Disciplina: Clasa: Informatică şi TIC a- V-a Data: 12.09.2017 Profesor: Unitatea de invăţare: Tema lecţiei: Tipul lecţiei: Angela OSAIN Norme de ergonomie şi de siguranţă PROIECT DE LECŢIE Norme de securitate şi protecţie a muncii în laboratorul de informatică. Ergonomia locului de muncă. Transmiterea de noi cunoştinţe - formarea priceperilor şi deprinderilor Scopul lectiei: formarea de priceperi şi deprinderi în utilizarea corectă şi în totală siguranţă a echipamentelor IT in laboratorul de informatică Obiective cadru: O1 O2 Obiective operationale: Cunoaşterea şi respectarea normelor de securitate şi protecţie a muncii în laboratorul de informatică Respectarea ergonomiei locului de muncă în laboratorul de informatică Informative La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili să : - precizeze poziţia corectă a corpului în timpul lucrului la calculator - precizeze normele de securitatea muncii în laboratoarele de informatică Formative La sfârşitul lecţiei elevii vor şti să: - folosescă eficient şi corect echipamentele IT din laboratorul de informatică - respecte normele de securitatea muncii în laboratoarele de informatică Afective La sfârşitul lecţiei elevii vor putea să : - aibă satisfacţia muncii corecte - realizeze importanţa respectării normele de securitatea muncii în laboratoarele de informatică Strategia didactică: Metode si procedee : conversatia euristică, problematizarea, explicaţia, demonstraţia, brainstorming Forme de organizare: individuală, coletivă Resurse materiale: calculatorul, internetul, tabla, creta Locul de desfăşurare: laboratorul de informatică Durata: 50 minute
1. Moment organizatoric(1 ) 2. Verificarea cunoştinţelor despre calculatoare(10 ) Profesorul face prezenţa şi asigură liniştea în clasă în vederea începerii lecţiei. Este prima lecţie care se predă. Proesorul verifică cunoştinţele elevilor despre caalculatoare punând diverse întrebări: 1. Aveţi calculator acasa? 2. Unde este aşezat? 3. De unde aveţi lumină la calculator seara? 4. Calculatorul merge bine, nu s-a virusat vrodata? 5.... atenţi şi au caietele şi manualele pe bănci. Elevii răspund la întrebări, în funcţie de ceea ce ştiu până la acest moment. 3. Pregătirea lecţiei noi (2 ) 4. Predarea lecţiei noi (24 ) Anunţă titlul lecţiei noi şi îl scrie pe tablă: : Norme de securitate şi protecţie a muncii în laboratorul de informatică. Ergonomia locului de muncă. Profesorul: a. le dictează elevilor definiţia ergonomiei locului de muncă: are rolul de a armoniza într-un tot unitar elementele locului de muncă în vederea asigurării condiţiilor, care să să se desfăşoare activităţi bune cu consum minim de energie şi cu senzaţia de bună stare fiziologică. b. le prezintă: 1. MOBILIERUL ERGONOMIC ȘI ÎNCĂPEREA Biroul trebuie să aibă o înălțime de 64-74 cm și ajustabilă; - Scaunul să aibă spatele și înălțimea ajustabile; Sursa de lumină trebuie poziționată deasupra monitorului; Suport de sprijin pentru picioare și încheieturile mâinilor - Amplasarea calculatorului în încăpere distanța față de o persoană și orice calculator vecin să fie de cel puțin 1m. 2. POZIȚIA FAȚĂ DE CALCULATOR Poziția scaunului față de birou astfel încât antebrațele și coapsele să aibă o poziție orizontală Coatele aproape de corp și antebrațul să formeze un unghi de 90 de grade; Spatele trebuie să fie drept și lipit de spătarul scaunului; Se păstrează aceeași distanță între ochi și obiectele focalizate de aproximativ 70cm. 3. MONITORUL Pentru a ușura efortul ochilor trebuie luată o pauză de 15 minute la o oră, cel mult 2 ore; Ecranul monitorului trebuie să fie curățit de praf și departe de sursele de lumină; atenţi şi notează pe caiete titlul lecţiei. atenţi şi notează pe caiete titlul lecţiei. Elevii participă activ la lecţie. exemplul exemplul, brainstormingul
