Hotărâre 1155 2014-12-23 Guvernul României pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 Monitorul Oficial al României nr 19 din 2015-01-12 NOTĂ DE FUNDAMENTARE la Hotărârea Guvernului nr. 1155/2014 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015 2020 Secţiunea 1 Titlul actului normativ Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015 2020 1. Descrierea situaţiei actuale Secţiunea a 2-a Motivul emiterii actului normativ Politicile publice în domeniul justiției au fost stabilite, în ultimii ani, printr-o serie de documente publice elaborate în cadrul instituțiilor sistemului judiciar și de instituții externe. Pot fi menționate, cu titlu de exemplu, Memorandumul privind pregătirea sistemului judiciar pentru intrarea în vigoare a noilor Coduri, adoptat de Guvernul României în toamna anului 2012; Rapoartele și recomandările formulate de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) din perioada 2007-2014; Strategia Națională Anticorupție 2012 2015; Programul de guvernare adoptat de Guvernul României pentru perioada 2013 2016; documente programatice sectoriale ale Consiliului Superior al Magistraturii (e.g. în materia resurselor umane, în materia integrității), ale Ministerului Justiției (e.g. în ce privește informatizarea sistemului judiciar, sistemul de probațiune etc.). Începând cu anii de pregătire a aderării României la UE și până în prezent, politicile publice din domeniul justiției au fost axate pe reformarea sistemului judiciar și au permis înlocuirea graduală a unui sistem de justiție caracteristic regimurilor totalitare cu un sistem de justiție caracteristic societății democratice, axat pe statul de drept. Pentru viitor, eforturile autorităților naționale ar trebui să se deplaseze dinspre logica reformării înspre o logică a dezvoltării și modernizării justiției, menită să răspundă provocărilor secolului al XXI-lea. O asemenea schimbare de abordare va fi sprijină printr-un document strategic integrat și coerent, care va inventaria de o manieră sintetică problemele justiției și, în funcție de acestea, va stabili obiective prioritare. 1
Un rol important în identificarea problemelor actuale ale justiției și formularea obiectivelor strategice îl au o serie de documente care stau la baza elaborării strategiei: a. În rapoartele de progres publicate de Comisia Europeană în cadrul MCV au fost formulate, în ultimii ani, recomandări valoroase pentru fundamentarea și avansarea politicilor publice din domeniul justiției, inclusiv adoptarea şi punerea în aplicare a unui plan comun şi cuprinzător de asigurare a punerii în aplicare a tuturor celor patru coduri şi a tuturor aspectelor relevante ale reformei structurale şi procedurale, ale ajustărilor din domeniul resurselor umane şi ale investiţiilor în infrastructura judiciară, pornind de la constatările Analizei funcționale a sectorului justiției din România (Judicial Functional Review); b. Analiza funcțională a sectorului justiției din România reprezintă principala unealtă folosită în elaborarea strategiei. În etapa următoare, analiza funcțională va fi utilizată pentru definitivarea planului de acțiuni. Proiectul Analiza funcțională a sectorului justiției din România a fost implementat în perioada februarie 2012 martie 2013, a avut o valoare de 3.268.185 lei şi a fost finanţat din fonduri structurale, prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (85% finanţare nerambursabilă şi 15% cofinanţare naţională). Principalele recomandări (lista de mai jos este exemplificativă, nu exhaustivă): Analiza independentă elaborată de experții Băncii Mondiale cuprinde o serie de recomandări, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung. Majoritatea acestor recomandări au fost preluate, sub forma obiectivelor specifice, în cuprinsul proiectului strategiei. De asemenea, o serie dintre recomandări sunt îndeplinite sau în curs de îndeplinire (e.g. reducerea duratei de soluționare a cauzelor de mare corupție; urmărirea impactului procedurii preliminare introduse prin noile coduri). Recomandările vizează: a) Managementul strategic: este necesară abordarea problemelor din justiție în mod coordonat de către toate instituțiile cu atribuții în materie; aplicarea managementului strategic, în scopul de a eficientiza sistemul justiției prin utilizarea optimă a resurselor disponibile (alocarea de resurse suplimentare nu este, de cele mai multe ori, cea mai bună soluție); b) Eficiența: redistribuirea sarcinilor între magistrați și personalul specializat din instanțe, îmbunătățirea ECRIS, utilizarea evaluărilor de impact a politicilor promovate în materia justiției; 2
