COLEGIUL TEHNIC DECEBAL DROBETA-TURNU-SEVERIN AGENŢIA DE PROTECŢIA MEDIULUI MEHEDINŢI CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ CALITATEA MEDIULUI: APA si AER Tip CDL: aprofundare CICLUL INFERIOR AL LICEULUI FILIERA TEHNOLOGICĂ Domeniul de pregătire profesională: PROTECŢIA MEDIULUI Clasa a X-a Nr. ore: 90 Autor: Prof. MEMA MANUELA-MARIANA 2017-2018 1
1. NOTĂ DE PREZENTARE Conform anexei 2 la OMEN 3915/18.05.2017, Plan de învăţământ clasa a X a invatamant liceal filiera tehnologică, domeniului de pregătire profesională Protecţia mediului, calificarea profesionala Tehnician ecolog si protecţia calităţii mediului, curriculumul în dezvoltare locală este atribuit stagiilor de pregătire practică şi are alocat un număr de 30 ore/săptămână pe parcursul 3 săptămâni (total 90 ore). Elaborarea prezentului CDL s-a realizat conform OMECTS 3914 din 18.05.2017 cu privire la aprobarea Reperelor metodologice privind proiectarea curriculumului în dezvoltare locală pentru clasele a IX-a si a X-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologica si învăţământul profesional. CDL-ul CALITATEA MEDIULUI: APA SI AER elaborat la nivelul Colegiului Tehnic Decebal propune competenţe profesionale care sunt în concordanţă cu specificul de formare (ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, domeniul de pregătire profesională Protecţia mediului), respectiv cu calificările profesionale care pot fi dobândite la finalizarea studiilor liceale în unitatea de învăţământ. Conţinuturile propuse şi situaţiile de învăţare sunt elaborate astfel încât să fie în concordanţă cu cererea angajatorilor de pe piaţa muncii locale. Denumirea şi conţinutul modulului a fost stabilit de către unitatea de învăţământ în parteneriat cu agentul economic, cu aprobarea inspectoratului şcolar, în vederea dobândirii partiale a unităţii de rezultate ale învăţării tehnice generale: PROTEJAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ÎMPOTRIVA POLUĂRII din standardul de pregătire profesională Anexa 4 la OMENCS nr.4121 din 13.06.2016. Absolvenţii noului sistem de formare profesională, dobândesc abilităţi, cunoştinţe, deprinderi dezvoltand si o serie de abilităţi cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de învăţare continuă, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite. Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au reprezentat motivele esenţiale pentru includerea abilităţilor cheie în cadrul Standardelor de Pregătire Profesională ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a dobândi acele competenţe de bază care sunt importante pe piaţa muncii. Curriculum-ul a fost conceput astfel încât să dezvolte abilităţi de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieţii. Aceste cerinţe, necesare unei vieţi adaptate la exigenţele societăţii contemporane, au fost încorporate în abilităţile cheie. De asemenea elevii trebuie să dobândească abilităţi de comunicare, să exploreze noi căi de comunicare în legătură cu personalitatea lor şi a celorlalţi, să-şi clarifice propria imagine, să încurajeze ascultarea activă şi încurajeze sprijinul reciproc, contribuind astfel la structurarea grupului, la colaborarea in realizarea sarcinilor de lucru. Educarea elevilor pentru realizarea unor produse utilizabile, dezvoltarea spiritului inventiv şi creator apar ca obiective impuse de sistemul economic în care trăim şi vom trăi în viitor. Indiferent de conţinutul aplicaţiei, ceea ce realizează elevul, trebuie să fie utilizabil şi să aibă calităţile unui produs. Obişnuirea elevilor cu responsabilităţi, cu răspunderea privind finalizarea propriei munci şi asigurarea înlănţuiri unor elemente realizate în paralel, îl va pregăti în mod cât se poate de clar pentru o activitate pe care cu siguranţă o vor întâlni în viitor. Conţinuturile programei pot fi abordate prin activităţi de învăţare diversificate. Numărul de ore alocate fiecărei secvenţe de conţinut este la latitudinea profesorului. 2. TABEL DE CORELARE DINTRE REZULTATELE INVATARII SI CONTINUTURILE INVATARII URÎ 4. PROTEJAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ÎMPOTRIVA POLUĂRII Unităţi de competenţă/competenţe profesionale din S.O./Competenţe propuse de angajator MONITORIZAREA FENOMENULUI DE POLUARE A APELOR NATURAL, APLICAREA MĂSURILOR DE PROTECŢIE A CALITĂŢII APELOR. RECOLTAREA PROBELOR DE AER MONITORIZAREA CALITĂŢII AERULUI MONITORIZAREA FENOMENULUI DE POLUARE A AERULUI APLICAREA MĂSURILOR DE PROTECŢIE A CALITĂŢII AERULUI Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Continuturile invatarii Exemple de situaţii de învăţare 4.1.2.Fenomenul de poluare a apelor natural -Surse de poluare a apelor natural -Agenti poluanti ai apelor natural -Modul de dispersie a poluantilor apelor 4.2.6. Caracterizarea impactului poluarii apelor natural asupra mediului. 4.2.7. Identificarea surselor poluare de a 4.3.3. Autonomie in identificarea surselor de poluare a apelor 4.3.4. Responsabilitate in identificarea surselor si agentilor de poluare a apelor 2 Norme de securitatea si sănătatea muncii specifice activitătii de laborator si lucrului cu substante chimice. Controlul calităţii apelor Identificarea cerinţelor locului de muncă: organizare şi distribuire de sarcini, norme de igienă şi securitatea a muncii specifice activitătii de laborator si lucrului cu substante chimice.
