FIŞA DISCIPLINEI 1.Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI 1.2 Facultatea/Departamentul FACULTATEA DE GEOGRAFIE 1.3 Catedra GEOGRAFIE REGIONALĂ ȘI MEDIU 1.4 Domeniul de studii ȘTIINȚA MEDIULUI 1.5 Ciclul de studii LICENȚĂ 1.6 Programul de studii/calificarea ȘTIINȚA MEDIULUI 2.Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Medii regionale ale Terrei 2.2 Titularul activităţilor de curs Marian Marin 2.3 Titularul activităţilor de seminar Nicolae Mocanu 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei Opt 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3.4 Total ore din planul de învăţământ Distribuţia fondului de timp 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 30 din care: 3.5 curs 20 3.6 seminar/laborator 10 Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5 Tutoriat 5 Examinări 5 Alte activităţi 5 3.7 Total ore studiu individual 45 3.9 Total ore pe semestru (3.4. + 3.7) 75 3.10 Numărul de credite 3 4.Precondiţii (acolo unde este cazul) Ore 4.1 de curriculum Meteorologie, Climatologie, Hidrologie, Geografie fizica generala, Geografie umana generala, Geologie generala, Dinamica mediilor europene 4.2 de competenţe Colectarea, prelucrarea, analiza, validarea şi interpretarea datelor de mediu, obţinute prin diferite metode şi mijloace (cartare, observaţii de teren, sondaje, măsurători ale parametrilor de mediu utilizând aparatura de specialitate, metode statistice, modelare, tehnici GIS, teledecţie 5.Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului Amfiteatru, videoproiector, calculator, video 5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului 6.Competenţe specifice accumulate Videoproiector, calculator, video, baze de date, GIS
Competenţe profesionale Competenţe transversale Identificarea si utilizarea principalelor legitati, principii, notiuni si concepte specifice Geografiei Mediului si realizarea conexiunilor cu alte domenii fundamentale. Elaborarea de studii pentru protectia mediului. Utilizarea metodelor, instrumentelor, aparaturii si tehnologiilor pentru activitati de masurare si monitorizare. Utilizarea aplicatiilor specifice pentru prelucrarea, reprezentarea si stocarea datelor de mediu. Dezvoltarea de strategii, politici si planuri de dezvoltare durabila, protectie si conservare a mediului si peisajului geografic. Analiza si comunicarea informatiilor cu caracter stiintific. Aplicarea strategiilor de munca eficienta si responsabila, de punctualitate, seriozitate si raspundere personala, pe baza principiilor, normelor si a valorilor codului de etica profesionala. Aplicarea tehnicilor de munca eficienta in echipa multidisciplinara pe diverse paliere ierahice. 7.Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Identificarea, definirea si descrierea principalelor noțiuni, concepte, legități, procese și fenomene geografice, precum si a metodelor de baza ale domeniului. Clasificarea conceptelor si teoriilor de baza legate de analiza si prelucrarea datelor de provenienta geografica diferită. Identificarea metodelor și semnificatiilor terminologice specifice geografiei mediului pentru realizarea, conceptualizarea si interpretarea ulterioară a studiilor de profil. Operarea cu programe, limbaje de programare si aplicatii specifice, precum si aplicarea acestora in atat in studiile de profil cat si in alte aspecte ale vietii de zi cu zi. Citirea activa, folosirea cat mai multor elemente suplimentare celui de predare efectiva, folosirea corecta a terminologiei specifice domeniului Geografia Mediului. Utilizarea cunostintelor fundamentale ale domeniului pentru explicarea si interpretarea principalelor procese si fenomene. Aplicarea si interpreterea conceptelor specifice domeniului geografiei in situatii reale: interpretarea instrumentelor si metodelor de analiza, a tehnicilor de colectare si prelucrare a datelor. Interpretarea datelor experimentale folosind principii statistice si de prelucrare a datelor in scopul realizarii de tipologii si sistematizari ale proceselor geografice relevante pentru turism. Realizarea de materiale grafice, schite, lucrari explicative si interpretarea corecta a acestora. Explicarea cauzalitatii in contextual dinamicii mediilor extraeuropene. 7.2 Obiectivele specifice Aplicarea principiilor, metodelor si tehnicilor de cercetare adecvate scopului cercetarii, in vederea identificarii unor solutii concrete la situatii reale. Utilizarea bazelor de date, a literaturii de specialitate, a internetului pentru identificarea unor solutii si/sau informatii suplimentare. Întocmirea unor diagnoze dupa identificarea diverselor probleme din sfera turismului prin folosirea unei metodologii de investigare și de prelucrare învățate. Analizarea, redactarea si transmiterea datelor rezultate din analizele geografice. Elaborarea de lucrari si prezentari, argumentarea logica a unor solutii propuse sau a unor probleme identificate in fata unui public avizat. Aplicarea strategiilor de munca eficienta si responsabila, de punctualitate, seriozitate si raspundere personala, pe baza principiilor, normelor si a valorilor codului de etica profesionala.. Aplicarea tehnicilor de munca eficienta in echipa multidisciplinara pe diverse paliere ierahice.
