SBA_Fact-Sheet

2015 Fișă informativă SBA România Puncte principale Performanțele anterioare și viitoare ale IMM-urilor 1 : Sectoarele nefinanciare ale economiei românești nu s-au redresat complet după criză. În 2014, comparativ cu nivelurile de dinainte de criză, valoarea adăugată a IMM-urilor era cu 12 % mai mică, iar numărul locurilor de muncă din IMM-uri scăzuse cu 225 000. În perioada 2014-2016, se preconizează că numărul IMM-urilor va crește cu 6,2 %, că se vor crea aproximativ 190 000 de noi locuri de muncă și că valoarea adăugată a IMM-urilor va înregistra o creștere anuală de 8,5 %. Punerea în aplicare a inițiativei Small Business Act pentru Europa (SBA): Performanța României în materie de SBA estesub media UE. Cu toate acestea, excelează la capitolul antreprenoriat, unde este lider în UE. În alte patru domenii, România are în mare rezultate care se înscriu în media UE. Punctaje mai scăzute s-au înregistrat în ceea ce privește mediul, piața unică și internaționalizarea. Principala provocare este legată de rezultatele slabe și în scădere în ceea ce privește competențele și inovarea. Prioritățile politicii în domeniul IMM-urilor: Este esențial să se investească mai mult în educație și formare. Sunt necesare mai multe fonduri pentru a îmbunătăți formarea profesională și pentru a sincroniza educația cu nevoile pieței forței de muncă. Chiar dacă cifrele recente privind exporturile înregistrează cel mai ridicat nivel din toate timpurile, este nevoie să se depună mai multe eforturi pentru a îmbunătăți capacitatea de export a IMM-urilor, de exemplu prin servicii de sprijin și cofinanțare. Este necesară o mai bună coordonare a politicilor de inovare pentru a crea sinergii între sectorul public, instituții și întreprinderi. 110 Numărul de persoane angajate în IMM-uri (Indice: 2008=100, estimări începând cu 2013) 120 Valoarea adăugată a IMM-urilor (Indice: 2008=100, estimări începând cu 2013) 100 110 100 90 90 80 80 2008 2009 2010 2011 2012 2013e 2014e 2015e 2016e 70 2008 2009 2010 2011 2012 2013e 2014e 2015e 2016e IMM-uri din România IMM-uri din Uniunea Europeană IMM-uri din România IMM-uri din Uniunea Europeană Despre fișele informative SBA Legea privind întreprinderile mici pentru Europa [Small Business Act for Europe (SBA)] este inițiativa politică emblematică a UE de sprijinire a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Aceasta include un set de măsuri politice organizate în jurul a zece principii, de la antreprenoriat și administrație reactivă, până la internaționalizare. Pentru a îmbunătăți guvernanța SBA, revizuirea din 2011 a documentului a prevăzut o monitorizare îmbunătățită. Fișele informative SBA sunt publicate anual și au drept scop îmbunătățirea înțelegerii tendințelor recente și a politicilor naționale care afectează IMM-urile. Începând din 2011, fiecare stat membru al UE a desemnat un înalt funcționar guvernamental ca reprezentant național pentru IMM-uri. Reprezentanții naționali pentru IMM-uri îndeplinesc un rol de avangardiști în ceea ce privește punerea în aplicare a agendei SBA în țările lor. Internal market, industry, entrepreneurship and SMEs

Cuprins 1. IMM-uri cifre de bază... 2 2. Profilul SBA... 3 3. Principiile SBA... 5 3.0 Gândiți mai întâi la scară mică... 5 3.1 Antreprenoriat... 6 3.2 A doua șansă... 7 3.3 Administrația receptivă... 8 3.4 Ajutoare de stat și achiziții publice... 9 3.5 Accesul la finanțare... 10 3.6 Piața unică... 11 3.7 Competențe și inovare... 12 3.8 Mediu... 13 3.9 Internaționalizarea... 14 4. O nouă inițiativă interesantă... 15 1. IMM-uri cifre de bază Număr de întreprinderi Număr de persoane angajate Valoarea adăugată România UE-28 România UE-28 România UE-28 Număr Procent Procent Număr Procent Procent Miliarde EUR Procent Procent Micro 392 377 87.1 % 92.7 % 884 895 22.2 % 29.2 % 7 13.5 % 21.1 % Mici 48 024 10.7 % 6.1 % 928 801 23.3 % 20.4 % 9 16.1 % 18.2 % Medii 8 643 1.9 % 1.0 % 866 563 21.7 % 17.3 % 11 20.0 % 18.5 % IMM-uri 449 044 99.6 % 99.8 % 2 680 259 67.2 % 66.9 % 27 49.6 % 57.8 % Mari 1 637 0.4 % 0.2 % 1 309 863 32.8 % 33.1 % 28 50.4 % 42.2 % Total 450 681 100.0 % 100.0 % 3 990 122 100.0 % 100.0 % 55 100.0 % 100.0 % Estimări pentru 2014, furnizate de DIW Econ, bazate pe cifrele din perioada 2008-2012 provenite din baza de date a statisticilor structurale de întreprindere (Eurostat). Datele se referă la sectoarele nefinanciare ale economiei, care includ industria, construcțiile, comerțul și serviciile (NACE Rev. 2, secțiunile B-J, L, M și N). Datele nu iau în considerare întreprinderile care desfășoară activități în domeniul agriculturii, al silviculturii, al pescuitului și nici întreprinderile care furnizează servicii în general necomerciale, precum educația și sănătatea. Datele statistice ale Eurostat prezintă avantajul de a fi armonizate și comparabile între diferitele țări. Dezavantajul constă în faptul că, pentru anumite țări, datele pot fi diferite de cele publicate de autoritățile naționale. Sectoarele nefinanciare ale economiei românești se caracterizează prin proporția relativ scăzută a microîntreprinderilor. În ceea ce privește numărul de întreprinderi și de locuri de muncă, întreprinderile mici și mijlocii joacă un rol mai important decât în alte țări europene. Valoarea adăugată a IMM-urilor este de 50 %, un nivel cu 8 puncte procentuale sub media UE. Cu toate acestea, numărul locurilor de muncă din IMM-uri se încadrează în media UE, cu 67 % din totalul locurilor de muncă. Luate împreună, aceste cifre arată că productivitatea și competitivitatea IMM-urilor din România sunt semnificativ mai scăzute. În funcție de indicatorul valoarea adăugată per angajat, productivitatea muncii din microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii este cu 75-77 % mai mică decât media UE. Sectoarele nefinanciare ale economiei nu s-au redresat complet după criză. Valoarea adăugată a IMM-urilor în 2014 era cu aproximativ 12 % mai mică decât în 2008, deși a crescut cu 16 % față de 2009. A fost o redresare fără o sporire a gradului de ocupare a forței de muncă, cu o creștere de numai 2 % a numărului de locuri de muncă din IMM-uri față de perioada crizei și cu 225 000 mai puține locuri de muncă în 2014 față de perioada de dinainte de criză. Cu toate acestea, evoluțiile din sectoarele nefinanciare ale economiei în ansamblu au fost mai variate, unele sectoare înregistrând o creștere semnificativă, în timp ce altele au rămas în recesiune. Un sector care nu s-a redresat încă este cel al serviciilor de hoteluri si restaurante. Valoarea adăugată a IMM-urilor din acest sector a fost cu 19 % mai mică decât în 2008. Mai mulți factori au contribuit la această redresare lentă: lipsa unei strategii naționale în domeniul turismului, 23 infrastructura hotelieră slab dezvoltată și necompetitivă, 4 investițiile mai mici în infrastructura de turism începând din 2009 5 și o industrie a serviciilor percepută ca neîndeplinind standardele europene. 6 În plus, taxa pe valoarea adăugată (TVA) pentru cazare este mai 2015 Fișă informativă SBA România 2

