PROPUNERI DE MODIFICARE a actualului cadru de reglementare al domeniului jocurilor de noroc În scopul îndeplinirii principalului sau obiectiv, acela de protecţie, menţinere şi stimulare a concurenţei şi a unui mediu concurenţial normal pe piaţa românească, una dintre atribuţiile încredinţate prin lege Consiliului Concurenţei ( art. 26 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, cu modificările şi completările ulterioare) este aceea de implicare in procesul legislativ, prin emiterea de avize pentru proiectele de acte normative care pot avea impact anticoncurenţial sau prin formularea de propuneri şi recomandări de modificare a acelor prevederi cu impact anticoncurenţial. Unul dintre domeniile care a făcut, în mod repetat, obiectul intervenţiilor autorităţii de concurenţă este cel la jocurilor de noroc. Consiliul Concurenţei a considerat că operatorii economici trebuie să beneficieze de reguli clare şi nediscriminatorii din partea autorităţilor de reglementare. Este astfel necesar ca toţi operatorii existenţi pe o piaţă, indiferent de natura capitalului social (de stat sau privat), să beneficieze de acelaşi tratament din partea statului. În caz contrar, prin aplicarea unui tratament discriminatoriu, se creează avantaje pentru unii în detrimentul celorlalţi, fapt care este interzis de principiul constitutional al dreptului la liberă initiative şi de cel al liberei concurenţe. Unul dintre principalele aspecte care a suscitat interes din partea autorităţii de concurenţă l-a reprezentat tratamentul fiscal favorabil acordat Companiei Naţionale Loteria Română SA pentru acele jocuri de noroc care se desfăşoară pe pieţele deschise concurenţei. Prin Decizia nr. 154/2006 privind masurile de sprijin financiar acordate CN Loteria Romana SA, Consiliul Concurenţei a recomandat Ministerului Finantelor Publice adoptarea de măsuri în sensul eliminării dispoziţiilor legale care instituie un tratament preferenţial Loteriei Române pentru jocurile de noroc pentru care aceasta nu are drepturi exclusive de organizare şi exploatare. În ciuda existenţei acestei decizii, confirmate şi de către instanţele judecătoreşti, odată cu adoptarea noului cadru de reglementare, în anul 2009, o parte din avantajele de care beneficiase Loteria Română până la momentul respectiv au fost păstrate. Ulterior, s-au adăugat altele noi.
Prezentăm în continuare acele prevederi şi aspecte anticoncurenţiale conţinute de actualele reglementări din domeniu, unele dintre ele deja aduse la cunoştinţa ministerului prin intervenţii anterioare, însoţite de observaţiile formulate de Consiliul Concurenţei şi de recomandarea modificării, în baza art. 26 alin.(1) lit.l) din Legea concurenţei, a actelor normative menţionate. 1. Potrivit prevederilor art. 18 alin.(5) din OUG nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări prin Legea nr.246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, Loteria Română poate încheia contracte (orice fel de contracte) cu persoane fizice sau juridice (indiferent de domeniul de activitate al acestora) pentru organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc (inclusiv în cazul celor de pe piaţa concurenţială) în timp ce operatorii privaţi sunt limitaţi, în conformitate cu art. 1 alin.(5) la încheierea unor contracte de asociere în participaţiune şi numai cu alţi operatori din piaţă. Atâta vreme cât o astfel de prevedere vizează toate jocurile de noroc operate de Loterie, nu numai cele pentru care deţine exclusivitate, putem vorbi despre stabilirea de condiţii discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor aflate pe aceleaşi pieţe concurenţiale cu Loteria Română, condiţii care ar putea crea un avantaj concurenţial acesteia din urmă în raport ceilalţi operatori din piaţă. În consecinţă, fie toate întreprinderile primesc dreptul de asociere liberă, fie limitarea avută în vedere trebuie aplicată şi Loteriei Române. 2. În anul 2006, în urma analizei efectuate de autoritatea de concurenţă, prin Decizia 154/2006, menţionată mai sus, s-a constatat faptul că videoloteria operată de Loteria Română este, în realitate, joc de noroc de tip slot-machine, activitate care se desfăşoară pe o piaţă concurenţială. În consecinţă s-a dispus recuperarea ajutorului de stat ilegal de care a beneficiat compania naţională prin scutirea de la plata unor taxe pentru această activitate, Înalta Curte de casaţie şi Justiţie conformând justeţea constatărilor Consiliului Concurenţei. Loteria română a restituit ajutorul d estat ilegal şi dobânzile aferente. Cu toate acestea, prin Normele metodologice de aplicare a OUG nr.77/2009, aprobate prin HG nr.870/2009, videoloteria a fost încadrată în categoria jocurilor loto şi nu în categoria slot-machine fapt care atrage după sine, în continuare, scutirea de la plata taxelor aferente jocurilor slot-machine (taxa de autorizare, taxa de acces achitată de jucători). Printr-o astfel de încadrare, Loteria Română beneficiază de un tratament fiscal preferenţial, aspect care echivalează cu o măsură susceptibilă de a constitui ajutor de stat, similr celui pe care a trbuit să îl restituie.
