUST 2012 anul XX Nr. 408 DIRECTOR GENERAL: Cornel Gabriel CIOCOIU COLEGIUL EDITORIAL: Niculae MARINESCU Dumitru GHEORGHE Nelu LUPU REDACTOR { EF: Manuela Elena NEAM}U REDAC} IA: Sumar Sorin ANGHEL - redactor SECRETARIAT TEHNIC: Roxana MIH~ILESCU, Indira GHEORGHE [i Dan CÂRSTOIU CORESPONDEN} I: Dana MIHALACHE, Adrian VLAD, Thomas CSINTA, Viorel BACIU [i Aurelian {U}~-{AI Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-5, sector 5, Bucure[ti. Tel/fax: revistapolitiei@gmail.com Tiparul: Tipografia Dr. Tr. Severin; ISSN R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor. Reproducerea integral` sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul prealabil al redac]iei, este interzis`. 28 pagini - 2 LEI Se distribuie gratuit la Sec]iile de Poli]ie din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia. Revista func]ioneaz` \n baza Hot`rârii nr. 253/PJ/1991 [i face parte din Asocia]ia poli]i[tilor bucure[teni ASPOL. Cheltuielile de editare [i tip`rire sunt autofinan]ate, fiind acoperite prin publicitate [i acte de sponsorizare, conform legilor \n vigoare. PUBLICA}IE EDITAT~ DE DIREC}IA GENERAL~ DE POLI}IE A MUNICIPIULUI BUCURE{TI Cu ochii pe infractori Sec]ia 19 Poli]ie - din grij` pentru cet`]eni Psihologia actului suicidal Antiterorismul Senza]ionala capturare a c`l`ului din Lyon Traficul de organe umane Globalizarea - tendin]e [i certitudini

3 Fraud` de dolari n diminea]a de 4 august, ofi]erii Serviciului de Investigare a Fraudelor - Poli]ia Capitalei, sub supravegherea Parchetului de pe lâng` Tribunalul Bucure[ti, cu sprijinul inspectorilor vamali bucure[teni, au verificat trei societ`]i comerciale din Bucure[ti [i jude]ul Ilfov, despre care existau informa]ii c` între , au efectuat peste 2000 importuri de m`rfuri (juc`rii [i produse textile) din China, în valoare de peste de dolari. O parte a produselor au fost comercializate f`r` documente, iar veniturile astfel ob]inute - în valoare de aproximativ dolari, au fost transferate în contul unei societ`]i offshore din Insulele Virgine Britanice, cu scopul de a disimula provenien]a ilicit` a veniturilor. Astfel, a fost dispus` începerea urm`ririi penale împotriva mai multor cet`]eni români [i chinezi pentru s`vâr[irea infrac]iunilor de evaziune fiscal` [i sp`lare de bani. În urma ac]iunii, oamenii legii au identificat articole de lenjerie intim` [i juc`rii importate din China, f`r` documente de provenien]`, în valoare de aproximativ lei [i produse contraf`cute (portofele, înc`rc`toare auto, ceasuri, ghiozdane), toate purtând însemnele unor m`rci cunoscute [i protejate pe teritoriul României, \nsumând aproximativ de lei. Toate bunurile au fost indisponibilizate, urmând a se lua m`sura confisc`rii acestora. Ofi]erii Serviciului de Investigare a Fraudelor continu` cercet`rile în vederea stabilirii vinov`- ]iei [i a participa]iei în procesul penal a celor în cauz`, pentru tragerea lor la r`spundere. Cd-uri piratate LA ZI Judiciari[tii Sectorului 6 Poli]ie aveau mai multe date despre faptul c` un b`rbat din Bucure[ti realizeaz` produse pirat, pe care le comercializeaz` atât în târguri, cât [i prin intermediari, în baza unor comenzi telefonice. Astfel, ofi]erii Serviciului de Investigare a Fraudelor au efectuat o perchezi]ie la locuin]a lui R. C., 39 ani, unde a fost descoperit un studio clandestin de realizare a m`rfurilor pirat. De aici, oamenii legii au ridicat în vederea continu`rii cercet`rilor peste 2000 de cd-uri [i dvd-uri ce con]ineau muzic`, filme, programe pentru calculator, care nu aveau aplicat timbru holografic de marcaj, preg`tite pentru a fi comercializate, cd-uri [i dvd-uri blank, carcase [i coper]i pentru dvd, sisteme de calcul performant [i trei unit`]i de inscrip]ionare a cd-urilor [i dvd-urilor. Prejudiciul adus titularilor de drepturi de autor [i drepturi conexe a fost estimat la suma de lei. În baza datelor ob]inute, s-a început urm`rirea penal` fa]` de R. C. sub aspectul s`vâr[irii infrac]iunii de contrafacere prin orice mijloace [i în orice mod, s`vâr[it` în scop comercial [i a infrac]iunii de promovare a m`rfurilor pirat. Controale fulger \n sectorul 2 Poli]i[tii Sectorului 2 Poli]ie - Serviciul de Investigare a Fraudelor [i Sec]ia 8 Poli]ie au efectuat un amplu control \ntr-o pia]` din sectorul 2 pentru prevenirea [i combaterea contrabandei cu ]ig`ri [i verificarea documentelor de provenien]` [i de vânzare a bunurilor. n urma verific`rilor, au fost constatate trei infrac]iuni de evaziune fiscal`. Au fost indisponibilizate peste 230 kilograme de carne [i peste 150 kilograme de brânzeturi, în valoare de aproximativ 8200 de lei, pentru care agen]ii comerciali nu au putut prezenta documente de provenien]`. POLI}IA CAPITALEI - August 1

4 LA ZI Cu ocazia acestei ac]iuni, au fost aplicate [apte amenzi pentru acte ilicite de comer], în valoare de 7150 lei. Poli]i[tii au confiscat peste 2700 de ]igarete, pentru care nu s-a putut justifica provenien]a, iar 22 de persoane suspecte au fost conduse la sediul sec]iei, pentru continuarea verific`rilor. Ac]iunea a fost sprijinit` de speciali[ti ai Direc]iei Sanitar-Veterinare [i ai Institutului de Metrologie. Serviciul de Investigare a Fraudelor din sectorul 2 a organizat o ac]iune asem`n`toare [i pe 2 august, când împreun` cu medici ai Direc- ]iei Sanitar-Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor Bucure[ti, au verificat patru firme care comercializau legume-fructe [i produse din carne congelate, fiind constatate dou` infrac]iuni. Astfel, la punctul de lucru al uneia dintre societ`]i au fost identificate peste 6200 kilograme de carne congelat`, în valoare de aproximativ lei, pentru care administratorul societ`]ii nu a putut face dovada provenien]ei legale, existând totodat` diferen]e între stocurile scriptice de m`rfuri [i cantitatea identificat` efectiv în depozit. Totodat`, la punctul de lucru al celeilalte societ`]i au fost g`site 1100 kilograme de legume [i fructe, în valoare de aproximativ lei, iar patronul nu a putut prezenta documentele de provenien]` a acestora. Cercet`rile sunt continuate de poli]i[tii Sectorului 2 - Serviciul de Investigare a Fraudelor, sub aspectul s`vâr[irii infrac]iunii de evaziune fiscal`. Facturi falsificate vândute la [osea Mar]i, 7 august, poli]i[ti ai Serviciului de Investigare a Fraudelor - Sector 3, sub supravegherea Parchetului de pe lâng` Judec`toria Sectorului 3, cu sprijinul Serviciului Special de Interven]ie Rapid`, au efectuat nou` perchezi]ii la locuin]ele a opt persoane învinuite de s`vâr- [irea infrac]iunilor de fals, uz de fals [i complicitate la evaziune fiscal`. În sarcina lui S. M., 34 ani, B. F., 24 ani, S. N., 25 ani, R. I., 40 ani, P. D., 45 ani, F. F., 44 ani, B. O., 47 ani [i E. N. de 29 ani, s-a re]inut faptul c` în perioada noiembrie iulie 2012 au vândut c`tre diverse persoane fizice [i juridice, stradal, în zonele Calea Dude[ti, Popa Stoica [i bulevardul Burebista, sector 3, facturi falsificate, având înscrise pe acestea datele de identificare ale mai multor societ`]i comerciale, fiind de asemenea aplicat` [i [tampila acestor firme, f`r` s` de]in` vreo calitate în societ`]ile comerciale ale c`ror facturi fiscale erau comercializate. Apoi, aceste facturi erau introduse ulterior în contabilitatea societ`]ilor care le achizi]ionau, în scopul sustragerii de la plata taxelor [i impozitelor datorate c`tre bugetul general consolidat al statului. Cu ocazia perchezi]iilor, în locuin]ele acestora au fost identificate aproximativ 2400 de facturi apar]inând mai multor societ`]i comerciale, precum [i o unitate central` [i imprimanta care se presupune c` erau folosite la tip`rirea [i falsificarea acestor facturi, acest lucru urmând a se stabili cu exactitate în urma perchezi]iilor informatice. Cercet`rile sunt continuate de poli]i[tii din cadrul Sectorului 3 - Serviciul de Investigare a Fraudelor, cu învinuitele în stare de libertate, pentru a se stabili \ntreaga activitate infrac]ional`, precum [i a prejudiciului creat. Sorin ANGHEL 2 August - POLI}IA CAPITALEI