ridicată decât în multe dintre țările vecine, ceea ce reduce, de asemenea, competitivitatea. 7 Guvernul a recunoscut dificultățile cu care se confruntă sectorul și a propus o reducere a ratei TVA, de la 16 % la 9 %, pentru serviciile de turism precum cazarea. 89 Se preconizează că introducerea voucherelor de vacanță va ajuta de asemenea turismul intern. 10 În schimb, producția de autovehicule de transport rutier, remorci și semi-remorci a înregistrat performanțe excepționale. În perioada 2009-2014, valoarea adăugată a IMM-urilor a crescut cu 30 %. Cu toate acestea, în 2014, numărul locurilor de muncă din IMM-urile care activează în acest sector abia revenise la nivelul de dinainte de criză. Creșterea valorii adăugate din ultimii ani a fost susținută de producătorii străini de autoturisme, care au investit masiv în capacitatea de producție, atât la fabrica națională de automobile Dacia, cât și în cadrul propriilor lor fabrici. 11 De exemplu, o societate germană a investit peste 300 milioane EUR în creșterea capacității sale de producție de la Sebeș. 12 În 2012, valoarea exporturilor de automobile era de 16,7 miliarde EUR, reprezentând 20 % din exporturile României. 13 După mai mulți ani de creștere, înmatricularea de noi întreprinderi a scăzut cu peste 50 % în 2009, ca urmare a crizei economice și financiare. Au fost înmatriculate doar 57 074 de noi întreprinderi, comparativ cu 101 527, în 2008. Deși ulterior înmatriculările și-au revenit, acestea au scăzut din nou în 2014, când s-au înregistrat doar 101 627 de noi înmatriculări de întreprinderi, față de 124 816 în 2013. 14 Tendința descendentă ar fi fost și mai pronunțată în lipsa intervenției guvernului, în special prin programul SRL-D, care a susținut crearea a 14 000 de noi întreprinderi, generând 26 000 de noi locuri de muncă începând din 2011. 15 Numărul radierilor a crescut de la 58 726 în 2010 la 80 786 în 2013, dar a scăzut ușor, la 76 483, în 2014. Nu este clar dacă cifra din 2014 marchează o inversare a tendinței descendente. Cu toate acestea, nu s-a înregistrat nicio schimbare în ceea ce privește tendința negativă a numărului net de înmatriculări de întreprinderi noi (adică diferența dintre numărul de noi firme înmatriculate și numărul de firme radiate). Cifra netă a scăzut continuu, de la 75 824 în 2011, la 53 857 în 2012, la 44 030 în 2013 și la 25 144 în 2014. 16 Perspectivele pentru sectoarele nefinanciare ale economiei în ansamblu, în special pentru IMM-uri, sunt pozitive. Se preconizează că numărul IMM-urilor va crește cu 6,2 % în perioada 2014-2016. Se estimează că până în 2016 se vor crea 190 000 de locuri de muncă suplimentare în cadrul IMM-urilor, ceea ce reprezintă o creștere de 7,2 % față de 2014. Perspectivele pentru valoarea adăugată a IMM-urilor sunt deosebit de optimiste, preconizându-se o creștere anuală de 8,5 % până în 2016. 2. Profilul SBA 17 capitolul competențe și inovare, unde performanțele sale s-au deteriorat constant în ultimii șapte ani. Astfel, educația și formarea profesională rămân cele mai mari provocări. România are punctaje medii în ceea ce privește a doua șansă, administrația receptivă, ajutoarele de stat și achizițiile publice și accesul la finanțare. În perioada de referință a prezentei fișe informative 2014 și primul trimestru al anului 2015 România a pus în aplicare nu mai puțin de 37 de măsuri de politică, menite să abordeze toate domeniile de politică din cadrul ASB. A acordat o atenție deosebită accesului la finanțare, administrației receptive și antreprenoriatului. În ceea ce privește accesul la finanțare, au fost propuse programe de finanțare și reduceri fiscale, în special pentru a răspunde nevoilor IMM-urilor. În plus, s-au pus în aplicare noi măsuri pentru a sprijini crearea de noi întreprinderi și atragerea tinerilor către antreprenoriat. Performanța României în materie de SBA este sub media UE. Cu toate acestea, în ceea ce privește antreprenoriatul, este cu mult în fața tuturor celorlalte țări din UE. Are performanțe slabe în ceea ce privește mediul, piața unică și, în special, internaționalizarea. În mod clar, România stă cel mai slab la Cu toate că România nu a adoptat o strategie națională specifică pentru punerea în aplicare a SBA, principiile SBA au fost incluse în două documente strategice. Acestea sunt noua lege vizând IMM-urile și Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii și îmbunătățirea mediului de afaceri din România Orizont 2020. Măsurile cuprinse de aceste două documente au fost puse în aplicare. 2015 Fișă informativă SBA România 3

