FIȘA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituția de învățământ superior Universitatea din București 1.2 Facultatea Geografie 1.3 Departamentul Geomorfologie, pedologie, geomatică 1.4 Domeniul de studii Geografie 1.5 Ciclul de studii Master 1.6 Programul de studii / Calificarea GEOMORFOLOGIE ŞI CARTOGRAFIE CU ELEMENTE DE CADASTRU 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Organizarea cercetării geomorfologice pe teren 2.2 Titularul activităților de curs Prof. univ. dr. Alexandru Nedelea 2.3 Titularul activităților de seminar Asist. univ. dr. Munteanu Anca 2.4 An de studiu I 2.5 Semestru I 2.6 Tip de evaluare C 2.7 Regimul discipinei * OB Obligatoriu / OP Opțional Opt. 3. Timpul total estimat (ore pe semestru și activități didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: curs 1 seminar/laborator 2 3.2 Total ore din planul de învățământ 42 din care: curs 14 seminar/laborator 28 3.3 Distribuția fondului de timp ore Studiu după manual, suport de curs, bibliografie și altele 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 8 Tutoriat 4 Examinări 4 Alte activități... 2 3.4 Total ore studiu individual 58 3.5 Total ore pe semestru 100 3.6 Număr de credite 4 4. Precondiții (dacă este cazul) 4.1 De curriculum Nu este cazul 4.2 De competențe Nu este cazul 5. Condiții (dacă este cazul) 5.1 De desfășurare a cursului Sală dotată cu calculator/laptop, videoproiector 5.2 De desfășurare a seminarului/laboratorului Sală de lucrări practice/seminar dotată corespunzător
7.2. Obiectivele specifice 7.1. Obiectivul general Competențe transversale Competențe profesionale 6. Competențe specifice acumulate C1. Definirea și descrierea principalelor noțiuni, legități, procese și fenomene geografice, geomorfologice, explicarea genezei și evoluției lor, evaluarea consecintelor pe care le au asupra sistemelor naturale și antropice. C2. Aplicarea principiilor multi și interdisciplinaritații în abordarea domeniului geomorfologiei. C3. Abilitatea de a utiliza adecvat metode și tehnici de analiză pe teren, pentru studierea spațiului geomorfologic. C4. Elaborarea de analize complexe, integrate asupra spațiului geomorfologic. C5. Prelucrarea datelor obținute în cadrul unor cercetari teoretice. C6. Analiza și prezentarea rezultatelor. CT1. Aplicarea strategiilor de muncă eficientă și responsabilă, pe baza principiilor, normelor și a valorilor codului de etică profesională. CT2. Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipa multidisciplinară, atitudine etică față de grup, respect fata de diversitate și multiculturalitate, acceptarea diversitatii de opinie. CT3. Abilitatea de a se integra și de a lucra în echipă, în diverse condiții. 7. Obiectivele disciplinei (din grila competențelor specifice acumulate) - Cunoaşterea şi însuşirea principiilor şi metodelor practice de organizare a activităţilor de cercetare geomorfologică pe teren. Prezentarea metodelor de cercetare a formelor de relief în teren și a utilizării adecvate a acestora pe tipuri de areale, pentru cuantificarea acestora, caracterizarea morfomertrică şi morfogenetică, cu scopul precizării interacţiunii cu ceilalti factori ai mediului natural şi antropic. Inţelegerea metodelor de cercetare, planificarea şi folosirea corectă a aparaturii şi materialelor. Elaborarea unui program experimental de monitorizare a dinamicii actuale a reliefului. Realizarea unei baze de date (dimensiuni, parametri evolutivi, tendinţe, riscuri principale). Modalităţi de utilizare aplicativă a rezultatelor obţinute din cercetare, direcţii, limite, beneficii. Introducerea rezultatelor într-un sistem cadastral. Prezentarea metodelor utilizate în cercetarea geomorfologică în funcţie de specificul reliefului (zone montane, dealuri, versanţi, lunci şi văi, etc.) și a modului de organizare. Prelucrarea rezultatelor obţinute şi interpretarea corelativa a acestora. Aplicaţii de teren în scopul exersării metodelor de:
- orientare cu ajutorul GPS sau busole în zonele fara acoperire; - orientarea după elemntele naturii; - selectarea, marcarea şi ridicarea în plan a perimetrului studiat; - selectarea markerilor şi determinarea coordonatelor acestora; - exercitii practice de utilizare a unor instrumente în funcţie de specificul cercetării (foreze, freze, prelevatoare automate de probe etc.). Unele dintre aparate şi materiale vor fi prezentate anterior în laborator. 8. Conținut 8.1 Curs Metode de predare 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Organizarea cercetării geomorfologice pe teren. Obiect de studiu. Obiective. Noțiuni introductive Planificare și organizarea activității de teren. Cerințe. Etape. Documentare Echipamente și materiale, personale, individuale, colective, de cercetare în funcţie de specificul reliefului Desfășurarea părții practice. Realizare deplasărilor spre ariile de pe teren, în diferite condiții de traseu, anotimpuale și meteorologice. Noţiuni de biochimia efortului. Alimentația rațională Noțiuni, instrumente și metode de orientare folosite pe traseu. Pericole potențiale de accidente și prevenirea lor Metode de cercetare cartografice realizări de cartări prin diferite metode; metode de analize a diferitelor procese și forme geomorfologice; recunoașterea elementeleor de pe diferite tipuri de hărți și imagini satelitare pe teren Metode de evaluare a riscurilor pe teren; metode de analize a impactului geomorfologic generat de activitățile antropice; metode dendrogeomorfologice Metode de evaluare a condițiilor meteorlogice, a celor biogeografice Prelegere, prezentări, proiecții video Prelegere, prezentări, problematizare, exemplificare Prelegere, prezentări, problematizare, exemplificare Prelegere, prezentări Prelegere, prezentări, proiecții video Expunerea interactivă, prezentări, proiecții video Prelegerea interactivă, dezbaterea, studii de caz Prelegerea interactivă, dezbaterea, studii de caz Observații (ore și referințe bibliografice) 2 ore 2 oră
locale și al impactului asupra dinamicii reliefului Prezentarea de trasee tematice în funcție de anumite tipuri de procese și forme geomorfologice 9. (trasele circurilor și văilor glaciare, al avalanșelor, al dolinelor, al crestei crio-nivale, etc.); analiza intergală a dinamicii peisajului geomorfolgic și geografic 10. Realizarea documentației fotografice 11. Metode de prelucrare a datelor culese pe teren și în laborator 12. Norme de etică în cercetarea geomorfologică Bibliografie: Prelegerea interactivă, analiza comparativă, exemplificarea Prelegerea interactivă, dezbaterea, prezentare Prelegere, problematizare Prelegere, problematizare BĂDESCU Gh. (1972), Ameliorarea terenurilor erodate, corectarea torenților, combaterea avalanșelor, Ed. CERES, București, 442 p. BĂLTEANU D. (1983), Experimentul de teren în geomorfologie, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 157 p. BELLAIRE S, SCHWEIZER J. (2011), Measuring spatial variations of weak layer and slab properties with regard to snow slope stability, Cold Regions Science and