apelor natural. 4.2.8. Identificarea agentilor poluanti ai apelor naturale 4.3.5. Respectarea timpului de lucru prevazut in fisele de lucru. 4.3.6. Autonomie la completarea fiselor de lucru. a.determinarea indicatorii fizici ai apelor naturale: Indicatori fizici : -ph, conductivitate, turbiditate, suspensii totale; Determinare : -ph, conductivitate, turbiditate, suspensii totale conform metodelor de analiză; b.determinarea indicatorii chimici ai apelor naturale(alcalinitatea si aciditatea, duritate a apelor naturale/potabile). Aplicaţii practice de folosire a instrucţiunilor de lucru: - fişe de lucru - regulamente Lucrări practice cu respectarea succesiunii operaţiilor de lucru specifice lucrărilor de laborator pentru detereminarea indicatorilor chimici ai apelor naturale Lucrări practice de verificarea, compararea şi măsurarea indicatorilor chimici ai apelor Corectarea de erori la lucrările executate: repetarea operaţiei, ajustări. 4.1.6. Compozitia 4.2.12. 4.3.10. Controlul calităţii Aplicaţii practice de folosire a Identificarea Autonomie in instrucţiunilor de lucru: 4.1.7. Surse de surselor de identificarea - fişe de lucru poluare a aerului poluare a surselor de a.recolteazarea - regulamente 4.1.8. Agenti poluare a probelor de aer Lucrări practice cu poluanti ai 4.2.13. 4.3.11. -alegerea instrumentelor respectarea succesiunii Identificarea Responsabilitatea şi dispozitivelor de operaţiilor de lucru specifice 4.1.9.Interpretarea agentilor in identificarea recoltare; lucrărilor de laborator pentru modului de poluanti ai surselor si -determinarea volumelor controlul calitatii dispersie a agentilor de de aer recoltate; poluantilor 4.2.14. poluare a -aplicarea corecţiei de Lucrări practice de Caracterizarea 4.3.12. volum. monitoriyarea calitatii impactului Responsabilitatea b.monitorizarea. poluarii in caracterizarea calitatii aerului Corectarea de erori la aerului asupra impactului lucrările executate: repetarea mediului si poluarii aerului operaţiei, ajustări. asupra asupra mediului. oganismului uman. Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în şcoală sau la operatorul economic): - Manuale, auxiliare curriculare, suport de curs, fişe de lucru, fişe de documentare, planşe didactice, reviste de specialitate, documentaţie tehnică (desene de execuţie, fişe tehnologice, cărţi tehnice); - Videoproiector, calculator, softuri educaţionale. 3. Sugestii metodologice CDL-ul CALITATEA MEDIULUI: APA SI AER are o structură flexibilă, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregătirea se recomandă a se desfăşura în laboratoare sau/şi în cabinete de specialitate, ateliere de instruire practică din unitatea de învăţământ sau de la operatorul economic, dotate conform recomandărilor menţionate mai sus. Pregătirea practică în cabinete/laboratoare tehnologice/ateliere de instruire practică din unitatea de învăţământ sau de la operatorul economic are importanţă deosebită în atingerea rezultatelor învăţării. Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev. Pentru atingerea rezultatelor învăţării vizate de parcurgerea modulului, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: - Elaborarea de referate interdisciplinare; - Activităţi de documentare; - Vizionări de materiale video (casete video, CD/ DVD - uri); 3
