Hotărâre 546 2017-07-27 Guvernul României pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 16/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe Monitorul Oficial al României nr 625 din 2017-08-01 NOTĂ DE FUNDAMENTARE la Hotărârea Guvernului nr. 546/2017 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 16/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe Secțiunea 1 Titlul prezentului act normativ Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 16/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe 1. Descrierea situației actuale Secțiunea a 2-a Motivul emiterii actului normativ I. Prin Legea nr. 129/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative s-a prevăzut preluarea de către Ministerul Afacerilor Externe, de la Secretariatul General al Guvernului, în cadrul structurii coordonate de ministrul delegat pentru afaceri europene, a activităților și structurii aferente coordonării și organizării procesului de pregătire a Președinției române a Consiliului Uniunii Europene din anul 2019. Conform actului normativ menționat, numărul maxim de posturi din cadrul Ministerului Afacerilor Externe se suplimentează corespunzător cu numărul de posturi preluat de la SGG, prin hotărâre a guvernului, propusă spre adoptare în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 129/2017. Totodată, Legea menționată prevede pentru ministrul delegat pentru afaceri europene competența de a emite ordine și instrucțiuni, în condițiile legii, corespunzător domeniului pentru care a fost învestit, inclusiv pentru aprobarea, alături de ministrul afacerilor externe, a statutului de funcții și pentru reglementarea raporturilor de muncă sau de serviciu ale personalului, aferente structurilor corespunzătoare domeniului coordonat, cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează statute profesionale speciale. II. În ultimii ani, pe fondul extinderii libertății de circulație și a accesului pe piața muncii de care beneficiază cetățenii români în Uniunea Europeană, comunitățile românești din străinătate au atins dimensiuni fără precedent. În acest context, rețeaua consulară externă a României s-a 1
confruntat cu o multiplicare și o diversificare impresionantă a solicitărilor de servicii, asistență și protecție consulară. În particular, dimensiunile comunității române din Italia au cunoscut o tendință ascendentă continuă, cifrându-se la începutul anului 2016 la 1.151.000 de cetățeni români înregistrați ca rezidenți pe plan local, potrivit datelor oficiale furnizate de Institutul Național de Statistică italian. Această cifră plasează comunitatea română din Italia pe primul loc atât la nivelul întregii diaspore românești, cât și între comunitățile de străini stabiliți în Italia. Prezența românească masivă în peninsula italiană determină, pe lângă volumul impresionant al solicitărilor de servicii consulare, și un grad unic de varietate și complexitate a cazuisticii de natură consulară, inclusiv la nivelul asistenței și protecției consulare. Particularitățile specificate ale spațiului italian sunt ilustrate și de faptul că Ambasada României la Roma și cele 5 oficii consulare active în Italia (Consulatele Generale din Milano, Torino, Bologna și Trieste, respectiv Consulatul din Catania), cărora li se va adăuga curând și un al șaselea oficiu consular, Consulatul General la Bari, înființat recent și aflat în prezent într-un avansat stadiu de operaționalizare, ocupă locuri fruntașe la nivelul rețelei consulare a României din punct de vedere al volumului activității consulare. Personalul consular acreditat în Italia se confruntă zilnic cu numeroase cereri de servicii consulare, dar și cu diverse cazuri ce reclamă acordarea de asistență și protecție consulară, deseori în regim de urgență, ceea ce expune lucrătorii de specialitate în permanență unei presiuni considerabile. O situație specială și recurentă în ultimii ani s-a înregistrat în ultimii ani în Sicilia și în sudul Italiei, zone unde au fost înregistrate cazuri de exploatare prin muncă a cetățenilor străini, inclusiv români, acestea beneficiind și de o acoperire mediatică semnificativă. Practica din sudul Italiei și din Sicilia relevă faptul că majoritatea cetățenilor români care lucrează în agricultură, ca muncitori sezonieri sau zilieri, acceptă angajarea în condiții ilegale, fără contracte de muncă, pe baza unor simple înțelegeri verbale, în schimbul promisiunii că angajatorii vor contribui parțial la plata ajutorului de șomaj pe care cetățenii români urmăresc să îl obțină în afara sezonului agricol. Prin astfel de practici, cetățenii români pierd însă multiple avantaje (garanția salariului minim, contribuția la fondul de pensii, alte forme de securitate socială). Demersurile Ambasadei României la Roma și ale Consulatului României la Catania au avut în vedere atât informarea cetățenilor români 2