Technology, 65, p. 234 241. BRUNSDEN D, PRIOR B.D., ed. (1984), Slope Instability, Jhon While & Sons Ltd., 648 p. CONSTANTINESCU T. (2009), Piatra Craiului Studiu geomorfologic, Ed. Universitara Bucuresti, 163 p. COPIEN C., FRANK C., BECHT M., (2008), Natural hazards in the Bavarian Alps: a historical approach to risk assessment, Natural Hazards, No. 45, 2, p. 173-181. DECAULNE ARMELLE, SAEMUNDSSON T. (2006), Geomorphic evidence for present-day snowavalanche and debris-flow impact in the Icelandic Westfjords, Geomorphology 80, p. 80 93. ENG R. C, VAN PELT J. Ed. (2010), Mountaineering, The Freedom, of the Hills, Ed. 8, The Mountainees, Seattle, 597 p. FORD D. C, WILLIAMS P. W. (1992), Karst Geomorphology and Hydrology, Chapman & Hall, 601 p. GARES A.P., DOUGLAS J.S., NORDSTROM F.K. (1994), Geomorphology and natural hazards, Geomorphology, 10, p. 1-18. GRECU FLORINA, PALMENTOLA G. (2003), Geomorfologie dinamică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 392 p. GRECU FLORINA (2006), Hazarde şi riscuri naturale, ediţia a III-a, Ed. Universitară Bucureşti, 222 p. GRECU FLORINA, COMĂNESCU LAURA (1998), Studiul reliefului. Îndrumător pentru lucrări practice, Ed. Universităţii din Bucureşti, 179 p. HANNESSON J., GAUER T., ISSLER P., LIED K. (2009), The design of avalanche protection dams. Recent practical and theoretical developments, European Commission Directorate-General for Research, 205 p. IELENICZ, M. (2004) Geomorfologie, Ed. Universitară, Bucureşti, 344 p. JOHNSON A. L. SMITH D. J. (2010), Geomorphology of snow avalanche impact landforms in the southern Canadian Cordillera, The Canadian Geographer / Le G eographe canadien 54, no. 1, p. 87 103. KOTARBA A., şi colab. (1987), High Mountains denudation sistem of Polish Tatra Mountais, Ossolineum, Wroclaw, 106 p. KOTARBA A., PECH P. (2002), The recent evolution of talus slopes in the high Tatra Mountains (with the Panszczyca Valley as example), Studia Geomorphologica Carpatho Balcanica, vol. XXXVI, Krakow, 69-76 p. MAC I. (1986), Elemente de geomorfologie dinamică, Ed. Academiei, Bucureşti, 205p. MIHAI B. (2005), Munţii din Bazinul Timişului. Potenţialul reliefului şi amenajarea spaţiului, Ed. Universităţii Bucureşti, 430 p. McCLUNG D.M., SCHAERER P. (2006), The Avalanche Handbook, ed. 3, Seattle, WA, The Mountaineers, 345 p.
MUNTEANU ANCA, NEDELEA A., COMĂNESCU LAURA (2011), The dynamics of the snow avalanche affected areas in Piatra Mica mountains (Romania), Comptes Rendus Geoscience, Elsevier, No. 343, p. 691 700. NEDELEA A., MUNTEANU ANCA, OPREA R., COMĂNESCU LAURA, DOBRE R. (2011, a), Cryo-nival modeling system. Case study: Făgăraş and Piatra Craiului Mountains, Revista de Geomorfologie, nr. 13, Ed. Universităţii din Bucureşti, p. 83-102. NEDELEA A., COMANESCU LAURA, MUNTEANU, ANCA, GHEORGHE CATALINA, OPREA R. (2011, b.), Avalanche Related hydrologic risk and morphodynamic potential in some southern valleys in Fagaras and Piatra Craiului Mountains, The Egyptian Journal Of Environmental Change, Vol. 3 No.1, p. 34-43. PARICHI M. (2000), Eroziune şi combaterea eroziunii solului, Ed. Fundaţiei România de Mâine Bucureşti, 102 p. PIETRI C., (1993), Renovation de la carte de localisation probable des avalanches, Revue de Geographie Alpine, no.1, p. 85-97. POSEA GR., 2002, Geomorfologia României, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 444 p. RACZKOWSKA ZOFIA (1990), Observations on nivation and its geomorphological effects in mountains at high latitude (with