8.Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Mediul temperat în zona pădurilor boreale (mediul pădurilor transcontinentale); localizare (regiuni tipice); factori de mediu; gradul de antropizare (abordare regională Marile Lacuri Sf. Laurenţiu, Canada - SUA) 2. Mediul temperat în zona pădurilor de foioase (puternic umanizat); localizare; factori de mediu; varietăţi regionale ale mediului pădurilor de foioase; grad de natropizare (abordare sintetică, abordare secvenţială: China; abordare pe eşantion de detaliere: Axa Harbin Luda Dalien, sau axa Songhua Liaohe, China) 3. Mediul temperat al stepei şi preriei; localizare; factori de mediu; grad de antropizare abordare regională, preria (Middle West), Pampas Argentina, Canada Interioară) 4. Mediul subtropical; localizare; factori de mediu; grad de antropizare; eşantioane: regiunea subtropicală (segmentul California); analiză secvenţială China; analiză regională marea concentrare urban-industrială Chiba-Osaka- Kitakyushu; regiunile din bazinele Chang Jiang şi Xi Jiang 5. Mediile intertropicale; Mediul regiunilor calde şi umede ecuatoriale; localizare (regiuni tipice); factori de mediu; gradul de antropizare. Mediul regiunilor calde şi semiumede musonice (tropicale); localizare (regiuni tipice); factori de mediu; gradul de antropizare. Mediul cald şi semiumed al ţărmurilor estice supuse acţiunii alizeelor (de nord-est şi sud-vest); localizare (regiuni tipice); factori de mediu; gradul de antropizare. Mediul semiumed al pădurilor tropicale şi al savanelor; localizare (regiuni tipice); factori de mediu; gradul de antropizare. Mediul regiunilor uscate (deşerturi şi semi-deşerturi); localizare (regiuni tipice); factori de mediu; analiză regională: Asia studii de caz: depresiunea Tarîm, coridorul Hexi, podişul Ordos, Orientul Apropiat şi Mijlociu; gradul de antropizare (culoarul Hexi şi Mongolia Interioară, Siria, Iordania, Israel, peninsula Sinai, Arabia Saudită, Iran); Africa analiză regională, grad de antropizare; America de Nord studiu de caz Marele Bazin şi Podişul Colorado; America de Sud analiză regională şi secvenţială Bibliografie - Abler, R.F., Adams, J.S. and Gould, P.R. (1971) Spatial Organization: The Geographer s View of the World. Prentice Hall, Englewood Cliffs, NJ. - Alverson, Keith D., Raymond S. Bradley, and Thomas Pedersen, eds. Paleoclimate, Global Change, and the Future. Berlin: Springer, 2003. - Andersen, Lykke E. The Dynamics of Deforestation and Economic Growth in the Brazilian Amazon. New York: Cambridge University Press, 2002. - Baker, V.R. (2000) Conversing with the Earth: the geological approach to understanding. In Frodeman, R. (ed.) Earth Matters: The Earth Sciences, Philosophy and the Claims of Community. Prentice Hall, Englewood Cliffs, NJ, pp. 2 10. - Barrow, J.D. (1998) Impossibility: the limits of science and the science of limits. Oxford University Press, Oxford. - Beerling, David J. The Emerald Planet: How Plants Changed Earth s History. New York: Oxford University Press, 2007. - Benn, D.I. and Evans, D.J.A. (1998) Glaciers and Glaciation. Arnold, London. - Beven, K. (1996) Equifinality and uncertainty in geomorphological modelling. In Rhoads, B.L. and Thorn, C.E. (eds) The Scientific Nature of Geomorphology. Wiley, Chichester, pp. 289 313.