5 JUDICIAR Judiciari[tii Sectorului 6 Poli]ie, cu sprijinul I.G.P.R. - Direc]ia de Opera]iuni Speciale, au prins în flagrant delict doi Cu ochii pe infractori În perioada iunie-iulie 2012, sub supravegherea unui procuror al Parchetului de pe lâng` Judec`toria Sectorului 4, poli]i[tii Serviciului Furturi de Autovehicule au documentat activitatea unei grup`ri axat` pe traficul cu autovehicule de lux furate. Din cercet`ri a rezultat c` unul din membrii grup`rii sesiza în fals furtul autoturismelor, pe care anterior, cu ajutorul altor membri ai grup`rii, le valorifica în str`in`tate, ob]inând astfel în mod fraudulos atât prima de asigurare cât [i o sum` de bani din vânzarea ma[inilor. În cursul zilei de 1 august, sub coordonarea unui procuror, în baza autoriza]iilor de perchezi]ie emise de c`tre Judec`toria Sectorului 4, poli]i[tii Serviciului Furturi de Autovehicule, cu sprijinul celor din cadrul Serviciului Special de Interven]ie Rapid`, au efectuat patru perchezi]ii \n Bucure[ti [i jude]ul Giurgiu, ocazie cu care i-au depistat pe S. F., 42 ani, }. M., 21 ani, A. M., 36 ani, to]i trei din Bucure[ti [i V. A., 40 ani, din jude]ul Giurgiu. sp`rg`tori, la câteva momente dup` ce ie[eau dintr-o cas` cu dou` gen]i pline cu bunuri, bani [i bijuterii în valoare de peste lei. Oamenii legii aflaser` c` b`rba]ii urmau s` dea o spargere pe 1 august, a[a c` i-au urm`rit \ndeaproape. Astfel, în jurul orei 8 diminea]a, B. S., 50 ani, a plecat de-acas` [i s-a \ntâlnit cu M. N., 44 ani. Apoi, cei doi au mers la o adres` din sectorul 2, unde, mai bine de o or`, au supravegheat zona. Dup` o asigurare prealabil`, au s`rit gardul [i, for]ând u[a, au intrat în cas`. Aproximativ o or` au stat cei doi \n`untru, ca apoi s` ias` din curte cu dou` gen]i de voiaj burdu[ite cu diverse Trafic de lux obiecte, moment în care poli- ]i[tii i-au imobilizat. Toate bunurile furate au fost recuperate [i \napoiate proprietarilor. Totodat`, \ntr-una din gen- ]ile g`site asupra acestora se aflau mai multe scule [i instrumente (chei reglabile, [urubelni]e, o penset` metalic`, instrumente artizanale folosite la deschiderea yallei, dup` ruperea jum`t`]ii exterioare a butucului) folosite de regul` de l`c`tu[i mecanici sau pentru ruperea încuietorilor u[ilor de acces. Cei doi b`rba]i au fost re]inu]i [i condu[i la sediul Sectorului 6 Poli]ie - Serviciul de Investiga]ii Criminale, în vederea continu`rii cercet`rilor. S. A. În urma cercet`rilor, poli]i[tii au stabilit c` pe 13 iunie, S. F. a reclamat la Serviciul Furturi de Autovehicule dispari]ia unui autoturism BMW, proprietatea unei societ`]i de leasing (asigurat pentru suma de euro), fapt confirmat de }. M. [i A. M. În realitate, folosindu-se de V. A. [i de documente false, în luna mai a acestui an ace[ti indivizi au înmatriculat provizoriu autoturismul în Germania, dup` care l-au vândut pe pia]a second-hand din aceast` ]ar`. Ma[ina a fost luat` în custodie de autorit`]ile germane, fiind astfel demarat` procedura de recuperare. Cercet`rile sunt continuate de poli]i[ti sub aspectul s`vâr[irii infrac]iunilor de tentativ` [i complicitate la tentativ` de în[el`ciune, fals în declara]ii, fals material în înscrisuri oficiale [i uz de fals, cu cei patru în stare de re]inere, urmând a fi prezenta]i Parchetului de pe lâng` Judec`toria Sectorului 4, cu propunere de arestare preventiv`. S. ANGHEL POLI}IA CAPITALEI - August 3

6 COMUNITATE Sec]ia 19 Poli]ie - din grij` pentru cet`]eni Numai în primele cinci luni ale anului 2012, poli]i[tii Sec- ]iei 19 au aplicat 87 de amenzi contraven]ionale la H.C.G.M.B. nr. 233/2000, privind interzicerea accesului [i circula]iei vehiculelor cu trac]iune animal` pe drumurile publice din municipiul Bucure[ti. Conducerea sec]iei a hot`rât c`, din grij` pentru cet`]enii comunit`]ii, prevenirea infrac]iunilor de acest gen este cea mai bun` solu]ie. A[a s-a n`scut un proiect respectat deopotriv` de cet`]eni [i poli]i[ti. Zilnic, poli]i[tii discut` cu cet`]enii, încercând s` afle care sunt problemele cu care se confrunt`, legate de siguran]a [i proprietatea lor. Casele la curte, de[i mai pu]in afectate de infrac]ionalitate, dac` ne raport`m la statistic`, prezint` riscuri suplimentare. Doar faptul c` cel mai apropiat vecin se afl` la câ]iva zeci de metri este suficient pentru a întrez`ri câteva dintre temerile locuitorilor. Apoi, nu pu]ine sunt cur]ile pline de vegeta]ie care devin o tenta]ie pentru cei ce se ascund de ochii lumii. O scar` l`sat` seara sprijinit` de perete poate fi un instrument nea[teptat pentru un ho] dornic s` p`trund` la etajul casei. Uneori, pontul despre bunurile din cas` le dau proprietarii care se laud` cu banii agonisi]i sau cu vânzarea vreunui teren, alteori este dat de lucr`torii ocazionali care sunt angaja]i fie la construc]ia sau extinderea locuin]ei, fie la amenajarea cur]ii sau la te miri ce alt` treab` domestic`. Nu este lucru u[or pentru poli]i[tii Sec]iei 19 s` intre în 1600 de cur]i, s` discute cu de cet`]eni [i s` conving` tot atâ]ia. Activitatea este îns` una continu` pentru c`, nu-i a[a, este mai bine s` previi furtul decât s` alergi apoi dup` f`pta[i. Siguran]a comunit`]ii nu se reduce doar la furtul din cur]i. Circula]ia autovehiculelor cu vitez`, peste limita legal`, perturbarea traficului de o societate comercial` care dezmembreaz` ma[ini chiar pe trotuar, g`l`gia unor grupuri de tineri, consumul de droguri noaptea în spatele blocului sunt doar câteva dintre provoc`rile zilnice pe care poli]i[tii trebuie s` le rezolve, din grij` pentru cet`]eni! Dana GAVRIL 4 August - POLI}IA CAPITALEI

7 BUNE PRACTICI Elve]ia: P`rin]ii sunt obliga]i s` mearg` la [coal` Situat` într-o zon` binecuvântat` de Dumnezeu, Elve]ia pare locul ideal dac` î]i dore[ti lini[te [i siguran]`. Poate c` ast`zi este ceea ce vedem pentru c`, de mul]i ani, Elve]ia are puse la punct proceduri legate de siguran]a cet`]enilor, având o tradi]ie îndelungat` în ceea ce prive[te rela]ionarea cu tinerii. Poli]ia Cantonal` Berna a adoptat o strategie ce vizeaz` prevenirea violen]ei în [coli. În func- ]ie de nevoile [colilor - identificate [i comunicate de directori c`tre Poli]ie - sunt create module de educa]ie preventiv` care, de[i nu sunt incluse în curriculum-ul [colar, se desf`[oar`, am spune noi, cu exactitatea unui ceas elve]ian. În unit`]ile de înv`]`mânt din canton sunt întâlnite probleme legate de vandalism, furturi, droguri, violen]` [i infrac]iuni la regimul circula- ]iei rutiere, în special legate de circula]ia cu biciclete, mopede [i motoscutere. Sunt avute în vedere [i problemele legate de violen]` în familie, integritate sexual`, siguran]` pe internet, pariuri [i tendin]e suicidare. Colegii de la structura de prevenire din cadrul Poli]iei Berna afirm` cu convingere c` procesul de prevenire a violen]elor în [coli nu poate avea loc în lipsa unuia dintre cei trei piloni: [coal`, elevi, p`rin]i. Dac` unul dintre cei trei factori lipse[te, activitatea nu se va desf`[ura, afirm` omologii no[tri de la Berna. Mai mult, strategia este una proactiv` [i nu reactiv`. Programul de prevenire începe cu gr`dini]a (4-6 ani) [i se încheie cu înv`]`mântul obligatoriu (16 ani), clasele a VII-a, a VIII-a [i a IX-a fiind grupurile- ]int` obi[nuite. Modulele de înv`]are sunt adaptate anual caracteristicilor fiec`rei vârste [i specificului geografic, iar la lec]iile cu tematic` preventiv` particip`, al`turi de elevi, profesorii [i p`rin]ii. Întreb`rile la care copiii din gr`dini]e [i [coli sunt înv`]a]i s` r`spund` sunt: Ce trebuie f`cut atunci când e[ti abordat de o persoan` cunoscut` sau de c`tre un str`in care se afl` într-o ma[in`? Cât de aproape ar trebui s` te afli de o ma[in`? Ce ar trebui s` faci dac` cineva te opre[te [i î]i solicit` informa]ii cu privire la loca]ia unui magazin? Ce trebuie s` faci când cineva te opre[te [i î]i spune c` nu g`se[te acel magazin [i î]i solicit` s`-l/o înso]e[ti pentru a-i oferi indica]ii cu privire la respectiva loca]ie? Ce trebuie s` faci dac` cineva te opre[te [i dore[te s` î]i ofere sau î]i promite un lucru? Este bine s` urci într-o ma[in` [i/sau cl`dire f`r` acordul p`rin]ilor? În [coli se promoveaz` toleran]a zero fa]` de violen]` ( spune NU ). Se promoveaz` c`ile prin care victimele pot fi ajutate, consecin]ele pentru cei care comit violen]ele [i se discut` despre responsabilitatea personal` ( decid ast`zi pentru mâine ). Una dintre sanc]iuni, în cazul circula]iei rutiere, este amânarea cu doi-trei ani a ob]inerii permisului de conducere, o sanc]iune cu adev`rat util`, chiar [i în România, dac` am adopta modelul elve]ian. De subliniat este faptul c`, înc` de la vârste mici, copiii înva]` s` mearg` pe biciclet` într-un cadru organizat, cu ajutorul Poli]iei, ba chiar primesc [i permise de conducere, pentru mersul pe biciclet`. Material realizat cu sprijinul structurii de prevenire a Poli]iei Cantonale Berna POLI}IA CAPITALEI - August 5