c) Calitatea: aplicarea programelor anticorupție, reevaluarea rolului Inspecției Judiciare, reducerea duratei de soluționare a cauzelor de mare corupție, îmbunătățirea mecanismelor de colectare a datelor statistice, urmărirea impactului procedurii preliminare, introdusă prin noul Cod de procedură civilă, în scopul asigurării unei jurisprudențe unitare; d) Accesul: promovarea mijloacelor alternative de soluționare a litigiilor, continuarea dezvoltării de sisteme informatice destinate facilitării accesului justițiabililor la actul de justiție, îmbunătățirea serviciilor de consiliere. Strategia preia în cuprinsul său, sub formă de obiective strategice și specifice, recomandările formulate de experții Băncii Mondiale în cuprinsul Analizei funcționale a sectorului justiției din România. Procesul de elaborare a strategiei: Strategia a fost elaborată de experții din cadrul Ministerului Justiției pe baza recomandărilor incluse în documentele programatice menționate mai sus (Analiza funcțională, rapoartele MCV), dar și pe baza propriilor analize interne ale instituțiilor responsabile pentru eficientizarea și creșterea calității actului de justiție. În cadrul procesului de elaborare, pe parcursul anului 2014 au fost consultate următoarele instituții: Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția Națională Anticorupție Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Administrația Națională a Penitenciarelor, Oficiul Național al Registrului Comerțului. De asemenea, au fost consultate Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, Uniunea Națională a Barourilor din România, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, Consiliul de Mediere, ONG-uri. 2. Schimbări preconizate Misiunea strategiei este modernizarea sistemului judiciar, prin implementarea unui sistem de management strategic în domeniul justiţiei, utilizarea eficientă a resurselor, recurgerea la soluţii inovative de creştere a performanţei sistemului judiciar român, precum şi a accesibilităţii sale faţă de cetăţean. Valorile promovate de strategie sunt eficiența, transparența actului de justiție, integritatea și responsabilitatea actorilor implicați, respectul față de cetățean. Strategia este ghidată de principii precum: consolidarea statului de drept și a supremației legii; garantarea unei reale separații a puterilor în stat, prin consolidarea independenței justiției; cooperarea loială dintre instituții; respectarea drepturilor omului; aplicarea principiului de management bazat pe informaţie; promovarea unei culturi a dialogului. 3
Documentul are un caracter multidisciplinar şi este adresat tuturor instituţiilor din sistemul judiciar, dar și unor instituții sau organisme care influențează în mod semnificativ actul de justiție. Strategia asigură implementarea recomandărilor formulate de Comisia Europeană (CE) în Rapoartele privind progresele realizate de România în cadrul MCV, date publicităţii în perioada 2012 2014. Documentul preia în cuprinsul său, sub formă de obiective strategice și specifice, recomandările formulate de experții Băncii Mondiale în cuprinsul Analizei funcționale a sectorului justiției din România. De asemenea, strategia include propria viziune a instituțiilor consultate asupra obiectivelor ce ar putea contribui la eficientizarea actului de justiție. Obiectivele incluse în strategie au în vedere eficientizarea justiţiei ca serviciu public; consolidarea instituţională a sistemului judiciar; consolidarea integrității sistemului judiciar; asigurarea transparenţei actului de justiţie; îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie; garantarea accesului liber la justiţie. 