- De Blij, Stuart, E., ed. Development Studies. A Reader, London, Edward Arnold, 1995 - Dickinson, Robert, E., The Regional Concept, London, Routledge & Kegan Paul, 1976 - Goode s World Atlas, Skokie, III : Rand McNally, 20th rev., ed. 2000 - Marin I., Marin M., Iuliana Vijulie, Laura Stumbea, Profilul geografic în analiza regională, edit. Universitară, Bucureşti 2006 - Marin I., Marin M., Medii şi regiuni geografice pe glob, Edit Universităţii, Bucureşti, 2002 - Mendelsohn, Robert, and James Neumann, eds. The Impact of Climate Change on the United States Economy. New York: Cambridge University Press, 1999. - National Assessment Synthesis Team. Climate Change Impacts on the United States: The Potential Consequences of Climate Variability and Change. New York: Cambridge University Press, 2000. - Oshitani, Shizuka. Global Warming Policy in Japan and Britain: Interactions Between Institutions and Issue Characteristics. Manchester, England: Manchester University Press, 2006. - People s Republic of China. Ministry of Science and Technology, et al. China s Scientific and Technological Actions on Climate Change. Beijing: Author, 2007. - Ravindranath, N. H., and Jayanta A. Sathaye. Climate Change and Developing Countries. New York: Kluwer Academic, 2008. - Salgado, Sebastiao. Sahel: The End of the Road. Berkeley: University of California Press, 2004. - Spedding, N. (2003) Landscape and environment: biophysical processes and biophysical forms. In Holloway, S.L., Rice, S.P. and Valentine, G. (eds) Key Concepts in Geography. Sage, London, pp. 268 281. - Strahler, A.N. (1980) Systems theory in physical geography. Physical Geography 1, 1 27. - Sugden, D.E., Summerfield, M.A. and Burt, T.P. (1997) Linking short-term processes and landscape evolution. Earth Surface Processes and Landforms 22, 193 194. - Summerfield, M.A. (ed.) (2000) Geomorphology and Global Tectonics. Wiley, Chichester. - Thomas, M.F. (2001) Landscape sensitivity in time and space: an introduction. Catena 42, 83 98. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Particularităţi ale mediului şi gradul de antropizare în America de Nord 2. Particularităţi ale mediului şi gradul de antropizare în America de Sud 3. Particularităţi ale mediului şi gradul de antropizare în Asia 4. Particularităţi ale mediului şi gradul de antropizare în Australia Bibliografie - Abler, R.F., Adams, J.S. and Gould, P.R. (1971) Spatial Organization: The Geographer s View of the World. Prentice Hall, Englewood Cliffs, NJ. - Baker, V.R. (2000) Conversing with the Earth: the geological approach to understanding. In Frodeman, R. (ed.) Earth Matters: The Earth Sciences, Philosophy and the Claims of Community. Prentice Hall, Englewood Cliffs, NJ, pp. 2 10. - Barrow, J.D. (1998) Impossibility: the limits of science and the science of limits. Oxford University Press, Oxford. - Benn, D.I. and Evans, D.J.A. (1998) Glaciers and Glaciation. Arnold, London. - Beven, K. (1996) Equifinality and uncertainty in geomorphological modelling. In Rhoads, B.L. and Thorn, C.E. (eds) The Scientific Nature of Geomorphology. Wiley, Chichester, pp. 289 313. - De Blij, Stuart, E., ed. Development Studies. A Reader, London, Edward Arnold, 1995 - Dickinson, Robert, E., The Regional Concept, London, Routledge & Kegan Paul, 1976 - Goode s World Atlas, Skokie, III : Rand McNally, 20th rev., ed. 2000 - Marin I., Marin M., Iuliana Vijulie, Laura Stumbea, Profilul geografic în analiza regională, edit. Universitară, Bucureşti 2006 - Marin I., Marin M., Medii şi regiuni geografice pe glob, Edit Universităţii, Bucureşti, 2002 - Spedding, N. (2003) Landscape and environment: biophysical processes and biophysical forms. In Holloway, S.L., Rice, S.P. and Valentine, G. (eds) Key Concepts in Geography. Sage, London, pp. 268 281.