Ecranul monitorului trebuie să fie de 3 sau 4 ori mai strălucitor decât lumina din cameră; Păstrați distanța de 70 cm dintre corp și ecranul calculatorului. 4. TASTATURA Trebuie să fie înclinată, pentru un acces ușor; Tastele se lovesc scurt, iar restul timpului degetele trebuie ținute relaxate; Profesorul fixează aceste informaţii cu ajutorul desenelor de pe fişa de mai jos sau proiectând la laptop. c. le prezintă elevilor informaţii despre securitate cibernetică Hacker persoană care posedă cunoştinţele necesare pentru a crea instrumente care să îi permită atacarea sistemelor de calcul. Categorii de hackeri : white hat hacker (spărgătorii cu pălării albe) - caută posibilele căi de atacuri cu scopul de a informa producătorii din domeniu ca aceştia să poată lua măsurile necesare pentru remedierea problemelor semnalate; black hat hacker (spărgătorii cu pălării negre) - răufăcătorii care după ce depistează breşele de securitate le folosesc pentru a le exploata cu rea voinţă de
cele mai multe ori în scopuri financiare. Virusul informatic este, în general, un program care se instalează fără voia utilizatorului şi provoacă pagube atât în sistemul de operare cât şi în elementele hardware ale computerului. Clasificarea şi acţiunea viruşilor Viruşi Hardware: afectează hard discul, floppy-discul şi memoria; Viruşi Software: afecteazã fişierele şi programele aflate în memorie sau pe disc, inclusiv sistemul de operare sau componentele acestuia. Efecte generate de viruşii software: distrugerea unor fişiere; modificarea dimensiunii fişierelor; ştergerea totală a informaţilor de pe disc, inclusiv formatarea acestuia; distrugerea tabelei de alocare a fişierelor, care duce la imposibilitatea citirii informaţiei de pe disc; diverse efecte grafice/sonore inofensive; încetinirea vitezei de lucru a calculatorului până la blocare. Măsuri de protecţie împotriva viruşilor Verificarea datelor ce vor urma a fi introduse în calculator, cu un program antivirus; Evitarea folosirii unor soft-uri pirat (fără licenţă); Scanarea calculatorului cu un program antivirus; Păstrarea unor copii de siguranţă ale aplicaţiilor şi fişierelor importante. Programele antivirus Programele antivirus sunt create special pentru: detectarea viruşilor prin verificarea conţinutului fişierelor şi semnalarea prezenţei semnăturii unui virus cunoscut sau a unor secvenţe suspecte în interiorul lor; dezinfectarea sau ştergerea fişierelor infectate; prevenirea infectării prin supravegherea acţiunilor din memorie şi semnalarea întâlnirii unor anumite acţiuni care ar putea fi generate de existenţa în memorie a unui virus. Exemple de programe antivirus: Avira AntiVir Personal, AVG Anti-Virus, BitDefender Antivirus, Kaspersky Anti-Virus, McAfee VirusScan, NOD32, Norton AntiVirus, Panda Antivirus, Windows Live OneCare. 5. Fixarea cunoştinţelor(10 ) Profesorul propune spre rezolvare un rebus. Câte un elev iese la tablă pentru fiecare cerinţă a Elevii notează rebusul şi cerinţele.
rebusului, încercând să se rezolve în clasă acest rebus, sub îndrumarea profesorului. 6. Feedback-ul orei. 1. unitatea principala de stocare a datelor. 2. componentă hardware periferică a calculatorului ce permite utilizatorului să introducă în unitatea centralǎ a acestuia date 3. asigură transmiterea de informații sau semnale între componentele calculatorului 4. legătură, element de navigație într-un document electronic către alte părți ale aceluiași document, alte documente sau secțiuni din alte documente 5.aplicaţie sau un echipament hardware care protejează reţelele de calculatoare prin monitorizarea şi filtrarea permanent a transmisiilor de date realizate între PC sau reţeaua locală şi Internet. 6. programe proiectate să se autoreplice şi să se împrăştie, infectând cât mai multe calculatoare, fără ca utilizatorii să îşi dea seama de acest lucru Profesorul pune întrebări despre ce s-a învăţat pe parcursul orei. Elevii răspund la întrebări. Conversaţia