3. Monitorizare, evaluare, revizuire Monitorizarea strategiei se va realiza pe baza planului de acțiune, care va prezenta obiectivele generale, obiectivele specifice, acţiunile care trebuie întreprinse pentru atingerea obiectivelor enunţate, termenele de realizare, instituţiile responsabile, resursele necesare, estimate, precum şi indicatorii de performanţă. Îndeplinirea obiectivelor strategice va fi urmărită de către Comisa de monitorizare, care va fi alcătuită din reprezentanți ai MJ, CSM, ICCJ, PICCJ, DNA. La nivel tehnic, în vederea monitorizării strategiei, se va constitui un grup de lucru, având în componenţă experți din cadrul instituțiilor de mai sus, care va fi coordonat de Ministerul Justiţiei. Comisia de monitorizare va fi convocată de ministrul justiţiei trimestrial sau ori de câte ori consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la solicitarea celorlalte instituţii. La reuniunile grupului de lucru menţionat mai sus pot fi invitaţi reprezentanţi ai tuturor puterilor în stat, ai asociaţiilor profesionale şi ai societăţii civile 1. Gradul de implementare a strategiei va fi evaluat pe baza unor rapoarte semestriale de monitorizare, definitivate în cadrul grupului de lucru tehnic mai sus amintit şi asumate de Comisie. În baza rapoartelor de monitorizare, grupul de lucru poate propune revizuiri periodice ale strategiei şi ale planului de acţiune. 1 Recomandări cu caracter general ale CE MCV, rapoartele din iulie 2012 şi ianuarie 2013. 4
3. Alte informaţii Nu este cazul Secţiunea a 3-a Impactul socioeconomic al actului normativ 1.Impactul macroeconomic 2.Impactul asupra mediului de afaceri 3.Impactul social Nu este cazul Implementarea strategiei va contribui la dezvoltarea mediului de afaceri. Asigurarea unui act de justiție eficient și predictibil va avea un impact pozitiv asupra deciziei investitorilor de a se implica în mediul de afaceri din România. Nu este cazul 4.Impactul mediului asupra Nu este cazul 5. Alte informaţii Nu este cazul Secţiunea a 4-a Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani) Implementarea strategiei se va realiza în limitele şi coordonatele aprobate prin Strategiile fiscal-bugetare multianuale. Strategia va fi implementată pe baza unui plan de acţiune cu caracter tehnic, care va estima costurile aferente măsurilor incluse în plan. Finanţarea se va asigura prin bugetele instituţiilor implicate, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum și din surse de finanțare externă. - mii lei - Indicatori Anul curen t 1 2 2015 1. Modificări ale veniturilor 3 2016 Următorii 4 ani 4 2017 5 2018 6 2019 Media pe 5 ani 7 5
bugetare, plus/minus, din care: a) buget de stat, din acesta: (i) impozit pe profit (ii) impozit pe venit b) bugete locale: (i) impozit pe profit c) bugetul asigurărilor sociale de stat: (i) contribuţii de asigurări 2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, plus/minus, din care: a) buget de stat, din acesta: (i) cheltuieli de personal (ii) bunuri şi servicii (iii) Alte transferuri - 55.01.08 Alte programe cu finanţare nerambursabilă (iv) Active nefinanciare b) bugete locale (i) cheltuieli de personal (ii) bunuri şi servicii c) bugetul asigurărilor sociale de stat: (i) cheltuieli de personal (ii) bunuri şi servicii 3. Impact financiar, plus/minus, din care: a) buget de stat b) bugetele locale 4. Propuneri pentru acoperirea creşterii cheltuielilor bugetare 5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare 6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare 6
7. Alte informaţii Secţiunea a 5-a Efectele actului normativ asupra legislaţiei în vigoare 1. Acte normative suplimentare a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act normativ; b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziţii. În procesul de implementare pot suferi modificări actele normative specifice sistemul judiciar, astfel cum sunt menționate în strategie. Actele normative vizate de modificări vor fi menționate în planul de acțiune. 2.Compatibilitatea actului normativ cu legislaţia comunitară în materie 3.Decizii ale Curţii Europene Justiţie şi alte documente 4.Evaluarea conformităţii: Denumirea actului sau documentului comunitar, numărul, data adoptării şi data publicării Gradul de conformitate (se conformează/nu se conformează Comentarii 5. Alte acte normative şi/sau documente internaţionale din care decurg angajamente 7
