PROIECT EVALUAREA RISCURILOR DE DEZASTRE LA NIVEL NAŢIONAL (RO-RISK) RAPORT Analiza de expunere si harti de expunere ELABORATORI Institutul Național d

PROIECT EVALUAREA RISCURILOR DE DEZASTRE LA NIVEL NAŢIONAL (RO-RISK) RAPORT Analiza de expunere si harti de expunere ELABORATORI Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti (UTCB) Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii, Urbanism si Dezvoltare durabila (URBAN-INCERC) 5 august 2016

1. Preambul Ținând cont că acest raport face referire la expunere un concept care nu se regăsește mereu în formulele calculului riscului ca element individual (de multe ori, riscul este văzut într-o manieră mai simplă, ca produs între vulnerabilitate și hazard), găsim necesară definirea înainte de toate a terminologiei aferente. Definiția expunerii, conform Metodologiei de evaluare unitară a riscurilor și de integrare a evaluărilor de risc sectoriale (draftul 1) este: Expunerea este reprezentată de totalitatea oamenilor, proprietăţilor, sistemelor sau altor elemente prezente în zonele de hazard care pot suferi anumite pierderi. Expunerea are un caracter variabil în funcţie de momentul în care se petrece evenimentul, fapt care poate genera impact diferit. O altă definiție puternic acceptată la nivel mondial (fiind inclusă și în documentațiile specifice INSPIRE pentru zone cu riscuri naturale) este: Expunerea este reprezentată de oamenii, proprietățile, sistemele sau alte elemente prezente în zone de hazard, care fac astfel subiectul unei potențiale pierderi (UNISDR, 2009). Fig. 1. Principale concepte cu privire la modelul Zonelor de Risc Natural (adaptare după ECJRC, 2013)

2. Elemente expuse 2.1. Rețele rutiere de transport Pentru cuantificarea rețelelor rutiere de transport au fost disponibile datele specificate în tabelul 1. Nr. Tip date Autor Format Atribute An 1 Rețea rutieră OpenStreetMap GIS Vectorial (.shp tip linie) Nume, tip (ex: autostradă, drum principal, secundar), sens unic, pod, tunel, 2016 2 Statistici cu privire la nr. de km. de drum pe UAT ESRI Romania GIS Vectorial (.shp tip poligon) 3 Rețea rutieră ESRI Romania GIS Vectorial (.shp tip linie) 4 Statistici cu privire la traficul mediu zilnic anual pe sector de drum național CESTRIN Excel (.xls) viteză maximă admisă Tipuri de drum (autostradă, DN, DJ, DC, alte drumuri) în funcție și de material (asfalt, pietriș, pământ) Nume, tip (autostradă, DE, DN, DJ, DC, alte drumuri), indicativ Indicativ, limite sector (km), statistici pentru diferite tipuri de autocamioane și autovehicule, Total vehicule Tabelul 1. Date disponibile și utilizate pentru rețelele rutiere de transport Necunoscut (după 2010) 2011 2015 Din păcate, în prezent setul de date geospațial oficial cu privire la rețelele rutiere de transport din România (având ca responsabil Ministerul Transporturilor, conform ghidului de implementare a Directivei INSPIRE în România) nu este disponibil, astfel încât utilizarea surselor din tabelul 1 nu prezintă garanția conformității. Cu toate acestea considerând inițiativa OpenStreetMap ca una serioasă, deși bazată pe voluntariat, putând furniza în orice moment date destul de sigure și actualizate. Una din problemele de care ne-am lovit în momentul calculului numărului de kilometri dintrun UAT constă în faptul că rezultatele obținute cu ajutorul sumarizării datelor OpenStreetMap nu pot fi direct comparabile cu cele deja sumarizate din datele ESRI România. Problema constă în faptul că datele OpenStreetMap conțin în cazul drumurilor importante digitizări duble (fiecare sens e desenat distinct), ceea ce rezultă într-o numărătoare dublă a segmentelor rutiere respective. Astfel, comparația între figurile 2-3 și 4-5 nu poate fi una directă, ci mai mult una referitoare la tendințe și puncte cu densități mari. Statisticile cu privire la traficul mediu zilnic anual pe sector de drum național sunt foarte utile, însă formatul non-gis al datelor nu permite reprezentarea geospațială; digitizarea manuală a fiecărui segment în parte (mai mult de 1000 segmente) este necesară, însă acest proces este unul de lungă durată.

Fig. 2. Harta numărului total de drumuri principale (autostrăzi, drumuri europene, naționale și județene) în fiecare UAT, conform datelor ESRI Romania, și zonele de hazard seismic determinate pe baza accelerației maxime din cele 5 scenarii selectate in etapa anterioara.