Schimbările frecvente care au avut lor în ultimii ani în cadrul guvernului și în ceea ce privește personalul responsabil cu politica în domeniul IMM-urilor au afectat monitorizarea și punerea în aplicare a SBA. Părțile interesate au sugerat că punerea în aplicare a SBA în România ar putea fi îmbunătățită printr-o mai bună planificare și coordonare a măsurilor, prin clarificarea rolurilor persoanelor responsabile și prin introducerea unui sistem eficient de monitorizare a punerii în aplicare a măsurilor. Performanța SBA în România: stare de fapt și dezvoltare între 2008 și 2015 18 2015 Fișă informativă SBA România 4

3. Principiile SBA 19 3.0 Gândiți mai întâi la scară mică Gândiți mai întâi la scară mică are rolul de a fi un principiu călăuzitor pentru toate activitățile decizionale și de legiferare. El cere factorilor de decizie să ia în considerare interesele IMMurilor în stadiile incipiente ale procesului de elaborare a politicilor. De asemenea, potrivit acestui principiu, este necesar ca noua legislație și noile proceduri și norme administrative să fie mai simple și mai ușor de aplicat. România face eforturi pentru a-și îmbunătăți performanțele în ceea ce privește aplicarea principiului gândiți mai întâi la scară mică. În cursul perioadei de referință, s-au făcut raportări cu privire la trei măsuri conexe, mai multe decât în oricare dintre anii precedenți. În primul rând, noua lege privind IMM-uri a fost aprobată și a intrat în vigoare în 2014. Această măsură a fost luată pentru a stimula crearea de IMM-uri și dezvoltarea mediului de afaceri în general, pentru a încuraja antreprenoriatul și pentru a consolida competitivitatea. Măsura sprijină punerea în aplicare a SBA. În plus, prevede un buget de cel puțin 0,4 % din PIB pentru programele de sprijinire a IMM-urilor. În al doilea rând, guvernul a elaborat și a aprobat metodologia pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a testului IMM. Testele IMM sunt publicate pe site-ul Departamentului pentru întreprinderi mici și mijlocii, mediu de afaceri și turism. 20 În al treilea rând, guvernul a înființat un grup consultativ sub directa coordonare a Departamentului pentru întreprinderi mici și mijlocii, mediu de afaceri și turism, pentru a evalua impactul economic al inițiativelor legislative asupra IMM-urilor. Acest grup va analiza raportul privind testul IMM și va transmite un aviz cu privire la acesta departamentului. Deși cadrul juridic există, unele elemente fundamentale ale principiului gândiți mai întâi la scară mică nu au fost încă puse în aplicare. Cele mai importante dintre acestea sunt măsurile de coordonare și comunicare, precum și creșterea angajamentului și clarificarea responsabilității tuturor părților implicate. Cea mai importantă provocare constă în îmbunătățirea procesului de consultare și cooperare între Departamentul pentru întreprinderi mici și mijlocii, mediu de afaceri și turism, alte ministere și părțile interesate din cadrul IMM-urilor. Trebuie să se elaboreze metodologii și structuri corespunzătoare de punere în aplicare a reglementărilor și să se monitorizeze progresele realizate. 2015 Fișă informativă SBA România 5

3.1 Antreprenoriat Activitatea antreprenorială într-o etapă incipientă (%); 2014; România: 11.35; Media UE: 7.8 Activitatea antreprenorială într-o etapă incipientă pentru populația feminină (%); 2014; România: 6.57; Media UE: 5.45 Rata de deținere de societăți cu o anumită vechime (%); 2014; România: 7.6; Media UE: 6.7 Activitatea antreprenorială orientată către oportunități (%); 2014; România: 49.75; Media UE: 47.9 Intențiile antreprenoriale (procent de adulți care intenționează să înceapă o afacere în termen de 3 ani); 2014; România: 31.7; Media UE: 12.1 Gradul în care educația școlară a ajutat la dezvoltarea unei atitudini antreprenoriale; 2012; România: 73; Media UE: 50 Antreprenoriatul ca o opțiune atractivă de carieră (%); 2014; România: 73.64; Media UE: 56.9 Statutul important acordat antreprenoriatului de succes (%); 2014; România: 75.22; Media UE: 66.6 Atenția acordată de mass-media spiritului antreprenorial (%); 2014; România: 71.34; Media UE: 53.3 România excelează la capitolul antreprenoriat, fiind lider în UE în această arie. În plus, a reușit să își îmbunătățească și mai mult rezultatele comparativ cu anii precedenți. Toți indicatorii sunt în prezent peste media UE, în timp ce anul trecut România a obținut un punctaj sub medie în ceea ce privește deținerea de societăți cu o anumită vechime și activitatea orientată către oportunități. Comparativ cu anul precedent, cele mai mari îmbunătățiri s-au înregistrat în ceea ce privește activitatea antreprenorială incipientă, intențiile antreprenoriale și atenția acordată de mass-media, cu creșteri de peste 1, 8 și 10 puncte procentuale. În perioada de referință, au fost introduse 6 măsuri vizând o gamă largă de grupuri-țintă, inclusiv tineri antreprenori, tineri care iau în considerare demararea unei afaceri, antreprenori din rândul femeilor și reprezentanți ai IMM-urilor. Jumătate dintre aceste măsuri sunt o continuare a măsurilor aplicate în 2013, iar jumătate sunt noi. Unele dintre ele acoperă mai mult de o arie SBA. Două dintre aceste inițiative sunt deosebit de relevante: antreprenoriatului. Aceasta urmărește să încurajeze colaborarea și parteneriatele între aproximativ 30 de părți interesate, cum ar fi organizații guvernamentale, ONG-uri, instituții de învățământ și entități private (a se vedea, de asemenea, capitolul 4). 2) Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri a fost continuat. Acesta îi ajută pe tinerii antreprenori să înființeze noi microîntreprinderi, să își îmbunătățească accesul la finanțare și să își dezvolte competențele antreprenoriale. În 2014, această măsura a fost modificată prin: (i) eliminarea limitei de vârstă de 35 de ani pentru tinerii antreprenori, (ii) includerea unei noi etape, care implică asigurarea de mentorat pentru 100 de tineri cu întreprinderi aprobate în 2013 și (iii) introducerea posibilității ca microîntreprinderile care cresc și devin IMM-uri să își păstreze avantajele pe care le-au primit ca microîntreprinderi, atât timp cât respectă dispozițiile legii în baza căreia s-au înființat. S-a anunțat că această măsură se va aplica și în 2015. 1) România HUB, o inițiativă a Departamentului pentru întreprinderi mici și mijlocii, mediu de afaceri și turism, sprijină crearea unei platforme comune pentru dezvoltarea 2015 Fișă informativă SBA România 6