8 R~SCRUCE Psihologia actului suicidal - urmare din num`rul trecut - Exist` îns` situa]ii în care sinuciga[ul se folose[te de mijloace [i metode care ridic` o serie de întreb`ri, aparent logice, în momentul imediat descoperirii, [i care pot prezuma, pe moment, ipoteza omorului, tâlh`riei, violului etc. [i înscenarea unei sinucideri. Acestea intr` în categoria sinuciderilor atipice. Tot în aceast` categorie sunt incluse, în general, spânzur`rile de la distan]e negative de sol (distan]a dintre sol [i punctul de fixare superior este mai mic` decât în`l]imea corpului), respectiv calorifere, clan]e ale u[ilor de acces, ]evi etc. Pe baza datelor ob]inute de la fa]a locului, precum [i prin coroborarea cu rezultatele expertizei medico-legale, se va putea preciza forma juridic` a faptei (accident, omucidere, sinucidere). Decizia de a recurge la sinucidere r`mâne un mister c`ruia, de un secol încoace, marile teorii nu au f`cut decât Credit foto: Corbis.com s`-i clarifice contextul. Emile Durkheim, unul dintre p`rin]ii sociologiei, a utilizat metode [tiin]ifice pentru studiul societ`]ii [i al grupurilor sociale. A sus]inut c` indivizii sunt produsele unor for]e sociale complexe, ce nu pot fi considerate în afara societ`]ii în care tr`iesc. A utilizat conceptul de con[tiin]` colectiv` pentru a descrie caracteristicile anumitor tipuri de societ`]i, în privin]a sinuciderii. Durkheim a studiat motivele acestui act, precum [i rata sinuciderilor dintr-o anumit` societate care, dup` p`rerea sa, ar indica problemele societ`]ii respective. Suicidul are, înainte de toate, cauze sociale care permit repartizarea lui în trei categorii: suicidul egoist, care-i înglobeaz` pe indivizii cei mai slab integra]i în mediul lor familial, religios sau politic; suicidul altruist, care se refer` la societ`]ile ce practic` un grad de integrare excesiv, putând justifica sacrificarea pentru grup; suicidul anomic, datorat deregl`rilor mecanismelor de control ale societ`]ii, care nu mai asigur` satisfacerea necesit`]ilor elementare. O alt` teorie, foarte contestat`, este aceea a existen]ei în fiecare om a unui instinct de moarte, destrudo, care s-ar opune instinctului vie]ii [i reproducerii, libido, [i care, în anumite cazuri, ar putea s` prevaleze dac` nu e sublimat în substitute, ca bun`oar` renun]area la sine în cadrul devotamentului pentru ceilal]i. Orice suicid poate fi un asasinat întors spre din`untru. Rata sinuciderilor are tendin]a s` creasc` în societ`]ile cele mai structurate, cele în care violen- ]a exterioar` este cea mai îngr`dit`, [i atunci rata suicidului ar fi invers propor]ional` cu rata crimelor. Moartea voluntar` nu trebuie studiat` pornind de la statistici, ci pe baza cazurilor individuale. Suicidul este o conduit` exclusiv uman` [i personal`; sinuciderile la animale ca [i epidemiile de suicid sunt mituri. Omul se sinucide din motive atât genetice cât [i psihologice. Patrimoniul genetic îl înzestreaz` pe fiecare cu o anumit` agresivitate [i capacitate de a se adapta la încerc`rile existen]ei. Mai mult, anumite situa]ii sunt deosebit de favorabile unei rate ridicate a suicidului: lipsa de integrare într-un grup socio-economic, rigoarea excesiv` a codului moral care spore[te ocaziile de a gre[i [i de a se compromite, altern`rile de perioade pace-r`zboi. Decizia autosuprim`rii este rezultatul a numero[i factori, dintre care mul]i sunt 6 August - POLI}IA CAPITALEI

9 R~SCRUCE independen]i de voin]`, ca s` nu vorbim, evident, decât de sinuciderile con[tiente. Ultima alegere apar]ine, totu[i, individului. n 2005, a fost adoptat` Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile propriet`]ii [i justi]iei, precum [i unele m`suri adiacente, prin care au fost aduse unele modific`ri la Legea nr. 303/2004 (care devine Legea privind statutul judec`torilor [i procurorilor), precum [i la Legea nr. 304/ 2004; ulterior (tot în 2005), cele dou` legi (303 [i 304) au fost republicate într-o nou` numerotare a textelor. De asemenea, tot în 2005, prin O.U.G. nr. 134/2005 au fost aduse unele modific`ri în privin]a Parchetului Na]ional Anticorup]ie (transformarea Parchetului Na]ional Anticorup]ie în Departament Na]ional Anticorup]ie prin reorganizarea Parchetului Na]ional Anticorup]ie [i înfiin]area Departamentului Na]ional Anticorup]ie, ca structur` autonom` în cadrul Parchetului de pe lâng` nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie); ulterior, prin Legea nr. 54/2006 (de a- probare a O.U.G. nr. 134/ 2005), Departamentul Na]ional Anticorup]ie a fost transformat \n Direc]ia Na]ional` Anticorup]ie. n 2010, prin Legea nr. 177/2010 a fost ad`ugat în Codul de Procedur` Penal` un nou caz de revizuire (revizuirea în cazul deciziilor Cur]ii Constitu]ionale - hot`rârile definitive pronun]ate: cauzele în care Curtea Constitu]ional` a admis o excep]ie de neconstitu]ionalitate pot fi supuse revizuirii, dac` solu]ia pronun]at` în cauz` s-a întemeiat pe dispozi]ia legal` declarat` neconstitu]ional`). Totodat`, prin Legea nr. 202/2010, au mai fost aduse modific`ri substan]iale Codului de Procedur` Penal`, prin introducerea unor dispozi]ii privind accelerarea solu]ion`rii proceselor. Prin Legea nr. 135/2010 a fost adoptat noul Cod de Procedur` Penal`, act normativ care are ca scop esen]ial (declarat în expunerea de motive) crearea unui cadru legislativ Procurorul este titularul ac]iunii penale, dar misiunea de a descoperi infrac]iuni [i de a-i identifica pe autorii acestora revine poli]iei na]ionale. modern în materie procesual penal`, care s` r`spund` pe deplin imperativelor func]ion`rii unei justi]ii moderne, a- daptate Drepturilor Omului. Redimensionarea în plan profesional a activit`]ilor poli- ]iei, consolidarea unei structuri care s` ac]ioneze ca un serviciu public în beneficiul cet`- ]eanului [i armonizarea acesteia cu cerin]ele de ordin comunitar, constituie o prioritate. Toate aceste elemente de noutate î[i propun o mai mare responsabilizare a poli]iei fa]` de comunitatea pe care poli- ]istul o reprezint`, fa]` de cet`]eni, realizarea unei normaliz`ri pe care întreaga societate [i-o dore[te. n societatea româneasc`, guvernat` de principiile statului de drept, principalele atribu]ii ale poli]iei sunt: ap`rarea drepturilor [i libert`]ilor persoanei, a propriet`]ii private [i publice, prevenirea, descoperirea [i combaterea faptelor penale, asigurarea ordinii [i siguran]ei publice. Prin îndeplinirea acestora se promoveaz` încrederea reciproc`, respectul [i dezvoltarea democratic` a societ`]ii. Principala misiune a poli]iei judiciare este de a desf`[ura anchete care constau în stabilirea faptelor, sesizarea infrac]iunilor, prezervarea [i relevarea de urme, identificarea [i c`utarea autorilor unor infrac- ]iuni etc. Ofi]erii [i agen]ii poli]iei judiciare sunt adesea chema]i la audierea unor persoane, identificarea indiciilor, informa]ii sau martori, efectuarea de perchezi]ii (domiciliare, corporale sau asupra sistemelor informatice), redactarea de acte procedurale [i constituirea dosarelor penale, precum [i între]inerea unor rela]ii constante de natur` profesional` cu magistra]ii, al`turi de care î[i desf`[oar` activitatea. Procurorul este titularul ac- ]iunii penale, dar misiunea de a descoperi infrac]iunile [i de a-i identifica pe autorii acestora revine poli]iei na]ionale. Conform art. 218 din Codul de Procedur` Penal`, procurorul conduce [i controleaz` activitatea de cercetare penal` a poli]iei [i a altor organe [i supravegheaz` ca actele de urm`rire penal` s` fie efectuate cu respectarea dispozi]iilor legale. Organele de cercetare penal` sunt obligate s` încuno[tiin]eze de îndat` pe procuror despre infrac]iunile de care au luat cuno[tin]`. Probele [i mijloacele de prob` reprezint` institu]ii procesuale distincte, îns` sunt POLI}IA CAPITALEI - August 7

10 R~SCRUCE Credit foto: Corbis.com explicate în doctrin` în mod conjugat. Probele sunt entit`]i de fapt extraprocesuale, care vizeaz` fapta [i f`ptuitorul la care se refer` procesul penal, dar, prin administrare, ele dobândesc caracter procesual. Mijloacele de prob` sunt, de asemenea, realit`]i extraprocesuale, îns`, prin reglementarea folosirii lor în cadrul procesului penal, cap`t`, la rândul lor, caracter de categorie juridic` procesual`. Probe sunt acele elemente de fapt (realit`]i, întâmpl`ri, împrejur`ri), care datorit` relevan]ei lor informative servesc la aflarea adev`rului [i la justa rezolvare a unei cauze penale. Mijloacele prin care pot fi constatate aceste elemente de fapt, care pot servi ca prob` în procesul penal sunt prev`zute în Codul de Procedur` Penal` [i constituie mijloace de prob`. Folosirea mijloacelor de prob` este posibil` prin diferite procedee probatorii, care sunt moduri de a proceda în folosirea mijloacelor de prob`. Mijlocul de prob` este acel mijloc care d` în vileag proba, adic` izvorul probei, iar proba este rezultatul administr`rii unui mijloc de prob`. Termenul prob` este folosit, în limbajul practicienilor, adeseori atât în în]elesul de prob`, cât [i în cel de mijloc de prob`, îns` cele dou` no]iuni reprezint` categorii juridice deosebite. Uneori, proba cap`t` în]elesul de rezultat al activit`]ii de proba]iune (spre exemplu, se spune c` s-a f`cut proba vinov`]iei), ceea ce nu corespunde unui criteriu [tiin]ific riguros. - sfâr[it - Romic` VLAD Primi]i revista Poli]ia Capitalei pe Pentru a face revista Poli]ia Capitalei mai accesibil` o pute]i desc`rca gratuit de pe site-ul Trimite]i-ne adresa dumneavoastr` de la revistapolitiei@gmail.com [i ve]i primi online \n fiecare lun` revista. 8 August - POLI}IA CAPITALEI