Fig. 3. Harta numărului total de drumuri principale (autostrăzi, drumuri europene, naționale și județene) în fiecare UAT, conform datelor postprocesate OpenStreetMap, și zonele de hazard seismic determinate pe baza accelerației maxime din cele 5 scenarii selectate in etapa anterioara

Fig. 4. Harta numărului total de drumuri (inclusiv drumuri locale) în fiecare UAT, conform datelor ESRI Romania, și zonele de hazard seismic determinate pe baza accelerației maxime din cele 5 scenarii selectate in etapa anterioara

Fig. 5. Harta numărului total de drumuri (inclusiv drumuri locale) în fiecare UAT, conform datelor post-procesate OpenStreetMap, și zonele de hazard seismic determinate pe baza accelerației maxime din cele 5 scenarii selectate in etapa anterioara

În vederea identificării și reprezentării drumurilor principale a fost utilizat următorul query pentru stratul roads din OpenStreetMap: ("ref" LIKE ('A%' ) OR "ref" LIKE ( 'DJ%' ) OR "ref" LIKE ( 'DN%' ) OR "type" IN ( 'motorway', 'motorway_link', 'primary', 'primary_link', 'secondary', 'secondary_link' ) ) AND "type" Not IN ( 'construction', 'pedestrian', 'raceway', 'rest_area', 'proposed' ) Fig. 6. Grafice reprezentând procentul km de drum rutier (conform datelor Institutului de Statistică și OpenStreetMap) expus la anumite valori de hazard seismic (conform zonelor din figurile anterioare), reprezentate prin intervale de accelerație maximă (PGA în cm/s 2 ). Fig. 7. Grafice reprezentând procentul km de drum rutier principal autostradă, drum european, drum național și județean (conform datelor Institutului de Statistică și OpenStreetMap) expus la anumite valori de hazard seismic (conform zonelor din figurile anterioare), reprezentate prin intervale de accelerație maximă (PGA în cm/s 2 ). Figurile 6 și 7 indică faptul că un procent însemnat de km de drum rutier (peste 60%) se află în zone expuse la valori de accelerație maximă (PGA) mai mari de 100 cm/s 2 ; peste 22% se află în zone cu accelerații maxime potențiale mai mari de 250 cm/s 2, ceea ce înseamnă un potențial de afectabilitate crescut.

2.2. Rețele feroviare de transport Pentru cuantificarea rețelelor feroviare de transport au fost disponibile datele specificate în tabelul 2. Dacă primele trei seturi de date au permis vizualizarea în GIS, ultimele două nu au avut coordonate geografice disponibile. Pentru a putea utiliza totuși și acestea date de mare interes a fost utilizată pentru podurile considerate a fi prioritare cu lungime > 50 metri o procedură de geolocație (pe baza localității și județului) și verificare (pe baza obstacolului străbătut) care a permis determinarea coordonatelor aproximative. Nr. Tip date Autor Format Atribute An 1 Căi ferate OpenStreetMap GIS Vectorial (.shp tip linie) Nume, tip (ex: cale ferată, linie tramvai, metrou) 2016 2 Statistici cu privire la nr. de km. de cale ferată pe UAT ESRI Romania GIS Vectorial (.shp tip poligon) 3 Căi ferate ESRI Romania GIS Vectorial (.shp tip linie) 4 Poduri și viaducte feroviare 5 Tuneluri feroviare Ministerul Transporturilor, Direcția Transport Feroviar Ministerul Transporturilor, Direcția Transport Feroviar Excel (.xls) Excel (.xls) Tip de cale ferată (magistrală, secundară, mocăniță) Lungime 2011 Linia, Județul, Localitate apropiată, poziția (km), obstacol străbătut, material construcție, fundație, lungime, tip linie, deschideri, indice stare tehnică, an construcție, rută ocolitoare, trenuri de pasageri/marfă pe interval orar/zi/an etc. Județ, Tip tunel, Material străbătut, Indice stare tehnică, An construcție, Posibilitate ocolire, Localizare (km), Dimensiuni, Nr. Trenuri pasageri/marfă pe zi etc. Tabelul 2. Date disponibile și utilizate pentru rețelele feroviare de transport Necunoscut (după 2010) 2016 2016

Fig. 8. Harta numărului total de căi ferate în fiecare UAT, conform datelor ESRI România, și zonele de hazard seismic determinate pe baza accelerației maxime din cele 5 scenarii selectate (interval mediu de recurenta 1000 ani)

Fig. 9. Harta numărului total de căi ferate în fiecare UAT, conform datelor ESRI România, și traseul căilor ferate încă în funcțiune, conform datelor OpenStreetMap

Fig. 10. Harta traseului căilor ferate (conform datelor OpenStreetMap și ESRI) și a podurilor de cale ferată cu lungime > 50 metri, reprezentate în funcție de lungimea lor (conform datelor Ministerului Transporturilor)