- Strahler, A.N. (1980) Systems theory in physical geography. Physical Geography 1, 1 27. - Sugden, D.E., Summerfield, M.A. and Burt, T.P. (1997) Linking short-term processes and landscape evolution. Earth Surface Processes and Landforms 22, 193 194. - Summerfield, M.A. (ed.) (2000) Geomorphology and Global Tectonics. Wiley, Chichester. - Thomas, M.F. (2001) Landscape sensitivity in time and space: an introduction. Catena 42, 83 98. - Davidson, J. (2000). Sustainable development: business as usual or a new way of living? Environmental Ethics, 22, 25 42. 9.Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Mediul în general este caracterizat de o dinamică ce în prezent este direct influențată de acțiunea antropică. Analiza unor studii de caz la nivel mondial (spații și regiuni afectate de intervenția antropică) oferă posibilitatea cunoașterii unor soluții viabile sau, dimpotrivă, adoptate în diverse state-regiuni și a efectelor acestora pe termen scurt, mediu și lung. Având în vedere caracterul transfrontalier al fenomenlor naturale sau al hazardelor cu caracter antropic este bine de cunoscut care sunt condițiile specifice și în ce manieră aceste condiții pot fi utlizate în atenuarea unor efecte negative. Cursul de față își propune să creeze o imagine de ansamblu cât mai cuprinzătoare (și în același timp bazânduse pe exemple punctuale) a situației existente la nive mondial, a metodelor și tehnicilor utilizate pentru protecția și refacerea mediilor naturale sau antropizate, a situațiilor în care a fost nevoie de o coroborare a eforturilor la nivel international. Astfel se urmărește dezvoltarea capacității de analiză inter și pluridisciplinară. 10.Evaluare 10.4 Curs Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.5 Seminar/laborator - completitudinea şi corectitudinea cunoştinţelor; - coerenţa logică, fluenţa, expresivitatea, forţa de argumentare; - capacitatea de a opera cu cunoştinţele asimilate în activităţi intelectuale complexe; - capacitatea de aplicare în practică, în contexte diferite, a cunoştinţelor învăţate; - capacitatea de analiză, de interpretare personală, originalitatea, creativitatea; - gradul de asimilare a limbajului de specialitate şi capacitatea de comunicare. - capacitatea de aplicare în practică, în contexte diferite, a cunoştinţelor învăţate; - capacitatea de analiză, de interpretare personală, originalitatea, creativitatea; verificare finală orală; evaluare prin teste și teme de control pe parcursul semestrului evaluare prin teste și teme de control pe parcursul semestrului 60%-răspunsuri; 20%- activităţi aplicative atestate/laborator/lucrări practice/proiect etc.; 10%- teste pe parcursul semestrului; 10%-teme de control. 10.6 Standard minim de performanţă Data completării Data avizării în department Semnătura titularului de seminar Semnătura titularului de curs Semnătura şefului departament