11 Antiterorismul - urmare din num`rul trecut - A limita defini]ia terorismului la infrac]iunile comise contra unui stat ar însemna s` nu se ]in` cont de realit`]ile în care tr`im, de[i chiar atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 au fost îndreptate, a[a cum s-a apreciat, nu împotriva unor persoane [i cl`diri, ci a însemnelor puterii statale politice, economice, financiare [i militare, la fel ca [i atacurile biologice ulterioare. Diversitatea actelor teroriste a f`cut ca societatea interna]ional` s` adopte mai multe conven]ii de limitare a aspectelor sale specifice. Este vorba de: Conven]ia de la Tokyo, din 1963, referitoare la infrac]iuni [i alte acte survenite la bordul aeronavelor; Conven]ia de la Haga, din 1970, pentru reprimarea capturii ilicite de aeronave (luarea de ostatici); Conven]ia de la Montreal, din 1971, pentru reprimarea actelor ilicite dirijate contra securit`]ii avia]iei civile (sabotajul); Conven]ia pentru prevenirea [i represiunea infrac]iunilor contra persoanelor aflate sub protec]ie interna]ional`, inclusiv contra agen]ilor diplomatici (1973); Conven]ia interna]ional` contra lu`rii de ostatici, din 1979; Conven]ia contra torturii [i altor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante; Conven]ia pentru interzicerea atacurilor teroriste cu bombe (1997). n scopul coordon`rii luptei împotriva terorismului interna]ional, la Na]iunile Unite s-au adoptat mai multe rezolu]ii, iar Consiliul Europei a elaborat, în 1976, Conven]ia european` pentru reprimarea terorismului, care preia unele elemente din instrumentele men]ionate. {i România [i-a adus contribu]ia în acest domeniu, prin anteproiectul de conven]ie împotriva terorismului, din 1935, elaborat de Vespasian V. Pella, [i care a stat la baza Conven]iei din Toate aceste instrumente juridice interna]ionale se refer` la terorism în general [i au ca element comun faptul c` terorismul semnific`, chiar [i în timp de pace, un r`zboi total contra ordinii juridice existente, un r`zboi al c`rui scop ar justifica orice mijloace. Astfel, în Declara]ia asupra m`surilor de eliminare a terorismului interna- ]ional a Adun`rii Generale a ONU, din 1994, se arat` c` statele membre ale Na]iunilor Unite reafirm` f`r` echivoc condamnarea tuturor CONTRAATAC actelor, metodelor [i practicilor teroriste ca fiind criminale [i nejustificabile, oriunde [i de oricine ar fi comise. n preambulul Conven]iei pentru interzicerea atacurilor teroriste cu bombe se precizeaz` expres c` ac]iunile militare ale statelor sunt guvernate de reguli de drept interna]ional, situate în afara cadrului acestui document, [i c` excluderea unor ac]iuni din zona de acoperire a conven]iei nu absolv` sau nu confer` caracter legal actelor cunoscute ca ilegale. Actele de terorism comise în timp de r`zboi au o conota]ie juridic` special`. De altfel, atât r`zboiul cât [i terorismul se bazeaz` pe violen]` [i pe înc`lcarea brutal` a drepturilor [i libert`]ilor omului. Totu[i, r`zboiul este considerat, în dreptul interna]ional umanitar, o form` de violen]` ilicit`, iar terorismul r`mâne întotdeauna o form` de violen]` ilicit`, chiar [i în vremuri de r`zboi. Criteriile sigure care diferen]iaz` aceste forme de violen]` în timpul r`zboiului sunt oferite de dreptul interna]ional aplicabil în conflictele armate. n primul rând, ne afl`m în fa]a unui act terorist dac` persoana care comite actul de violen- ]` nu posed` statutul de combatant, c`ci numai membrii for]elor armate ale unui stat beligerant au dreptul legal de a participa la ostilit`]i, [i numai în r`zboaiele civile [i de gheril` nu exist` întotdeauna precizie în calificarea statutului de combatant. Un al doilea criteriu de determinare a violen]ei ilicite, caracteristice terorismului, decurge din regulile care reglementeaz`, pe de o parte, protec]ia special` a persoanelor [i, pe de alt` parte, mijloacele [i metodele de r`zboi utilizate: pentru a fi licit, recursul la violen]` în timp de r`zboi trebuie s` respecte restric]ii impuse de Credit foto: Corbis.com POLI}IA CAPITALEI - August 9

12 CONTRAATAC dreptul conflictelor armate, ceea ce înseamn` c` [i combatan]ii ar putea deveni terori[ti dac` violeaz` legile [i obiceiurile r`zboiului. Chiar [i a[a, sunt împrejur`ri în r`zboi în care nu este deloc u[or s` separi terorismul de actele de r`zboi legitime. De aceea, pe lâng` Conven]iile de la Haga [i de la Geneva, trebuie avute în vedere principiile fundamentale de drept interna]ional recunoscute în Statutul [i activitatea Tribunalului de la Nürnberg, care incrimineaz` actele de terorism comise în timp de pace [i de r`zboi. Se spune adesea c` dreptul interna]ional al r`zboiului e întotdeauna în urma realit`]ii pe care o reglementeaz`, lucru valabil [i pentru atentatele teroriste din 11 septembrie Dar el, în configura]ia lui actual`, condamn` terorismul prin mijloace specifice. C`ci terorismul, fie de stat, fie al unor organiza]ii teroriste, love[te f`r` discriminare [i afecteaz` atât obiective militare, cât [i popula]ia civil` inocent`. Chiar înainte de 11 septembrie 2001 se aprecia c` terorismul actual este o nou` form` de r`zboi, ceea ce a f`cut s` exprime [i ideea unui protocol adi]ional special la Conven]iile de la Haga [i de la Geneva în acest nou domeniu. n conflictele armate interna]ionale, înc`lcarea dreptului de la Haga sau al celui de la Geneva este considerat` infrac]iune grav`, adic` crime de r`zboi, indiferent de calitatea persoanei. Faptul c` aceste înc`lc`ri grave ale legilor [i obiceiurilor r`zboiului reprezint` un recurs interna]ional la teroare, ca metod` de r`zboi, ne face s` consider`m c` ele sunt în acela[i timp forme de terorism interna]ional, care sunt inadmisibile [i, de aceea, trebuie sanc]ionate. n mod concret îns`, doar art. 33 din Conven]ia a IV-a de la Geneva, din 1949, pentru protec]ia persoanelor civile în timp de r`zboi face referire direct` la termenul de terorism, dispunând c` sunt interzise pedepsele colective ca [i orice m`suri de intimidare sau de terorism. {i în conflictele armate f`r` caracter interna]ional sunt interzise înc`lc`rile legilor [i obiceiurilor r`zboiului cu aceea[i semnifica]ie de acte de terorism. R`zboaiele ofer` îns`, atât for]elor guvernamentale, cât [i mi[c`rii insurgente, posibilitatea de a dep`[i limita violen]ei ilicite [i de a comite excese care s` terorizeze oponen]ii, parc` mai mult decât în r`zboaiele interstatale, f`r` un control strict al comunit`]ii interna]ionale. Trebuie reamintit c` Statutul Cur]ii Penale Interna]ionale cu caracter permanent, adoptat la Roma în 1998, calific` astfel de excese drept crime de r`zboi, deoarece obliga]ia respect`rii dreptului interna]ional umanitar revine atât membrilor for]elor armate guvernamentale, cât [i lupt`torilor p`r]ii disidente. Aceea[i obliga]ie revine [i membrilor mi[c`rilor de eliberare na]ional` sau celor care lupt` împotriva regimurilor rasiste, aceste tipuri de opera]iuni militare f`când parte din obiectul dreptului interna]ional al conflictelor armate. Cu toate acestea, Organiza]ia pentru Eliberarea Palestinei sau Congresul Na]ional African au fost considerate organiza]ii teroriste. Dup` renun]area la metodele teroriste de lupt`, ele au fost recunoscute oficial [i sunt ast`zi la guvernare, lucru ce nu s-a întâmplat cu o alt` mi[care insurgent`, Partidul Muncitorilor din Kurdistan, care n-a renun]at la politica terorii. n doctrina dreptului militar interna]ional s-a pus problema dac` acordarea statutului de combatant [i partizanilor (membrilor mi[c`rilor de rezisten]`), prin art. 44 al Protocolului Adi]ional I din 1977, la Conven]iile de la Haga [i de la Geneva, nu constituie o autorizare de recurgere la terorism; unele state au refuzat semnarea sau ratificarea acestui important instrument chiar din acest motiv. Adev`rul este c` art. 43 [i 44 din Protocol nu fac nici o distinc]ie între combatan]ii armatei regulate [i combatan]ii gherilei; to]i au acela[i statut juridic [i, de aceea, to]i trebuie s` respecte acelea[i reguli, c`ci to]i se confrunt` cu acelea[i consecin]e juridice în cazul viol`rii dreptului r`zboiului. Asta înseamn` c` [i partizanii care comit acte de terorism contra civililor trebuie s` fie judeca]i [i condamna]i pentru faptele lor. Putem spune deci c`, în dreptul conflictelor armate, terorismul interna]ional este interzis în orice împrejurare, necondi]ionat [i f`r` excep]ie. Adrian VLAD Camelia OPRESCU - va urma - Credit foto: Corbis.com 10 August - POLI}IA CAPITALEI

13 Tâlh`riile prin smulgere, \n aten]ia poli]iei PREVENIRE O situa]ie destul de dificil`, cu care se confrunt` atât cet`]enii, cât [i Poli]ia este proliferarea, în ultimul timp, a infrac]iunii de tâlh`rie. În primele cinci luni ale acestui an, num`rul tâlh`riilor sesizate a crescut cu 22% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. Majoritatea acestor infrac]iuni au fost comise prin smulgere (în special de telefoane mobile, dar [i l`n]i[oare [i cercei din aur) [i amenin]are (verbal`, fizic`, cu cu]it). Din practica judiciar` a rezultat c` cele mai multe tâlh`rii sunt comise în locuri publice sau în spa]iile comune ale imobilelor. Strada este locul principal al comiterii infrac]iunilor de tâlh`rie, urmat de mijloacele de transport în comun, spa]iul dintre blocuri, scara blocului [i lift, parcuri. Tic`lo[i f`r` scrupule, certa]i cu legea, agreseaz` [i deposedeaz` de bunuri persoane de toate vârstele [i categoriile sociale. Ace[tia sunt infractori periculo[i, care folosesc orice mijloace pentru a-[i atinge scopul. De[i pedepsele prev`zute în Codul Penal pentru infrac]iunea de tâlh`rie sunt destul de mari, respectiv între 3 [i 18 ani pentru majori [i 2-7 ani pentru minori, ace[tia nu par a fi speria]i de perspectiva tragerii la r`spundere penal`. Chiar cu riscul de a ne repeta, aducem în aten]ia tuturor urm`toarele m`suri de evitare a victimiz`rii: Alege]i cu grij` traseul pe care v` deplasa]i pe timpul nop]ii; pe cât posibil, nu circula]i prin locuri slab iluminate, evita]i parcurile, str`zile pustii [i terenurile virane; Nu v` l`sa]i atra[i în locuri dosnice de c`tre indivizi care ofer` spre vânzare diverse produse, de obicei mai ieftine - pute]i deveni victima unei tâlh`rii; Evita]i s` purta]i la vedere, în mod ostentativ, bijuterii, bani sau telefoane mobile; Tasta]i pe telefonul mobil *#06# [i nota]i-v` seria care apare; în cazul în care telefonul mobil v` este furat sau smuls, comunica]i aceast` serie Poli]iei; Dac` un prieten v` conduce acas`, ruga]i-l s` a[tepte pân` intra]i în locuin]` în deplin` siguran]` [i nu urca]i în lift cu persoane necunoscute; Dac` v` sim]i]i urm`rit, traversa]i strada, face]i apel la trec`tori [i anun]a]i Poli]ia sau suna]i la 112; În caz de agresiune, striga]i, alerta]i persoanele din jur; strig`tul unei persoane care cere ajutor poate descuraja agresorii; Nu opune]i rezisten]` dac` agresorul v-a vizat doar geanta sau portmoneul - via]a este mult mai pre]ioas` decât bunurile; Încerca]i s` re]ine]i cât mai multe semnalmente ale agresorului (figura, vocea, accentul, culoarea p`rului [i tunsoarea, statura, vestimenta]ia, mersul, eventuale ticuri) pentru a facilita identificarea [i prinderea acestuia [i a v` recupera prejudiciul. Crengu]a RADU POLI}IA CAPITALEI - August 11