3.2 A doua șansă Timpul necesar pentru soluționarea cazurilor de insolvență (în ani); 2015; România: 3.3; Media UE: 2.01 Costul soluționării cazurilor de insolvență (costul recuperării datoriei ca procent din pasivul debitorului); 2015; România: 10.5; Media UE: 10.25 Gradul de sprijin pentru a permite a doua șansă (%); 2012; România: 86; Media UE: 82 Teama de eșec (%); 2014; România: 41.25; Media UE: 40.7 A doua șansă se referă la acordarea rapidă a unei a doua șanse antreprenorilor onești care au dat faliment. În acest domeniu, performanțele României se încadrează în media UE, înregistrându-se îmbunătățiri evidente de-a lungul anilor. Nivelul global al performanțelor este considerabil tras în jos de un singur indicator: durata procedurilor de insolvență. Este rezultatul cadrului greoi de reglementare a insolvenței, care face ca procedurile de insolvență ale României să fie cele mai lungi din UE. Acestea sunt costisitoare pentru creditori și au consecințe indirecte asupra investițiilor. Recent, s-au realizat reduceri ale costurilor de soluționare a cazurilor de insolvență, iar media UE a înregistrat o îmbunătățire similară. Obstacolele privind acordarea unei a doua șanse sunt legate în principal de cadrul juridic greoi. Singura măsură identificată în perioada de referință a fost noul cod al insolvenței, care a intrat în vigoare în 2014. Necesitatea noului cod reflectă situația economică actuală și caracteristicile legislației anterioare, care favoriza debitorii în loc să maximizeze recuperarea creanțelor de către creditori. Se preconizează că noul cod va face întreprinderile mai eficiente, circuitul economic mai sigur și piața românească mai atractivă pentru investitori. 2015 Fișă informativă SBA România 7

3.3 Administrația receptivă Timpul necesar pentru înființarea unei întreprinderi (zile calendaristice); 2014; România: 2; Media UE: 3.53 Costul necesar pentru înființarea unei întreprinderi (în euro); 2014; România: 100; Media UE: 312.86 Capitalul minim subscris și vărsat (procent din venitul pe cap de locuitor); 2015; România: 0.7; Media UE: 11.26 Timpul necesar pentru transferul proprietății (zile calendaristice); 2015; România: 19; Media UE: 25.57 Costul necesar pentru transferul proprietății (procent din valoarea proprietății); 2015; România: 1.5; Media UE: 4.45 Numărul de plăți de impozite pe an; 2015; România: 14; Media UE: 11.68 Timpul necesar pentru a plăti impozitele (ore/an); 2015; România: 159; Media UE: 189.16 Costul de punere în aplicare a contractelor (procent din cererea de despăgubire); 2015; România: 28.9; Media UE: 21.54 Schimbările rapide la nivelul legislației și politicilor constituie o problemă pentru desfășurarea activității (procentul de respondenți care sunt de acord); 2013; România: 88; Media UE: 70 Complexitatea procedurilor administrative constituie o problemă pentru desfășurarea activității (procentul de respondenți care sunt de acord); 2013; România: 82; Media UE: 63 IMM-uri care interacționează online cu autoritățile publice (%); 2013; România: 65.35; Media UE: 87.85 Sistemele de licențe și autorizații (1 = cel mai scăzut nivel de complexitate, 26 = cel mai înalt nivel de complexitate); 2011; România: 19.4; Media UE: 15.77 Sarcina reprezentată de reglementările administrative (1=împovărătoare, 7=neîmpovărătoare); 2014; România: 3.2; Media UE: 3.22 Administrația receptivă se referă la receptivitatea administrației publice față de nevoile IMM-urilor. În acest domeniu, România se încadrează în media UE. Indicatorii care descriu, în general, complexitatea administrației indică existența unei administrații neperformante. Pe de altă parte, aproape toți primii opt indicatori au avut ușoare îmbunătățiri, cu excepția costului demarării unei afaceri. România a înregistrat îmbunătățiri în special în ceea ce privește plata impozitelor și reglementările fiscale, datorită modernizării sistemului de colectare a impozitelor. Punctul cel mai slab îl reprezintă punerea în aplicare a noilor tehnologii de către administrație, fiind încă multe de făcut în materie de e-guvernare. Gradul de utilizare a instrumentelor TIC în administrație este în continuare printre cele mai scăzute din UE. Mai sunt multe de făcut pentru a facilita interacțiunea IMM-urilor cu autoritățile publice, de exemplu, prin utilizarea unor sisteme electronice, prin aplicarea principiului SBA o singură dată și prin crearea unui ghișeu unic funcțional. Șase măsuri au fost puse în aplicare în perioada de referință. Trei dintre acestea sunt foarte importante, deoarece sunt documente strategice direct legate de dezvoltarea sectorului IMM-urilor. În primul rând, se preconizează că Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii și îmbunătățirea mediului de afaceri din România Orizont 2020 va fi principalul instrument pentru dezvoltarea sectorului IMM-urilor prin sprijinirea și promovarea antreprenoriatului. Aceasta crește accesul IMM-urilor la finanțare, consolidează inovația și sprijină internaționalizarea prin facilitarea accesului la piețe noi. Scopul este acela de a face 2015 Fișă informativă SBA România 8