aflați la muncă în aceste zone, cât și acordarea asistenței și protecției consulare în cazurile sesizate, împreună cu demersuri specifice pe lângă autoritățile italiene centrale și locale. Ambasada României la Roma şi Consulatul României la Catania au intervenit prompt de fiecare dată, sesizând autoritățile italiene competente Prefectura Ragusa, politia locală, poliția regională, carabinierii şi inspectoratele regionale de muncă. Pe de altă parte, MAE a inițiat și a susținut, alături sau în cooperare cu alte instituții (Ministerul Muncii, Agenția împotriva Traficului de Persoane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne), numeroase demersuri și campanii de informare pe diverse căi de comunicare, inclusiv prin deplasări în regiune (ministrul pentru românii de pretutindeni, ambasadorul, consulii, atașații de muncă și afaceri interne), care au avut ca obiectiv conștientizarea riscurilor exploatării prin muncă și însăși eradicarea muncii ilegale. Circumstanțele descrise anterior reclamă substanțializarea sprijinului acordat cetățenilor români aflați în aceste situații, precum și consolidarea legăturilor cu autoritățile italiene competente. Pentru atingerea unor asemenea obiective se impune suplimentarea personalului afectat activității consulare la misiunile diplomatice și la oficiile consulare române din Italia (în special Catania, Roma și Bari), ceea ce va spori capacitatea de procesare a serviciilor consulare curente și va disponibiliza resursele necesare pentru concentrarea și sporirea randamentului demersurilor de asistență și protecție consulară în cazurile speciale avute în vedere. Din aceeași perspectivă, se are în vedere ridicarea rangului de reprezentare consulară la Catania de la nivel de consulat la nivel de consulat general și alocarea numărului corespunzător de posturi În plus, programul de guvernare 2017-2020 prevede între măsurile sale și continuarea extinderii rețelei consulare prin deschiderea de noi oficii în zone de interes prioritar, inclusiv de consulate onorifice, precum și de organizare a consulatelor itinerante, precum și continuarea modernizării rețelei consulare a României. Se are astfel în vedere extinderea rețelei consulare cu un număr de 10 posturi suplimentare și operaționalizarea acestora pe măsură ce vor fi realizate alocațiile bugetare necesare. III. În ultimii ani, intensificarea dinamicii relațiilor internaționale precum și complexitatea acestora au impus necesitatea asigurării unei mai mari flexibilități și noi abordări în reprezentarea mandatelor de politică externă. Conform art. 12, alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 16/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe, ministrul afacerilor externe și ministrul delegat pentru afaceri europene pot numi reprezentanţi cu însărcinări speciale, cu rang de director general sau 3
director, precum şi alţi reprezentanţi speciali, cu încadrarea în numărul total de posturi, respectiv de posturi de conducere. Calitatea de reprezentant cu însărcinări speciale presupune o reprezentare în exercitarea unui mandat specific, încadrată și remunerată la nivel de director general sau director, cu încadrare într-o entitate organizatorică existentă, fără a implica însă atributul de conducere a unei entități organizatorice, cu excepția reprezentanților desemnați expres și în calitatea de coordonatori ai unor entități organizatorice. Numirea și eliberarea în/din calitatea de reprezentant cu însărcinări speciale sau reprezentant special, alături de condițiile exercitării mandatului acestora necesită reglementare prin ordin al ministrului afacerilor externe sau, după caz, al ministrului delegat pentru afaceri europene. IV. Intensificarea dinamicii relațiilor internaționale contemporane, precum și complexitatea provocărilor la adresa securității naționale impun luarea unor măsuri structurale în vederea diversificării și optimizării instrumentelor de analiză și cercetare științifică la nivelul politicii externe a României. Astfel, au fost identificate nevoia și importanța inițierii și dezvoltării de parteneriate de cercetare științifică cu institute de cercetare, laboratoare de idei sau think tank-uri, comunitate universitară, precum și alte instituții publice și private, din țară sau străinătate, care desfășoară programe și proiecte de cercetare științifică privind aspecte de politică externă și relații internaționale. Aceste instrumente de colaborare între un organ al administrației centrale și comunitatea de cercetare pe teme de actualitate și interes pentru diplomația română, care fie că vor lua conturul