14

15 PREVENIRE Împreun` cu un prieten cu codul Hat Trick, identificat ulterior ca fiind Donald Woodruf, un alt pu[ti teribil, declan[ase opera]iunea Calul Troian. B`ie]ii intraser` într-o grupare neonazist` [i îi urau pe to]i emigran]ii asiatici sau de culoare, cu vârsta peste 50 de ani [i care nemaifiind buni de munc` din motive medicale, consumau nejustificat rezervele de bani de la asigur`rile sociale. Dup` p`rerea b`ie]ilor, ace[ti oameni trebuiau s` moar`, pentru c` albii nu mai aveau loc în spitale din cauza lor. Astfel, ei au introdus virusul criminal în mod experimental în clinica Hagrew Hayes, ca s` vad` cum merge. Cinici [i arogan]i, au declarat la interogatoriu c` doreau s` bage virusul în toat` re]eaua de computere medicale de la Est la Vest în SUA, ca s` fac` o cur`]enie general`. Din fericire, au fost depista]i [i opri]i la timp. Fiind minori, geniile au fost trimise la o [coal` de corec]ie. Acolo, au îns` pe mân` computere. Doamne, ce le-o mai trece prin minte? Poate un al treilea r`zboi mondial? Spionaj [i tentativ` de omor prin chat! Incredibila poveste a pu[tiului care a convins un prieten de pe chat s`-l omoare s-a terminat în ziua de 1 iunie 2004 printr-o decizie final` a tribunalului britanic: câ]iva ani de Cum s` ne ferim de infractori? - urmare din num`rul trecut - Sommy schimba canalele la televizor, întrerupea convorbirile telefonice, curentul electric [i pornea aparatele electrocasnice. supraveghere, navigare pe net numai în prezen]a unei persoane adulte [i interdic]ia de a mai intra pe chat. În plus, aceast` poveste a fost pus` la index, aidoma oric`rei tentative de a mai stabili vreun contact unul cu cel`lalt. Sintagma o lume nebun` n-ar fi suficient` pentru a descrie ceea ce s-a întâmplat într-un ora[ din Marea Brita- nie, prin intermediul, deja banalului, chat-room. Pe scurt, povestea ar fi urm`toarea: un adolescent de 14 ani a convins un partener de discu]ii de pe chat, în vârst` de 16 ani, c` st` de vorb` cu un spion care-i promite o carier` în domeniu, dac` ucide pe cineva. Acel misterios cineva nefiind altul decât chiar pu[tiul de 14 ani, care dorea s` se sinucid` cu stil. Sinuciga[ul a elaborat pe chat un scenariu perfect, din care f`ceau parte o mul- ]ime de personaje fictive, a ]esut o adev`rat` plas` diabolic` în care l-a prins pe adolescentul doritor de o carier` în spionaj. Atât de bine a func]ionat totul încât sinuciga- [ul a fost înjunghiat în piept [i stomac de c`tre cel pe care l-a aburit pe net, dar a sc`pat cu via]`, r`nile nefiindu-i fatale. Sau benefice! Iar ca bonus, poten]ialul spion-adolescent de 16 ani avea [i f`g`duiala unei rela]ii fierbin]i cu o superfemeie spion în vârst` de 39 ani. Nu avem cuno[tin]` de vreun caz asem`n`tor [i nu în- ]elegem ce l-a putut determina pe un copil s` întreprind` a[a ceva, a declarat la final inspectorul-[ef Julian Ross, coordonatorul anchetei. Pu[tiul terorist Un terorist electronic a preluat controlul asupra unei re[edin]e canadiene. Intra]i în panic`, proprietarii au f`cut apel la autorit`]i, în scurt timp ajungându-se la concluzia c` acesta nu este altul decât fiul lor în vârst` de 15 ani. Dwayne [i Debbie Tamai din Emery Ville, Ontario, au recunoscut c` fiul lor, Billy, este cel care i-a terorizat pân` când s-au hot`rât s` p`r`seasc` locuin]a. Timp de patru luni, re[edin]a familiei Tamai s-a aflat sub asediul unui personaj misterios, care-[i spunea Sommy. El schimba canalele la televizor, întrerupea convorbirile telefonice, curentul electric [i pornea aparatele electrocasnice. Poli]ia, regiile de electricitate [i de telefoane au c`utat cu disperare teroristul electronic, cum a fost numit de mass-media. Familia a trebuit, pân` la urm`, s` mearg` împreun` cu Billy la poli]ie, pentru ca aceast` institu]ie s` le apere fiul împotriva zvonurilor ziarelor. Pu[tiul [i-a început ac]iunea în glum`, cu prietenii s`i, totul sc`pându-i de sub control. Ini]ial i-a fost fric` s`-[i m`rturiseasc` faptele, de[i poli]ia din Ontario nu i-a adus nici un fel de acuza]ii. 14 August - POLI}IA CAPITALEI

16 PREVENIRE H`r]uial` cu celularul Elevii britanici î[i folosesc telefoanele mobile cu camer` video pentru a face [i distribui fotografii vulgare ale colegilor lor [i pentru a se h`r]ui [i [antaja reciproc cu ajutorul acestora, relateaz` Daily Record. O poz` pornografic` a unei fete de 14 ani de la o [coal` din Dublin, în uniform`, a fost trimis` la câteva zeci de elevi din acela[i an, iar fotografiile f`cute pe ascuns în du[ul fetelor au devenit ceva obi[nuit. De[i pare o joac`, aceast` form` de h`r]uire poate avea consecin]e dramatice. Astfel, în urm` cu doi ani, o elev` s-a sinucis la câteva zile dup` ce o poz`, care îi fusese f`cut` în timp ce era beat` [i par]ial dezbr`cat` la o petrecere, a circulat printre colegii ei [i a fost postat` pe internet, pe site-ul [colii. Profesorii britanici au fost avertiza]i s` controleze cu mai mult` aten]ie folosirea telefoanelor mobile în timpul orelor. Mai mul]i consilieri au avertizat c` elevii trebuie s` fie con[tien]i în primul rând c` nu trebuie s`-[i Credit foto: Corbis.com foloseasc` telefoanele pentru asemenea scopuri. Veghea]i la s`n`tatea copiilor dumneavoastr` care î[i petrec ore în [ir în fa]a computerului. Orele pe computer afecteaz` vederea [i psihicul copiilor Secolul 21 aduce cu sine nu numai binefaceri, ci [i pericole ascunse pentru tân`ra genera]ie. Afec]iunile n`scute din statul vreme îndelungat` în fa]a computerului afecteaz` grav s`n`tatea copiilor [i le creeaz` o dependen]` periculoas`. Juc`ria favorit`, calculatorul, devine riscant` pentru s`n`tate. Tov`r`[ia calculatorului devine v`t`m`toare pentru copii, deoarece jocul în exces duce la tulbur`ri ale somnului [i provoac` insomnii. Prin oboseala psihic` produs`, calculatorul d` iritabilitate [i nervozitate. Inerent, copiii devin sedentari, stau pe scaun în pozi]ii vicioase [i renun]` la joac`, ne-a declarat prof. dr. Florin Tudose, coordonatorul Departamentului de Psihiatrie de Leg`tur` din cadrul Spitalului Universitar de Urgen]` din Bucure[ti. {i acest lucru n-ar fi nimic, îns` acest obicei, odat` devenit tabiet, va determina o schimbare major` a comportamentului micu]ilor prin faptul c` ei ajung s` confunde foarte u[or lumea real` cu cea imaginar`, afi[at` pe monitor. Dr. Carmen Dumitrache, medic în cadrul Laboratorului de Igien` a Copiilor [i Tinerilor, al Institutului de S`n`tate Public` Bucure[ti, ne-a informat: Tulbur`rile de vedere în rândul copiilor sunt în cre[tere sim]itoare, comparativ cu anii trecu]i. Acestea sunt influen- ]ate în mare m`sur` de vârsta lor [i ni le explic`m, în primul rând prin cre[terea volumului de teme [i studiu, pe care copiii trebuie s` le satisfac`. A- ceste îmboln`viri ale ochilor au drept cauz` lumina neadecvat` de la [coal` [i de acas`, improprie studiului. Mai mult, speciali[tii oftalmologi sus]in c`: Din cauza calculatorului a- pare un disconfort ocular, o irita]ie conjunctiv`, în care ochiul se înro[e[te [i apar usturimi ale lui. Privitul în monitor produce inhibarea reflexului clipitului, care duce la uscarea o- chilor [i, apoi, la senza]ia de «corp str`in». Acesta este motivul pentru care speciali[tii v` recomand` modera]ie în folosirea calculatorului. Ochelarii speciali, destina]i calculatorului, sunt ochelari cu lentile f`r` dioptrii, dar care au lentile tratate împotriva radia]iilor, numite antireflex sau urbpal. Monitorul cu cristale lichide, tip LCD sau laptopul, sunt cele mai indicate, c`ci protejeaz` ochii în cazul lucrului la computer. Dac` totu[i nu v` permite]i cele de mai sus, ata[a]i monitorului din dotare un ecran de protec]ie [i folosi]i din când în când [i pic`turile pentru ochi. Dac` nici asta nu v` permite]i, privi]i atunci soarele, aflat numai la r`s`rit, timp de 10 minute zilnic. Închide]i apoi ochii pân` la 20 de minute [i repeta]i exerci]iul zilnic, crescând durata [i num`rul, de la o zi la alta. Este un truc sigur de a v` odihni ochii. Traian TANDIN - va urma - POLI}IA CAPITALEI - August 15