administrația publică mai receptivă la nevoile IMM-urilor. Strategia creează un cadru legislativ pentru o punere în aplicare eficientă a SBA și a planului de acțiune Antreprenoriat 2020. Celelalte două documente principale, strategiile naționale pentru competitivitate și pentru cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020, au de asemenea legătură cu dezvoltarea sectorului IMMurilor. Ambele strategii vor contribui la dezvoltarea IMM-urilor prin accesul la finanțare, creșterea competitivității, îmbunătățirea tehnologiilor și intensificarea colaborării în domeniul cercetării și al inovării. Celelalte măsuri implică: i) îmbunătățirea serviciilor online pentru IMM-uri (platforma InfoCert), ii) reorganizarea Departamentului pentru întreprinderi mici și mijlocii, mediu de afaceri și turism pentru a sprijini mai bine monitorizarea și punerea în aplicare a SBA și iii) modificarea legislației privind impozitele și taxele percepute întreprinderilor pentru furnizarea anumitor servicii publice. 3.4 Ajutoare de stat și achiziții publice Ponderea contractelor pentru IMM-uri în valoarea totală a contractelor publice (%); 2013; România: 44; Media UE: 29 Procentul de întreprinderi care participă la licitații publice (%); 2013; România: 30; Media UE: 37 Întârzierea medie în plățile făcute de autoritățile publice (în zile); 2014; România: 21; Media UE: 27.92 Procentul de întreprinderi care prezintă oferte în cadrul unui sistem de licitație electronică (achiziții publice electronice) (%); 2013; România: 14.76; Media UE: 12.85 În acest domeniu, rezultatele României se încadrează în media UE, îmbunătățindu-se continuu în timp. Cu toate acestea, cadrul instituțional pentru achizițiile publice ar putea fi îmbunătățit: suprapunerea frecventă a responsabilităților și lipsa de resurse umane conduc adeseori la licitații caracterizate de conflicte de interese sau specificații personalizate. În plus, corupția rămâne un motiv de îngrijorare, descurajând întreprinderile să participe la licitații. Criteriile de selecție părtinitoare conduc la un număr mare de descalificări. Pe de altă parte, mult mai multe fonduri pentru programele naționale și, prin urmare, pentru contracte de achiziții publice ar fi disponibile în cazul în care administrația ar fi în măsură să absoarbă toate fondurile UE la care țara are dreptul. Rata de absorbție rămâne una dintre cele mai scăzute din UE, din cauza insuficientei capacități administrative de gestionare a programelor și din cauza lipsei de coordonare între ministere. Astfel, multe programe preconizate nu au putut fi puse în aplicare în perioada de referință. Cinci măsuri noi au fost puse în aplicare în perioada de referință. Patru măsuri au oferit sprijin financiar sectorului IMM-urilor prin intermediul schemelor de ajutor de stat. Acestea includ investiții pentru promovarea dezvoltării regionale prin crearea de locuri de muncă, pentru creșterea competitivității produselor industriale și pentru IMM-uri. La originea uneia dintre măsuri s-a aflat necesitatea de a adapta legislația națională privind ajutoarele de stat la normele UE pentru perioada de programare 2014-2020. 2015 Fișă informativă SBA România 9

3.5 Accesul la finanțare Procentul de cereri de împrumuturi bancare care au fost refuzate și de oferte de împrumuturi inacceptabile (procent din cererile de împrumuturi bancare din partea IMM-urilor); 2014; România: 18.94; Media UE: 16.66 Accesul la sprijin financiar public, inclusiv garanții (procent de respondenți care indică o deteriorare); 2014; România: 14.38; Media UE: 21.36 Disponibilitatea băncilor de a acorda împrumuturi (procent de respondenți care indică o deteriorare); 2014; România: 12.55; Media UE: 21.17 Costuri de creditare pentru împrumuturile mici în raport cu împrumuturile mari (%); 2014; România: 12.79; Media UE: 25.01 Timp total până la obținerea plăților (zile); 2014; România: 36; Media UE: 49.6 Pierderi din creanțe neperformante (procentul din cifra totală de afaceri); 2014; România: 6.2; Media UE: 4.02 Investițiile cu capital de risc (procent din PIB); 2013; România: 0; Media UE: 0.03 Indicele de drepturi legale (0-12); 2015; România: 10; Media UE: 5.75 În ceea ce privește accesul la finanțare, România se înscrie în media UE. Aceasta a înregistrat o îmbunătățire substanțială și continuă începând din 2008. Cu toate acestea, în prezent, criza creditelor este în continuare una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă IMM-urile din România. Rata medie a dobânzilor pentru împrumuturile de până la 1 milion EUR rămâne ridicată. Disponibilitatea împrumuturilor este afectată de nivelul ridicat al creditelor neperformante, care a condus la condiții de creditare mai stricte. Capitalul de risc este limitat. Sursele de finanțare trebuie să fie diversificate. Autoritățile naționale au luat o serie de măsuri pentru a îmbunătăți accesul la finanțare al IMM-urilor. Printre acestea se numără programele multianuale, schemele de ajutoare de stat pentru investiții, standardele de punere în aplicare, dezvoltarea infrastructurii regionale de afaceri și dezvoltarea de întreprinderi în sectoarele neagricole din zonele rurale. Pentru a răspunde nevoii IMM-urilor de a obține cofinanțare pentru proiecte UE și pentru a spori astfel gradul de absorbție a fondurilor structurale, România a creat, de asemenea, Fondul de contragarantare, alături de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMMuri. În perioada de referință, au fost puse în aplicare șase măsuri noi. Trei dintre acestea sunt programe de finanțare vizând îmbunătățirea accesului IMM-urilor la fonduri. Un program se concentrează pe dezvoltarea de activități de marketing pentru produse și servicii. Un alt program sprijină consolidarea și modernizarea sectorului productiv prin investiții tangibile și intangibile. Al treilea program sprijină dezvoltarea microîntreprinderilor regionale. În plus, au fost puse în aplicare două noi stimulente fiscale pentru IMM-uri. Acestea includ contribuțiile la asigurările sociale, reducerile de taxe de 5 % pentru angajatori și o scutire de impozit pentru profitul reinvestit (în vigoare de la începutul lunii iunie 2014 până la sfârșitul anului 2016). Principalul instrument de sprijinire a dezvoltării IMM-urilor în anii următori este programul operațional privind competitivitatea pentru perioada 2014-2020, care este unul dintre primele programe care urmează să fie puse în aplicare prin utilizarea Fondurilor Structurale și de Investiții Europene 2014-2020. Acesta a fost adoptat de autoritățile naționale și aprobat de Comisia Europeană. 2015 Fișă informativă SBA România 10