unor parteneriate de cercetare științifică cu finanțare din bugetul instituției, fie că se vor materializa sub forma organizării unor dezbateri academice și politice în parteneriat, vor aduce beneficii bidirecționale. Pe de o parte, vor contribui la consolidarea capacității de analiză internă, prin importarea în cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE) a acelei expertize multidisciplinare de nișă necesare în conturarea unei înțelegeri complexe a temelor aflate în atenție care va permite accelerarea procesului decizional și creionarea unui răspuns articulat la evenimentele care se petrec pe scena internațională cu impact asupra interesului și securității naționale. Iar, pe de altă parte, va permite și încuraja consolidarea capacității de cercetare aplicată, relevantă pentru recomandări de acțiune în domeniul politicii externe și al relațiilor internaționale, la nivelul instituțiilor cu profil de cercetare științifică din România. 4
2. Schimbări preconizate Colaborarea dintre MAE și comunitatea de cercetare științifică se va realiza în baza principiilor de transparență, nediscriminare, tratament egal, specializare, încurajare a performanței și aplicabilității cercetării pentru decidenții politici, plecând de la nevoia de expertiză extinsă identificată la nivelul conducerii ministerului. Totodată, în perspectiva adaptării activității MAE la contextul strategic internațional privind dezvoltarea și diversificarea provocărilor și amenințărilor cibernetice, precum și creșterea exponențială a actelor de terorism manifestate în spațiul operațional cibernetic, se impune diversificarea formelor de conștientizare a necesității asigurării protecției informațiilor și culturii de securitate cibernetică aferente problematicii de politică externă. 1. Suplimentarea cu 7 posturi a numărului maxim de posturi din Centrala MAE, pentru Unitatea pentru Pregătirea Președinției aflate în coordonarea ministrului delegat pentru afaceri europene, prin preluarea de la SGG a activităților și structurii aferente coordonării și organizării procesului de pregătire a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. 2. Suplimentarea, pentru perioada 1 august 2017 31 decembrie 2019, cu 60 de posturi a schemei de posturi a Unității pentru Pregătirea Președinției, aflată în coordonarea ministrului delegat pentru afaceri europene. 3. Completarea art. 6 al Hotărârii Guvernului nr. 16/2017 privind organizarea și funcționarea MAE, prin menționarea atribuțiilor ministrului delegat pentru afaceri europene de a emite ordine și instrucțiuni. 4. Suplimentarea cu 10 posturi a schemei de personal în Serviciul Exterior al MAE. Ocuparea acestor posturi se va realiza treptat, pe măsura recrutării personalului și deschiderii noilor oficii consulare. 5. Instituirea unei cooperări instituționalizate cu mediul de cercetare științifică de profil, prin organizarea de dezbateri științifice în parteneriat și prin încheierea și finanțarea de parteneriate de cercetare științifică pe teme de politică externă și relații internaționale. 6. Modificarea art.12 alin. (2) al Hotărârii Guvernului nr.16/2017 privind organizarea și funcționarea MAE, prin menționarea condițiilor în care se pot înființa funcții de reprezentanți cu însărcinări speciale sau reprezentanți speciali, precum și a condițiilor de exercitare a mandatului acestora. 7. Modificarea anexei nr.1 prin actualizarea denumirii unor departamente. 5
3. Alte informații Nu este cazul Secțiunea a 3-a Impactul socioeconomic al prezentului act normativ 1. Impactul Nu este cazul macroeconomic 1. 1 Impactul asupra Nu este cazul mediului concurențial și domeniului ajutoarelor de stat 2. Impactul asupra Nu este cazul mediului de afaceri 2 1 Impactul asupra sarcinilor administrative 2 2 Impactul asupra întreprinderilor mici și mijlocii 3. Impactul social Nu este cazul 4. Impactul asupra Nu este cazul mediului 5. Alte informaţii Nu este cazul Secțiunea a 4-a Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani) - mii lei - Indicatori Anul Următorii 4 ani curent Media pe 5 ani 1 2 3 4 5 6 7 1. Modificări ale veniturilor bugetare, - - - - - - plus/minus, din care: a) buget de stat, din acesta: - - - - - - (i) impozit pe profit - - - - - - (ii) impozit pe venit - - - - - - 6