17 ISTORIA LA ROTATIV~ Dosarele marilor criminali ai lumii Senza]ionala capturare a c`l`ului din Lyon Sec]ia IV Gestapo Pu]inii lyonezi care au trecut \n acea duminic` de iunie prin pia]a Tolozan nici m`car n-au remarcat prezen]a o- mului cu p`l`ria de fetru [i hain` de piele care \[i citea tacticos ziarul. Poate c` i-ar fi tras imediat un glonte \n cap sau o rafal` de mitralier` dac` ar fi [tiut c` pirpiriul (mai târziu l-au poreclit Ureche de goril` ) era noul [ef al Gestapoului din Lyon, trimis de st`pânii lui s` decapiteze rezisten]a francez`. Se numea Klaus Barbie, n`scut \n Bad-Godesberg la 25 octombrie Avea doi 2 Dan PADI{ ani [i jum`tate când tat`l s`u s-a \ntors r`nit de moarte din b`t`lia de la Verdun, ceea ce i-a sugerat ideea de a spune, mai târziu, c` moartea p`rintelui s`u i-a s`dit \n con- [tiin]` ura fa]` de francezi. A fost o minciun` deoarece nu to]i germanii c`rora le-au murit p`rin]ii la Verdun, au comis atrocit`]i \n Fran]a. n perioada ascensiunii nazismului \n Germania, Klaus Barbie a f`cut parte din Hitlerjungen ( Tineretul hitlerist ), având num`rul matricol Dup` num`r, probabil c` era, deja, un [ef mic când Adolf Hitler a luat puterea, instaurând regimul fascist de trist` faim` \n cel de-al III-lea Reich. La 25 septembrie 1935, deci când nu \mplinise 22 de ani, zelosul SS-ist Barbie, c`ruia i se prezicea o carier` str`lucitoare, a fost remarcat de Himmler [i angajat \n Gestapo (Poli]ia politic` secret` nazist`). Cu un fanatism de necrezut, Barbie a arestat [i trimis \n lag`rele de concentrare mii de evrei, \ndeosebi la Haye [i Amsterdam unde se g`sea, printre al]ii micu]a Anne Frank. Pe baza unui raport \ntocmit de superiorii s`i \n care se spunea c` Obersturmfiihrer Klaus Barbie are un talent \nn`scut pentru munca \n domeniul reprim`rii opozi]iilor din ]`rile ocupate, acesta a fost mutat \n Fran]a [i - a[a cum se proceda frecvent \n caz de mut`ri pe merit, - avansat hauptsturmführer SS (echivalent cu gradul de c`pitan). Din noiembrie 1942, pân` \n decembrie 1944, a \ntemni]at la \nchisoarea Montluc peste de francezi, din 16 August - POLI}IA CAPITALEI

18 ISTORIA LA ROTATIV~ care 7000 au murit ca urmare a torturilor sau au fost \mpu[ca]i. De asemenea, din ordinul s`u au fost deporta]i 7453 evrei la Auschwitz, din care, \n ultimul convoi trimis camerelor de gazare, erau [i 41 de copii. n Gestapo, Klaus Barbie era apreciat de camarazii lui ca un bun SS-ist, care iube[te via]a la nebunie. n realitate era de o violen]` rar`, \[i tortura victimele cu propriile mâini, ceea ce i-a determinat pe psihiatrii care l-au examinat s` declare c` Barbie suferea de o boal` mintal` cronic`. Sfidând pericolul ie[ea, uneori, pe str`zile Lyonului, \mbr`cat civil sau \n uniforma de serviciu, dar \nso]it \ntotdeauna de un câine ciob`nesc dresat [i de o gard` personal` care \l urma, discret, la câ]iva zeci de metri, gata s` deschid` focul dac` ar fi fost necesar. Promenadele lui prin Lyon se sfâr[eau, invariabil, nu \ntr-un restaurant de lux, rezervat ofi]erilor germani, unde nu se sim]eau nici pe departe efectele crude ale o- cupa]iei, ci \n fort`rea]a Montluc, unde Barbie asista la spectacolul schingiuirilor [i participa personal la torturarea de]inu]ilor. P - D.G. Klaus Altman La sfâr[itul r`zboiului, Klaus Barbie s-a repliat cu armata german`, dar a c`zut \n mâi nile americanilor care l-au internat la Oberursel. Cu mii de crime pe con[tiin]`, c`l`ul din Lyon ar fi meritat spânzur`toarea fiind al 219-lea criminal pe lista alia]ilor \ntocmit` din luna mai 1945 pentru a fi remis` tribunalului de la Nuremberg. Dar, a[a cum s-a \ntâmplat [i cu Reinhard Gehlen, fostul [ef al Serviciului german de spionaj pentru Est, Klaus Barbie a fost repede externat [i pus \n slujba serviciului secret american. {i nu numai c` l-au angajat, dar americanii i-au acordat toate posibilit`]ile pentru a sc`pa de mul]i indiscre]i care \ncercau s`-i dea de urm`. Sub numele false de Klaus Spehr, Behrends, Mertens [i Holzer, dar având aceea[i dat` de na[tere men]ionat` \n documentele false furnizate de CIA, Barbie a \ndeplinit numeroase misiuni asupra c`rora nu se [tie când se va proiecta lumina deconspir`rii. Evenimentele, \ns`, se precipitau. Ambasadorul francez cerea o \ntrevedere imediat` cu Barbie, iar alte cereri erau formulate de diferi]i oameni care, fie c` reprezentau anumite interese, fie c` ac]ionau sub acoperirea serviciului de contraspionaj francez. Tribunalul din Lyon \[i programase judecarea lui Barbie \n contumacie, dar se lovise de protec]ia american`. {i cererile nu mai puteau fi refuzate mult` vreme. A[a c`, angajatul noilor st`pâni, având acte false pe numele Klaus Altmann, a fost nevoit s` p`r`seasc` Europa, \n 1951, cu un transatlantic care l-a depus \n Bolivia, \mpreun` cu so]ia sa, Regine [i copiii Ute [i Klaus Georg. Cu sprijinul activ al sponsorilor a \nfiin]at compania Transmaritima Boliviana al c`rei P - D.G. a devenit (P - D.G. \nseamn` Pre[edinte - Director General). De fapt, aceast` firm` era o acoperire ideal` pentru adev`ratele afaceri cu care se ocupa: traficul de arme [i de droguri. Nu este meritul vreunui serviciu special de a fi descoperit acest lucru, ci al unei tinere care, \n dorin]a de a schimba aerul mic-burghez al existen]ei sale berlineze, a venit la Paris \n 1960 [i a avut [ansa ca un tân`r bine f`cut, ce p`rea destul de serios, s-o abordeze la ie[irea din Saint-Cloud a metroului parizian [i s-o \ntrebe: {ti]i engleze[te? Tân`ra berlinez`, pe nume Beate Kunzel a izbucnit \n râs [i, printre hohotele nest`pânite i-a replicat interlocutorului s`u: ntrebarea asta este pus` oric`rei tinere germane care se afl` la Paris. Sem`n cu o englezoaic`? Sau dumneata e[ti englez? Nu tân`rul brunet nu era englez. Se numea Serge Klarsfeld [i era evreu, student la Universitatea de {tiin]e din Paris. - va urma - POLI}IA CAPITALEI - August 17

19 MONDO POLICE Traficul de organe umane n recomandarea num`rului 1611 din 2003, privind traficul de organe \n Europa, Adunarea Parlamentar` a Consiliului Europei a sugerat elaborarea, \n colaborare cu organiza]iile competente, a unei strategii de lupt` \mpotriva traficului de organe, iar la viitoarea conven]ie a Consiliului Europei s` se includ` [i un protocol adi]ional cu referire la traficul de organe [i ]esut de origine uman`, conform c`ruia corpul uman nu poate face obiectul unui beneficiu material. Acest principiu figureaz` deja \n rezolu]ia (78) 29 a Comitetului de Mini[tri [i a fost confirmat` prin declara]ia final` a celei de-a III-a Conferin]e a Mini[trilor Europeni ai S`n`t`]ii (1987, Paris). El a fost reconfirmat [i \n cadrul Protocolului Adi]ional referitor la transplantul de organe [i ]esuturi umane, semnat de ]`rile membre UE \n ianuarie Articolul 22 al acestui Protocol interzice explicit traficul de organe [i ]esuturi de origine uman`. Pe 3 iunie 2003, Adunarea Parlamentar` a Consiliului Europei a adoptat un raport privind traficul de organe \n Europa, prin care se confirm` ca ilegal comer]ul de organe (adic` prelevarea, conservarea sau utilizarea unui organ, respectiv a unui ]esut uman, apar]inând unei persoane decedate sau \n via]`), practicat \n majoritatea cazurilor prin intermediul canalelor tentaculare ale re]elelor de tip mafiot, \n defavoarea popula]iei s`race din ]`rile slab [i sub-dezvoltate. n acest raport exist` [i men]iunea: La scar` planetar`, traficul de organe nu este un eveniment (fenomen) nou. n anii '80, exper]ii au \nceput s` remarce o practic` devenit` curent`, cunoscut` sub numele de turism pentru transplant: asiaticii boga]i efectuau deplas`ri dese \n India, precum [i \n restul regiunilor defavorizate ale Sud-Estului asiatic pentru cump`rarea de organe de la donatori s`raci. Ulterior, aceast` practic` s-a extins [i \n Brazilia, iar ceva mai târziu \n Filipine. Donarea de organe reprezint` procesul chirurgical de prelevare de organe sau ]esut uman de la un donator decedat (\n stare de moarte cerebral`) sau \n via]` (s`n`tos), cu scopul transplant`rii la o alt` persoan` care are nevoie de acestea pentru a supravie]ui sau pentru a-[i ameliora s`n`tatea. n anumite condi]ii speciale (bine definite), organele vitale (rinichii, ficatul) ale persoanelor aflate \n stop cardiac [i respiratoriu definitiv, pot Credit foto: Corbis.com fi prelevate, iar grefele acestor organe sunt la fel de reu[ite ca [i cele care sunt prelevate de la persoane aflate \n moarte encefalic`. Sistemul de compatibilitate HLA (Human Leukocyte Antigen) este cel care permite corpului uman (precum [i sistemului imunitar) s` recunoasc` compatibilitatea cu organele ce urmeaz` a fi grefate. Fiecare corp uman posed` un cod HLA propriu (compus din [ase gene: A, B, C, DR, DQ, DP, prezente pe cromozomul 6, cu numeroase alte secven]e ADN alternative, care pot determina sau nu în tr`s`turi fenotipice diferite, una dintre multiplele forme pe care le poate avea o gen`: A = 268; B = 517; C = 129; DR = 333; DQ = 53; DP = 109), care se reg`se[te la suprafa]a celulelor [i astfel, orice corp str`in care vine \n contact cu el, dac` nu prezint` un cod de compatibilitate, este atacat de sistemul imunitar. n România, Ministerul S`n`t`]ii a emis o ordonan]` de urgen]` prin care sunt stabilite condi]iile în care se poate face donarea de organe în ]ara noastr`. Donarea de organe de la 18 August - POLI}IA CAPITALEI