3.6 Piața unică IMM-uri cu exporturi de mărfuri în interiorul UE (procentul de IMM-uri din industrie); 2012; România: 12.97; Media UE: 16.04 IMM-urile cu importuri de mărfuri din interiorul UE (procentul de IMM-uri din industrie); 2012; România: 21.35; Media UE: 24.3 Contractele de achiziții publice încheiate în străinătate de către IMM-uri (procent din valoarea totală a contractelor de achiziții publice); 2013; România: 0.5; Media UE: 2.6 Numărul de directive privind piața unică care nu au fost transpuse încă; 2014; România: 14; Media UE: 7.96 Întârzierea medie a transpunerii directivelor restante (în luni); 2014; România: 8; Media UE: 7.46 Numărul de proceduri de încălcare a legislației UE în curs; 2014; România: 24; Media UE: 30.22 Performanțele României se situează sub media UE la capitolul piața unică. Principalul motiv pentru acest lucru nu constă în performanțele IMM-urilor, care se încadrează, în linii mari, în media UE, ci în aplicarea necorespunzătoare a directivelor privind piața unică. O singură măsură a fost pusă în aplicare în acest domeniu în perioada de referință: strategia națională privind exporturile pentru 2014-2020 a fost aprobată și a intrat în vigoare în 2014. Una dintre ținte abordează certificarea excelenței și standardele. Strategia propune următoarele măsuri cu privire la acest aspect: i) creșterea capacității organismului național de standardizare; ii) creșterea capacității laboratoarelor de testare pentru a se atinge standarde similare cu cele din UE; iii) sprijinirea societăților care se confruntă cu o creștere a cererii; iv) promovarea unei culturi a calității în rândul ONG, asociațiilor si organizațiilor profesionale. 2015 Fișă informativă SBA România 11

3.7 Competențe și inovare Procentul de IMM-uri care introduc inovații de produs sau de proces; 2012; România: 5.16; Media UE: 30.6 Procentul de IMM-uri care introduc inovații de marketing sau organizaționale ; 2012; România: 18.11; Media UE: 36.19 Procentul de IMM-uri care inovează folosind resurse interne; 2012; România: 10.57; Media UE: 28.68 Procentul de IMM-uri inovatoare care cooperează cu terți; 2012; România: 1.2; Media UE: 10.32 Vânzări de inovații noi pentru piață și noi pentru întreprindere (procent din cifra de afaceri); 2012; România: 3.69; Media UE: 12.4 Procentul IMM-urilor care vând online; 2014; România: 7.29; Media UE: 14.61 Procentul IMM-urilor care cumpără online; 2014; România: 12.35; Media UE: 22.01 Cifra de afaceri din comerțul electronic; 2014; România: 5.75; Media UE: 15.07 Procent din toate întreprinderile care își formează angajații; 2010; România: 24; Media UE: 66 Competențele și inovarea constituie aria SBA cea mai dificilă pentru România (cel mai scăzut punctaj dintre toate țările UE). Performanțele sale chiar s-au deteriorat începând din 2008. Competitivitatea IMM-urilor suferă din cauza capacității de inovare reduse a țării. Cercetarea și inovarea nu sunt bine dezvoltate, iar întreprinderile și institutele de cercetare cooperează rar. De asemenea, nu există o coordonare adecvată din partea sectorului public. Situația este înrăutățită de utilizarea scăzută a noilor metode TIC, de slaba dezvoltare a infrastructurii de bandă largă și de procedurile administrative greoaie. Este esențial să se realizeze investiții suplimentare în educație și formare profesională. Sunt necesare mai multe fonduri pentru a îmbunătăți formarea profesională și pentru a sincroniza educația cu nevoile pieței forței de muncă. O măsură importantă pusă în aplicare în 2014 a fost legea privind stagiul absolvenților de învățământ superior. Aceasta are drept scop consolidarea competențelor și aptitudinilor profesionale ale absolvenților pentru a-i ajuta să se adapteze mai bine la nevoile IMM-urilor. Un obiectiv similar este urmărit de măsura locuri de muncă subvenționate pentru tineri, care vizează perfecționarea aptitudinilor de ocupare a unui loc de muncă ale tinerilor absolvenți de învățământ secundar și terțiar. Se are în vedere adaptarea sistemelor de formare profesională la cerințele pieței forței de muncă, prin previzionarea nevoilor în materie de competențe, pe baza unor parteneriate între asociațiile profesionale și instituțiile de formare profesională/universități. Această măsură, care sprijină tranziția de la școală la activitatea profesională, este finanțată prin programul operațional dezvoltarea resurselor umane 2007-2013, care prevede un buget de maximum 200 000 EUR per IMM. 2015 Fișă informativă SBA România 12

3.8 Mediu Procentul de IMM-uri care au introdus măsuri de eficientizare a resurselor; 2013; România: 89; Media UE: 95 Procentul de IMM-uri care au beneficiat de măsuri de sprijin public pentru acțiuni de utilizare eficientă a resurselor; 2013; România: 23; Media UE: 35 Procentul de IMM-uri care oferă produse sau servicii ecologice; 2013; România: 22; Media UE: 26 Procentul de IMM-uri cu mai mult de 50% din cifra de afaceri provenind din produse sau servicii ecologice; 2013; România: 27; Media UE: 22 Procentul de IMM-uri care au beneficiat de măsuri de sprijin public pentru fabricarea de produse ecologice; 2013; România: 60; Media UE: 26 Performanțele României în materie de mediu sunt puțin sub media UE. Consumul ridicat de energie al industriei și al clădirilor face ca România să aibă una dintre economiile cele mai mari consumatoare de energie din UE. Acest lucru are drept cauză ineficiența sistemelor de încălzire și izolarea necorespunzătoare a clădirilor. Guvernul încearcă să îmbunătățească eficiența energetică a întreprinderilor, însă proporția IMM-urilor care beneficiază de sprijin public - 23 % - se situează sub medie. Din totalul IMM-urilor, 60 % au beneficiat de stimulente publice pentru producția de bunuri și servicii ecologice. Cu această valoare, România se situează pe poziția a treia în UE, după Croația și Estonia. Totuși, în ciuda acestor stimulente, doar 22 % din totalul IMM-urilor au oferit produse sau servicii ecologice. energia regenerabilă. Acest sprijin poate fi utilizat de IMM-urile din sectorul industrial pentru a-și moderniza instalațiile și echipamentele și a-și reduce astfel consumul de energie. Poate fi de asemenea utilizat pentru a realiza investiții în sisteme energetice și în modernizarea acestora în vederea creșterii producției de energie din surse regenerabile. Prima măsură, programul eficiența energetică în industrie pentru IMM-uri, vizează reducerea emisiilor de gaze de seră și a poluanților atmosferici. Bugetul de aproximativ 2 milioane EUR este destinat să asigure modernizarea sistemelor pentru aproximativ 20 de IMM-uri. Cea de a doua măsură, programul energie regenerabilă, vizează energia hidraulică și geotermală și dispune de un buget de aproximativ 8,4 milioane EUR. În perioada de referință, au fost introduse două noi măsuri, care oferă sprijin financiar pentru investițiile în eficiența energetică și 2015 Fișă informativă SBA România 13