mt. Njulla Massif in northern Sweden as example), Pirineos, Jaca, nr.136, p. 19 32. RACZKOWSKA ZOFIA (1997), Nivation and its geomorphic significance-examples from the Polish High Tatra and the Ortles-Cevedale Massif, the Italian Alps, Studia Geomorphologica Carpatho-Balcanica, vol. 31, Krakow, p. 56-69. RACZKOWSKA ZOFIA (2006), Recent Geomorphic hazarda in the Tatra Mountains, Studia Geomorphologica Carpatho Balcanica, vol. 40, Krakow, p. 45-60. RACZKOWSKA ZOFIA (2009), Differentiation of present-day periglacial relief in high-mountains of Europe, Rev. Roum. Geogr., 53, nr 1, p. 107-118. RĄCZKOWSKA ZOFIA, DŁUGOSZ MICHAŁ, FIDELUS JOANNA, KŁAPYTA PIOTR, KOTARBA ADAM, PŁACZKOWSKA ELIZA (2013), The Tatra Mts. high-mountain system, Geomorphologia Slovaca et Bohemica, 13, 1, p. 99-130. RAPP A. (1996), Photo documentation of landscape change in northen Swedish mountains, Ecol. Bull. 45, p. 170-179. ROSENFELD L.C. (1994), The geomorphological dimensions of natural disaster, Geomorphology, 10, p.27-36. RADOANE MARI, ICHIM I., RADOANE N., DUMITRESCU GH., URSU C. (1996), Analiza cantitativa în geografia fizica, Ed. Universităţii Al.I. Cuza, Iaşi, 249 p. SURDEANU, V. (1998), Geografia terenurilor degradate, Presa Univ. Clujeană, Cluj-Napoca, 274 p. TUFESCU V. (1966), Modelarea naturală a reliefului şi eroziunea accelerată, Ed. Academiei, Bucureşti, 618 p. URDEA P. (2000), Munţii Retezat, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 272 p. URDEA P., VUIA F., ARDELEAN M., VOICULESCU M., TÖROK-OANCE M. (2004), Investigations of some present-day geomorphological processes in the alpine area of the Southern Carpathians (Transylvanian Alps), Geomorphologia Slovaca, 4, 1, p. 5-11. VESPREMEANU-STROE, A., URDEA, P., TATUI, F., CONSTANTINESCU, S., PREOTEASA, L., VASILE, M., POPESCU, R. (2008), Date noi privind morfologia lacurilor glaciare din Carpaţii Meridionali, Revista de geomorfologie, 10, 73-87. VOICULESCU M. (2002, a), Fenomene geografice de risc în Masivul Făgăraş, Ed. Brumar, Timişoara, 231 p. VOICULESCU M. (2002, b), Studiul potenţialului geoecologic al Masivului Făgăraş şi protecţia mediului înconjurător, Ed. Brumar, Timişoara, 375 p. VOICULESCU M. (2002, c), Tipologia fenomenelor geografice de risc, Analele Universităţii din Oradea, Seria Geografie, tom. V, p. 37-43. VOICULESCU M. (2004), Întocmirea hărţii riscului la avalanşe. Studiu de caz: circul şi valea glaciară Bâlea (Masivul Făgăraş), Riscuri şi catastrofe, nr.1, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca, p. 243-250. VOICULESCU M., ARDELEAN FLORINA, (2012), Snow avalanche - disturbance of high mountain environment. Case study - The Doamnei Glacial Valley the Făgăraş Massif-Southern Carpathians, Romanian Carpathians, Carpathian Journal of Earth and Environmental Sciences, 7 (1), p. 95 108. VOICULESCU M., POPESCU FLORENTINA, OLARU M. (2012), Patterns of Winter Tourism Activity in the
Bucegi Mountains the Prahova Valley (the Southern Carpathians), Forum geografic., Studii și cercetări de geografie și protecția mediului, Vol. 11, 2. p. 182-194. VOICULESCU, M., POPESCU, FLORENTINA, ONACA, A., TÖRÖK-OANCE, M. (2011), Ski activities in western part of Southern Carpathians. case study: Straja ski area, Analele Universităţii din Oradea Seria Geografie, Tom. 21, Nr. 2, p.159-172. 