20 MONDO POLICE Credit foto: Corbis.com o persoan` decedat` se poate face numai cu acordul familiei sau f`r` acordul acesteia, dac` donatorul a semnat un act notarial prin care î[i exprim` dorin]a ca organele s` îi fie prelevate dup` deces. Astfel, potrivit documentului, prelevarea de organe, ]esuturi [i/sau celule de la persoanele decedate se face numai cu consim]`mântul scris a cel pu]in unuia dintre membrii majori ai familiei sau al rudelor, în urm`toarea ordine: so], p`rinte, copil, frate, sor`. În absen]a acestora, consim]`mântul va fi luat de la persoana autorizat`, în mod legal, conform legisla]iei în domeniu, s` îl reprezinte pe defunct. Prelevarea nu se poate face sub nicio form` dac`, în timpul vie]ii, persoana decedat` [i-a exprimat deja op]iunea împotriva don`rii, prin act de refuz al don`rii. Actul de refuz al don`rii, va fi prezentat de c`tre apar]in`tori coordonatorului de transplant. Prelevarea se poate efectua de la persoane majore în via]`, care au capacitate de exerci]iu deplin` [i numai dup` ob]inerea consim]`mântului informat, scris, liber, prealabil [i expres al acestora. Consim]`mântul se semneaz` numai dup` ce donatorul a fost informat de medic, asistentul social sau alte persoane cu preg`tire de specialitate asupra eventualelor riscuri [i consecin]e pe plan fizic, psihic, familial [i profesional, rezultate din actul prelev`rii. Chiar dac` donatorul a semnat consim]`mântul, el poate reveni asupra deciziei pân` în momentul prelev`rii. În actul normativ se mai spune c` prelevarea [i transplantul de organe, ]esuturi [i celule de origine uman`, ca urmare a exercit`rii unei constrângeri de natur` fizic` sau moral` asupra unei persoane sunt interzise. n Fran]a, o persoan` en bonne santé (s`n`toas`), mai pu]in minorul sau o persoan` aflat` pe lista protec]iei martorilor, are posibilitatea de a dona un organ unei alte persoane a c`rei via]` este \n pericol (pe baza unui consim]`mânt liber exprimat), \n special când este vorba de rinichi, ficat sau \n cazuri mai rare, de pl`mân, conform legii de bioetic` revizuit` \n 2011, care reglementeaz` lista de persoane donatoare, precum [i condi]iile \n care donarea poate avea loc. Donatorul, conform acestei legi, trebuie s` fie tat`l sau mama receptorului. Prin derogare, sunt autorizate s` se supun` prelev`rii de organe, \n interesul terapeutic direct al receptorului: so]ul, copiii, fra]ii [i surorile, bunicii, unchii [i m`tu[ile, veri[orii (pe linie direct`) receptorului. n 2010, \n Fran]a, una din zece grefe a fost realizat` cu organe donate de persoane \n via]`, ceea ce reprezint` un procent sc`zut fa]` de grefele realizate \n alte ]`ri postindustrializate. Cel mai frecvent, donatorul este un p`rinte [i doneaz` un rinichi copilului (\ntr-un procent de 36%) sau sora c`tre fratele receptor (33%), respectiv so]/so]ie (26%). Actul de donare al unui organ este gratuit, iar institu]ia medical` \n care are loc prelevarea organului donat este obligat` s` suporte costurile legate de transportul acestuia la destina- ]ie, g`zduirea donatorului \n afara centrului spitalicesc [i s` intervin` \n sus]inerea acestuia din punct de vedere medical \n cazul \n care starea lui (post operatorie) o impune. Dac` echipa medical` \ns`rcinat` cu opera- ]ia nu cunoa[te dac` pacientul (aflat \n moarte cerebral`) [i-a dat acordul pentru prelevarea de organe, aceasta trebuie s` se informeze de la apropia]ii donatorului prin orice mijloc care îi st` la dispozi]ie. Procedura este mult simplificat` \n cazul \n care decizia este cunoscut` [i men]ionat`, fie pe cardul de donator de organe, fie pe cardul de s`n`tate, pe care, \n general, fiecare cet`- ]ean le are (sau cel pu]in ar trebui s` le aib`) asupra lui. Cu toat` publicitatea f`cut` de institu]iile abilitate ale statului, \n ]`rile europene postindustrializate mari, \n care exist` un Registru Na]ional al Donatorilor de Organe, rata donatorilor este destul de mic` (23 milioane \n Fran]a, 15 milioane \n Germania [i 13 milioane \n Anglia). POLI}IA CAPITALEI - August 19

21 MONDO POLICE Persoanele care nu doresc s` fie donatoare, se pot \nscrie direct \n Registrul Na]ional de Refuz al Donatorilor de Organe, care trebuie consultat obligatoriu de medici \nainte de prelevarea de organe, \n cazul \n care persoana decedat` nu dispune de un card de donator. n ceea ce prive[te legisla]ia, ea este diferit` de la ]ar` la ]ar`. n Belgia, conform legii din 13 iunie 1986, orice persoan` peste 18 ani, \nscris` \n Registrul Popula]iei sau Registrul Str`inilor de cel pu]in [ase luni, poate fi donator de organe, mai pu]in dac` persoana respectiv` [i-a formulat o opozi]ie \n scris contra acestei practici medicale sau apropia]ilor s`i, care [tiu c` el nu vrea s` fie donator. n Portugalia, donarea de organe este autorizat` [i practic este automat`, imediat dup` consultarea familiei decedatului, dac` aceasta \[i d` acordul pentru prelevare (cel decedat trebuie s` consimt` \nc` din timpul vie]ii, iar familia s` cunoasc` decizia). n Elve]ia, legisla]ia este sensibil asem`n`toare cu cea francez`. Funda]ia na]ional` Swisstransplant, mandatat` de Confedera]ie, este \ns`rcinat` cu supravegherea don`rii de organe (girarea listei de a[teptare a receptorilor), coordonând la nivel na]ional toate activit`]ile care privesc donarea de organe, precum [i colaborarea cu organiza]iile str`ine cu activit`]i similare. n 2009, pentru o popula]ie de 7,8 milioane de locuitori, au fost realizate 482 de grefe (30 de inim`, 39 de pl`mâni, 102 de ficat, 291 de rinichi [i 20 de pancreas), iar 67 de persoane, aflate pe lista de a[teptare, au decedat din cauza lipsei de grefe compatibile. n Japonia, conform legisla]iei din 1997, donatorul trebuie s` aib` minim 15 ani, s` formuleze \n scris voin]a, iar \n cazul \n care este minor, este neap`rat nevoie de acordul p`rin- ]ilor (tutorelui legal). Din acest motiv, \n Japonia, num`rul de grefe realizate din 1997 pân` \n prezent este de numai 86. n iunie 2009, patru amendamente au fost luate \n discu]ie \n Parlamentul Japonez pentru simplificarea condi]iilor don`rii organelor, precum [i pentru \nt`rirea defini]iei mor]ii cerebrale. Autoriza]ia privind donarea de organe de la copii a fost adoptat`, iar sistemul de dublu consim]`mânt abolit, astfel c` acordul parental este suficient. ns`, de[i legea a intrat \n vigoare pe 17 iulie 2010, numai 13% dintre spitalele nipone au efectuat prelev`ri de organe de la minori, iar la \nceputul anului 2011, acest procent a crescut la 40%. n Canada, donarea de organe este reglementat` de ministerele de s`n`tate provinciale, cu toate c` exist` [i norme impuse pe plan na]ional de Santé Canada, un minister al Guvernului (federal) canadian. Datorit` unui amendament care dateaz` de la sfâr[itul anului 2007, \n care Santé Canada men]ioneaz` cu nu mai accept` organe de la persoane (b`rba]i [i femei) care \n ultimii cinci au \ntre]inut raporturi homosexuale, a creat o nemul]umire profund`, pe de-o parte atât \n rândul comunit`]ii canadiene de gay [i lesbiene, cât [i cel al medicilor chirurgi (transplantatori), pe de alt` parte. ns`, Santé Canada, a men]ionat c`, pentru moment, nu dispune de mijloace tehnologice pentru depistarea maladiilor \n sânge [i \n organe. Un rol important \n ceea ce prive[te prelevarea organelor \l joac` [i diferitele religii. Biserica Catolic` este favorabil` don`rii organelor. n 1996, chiar Comisia Social` a Episcopatului a lansat un apel \n acest sens: Nimeni nu d` dovad` de dragoste mai mare, fa]` de cel care \[i d` via]a pentru cel pe care \l iube[te. Papa Ioan-Paul al II-lea a intervenit \n repetate rânduri pentru \ncurajarea don`rilor de organe, iar Papa Benedict al XVI-lea este chiar posesor al unui card de donator de organe, chiar dac` acum corpul ne\nsufle]it al papei apar]ine \n \ntregime Bisericii Catolice. - va urma - Credit foto: Corbis.com Thomas CSINTA 20 August - POLI}IA CAPITALEI