- Problematizarea; - Demonstraţia; - Investigaţia ştiinţifică; - Invăţarea prin descoperire; - Activităţi practice; - Studii de caz; - Jocuri de rol; - Simulări; - Activităţi de lucru în grup/ în echipă. Prin metodele interactive introduse în diferite momente ale lecţiei, se realizează o învăţare activă, acordând un rol dinamic intuiţiei şi imaginaţiei. Rolul profesorului este nu de a preda cunoştinţele sau de a prezenta de-a gata soluţiile, ci de a provoca anumite situaţii, probleme, elevii găsind calea cea mai bună şi mai uşoară spre rezolvare. Activitatea de predare-învăţare devine creativă în măsura în care profesorul ştie şi reuşeşte să medieze între elev şi lumea înconjurătoare. In acest context, el poate asigura elevilor săi o învăţare creativă, care presupune: iniţiativă proprie, muncă independentă, încredere în forţele proprii. Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacţiunea dintre minţile participanţilor, dintre personalităţile lor, ducând la o învăţare mai activă şi cu rezultate evidente. Acest tip de interactivitate determină identificarea subiectului cu situaţia de învăţare în care acesta este antrenat (Ioan Cerghit), ceea ce duce la transformarea elevului în stăpânul propriei transformări şi formări. Se recomandă utilizarea metodelor de stimulare a creativităţii: Brainstorming, Explozia stelară, Metoda pălăriilor gânditoare, Caruselul, Multi-voting, Masa rotundă, Interviul de grup, Studiul de caz, Incidentul critic, Phillips 4/4, Tehnica 6/3/5, Controversa creativă, Tehnica acvariului, Tehnica focus-grup, Patru colţuri, Metoda Frisco, Matricea conceptuală, Sinectica, Buzz-groups, metoda Delphi, Metoda ciorchinelui, Discuţia panel. 4. Sugestii privind evaluarea Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii au atins rezultatele învăţării şi şi-au format competenţele stabilite în standardele de pregătire profesională. Evaluarea rezultatelor învăţării poate fi: a. Continuă: Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul temei, de modalitatea de evaluare - probe orale, scrise, practice - de stilurile de învăţare ale elevilor. Planificarea evaluării trebuie să se deruleze după un program stabilit, evitându-se aglomerarea mai multor evaluări în aceeaşi perioadă de timp. Va fi realizată de către profesor pe baza unor probe care se referă explicit la cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile specificate în standardul de pregătire profesională. b. Finală: Realizată printr-o probă cu caracter integrator la sfârşitul procesului de predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor. Sugerăm următoarele instrumente de evaluare continuă: - fişe de observaţie; - fişe de lucru; - fişe de documentare; - fişe de autoevaluare/ interevaluare; - eseul; - referatul ştiinţific; - proiectul; - activităţi practice; - teste docimologice; - lucrări de laborator/ practice. Sugerăm următoarele instrumente de evaluare finală: - proba practică; - proiectul; - studiul de caz; 4
- portofoliul; - testele sumative; Se recomandă ca în parcurgerea modulului să se utilizeze atât evaluarea de tip formativ cât şi de tip sumativ pentru verificarea atingerii rezultatelor învăţării. Elevii vor fi evaluaţi în ceea ce priveşte atingerea rezultatelor învăţării specificate în cadrul modulului. 5. BIBLIOGRAFIE - PAULA POSEA Analiza factorilor de mediu, Editura Conphys, Rm Valcea 2005 - DANIELA STANESCU Instrumente si tehnici de laborator, manual clasa a X a, Editura LVS Crepuscul 2005. - CLAUDIA MARIA SIMONESCU Supravegherea si controlul calitatii apelor naturale, Editura Matrix Rom,Bucuresti 2009. - NICOLAE GALDEAN Ecologie si protectia mediului, manual pentru clasa a XI a, Editura Economica Preuniversitaria 2001 - RODICA CIARNAU - Ecologie si protectia mediului, manual pentru clasa a X a, Editura Economica Preuniversitaria 2004. - Web sites. 5