8.2 Seminar / Laborator Metode de predare 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Etapele şi planificarea cercetărilor geomorfologice pe teren. Realizarea unui plan de cercetare (participanţi, perioada, durată, echipament, aparatură, materiale, descrierea şi conţinutul activităţilor, prelevări de probe, etc.) Orientarea cu ajutorul hărţilor şi aerofotogramelor. Calculul distanţelor, unghiurilor şi suprafeţelor pe hărţi Prezentarea instrumentelor şi metodelor necesare pentru ridicări topografice expeditive şi mod de folosire (GPS, tipuri de busole, instrumente pentru determinarea directă şi indirectă a distanţelor şi unghiurilor). Realizarea materialului cartografic. Semne convenţionale specifice Prezentarea echipamentului individual şi colectiv; mod corect de utilizare Prezentarea aparaturii de cercetare în funcţie de specificul terenului. Mod de utilizare Metode de cercetare geomorfologică pe teren. Calcularea şi interpretarea unor indici şi coeficienţi utilizaţi în studiul reliefului. Programe specalizate de prelucrare Reprezentări grafice ale rezultatelor. Programe specializate Redactarea raportului cercetării: descriere, continut, scop, metodologia de lucru, rezultate metode activparticipative metode activparticipative; folosirea de aplicații specializate metode activparticipative; folosirea de aplicații specializate, studii de caz, discuții tematice metode activparticipative; folosirea de aplicații specializate metode activparticipative; folosirea de aplicații specializate Studii de caz pregătite de către studenți; discuții tematice Prezentări și dezbateri pe baza proiectelor elaborate de către studenți Prezentări și dezbateri pe baza proiectelor elaborate de către studenți Observații (ore și referințe bibliografice) 2 seminare/laboratoare 2 seminare/laboratoare 4 seminare/laboratoare 2 seminare/laboratoare 4seminare/laboratoare 6seminare/laboratoare 4 seminare/laboratoare 4 seminare/laboratoare
obţinute, interpretare şi discuţii, concluzii, bibliografie) Bibliografie: BĂDESCU Gh. (1972), Ameliorarea terenurilor erodate, corectarea torenților, combaterea avalanșelor, Ed. CERES, București, 442 p. BĂLTEANU D. (1983), Experimentul de teren în geomorfologie, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 157 p. BELLAIRE S, SCHWEIZER J. (2011), Measuring spatial variations of weak layer and slab properties with regard to snow slope stability, Cold Regions Science and Technology, 65, p. 234 241. BRUNSDEN D, PRIOR B.D., ed. (1984), Slope Instability, Jhon While & Sons Ltd., 648 p. DECAULNE ARMELLE, SAEMUNDSSON T. (2006), Geomorphic evidence for present-day snow-avalanche and debris-flow impact in the Icelandic Westfjords, Geomorphology 80, p. 80 93. ENG R. C, VAN PELT J. Ed. (2010), Mountaineering, The Freedom, of the Hills, Ed. 8, The Mountainees, Seattle, 597 p. FORD D. C, WILLIAMS P. W. (1992), Karst Geomorphology and Hydrology, Chapman & Hall, 601 p. GARES A.P., DOUGLAS J.S., NORDSTROM F.K. (1994), Geomorphology and natural hazards, Geomorphology 10, p. 1-18. GRECU FLORINA, PALMENTOLA G. (2003), Geomorfologie dinamică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 392 p. HANNESSON J., GAUER T., ISSLER P., LIED K. (2009), The design of avalanche protection dams. Recent practical and theoretical developments, European Commission Directorate-General for Research, 205 p. JOHNSON A. L. SMITH D. J. (2010), Geomorphology of snow avalanche impact landforms in the southern Canadian Cordillera, The Canadian Geographer / Le G eographe canadien 54, no. 1, p. 87 103. KOTARBA A., şi colab. (1987), High Mountains denudation sistem of Polish Tatra Mountais, Ossolineum, Wroclaw, 106 p. MIHAI