22

23 REPERE Globalizarea - tendin]e [i certitudini Acela[i fenomen poate fi identificat prin trecerea la o moned` unic` (euro sau dolar) a unui stat, iar beneficiarul nu este statul care a f`cut op]iunea, de altfel impus`, ci investitorul, ac]ionarul, companiile [i concernele mondiale interesate de operarea pe pia]a mondial` cu moneda a c`rei st`pâni sunt. Aceasta este fa]eta real` a liberaliz`rii, a democratiz`rii, a occidentaliz`rii [i implicit a globaliz`rii în care noua ordine mondial` poate avea vizibilitatea [i controlul total [i constant asupra prizonierilor [i, în acela[i timp, îi asigur` invizibilitatea, camuflarea la fel de complet` [i permanent`. Procesele amintite nu-[i pro- pun s` reprezinte [i s` explice existen]a uman`, ci cum s-o schimbe, s` o supun`, [i s-o guverneze. Globalizarea pare s` a- menin]e identitatea cultural` [i etnic` a na]iunilor, asigurându-le, prin integrarea economic`, anonimatul [i dizolvarea, se urm`re[te parc` a se reveni la civiliza]ia prebabilonian`, dac` aceasta a existat vreodat`. Dac` privim cu aten]ie [i analiz`m cu obiectivitate realitatea social` vom conveni ca globalizarea se asociaz` mai mult cu primejdia decât cu securitatea, iar în aceste condi]ii ora[ele, care au fost construite cândva sub forma cet`]ilor pentru ai ap`ra pe locuitorii dintre zidurile sale de barbari, jefuitori, pr`d`tori, cotropitori [i înseta]ii de putere, au devenit adev`rate jungle sociale în care zidurile nu mai au nici o valoare în fa]a navalei c`m`t`riei inginere[ti, a profitului cibernetizat, a culturii manelelor, a modei pornografice, de altfel st`pâni ai sclaviei democratice. Consecin]ele globaliz`rii conceput` de pe pozi]ii colonialiste, imperialiste [i expansioniste se pot cu u[urin]` con[tientiza prin existen]a, la scar` mondial`, a fobiei sociale de cel`lalt, a semenofobiei, dup` cum demonstreaz` dezvoltarea tot mai acut` a sistemelor de securitate, de încuietori sofisticate pentru vile, apartamente [i ma[ini ca reflex la abunden]` de primejdii [i pericole aduse selectiv [i deliberat în aten]ie de c`tre mass-media. Dac` în primele momente ale apari]iei sale De la un cap`t la altul al planetei, se impune un asemenea stil de via]` r`spândit prin mijloacele de informare [i prescris de repetarea pân` la sa]ietate a culturii de mas`. ora[ul asigura condi]iile supravie]uirii [i securit`]ii colective, ast`zi globalizarea conceput`, de pe pozi]ii reduc]ioniste, transform` mediul citadin într-un loc amenin]at de pericolele interiorit`]ii sale, de dezbinarea social` existent`, generând alterarea rela]iilor [i raporturilor umane. Ast`zi se manifest`, parc` mai mult ca niciodat`, principiul dezbin` [i condu. Posibilit`]ile deschise de explozia tehnologic`, de era telecomunica]iilor [i a internetului de a efectua orice cump`rare sau vânzare, orice tranzac]ie financiar` pe pia]a de capital sau orice alt` activitate, genereaz` dispari]ia interac]iunilor sociale directe [i în aceste condi]ii, de segregare [i separare uman`, localnicii se întâlnesc cu persoanele globale (celebrit`]ile sportive, politice, afaceriste, informaticienii, creatorii de mod`, starurile cinematografice etc.) prin intermediul transmisiilor televizate din paradis (din satelit). Unii cercet`tori din domeniul globaliz`rii s-au raliat ideii de consens global, dar în ce const` ideea consensului universal în condi]iile eterogenit`]ii mediului biotic care induce inevitabil diversitatea în mediul social? Viziunea globaliz`rii promovat` de deciden]ii situa]i pe pozi]ii ideologice înseamn` existen]a unui singur centru, a unui singur pupitru de guvernare, a unui consiliu de decizie, a unui birou politic global a c`rui fotolii vor fi ocupate nu de cei ce duc greul piramidei sociale, ci de mai marii chiaburi ai capitalismului. În acest context, oamenii au sentimentul c` nenorocirea lor este prea mare [i c` puterea se afla departe de ei; au impresia c` nu sunt recunoscu]i, nici asculta]i de cei care au mijloacele de ac]iune [i de pronun]are asupra acestei situa]ii, constat` c` majoritatea societ`]ilor continua s` fie structurate pe arm`turi juridice [i politice elaborate în zorii erei industriale, la sfâr[itul secolului al XVIII-lea [i în cursul secolului al XIX-lea. Ast`zi, aceste arm`turi se arat` neputincioase când e vorba de a traduce complexitatea societ`]ilor iritate de numeroasele re]ele care schimba economia, accelereaz` informa]ia, transfor- 22 August - POLI}IA CAPITALEI

24 REPERE ma cultura, dau peste cap munca, valorile, modul de via]`. Accelerarea este atât de puternic` în unele domenii, încât confuzia [i scepticismul afecteaz` spiritele. Prin compara]ie, cadrul politic general pare imobil, pietrificat, învechit. Cet`- ]enii aspir` în mod confuz la un rol nou, mai activ, mai imediat, mai direct legat de cadrul lor de via]`. Dar, în acela[i timp, voteaz` mai pu]in, n-au încredere în partide [i în putere, p`r`sesc sindicatele, î[i bat joc de justi]ie, critica mijloacele de informare. În jurul s`u, fiecare simte din plin c` alibiul modernit`]ii folose[te pentru aservirea total` sub nivelul implacabil al unei uniformit`]i sterile. De la un cap`t la altul al planetei, se impune un asemenea stil de via]` r`spândit prin mijloacele de informare [i prescris de repetarea pân` la sa]ietate a culturii de mas`. Din La Paz la Uagadugu, din Kyoto la Sankt Petersburg, din Oran la Amsterdam, acelea[i filme, seriale de televiziune, informa]ii, cântece, sloganuri publicitare, obiecte, ve[minte, ma[ini, urbanism, aceea[i arhitectur`, acela[i tip de apartamente adesea mobilate [i decorate în mod identic. În cartierele înst`rite ale marilor ora[e ale lumii, bucuria diversit`]ii cedeaz` locul în fa]a ofensivei fulger`toare a standardiz`rii, a omogeniz`rii, a uniformiz`rii. Peste tot triumfa world culture, cultura global`. În istoria umanit`]ii, practici proprii unei culturi nu se impuseser` niciodat` atât de rapid ca modele universale. Modele care sunt [i politice [i economice; democra]ia parlamentar` [i economia de pia]`, admise acum aproape peste tot ca atitudini ra]ionale, naturale, particip` de fapt la occidentalizarea lumii. Ca reac]ie la aceast` nivelare, se întreab` cercet`torii, este oare surprinz`tor c` se înmul]esc tres`ririle de identitate [i crisp`rile tradi]ionale? Pretutindeni, integrisme [i fundamentalisme resping o concep]ie abstract` asupra modernit`]ii, cerând o revenire la textul de baz`; na]ionalismele apar exaltând pasiunile în jurul câtorva tr`s`turi culturale feti[izate. Mondializarea a fost accentuat` de accelerarea schimburilor comerciale între na]iuni dup` semnarea, în 1947, a Acordului general pentru tarife vamale [i comer] (GATT). Rapiditatea comunica]iilor [i costul lor din ce în ce mai redus de la începutul anilor optzeci a f`cut s` explodeze pur [i simplu schimburile [i s` multiplice în mod exponen]ial fluxurile comerciale [i financiare. Firme din ce în ce mai numeroase ies în exteriorul ]`rii de origine [i î[i dezvolt` ramifica]ii peste tot; investi]iile directe în str`in`tate se m`resc masiv, crescând de trei ori mai repede decât comer]ul mondial. Viteza de mondializare este cu atât mai rapid` cu cât fluxurile sunt din ce în ce mai pu]in materiale [i se refer`, de fiecare dat`, mai mult la servicii, date informatice, telecomunica]ii, mesaje audiovizuale, po[ta electronic`, consulta]ii prin internet. Totu[i, întrep`trunderea pie]elor industriale, comerciale [i financiare ridic` probleme grave de natur` politic`. Numeroase guverne, confruntate cu recesiunea, încep s`-[i pun` întreb`ri cu privire la binefacerile economiei globale c`reia, de altfel, încearc` s`-i în]eleag` adev`rata logic`. Întreprinderea global` nu mai are ast`zi un centru, ea este un organism f`r` corp [i f`r` suflet, nu este decât o re]ea constituit` din elemente complementare diferite, r`spândite pe toat` planeta [i care se articuleaz` unele cu altele dup` o ra]iune pur economic`, ascultând de dou` cuvinte magice: rentabilitate [i productivitate. Sistemul este foarte favorabil capitalului financiar, care are libertatea de a se mi[ca acolo unde este mai bine recompensat, ceea ce a condus la rapid` dezvoltare a pie]elor financiare globale. Rezultatul este apari]ia unui sistem circulator gigantic, care absoarbe capital prin pie]ele [i institu]iile financiare de la centru, dup` care îl pompeaz` c`tre periferie, fie în mod direct, sub form` de credite [i investi]ii de portofoliu, fie indirect, prin corpora]iile multina]ionale. Dana MIHALACHE Credit foto: Corbis.com - va urma - POLI}IA CAPITALEI - August 23

25 TIMPUL LIBER P l a n e t a r i u VESELIE FIAR~ }OL GOL! N ROC~! DAT~ PE GUR~ - Dac` dori]i s` v` ajut, trebuie s` cunosc toate problemele pe care le ave]i. V` rog s` v` relaxa]i [i s`-mi povesti]i totul de la \nceput. - De la \nceput? Bine. La \nceput am f`cut... Dic]ionar: SULP - urmare \n zona cu raster - N COM~! HAZLII RAN~ DAT~ PRIN FOC FATA DIN BANAT FIDEL N COST! CANID S~LBATIC C O S T E L R A { C A -C O S ATAC NU-I ~STA SUNT LA NCEPUT! HIDOS COLAN F~R~ CAPETE LA N~L}IME CASE! RA}IE RAR (pop) UN PLUS DIN SPATE CARTE! ALARMAT CAM~! VIOLET DESCHIS SE STRÂN- GE LA GÂT GAUR~ N GHEA}A RÂULUI 12 MORI! GR~- MAD~ DE PAIE CAPSE! 2-3 FAGI! MARE LA RU{I ST~ N GÂT NEAM DE STRU} JILAVI CAME! PRODUS DE SÂNI MOZOLIT LA NCEPUT! GLUM~ CLASA- MENT PERI- OAD~ DE TIMP ACELA 24 August - POLI}IA CAPITALEI

26 Reclama ta aici! Pentru rela]ii, contacta]i-ne la sau pe adresa de SCRIE}I-NE! Ave]i ceva de spus care s` \mbun`t`]easc` activitatea poli]i[tilor? Vre]i s` le mul]umi]i oamenilor legii pentru modul cum au rezolvat o problem`, atunci când a]i apelat la ei? Trimite]i-ne p`rerile dumneavoastr` pe adresa politiacapitalei@ b.politiaromana.ro {os. de Centur` nr. 37 Pope[ti Leordeni, jud. Ilfov, România Telefon: ; Fax: Mobil: office@wavin.ro