Este de menţionat şi faptul că prin încadrarea videoloteriei în altă categorie decât slot-machine, Loteria Română nu este ţinută să respecte toate condiţiile necesar a fi îndeplinite pentru obţinerea licenţei şi a autorizaţiilor de exploatare fapt care, de asemenea, creează o discriminare în piaţă, distorsionând concurenţa. 3. Potrivit art.73 2 alin. (5) lit. e) din Normele metodologice de aplicare a OUG nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobate prin HG nr. 870/2009 şi modificate prin HG nr.823/2011, în vederea obţinerii autorizaţiei de operator de monitorizare şi raportare pentru jocurile de noroc definite la art.10 alin.1 lit.g, h şi i din OUG nr.77/2009, cu modificările şi completările ulterioare, un operator economic trebuie să aibă experienţă, direct sau indirect, de minim 5 ani în activităţile de jocuri de noroc definite la art. 10 alin (1) lit. g), h) şi i) din ordonanţa de urgenţă, cu privire la furnizarea de servicii complete şi continue privind soluţii de reţea către organizatori de jocuri de noroc, în vederea asigurării celor mai bune practici în furnizarea şi menţinerea: (i) ansamblului de soluţii tehnice pentru reţelele de jocuri, (ii) unui management complet al reţelelor şi (iii) unei strategii de reţea funcţională implementabilă atât la nivel naţional, cât şi internaţional; Cerinţa de mai sus apare, cel mai probabil, ca fiind imposibil de îndeplinit de către o întreprindere românească - persoană juridică înregistrată în România - creând practic o discriminare a acestora în raport cu alte firme de profil din alte state UE/SEE. Considerăm că experienţa în furnizarea de servicii complete şi continue privind soluţii de reţea ar putea fi suficientă pentru a asigura cele mai bune practici şi fără a limita excesiv accesul pe piaţă. De asemenea, considerăm ca ar trebui avut în vedere şi riscul existenţei unui posibil conflict de interese între operatorul privat care, pe de o parte, este supervizor al desfăşurării jocurilor de noroc on-line iar pe de altă parte este furnizor de servicii informatice către operatorii supravegheaţi, pentru ca, prin intermediul acestuia s-ar putea facilita un schimb de informaţii esenţiale referitoare la piaţa jocurilor de noroc on-line. De asemenea, dacă la lit d) a aceluiaşi articol se vorbeşte despre experienţă, direct sau indirect, prin personal propriu sau colaboratori, în textul în cauză nu se specifică la ce se referă experienţa unui operator economic. Pentru a nu crea confuzie ar trebui, eventual, specificat, ca experienţa indirecta are în vedere fie un alt membru al grupului din care face parte operatorul economic, ori o relaţie de asociere/subcontractare etc. Este de notat că experienţa obţinută prin colaboratori nu poate fi considerată o experinaţă proprie a operatorului economic.
4. Potrivit art. 73 3 din aceleaşi norme, printre atribuţiile şi obligaţiile Operatorului de Monitorizare şi Raportare se numără, la lit.t), includerea în contractele încheiate cu organizatorii de jocuri de noroc monitorizaţi, a prevederilor privind sumele încasate pentru prestaţiile prevăzute de ordonanţa de urgenţă şi de prezenta hotărâre, care nu vor depăşi 0,7% din încasările efectiv realizate anual la nivelul unui organizator de jocuri de noroc definite la art. 10, alin (1) lit g), h) şi i) din ordonanţa de urgenţă. În condiţiile în care este vorba despre o piaţă în formare - piaţa serviciilor de monitorizare şi raportare pentru jocurile de noroc on-line - stabilirea unui plafon maxim pentru tarifele serviciilor prestate de operatorii economici autorizaţi să desfăşoare o astfel de activitate poate avea impact anticoncurenţial, orientând cel mai probabil piaţa spre practicarea aceluiaşi procent şi eliminând sau restrângând practic concurenţa prin preţ între aceştia. Un astfel de plafon ar putea fi reglementat numai în cazul în care operatorul de monitorizare este o instituţie sau autoritate de stat sau în eventualitatea în care, vorbim despre un singur operator selectat şi autorizat în acest sens cu respectarea procedurilor legale în materie, cel mai indicat, prin licitaţie publică deschisă. 5. O parte a disfuncţionalităţilor constatate în mod constant în acest domeniu şi-ar putea avea originea în dubla calitate a Ministerului Finanţelor Publice atât ca acţionar majoritar şi entitate care desemnează membrii consiliului de administraţie al Loteriei Române, cât şi ca reglementator şi structura în subordinea căruia funcţionează Comisia de autorizare a jocurilor de noroc şi care acordă accesul pe piaţă. Principiul folosit în astfel de cazuri în ţările din Uniunea Europeană şi în alte ţări cu economie de piaţă este acela al separării celor două poziţii şi al creării unei entităţi independente care să aplice aceleaşi reguli, în mod nediscriminatoriu, tuturor operatorilor economici de pe piaţa şi să medieze eventualele dispute între aceştia. În aceste condiţii, Consiliul Concurenţei recomandă în mod ferm crearea unui autorităţi publice independente care să reglementeze şi să supervizeze acest domeniu, alcătuită, preponderent, din membri din afara domeniului jocurilor de noroc. Această autoritate ar putea să controleze în mod mai eficient activitatea tuturor întreprinderilor de pe piaţă, într-un domeniu care este supus multor obligaţii şi condiţii. Autoritatea ar putea fi finanţată dintr-o contribuţie prelevată de la operatorii economici din piaţa jocurilor de noroc. * * *
Este de principiu că, dacă Statul Român, prin Guvern, intenţionează să permită dezvoltarea în continuare, în regim privat, prin licenţiere, a unor activităţi care constituie altminteri, conform legii, monopol de stat, ar trebui să creeze un sistem administrativ şi normativ care să asigure o funcţionare eficientă şi în condiţii de concurenţă a acestora.