3.9 Internaționalizarea IMM-uri cu exporturi de mărfuri în afara UE (procentul de IMM-uri din industrie); 2012; România: 4.42; Media UE: 10.65 IMM-uri cu importuri de mărfuri din afara UE (procentul de IMM-uri din industrie); 2012; România: 6.56; Media UE: 12.54 Costul necesar pentru import (în USD); 2015; România: 1495; Media UE: 1079.54 Timpul necesar pentru import (în zile); 2015; România: 13; Media UE: 10.64 Numărul de documente necesare pentru import; 2015; România: 6; Media UE: 4.64 Costul necesar pentru export (în USD); 2015; România: 1485; Media UE: 1042.14 Timpul necesar pentru export (în zile); 2015; România: 13; Media UE: 11.57 Numărul de documente necesare pentru export; 2015; România: 5; Media UE: 4.14 România continuă să înregistreze rezultate mult sub media UE în ceea ce privește internaționalizarea. Nu s-au schimbat prea multe comparativ cu performanțele de anul trecut. Costurile ridicate ale operațiunilor de export și import constituie pentru întreprinderile din România o piedică importantă în calea comerțului internațional. Cu toate acestea, chiar dacă România nu a revenit încă, în ceea ce privește schimburile comerciale, la nivelurile de dinainte de criză, balanța comercială a înregistrat o îmbunătățire semnificativă și continuă în ultimii ani. Exporturile au atins recent un maxim istoric. În același timp, structura exporturilor s-a schimbat. Cele mai mari rate de creștere s-au înregistrat pentru produsele agricole și alimentare, urmate de vehicule, utilaje și echipamente electrice, în vreme ce exporturile de articole textile, încălțăminte și produse metalice au scăzut. Trebuie să se acorde o atenție specială îmbunătățirii capacității de export a IMM-urilor, în special pe piețele din afara UE. România a pus în aplicare cinci măsuri noi de politică în perioada de referință. Trei măsuri financiare din cadrul programului de promovare a exporturilor sprijină participarea întreprinderilor private la târguri internaționale și expoziții de peste hotare, organizarea de misiuni economice și elaborarea de studii de piață. Două măsuri administrative sprijină internaționalizarea IMM-urilor prin crearea unui birou pentru atragerea investițiilor în IMM-uri și internaționalizare (în cadrul unei noi structuri a Ministerului Economiei: Direcția Generală Politici Antreprenoriale) și a Institutului Român de Comerț Exterior (sub coordonarea Ministerului Economiei) în 2015. 2015 Fișă informativă SBA România 14

4. O nouă inițiativă interesantă Mai jos este un exemplu de inițiativă nouă din România, care demonstrează ce pot face guvernele pentru a veni în sprijinul IMMurilor: România HUB Programul România HUB vizează crearea unei platforme comune dedicate antreprenoriatului și reunirea părților interesate, cum ar fi organizațiile guvernamentale, ONG-urile, instituțiile de învățământ și întreprinderile, în scopul cooperării și al creării de parteneriate. Programul - o inițiativă a Departamentului pentru întreprinderi mici și mijlocii, mediu de afaceri și turism - asigură un cadru instituțional pentru dezvoltarea competențelor antreprenoriale și creșterea competitivității IMM-urilor pe piețele locale și internaționale. Proiectele puse în aplicare în cadrul acestei inițiative se adresează în special tinerilor, IMM-urilor existente și antreprenorilor potențiali. Acestea includ activități de informare, formare profesională, asistență tehnică, dezbateri și mentorat. Programul are patru piloni principali: dezvoltarea competențelor antreprenoriale ale tinerilor care doresc să devină antreprenori, prin ateliere de lucru creșterea eficienței cooperării și a parteneriatelor dintre mediul științific și cel de afaceri, prin ateliere de lucru și reuniuni promovarea programelor de finanțare pentru IMM-uri (de exemplu, sesiuni despre modul de redactare a unei propuneri sau evenimente de networking privind sursele de finanțare sau creditele pentru IMM-uri) parteneriatele dintre sectorul public și cel privat vizând IMM-urile, pe baza atelierelor de lucru și a reuniunilor Inițiativa nu dispune de un buget specific, ideea fiind de a utiliza infrastructura și resursele umane existente ale partenerilor. Evenimentele sunt organizate în principal în sediile centrale și regionale ale Departamentului pentru întreprinderi mici și mijlocii, mediu de afaceri și turism, dar și în universități și la alte instituții partenere. Următoarele rezultate au fost obținute între iunie și decembrie 2014: Referințe: - 120 de evenimente organizate; - 6 000 de participanți la evenimente; - 75 de parteneriate stabilite. http://www.finantare.ro/programul-romania-hub-romania-tara-tinerilor-intreprinzatori.html http://www.aippimm.ro/romaniahub/ 2015 Fișă informativă SBA România 15

