Rolul învățământului superior din Moldova în dezvoltarea competențelor pentru piața muncii: provocări și perspective Grupul Băncii Mondiale Mai 2019
Învățământul superior este principalul factor al progresului și dezvoltării economice și sociale 2
Învățământul superior Structura învățământului superior în Republica Moldova: Potrivit Art. (76) din Codul Educației al Republicii Moldova, învățământul superior este organizat pe două filiere: academică, și profesională avansată. Învățământul superior este structurat pe trei cicluri: ciclul I studii superioare de licență (nivelul ISCED 6) cu o durată de 3-4 ani; ciclul II studii superioare de master (nivelul ISCED 7) cu o durată de 1-2 ani; ciclul III studii superioare de doctoral (nivelul ISCED 8) cu o durată de 3 ani. Art (79) din Codul Educației stipulează că instituțiile de învățământ superior vor avea statutul de autonomie universitară. 3
40 35 30 Instituții de învățământ superior, 2005-2019 Număr 25 20 15 10 5 17 14 14 14 18 17 17 17 14 14 15 15 13 12 12 11 10 10 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 Private Public 0 Există 29 de instituții de învățământ superior în Republica Moldova: 19 instituții publice și 10 instituții private. 25 de instituții în municipiul Chișinău și câte una în fiecare din următoarele localități: Bălți, Comrat, Cahul și Taraclia. Sursa: Biroul Național de Statistică
120,000 Studenți din învățământul superior, 2000-2018 80,000 40,000 - Students in public HE institutions Students in private HE institutions Sursa: Biroul Național de Statistică
Rata de înmatriculare a tinerilor în învățământul superior este în scădere 40 % 35 30 25 20 35 36.2 34.2 32 31.2 31.6 31.8 33 32.8 32 30.8 29.9 28 15 10 5 0 Sursa: Biroul Național de Statistică at the beginning of the school year; as a percentage of population of the age-group 19-23 years
400 Studenți și absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior la 10.000 de locuitori, 2000-2017 persoane la 10,000 locuitori 200 218 24 351 357 344 322 308 303 292 288 273 252 230 210 185 48 47 56 83 75 80 78 75 70 68 67 62 56 0 Students per 10,000 inhabitants Graduates per 10,000 inhabitants Sursa: Biroul Național de Statistică 7
Sursa: Biroul Național de Statistică Studenți în instituții de învățământ superior pe domenii de studiu, 2005-2018 40,000 35,000 30,000 25,000 20,000 15,000 10,000 5,000 0 2005/06 2006/07 2007/08 2008/09 2009/10 2010/11 2011/12 2012/13 2013/14 2014/15 2015/16 2016/17 2017/18 2018/19 Economic Sciences Law Engineering Education Sciencies Humanities Architecture and Construction Medicine Other
Provocări Parteneriatele eficiente între universități și sectorul privat sunt limitate; Lipsa unor proceduri clare de responsabilizare și transparență; Mecanismul de finanțare pentru universități nu oferă stimulente pentru absolvenți în asigurarea competențelor care să-i ajute să obțină locuri bune de muncă. 9
Legătura slabă dintre învățământul superior și piața muncii dăunează economiei și persoanelor fizice 10
Literacy Numeracy Analytical % problem solving Abilitățile absolvenților universităților nu corespund cerințelor angajatorilor, 2016 Work ethic Working independently Learning Communication Teamwork Motivation Technical/Job-specific Computer Russian English or other FL 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 % of firms Moderately insufficient Substantially insufficient Surse: Prognoza Pieței Muncii din Republica Moldova, 2016 11
Absența competențelor reprezintă o constrângere pentru dezvoltarea și creșterea sectorului privat în Moldova Incapacitatea de a găsi un personal suficient de calificat este privită ca principala cauză a lipsei forței de muncă - peste 25% dintre companii au raportat că se confruntă cu un deficit de forță de muncă din cauza imposibilității de a găsi personal calificat * În concordanță cu prognozele anterioare Întreprinderile se confruntă cu o lipsă de forță de muncă calificată, forțându-i pe mulți să reducă operațiunile și să evite planurile de creștere:** Unii susțin că ar fi putut dubla cu ușurință producția lor dacă ar fi avut suficientă forță de muncă calificată Întreprinderile mijlocii și mari sunt mai afectate de lipsuri, de ex. companiile de transport duc lipsă de până la 20-25% șoferi; în sectorul articolelor de îmbrăcăminte - 10-40% din posturile de lucru sunt vacante; Companiile TIC duc lipsa de peste 20% de dezvoltatori de software** Companiile mici au o agilitate mai bună optând să distribuie responsabilitățile între personalul existent, spre deosebire de companiile mijlocii și mari Surse: *Lipsa competențelor. Jan Rutkowski, Victoria Levin, Ali Bargu. Banca Mondială. 2017. ** Evaluarea cereriilor de competențe din sectorul privat și gradul de implicare a sectorului privat în crearea unui ecosistem de competențe bazat pe cerere din Republica Moldova. Magenta Consulting. 2017c 12
Rezultatele învățării dorite, descrise în termeni de competențe, ar trebui să fie convenite cu angajatorii Cadrul Național al Calificărilor este în funcțiune Standarde ocupaționale și de calificare elaborate cu participarea angajatorilor Perspective Autonomia este însoțită de informații solide despre performanța universităților Pentru ca guvernul să ia decizii informate cu privire la reformele de politici, finanțarea și plasarea studenților Pentru studenți și pentru gospodării să facă alegerile privind studiile Instrumentele de finanțare trebuie să includă contracte de performanță și formule de finanțare per student orientate spre rezultate Metodele de alocare și definirea indicatorilor necesită o analiză atentă 13
Vă mulțumesc!