b) bugete locale: - - - - - - (i) impozit pe profit - - - - - - c) bugetul asigurărilor sociale de stat: - - - - - - (i) contribuții de asigurări - - - - - - 2. Modificări ale cheltuielilor - - - - - - bugetare, plus/minus, din care: a) buget de stat, din acesta: - - - - - - (i) cheltuieli de personal - - - - - - (ii) bunuri si servicii - - - - - - b) bugete locale: - - - - - - (i) cheltuieli de personal - - - - - - (ii) bunuri şi servicii - - - - - - c) bugetul asigurărilor sociale de stat: - - - - - - (i) cheltuieli de personal - - - - - - (ii) bunuri si servicii - - - - - - 3. Impact financiar, plus/minus, din - - - - - - care: a) buget de stat - - - - - - b) bugete locale - - - - - - 4. Propuneri pentru acoperirea creșterii - - - - - - cheltuielilor bugetare 5. Propuneri pentru a compensa - - - - - - reducerea veniturilor bugetare 6. Calcule detaliate privind - - - - - - fundamentarea modificărilor veniturilor și/sau cheltuielilor bugetare 7. Alte informații Aplicarea prevederilor prezentului act normativ în anul 2017 se realizează cu respectarea dispozițiilor art.5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și cu încadrarea în fondurile prevăzute cu această destinație în 7
bugetul Ministerului Afacerilor Externe. Secțiunea a 5-a Efectele prezentului act normativ asupra legislației în vigoare 1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor prezentului act normativ: a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate a) Hotărârea Guvernului nr.16/2017 privind sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a organizarea și funcționarea Ministerului prezentului act normativ; Afacerilor Externe b) acte normative ce urmează a fi elaborate în b)nu este cazul vederea implementării noilor dispoziții. 1 1 Compatibilitatea actului normativ cu legislația în domeniul achizițiilor publice 2. Conformitatea actului normativ cu legislația Nu este cazul comunitară în cazul proiectelor ce transpun prevederi comunitare 3. Măsuri normative necesare aplicării directe a Nu este cazul actelor normative comunitare 4. Hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene Nu este cazul 5. Alte acte normative şi/sau documente internaționale din care decurg angajamente Nu este cazul 6. Alte informații Nu este cazul Secțiunea a 6-a Consultările efectuate în vederea elaborării prezentului act normativ 1. Informații privind procesul de consultare cu Nu este cazul organizații neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme implicate 2. Fundamentarea alegerii organizațiilor cu care a avut loc consultarea, precum şi a modului în care activitatea acestor organizații este legată de obiectul actului normativ 3. Consultările organizate cu autoritățile administrației Nu este cazul publice locale, în situația în care actul normativ are ca obiect activități ale acestor autorități, în condițiile Hotărârii Guvernului nr. nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităților 8
administrației publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative 4. Consultările desfășurate în cadrul consiliilor interministeriale, în conformitate cu prevederile Prevederile actului normativ nu se referă la Hotărârii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea domeniile de activitate aflate în coordonarea consiliilor interministeriale permanente privind consiliilor interministeriale permanente. constituirea consiliilor interministeriale permanente 5. Informații privind avizarea de către: a) Consiliul Legislativ b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării Proiectul prezentului act normativ a fost avizat favorabil de către Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 612/2017. c) Consiliul Economic şi Social d) Consiliul Concurenţei e) Curtea de Conturi e) Nu este cazul 6. Alte informaţii Nu este cazul Secţiunea a 7-a Activităţi de informare publică privind elaborare și implementarea prezentului act normativ 1. Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea Proiectul de act normativ a fost publicat pe elaborării prezentului act normativ site-ul Ministerului Afacerilor Externe, secțiunea Transparență decizională, împreună cu instrumentul de motivare, respectând prevederile legale în vigoare cu privire la transparența decizională în administrația publică și la accesul a informațiile de interes public (Legea nr. 52/2003) 2. Informarea societăţii civile cu privire la eventualul Nu este cazul impact asupra mediului în urma implementării prezentului act normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice 3. Alte informaţii Nu este cazul Secţiunea a 8-a Măsuri de implementare 1. Măsurile de punere în aplicare a prezentului act Nu este cazul normativ de către autorităţile administraţiei publice centrale şi/sau locale - înfiinţarea unor noi organisme 9
sau extinderea competentelor instituţiilor existente 2. Alte informaţii Nu este cazul Față de cele prezentate, a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 16/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe. Ministrul afacerilor externe Ministrul delegat pentru afaceri europene Teodor-Viorel Meleșcanu Victor Negrescu Ministrul pentru românii de pretutindeni Andreea Păstîrnac 10