B. (2005), Munţii din Bazinul Timişului. Potenţialul reliefului şi amenajarea spaţiului, Ed. Universităţii Bucureşti, 430 p. MIHĂILESCU, V. (2003), Evoluția geografică a unui oraș - București, Ed. Pleiade, București, 234 p. McCLUNG D.M., SCHAERER P. (2006), The Avalanche Handbook, ed. 3, Seattle, WA, The Mountaineers, 345 p. MUNTEANU ANCA, NEDELEA A., COMĂNESCU LAURA (2011), The dynamics of the snow avalanche affected areas in Piatra Mica mountains (Romania), Comptes Rendus Geoscience, Elsevier, No. 343, p. 691 700. PARICHI M. (2000), Eroziune şi combaterea eroziunii solului, Ed. Fundaţiei România de Mâine Bucureşti, 102 p. PIETRI C., (1993), Renovation de la carte de localisation probable des avalanches, Revue de Geographie Alpine, no.1, p. 85-97. POSEA GR., 2002, Geomorfologia României, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 444 p. RAPP A. (1996), Photo documentation of landscape change in northen Swedish mountains, Ecol. Bull. 45, p. 170-179. RADOANE MARI, ICHIM I., RADOANE N., DUMITRESCU GH., URSU C. (1996), Analiza cantitativa în geografia fizica, Ed. Universităţii Al.I. Cuza, Iaşi, 249 p. SURDEANU, V. (1998), Geografia terenurilor degradate, Presa Univ. Clujeană, Cluj-Napoca, 274 p. TUFESCU V. (1966), Modelarea naturală a reliefului şi eroziunea accelerată, Ed. Academiei, Bucureşti, 618 p. VOICULESCU M. (2002, a), Fenomene geografice de risc în Masivul Făgăraş, Ed. Brumar, Timişoara, 231 p. VOICULESCU M. (2002, b), Studiul potenţialului geoecologic al Masivului Făgăraş şi protecţia mediului înconjurător, Ed. Brumar, Timişoara, 375 p. VOICULESCU M. (2004), Întocmirea hărţii riscului la avalanşe. Studiu de caz: circul şi valea glaciară Bâlea (Masivul Făgăraş), Riscuri şi catastrofe, nr.1, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca, p. 243-250. 9. Coroborarea conținutului disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității, asociațiilor profesionale și angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Cooptarea studenţilor în proiecte/contracte de cercetare, cercuri ştiinţifice; Indrumare pentru realizare de lucrări în vederea valorificării prin publicare; Realizarea unui Ghid practic cu instrucţiuni pentru activitatea de teren; Prezentarea pe internet a cursului în vederea popularizării rezultatelor cercetării; Participarea la conferințe și manifestări științifice. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.4 Curs Explicarea cauzală a subiectelor de examen, cu realizarea de corelații Utilizarea corespunzătoare a unor noțiuni / concepte / teorii abordate în cadrul cursului Examen scris, accesul fiind condiționat de elaborarea/susținerea/predarea proiectului la seminar/laborator 10.3 Pondere în nota finală (%) 65% 10.5 Seminar/ Laborator Realizarea şi susținerea proiectului axat pe analiza spațiului geomorfologic Documentarea și utilizarea celor mai relevante informații Utilizarea și aplicarea cunoștințelor teoretice însușite Realizarea și susținerea unui proiect axat pe un studiu de caz și predarea acestuia sub formă de raport. Prezentarea proiectului și predarea în formă finală reprezintă cerință de acces la examenul final 35% Participarea activă 10.6 Standard minim de performanță: - însușirea principalelor noțiuni privind activitățile de cercetare pe teren; - utilizarea unui limbaj de specialitate; - efectuarea minimală a proiectului (axat pe un studiu de caz) și prezentarea acestuia. Data completării Titular de curs Titular de seminar Data avizării Director de departament