6. Alte informaţii Secţiunea a 6-a Consultările efectuate în vederea elaborării actului normativ 1. Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme implicate În etapa de redactare a proiectului strategiei, pe parcursul anului 2014, Ministerul Justiției a primit contribuții de la Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Administrația Națională a Penitenciarelor, Oficiul Național al Registrului Comerțului. Organismele profesionale ale avocaților, notarilor, executorilor judecătorești, mediatorilor au fost, de asemenea, consultate, iar unele dintre ele au formulat propriile observații. Proiectul strategiei a fost lansat în dezbatere publică, prin postarea sa pe pagina de internet a Ministerului Justiției în perioada 10 octombrie 30 noiembrie 2014. Două reuniuni de consultare cu societatea civilă au avut loc în perioada octombrie noiembrie 2014. La data de 30 octombrie 2014 Ministerul Justiției a invitat reprezentanții societății civile la discuții pe marginea proiectului strategiei. Participanți: Asociația pentru Implementarea Democrației, Centrul pentru Resurse Juridice, Expert Forum, Transparency International, Fundația pentru o Societate Deschisă, Centrul European pentru Politici Europene, Freedom House, Funky Citizens. La data de 4 noiembrie 2014 reprezentanții Ministerului Justiției au participat la o dezbatere organizată de trei organiazații nonguvernamentale: Funky Citizens, Expert Forum, Liderjust. La 5 decembrie, Ministerul Justiției a primit o serie de observații din partea organizațiilor nonguvernamentale. Acestea au fost analizate și 8
preluate în strategie. Ideile care nu au fost reținute în prezentul document vor constitui bază de lucru pentru planul de acțiune care va completa strategia. 2.Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc consultarea, precum şi a modului în care activitatea acestor organizaţii este legată de obiectul actului normativ 3. Consultările organizate cu autorităţile administraţiei publice locale, în situaţia în care actul normativ are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi, în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative 4.Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor interministeriale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente 5. Informaţii privind avizarea de către: a) Consiliul Legislativ b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării c) Consiliul Economic şi Social d) Consiliul Concurenţei e) Curtea de Conturi Au fost invitate la discuții pe marginea strategiei organizații nonguvernamentale al căror obiect de activitate îl constituie justiția, urmărindu-se asigurarea unui spectru larg al ONG-urilor participante (nouă ONG-uri participante). De asemenea, au fost avute în vedere colaborările anterioare ale Ministerului Justiției cu ONG-uri de profil, în special colaborările în cadrul Strategiei Naționale Anticorupție. Prezentul proiect de act normativ a fost avizat favorabil prin avizul Consiliului Legislativ nr. 1400/23.12.2014. 9
6. Alte informaţii Este necesar avizul: Ministerului Finanțelor Publice Consiliului Superior al Magistraturii Secţiunea a 7-a Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea actului normativ 1. Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării actului normativ 2. Informarea societăţii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării actului normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice A se vedea secțiunea 6.1 3. Alte informaţii Nu este cazul Secţiunea a 8-a Măsuri de implementare 1. Măsurile de punere în aplicare a actului normativ de Planul de acțiune pentru implementarea strategiei va fi adoptat prin hotărâre a guvernului. către autorităţile administraţiei publice centrale şi/sau locale - înfiinţarea unor noi organisme sau extinderea competenţelor instituţiilor existente 2. Alte informaţii 10
Faţă de cele prezentate, a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015 2020. Ministrul justiţiei Robert Marius Cazanciuc 11