Observații importante Direcția Generală Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri (DG GROW) din cadrul Comisiei Europene elaborează fișele informative SBA în cadrul analizei performanțelor IMM-urilor (SME Performance Review SPR), principalul său mijloc de analiză economică a aspectelor legate de IMM-uri. Acestea combină cele mai recente informații statistice și legate de politici, disponibile pentru cele 28 de state membre UE și pentru șapte țări din afara UE, care contribuie de asemenea la programul COSME. Produse anual, fișele informative ajută la organizarea informațiilor disponibile pentru a facilita evaluarea politicilor din domeniul IMMurilor și pentru a monitoriza implementarea SBA. Ele analizează în detaliu și înregistrează progresul. Nu sunt o evaluare a politicilor statelor membre. Ar trebui privite mai degrabă ca o sursă suplimentară de informații menită să îmbunătățească elaborarea de politici bazate pe dovezi. De exemplu, fișele citează doar acele măsuri de politică care sunt considerate relevante de către experții în politici naționale privind IMM-urile. Acestea nu reflectă, și nu pot reflecta toate măsurile luate de către guvern în perioada de referință. Mai multe informații privind politicile pot fi găsite într-o bază de date accesibilă de pe site-ul de Analiză a performanțelor IMM-urilor (SPR). Analiza performanțelor IMM-urilor (SME Performance Review): http://ec.europa.eu/growth/smes/business-friendly-environment/performance-review/index_en.htm grow-spr@ec.europa.eu Inițiativă în favoarea întreprinderilor mici ("Small Business Act") http://ec.europa.eu/growth/smes/business-friendly-environment/small-business-act/index_en.htm Site european pentru IMM-uri: http://ec.europa.eu/small-business/index_ro.htm Note de sfârșit 1 Cele două grafice de mai jos prezintă tendințele variabilelor în timp. Ele constau din valorile indicilor pentru 2008 și anii următori, cu anul de bază 2008 setat la o valoare de 100. Începând cu anul 2013, graficele arată estimări ale dezvoltării în timp, furnizate de DIW Econ, bazate pe cifrele din perioada 2008-2012, provenite din baza de date a statisticilor structurale de întreprindere (Eurostat). Datele se referă la sectoarele nefinanciare ale economiei, care includ industria, construcțiile, comerțul și serviciile (NACE Rev. 2, secțiunile B-J, L, M și N). Ele nu iau în considerare întreprinderile care desfășoară activități în domeniul agriculturii, al silviculturii, al pescuitului și nici întreprinderile care furnizează servicii în general necomerciale, precum educația și sănătatea. O metodologie detaliată poate fi consultată la: http://ec.europa.eu/growth/smes/business-friendlyenvironment/performance-review/index_en.htm 2 http://www.business24.ro/turism/stiri-turism/industria-hoteliera-globala-creste-in-2014-datorita-noilor-tehnologii-si-a-turistilorchinezi-1540898, ultima accesare 2.4.2015 3 http://www.anat.ro/declaratie-de-presa-a-presedintelui-anat-desptea-cine-trebuie-sa-preia-activitatea-de-promovarea-romaniei, ultima accesare 02.0.4.2015 4 http://www.fastmr.com/prod/962522_romania_tourism_report_q2_2015.aspx, ultima accesare 2.4.2015 5 Potrivit Anuarului statistic național 2014, p. 404, investițiile nete în servicii de cazare și alimentație au fost cu 43 % mai mici în 2013 decât în 2010 6 http://www.mediafax.ro/economic/patronatele-se-opun-descentralizarii-in-turism-daca-se-ocupa-nea-costica-primarul-se-alegepraful-13139702, ultima accesare 2.4.2015 7 http://www.wall-street.ro/articol/turism/168854/efectele-noii-masuri-anat-cresterea-consumului-de-servicii-turistice-inpib.html#scene_1, ultima accesare 2.4.2015 8 http://www.anat.ro/presedinte-anat-reducerea-tva-la-pachetele-turistice-o-hotarare-istorica-pentru-turismul-romanesc/, ultima accesare 2.4.2015 2015 Fișă informativă SBA România 16

9 http://www.wall-street.ro/articol/turism/168854/efectele-noii-masuri-anat-cresterea-consumului-de-servicii-turistice-in-pib.html, ultima accesare 2.4.2015 10 http://turism.gov.ro/category/comunicate/, ultima accesare 2.4.2015 11 http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/industria-auto-din-romania-a-trecut-de-16-mld-euro-in-2014-sustinuta-de-dacia-dar-si-demercedes-benz--86788.html, ultima accesare 12.2.2015 12 http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/comert/a14/cif_af11r14.pdf, ultima accesare 2.4.2015 13 http://www.zf.ro/zf-24/economia-si-exporturile-romaniei-devin-tot-mai-dependente-de-industria-auto-13787252, ultima accesare 12.5.2015 14 Oficiul Național al Registrului Comerțului http://www.onrc.ro/index.php/ro/statistici, ultima accesare 3.2.2015 15 http://www.business24.ro/imm/imm-romania/jianu-ministrul-pentru-imm-uri-ma-ingrijoreaza-numarul-inca-mare-de-firme-carese-desfiinteaza-1546522, ultima accesare 4.2.2015 16 http://www.onrc.ro/index.php/ro/statistici, ultima accesare 4.2.2015 17 Fișele informative SBA 2015 au beneficiat în mod substanțial de informațiile primite din partea Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC) din Ispra, Italia. JRC a adus îmbunătățiri majore cu privire la abordarea metodologică, lucrul statistic asupra setului de date și prezentarea vizuală a datelor. 18 Graficul cvadrant combină două seturi de informații. Mai întâi, arată performanțele actuale pe baza datelor din ultimii ani disponibili. Această informație este ilustrată de-a lungul axei X măsurată în deviații standard ale mediilor simple, neponderate pentru UE-28. Apoi, aceasta evidențiază progresul de-a lungul timpului, adică ratele de creștere anuale pentru 2008-2015. Acestea sunt măsurate față de indicatorii individuali care alcătuiesc mediile ariei SBA. Prin urmare, localizarea unei medii de arie SBA în oricare dintre cele patru cadrane oferă informații nu doar referitor la poziționarea țării în această arie SBA față de media UE la orice moment în timp, ci și la gradul de progres realizat în perioada 2008-2015. Toate principiile SBA, cu excepția principiului gândiți mai întâi la scară mică (Think small first), pentru care nu există suficiente date statistice disponibile, sunt calculate ca indicatori sintetici, conform ghidului manual al OCDE/JRC. Pentru mai multe informații privind metodologia, consultați Saisana și Dominquez-Torreiro 2015 pe site-ul web dedicat Analizei performanțelor IMM-urilor: http://ec.europa.eu/growth/smes/business-friendly-environment/performance-review/ 19 Măsurile politice prezentate în această fișă informativă SBA reprezintă doar o selecție a măsurilor întreprinse de guvern în anul 2014 și primul trimestru al anului 2015. Selecția a fost realizată de expertul în politici naționale privind IMM-urile contractat de CARSA Spania (contractorul principal al DG GROW pentru fișele informative SBA 2015). Experților li s-a cerut să selecteze numai acele măsuri care, în opinia lor, sunt cele mai importante, adică cele care au potențialul celui mai mare impact în respectiva arie SBA. Gama completă de măsuri colectate de către experți pentru producerea fișelor informative din acest an va fi publicată alături de fișele informative sub forma unei baze de date a politicilor pe site-ul DG GROW. 20 Mai multe informații sunt disponibile la adresa http://imm.gov.ro/93/testul-imm 2015 Fișă informativă SBA România 17