Fig. 11. Harta traseului căilor ferate (conform datelor OpenStreetMap și ESRI) și a podurilor de cale ferată cu lungime > 50 metri, reprezentate în funcție de anul lor de construcție (conform datelor Ministerului Transporturilor)

Fig. 12. Harta traseului căilor ferate (conform datelor OpenStreetMap și ESRI) și a podurilor de cale ferată cu lungime > 50 metri, reprezentate în funcție de indicele stării lor tehnice (conform datelor Ministerului Transporturilor)

Fig. 13. Harta traseului căilor ferate (conform datelor OpenStreetMap și ESRI) și a podurilor de cale ferată cu lungime > 50 metri, reprezentate în funcție de numărul mediu de trenuri de persoane care traversează zilnic (conform datelor Ministerului Transporturilor)

Fig. 14. Harta traseului căilor ferate (conform datelor OpenStreetMap și ESRI) și a podurilor de cale ferată cu lungime > 50 metri, reprezentate în funcție de numărul mediu de trenuri de marfă care traversează zilnic (conform datelor Ministerului Transporturilor)

În vederea identificării și reprezentării căilor ferate funcționale, excluzând de asemenea și căile de rulare pentru tramvaie și metrou, a fost utilizat următorul query pentru stratul railways din OpenStreetMap: "type" NOT IN ('abandoned', 'construction', 'disused', 'funicular', 'light_rail', 'miniature', 'preserved', 'proposed', 'razed', 'subway', 'tram') Fig. 15. Grafic reprezentând procentul km de căi ferate (conform datelor ESRI România) expus la anumite valori de hazard seismic (conform zonelor din figurile anterioare), reprezentate prin intervale de accelerație maximă (PGA în cm/s 2 ). Acest raport reprezinta volumul elementelor expuse riscului seismic din cadrul retelelor de transport cunoscute la acest moment. Datele care lipsesc si vor fi primite ulterior se vor analiza in raportarile urmatoare. 2.3 Cladiri din beton armat Hartile de expunere a cladirilor din beton armat de pe teritoriul Romaniei au fost realizate de UTCB, pe baza datelor oficiale furnizate de Institutul National de Statistica. Datele au fost colectate la Recensamantul din 2011, si au fost furnizate la nivel de UAT, avand informatii despre numarul cladirilor din beton armat in functie de inaltime si an de constructie. Tipologiile structurale din legendele hartilor de mai jos au urmatoarea forma: XX_YY_ZZ, unde XX reprezinta materialul de constructie: RC = Reinforced Concrete (cladiri din beton armat) YY reprezinta perioada de constructie, si poate fi PC (PreCode - pana la 1963), LC (LowCode - intre 1963 si 1977), MC (MediumCode - intre 1978 si 1991) sau HC (HighCode - dupa 1991) ZZ reprezinta inaltimea cladirii, si poate fi LR (LowRise: parter - doua etaje), MR (MediumRise: 3-5 etaje) sau HR (HighRise - 6 etaje sau mai mult).

Fig. 16. Distribuția în funcție de numărul de clădiri a tipologiei structurale RC_PC_LR Fig. 17. Distribuția în funcție de numărul de clădiri a tipologiei structurale RC_PC_MR

Fig. 18. Distribuția în funcție de numărul de clădiri a tipologiei structurale RC_PC_HR Fig. 19. Distribuția în funcție de numărul de clădiri a tipologiei structurale RC_LC_LR

Fig. 20. Distribuția în funcție de numărul de clădiri a tipologiei structurale RC_LC_MR Fig. 21. Distribuția în funcție de numărul de clădiri a tipologiei structurale RC_LC_HR

Fig. 22. Distribuția în funcție de numărul de clădiri a tipologiei structurale RC_MC_LR Fig. 23. Distribuția în funcție de numărul de clădiri a tipologiei structurale RC_MC_MR

Fig. 24. Distribuția în funcție de numărul de clădiri a tipologiei structurale RC_MC_HR Fig. 25. Distribuția în funcție de numărul de clădiri a tipologiei structurale RC_HC_LR

Fig. 26. Distribuția în funcție de numărul de clădiri a tipologiei structurale RC_HC_MR Fig. 27. Distribuția în funcție de numărul de clădiri a tipologiei structurale RC_HC_HR

Fig. 28. Distribuția în funcție de numărul de locuințe a tipologiei structurale RC_PC_LR Fig. 29. Distribuția în funcție de numărul de locuințe a tipologiei structurale RC_PC_MR

Fig. 30. Distribuția în funcție de numărul de locuințe a tipologiei structurale RC_PC_HR Fig. 31. Distribuția în funcție de numărul de locuințe a tipologiei structurale RC_LC_LR

Fig. 32. Distribuția în funcție de numărul de locuințe a tipologiei structurale RC_LC_MR Fig. 33. Distribuția în funcție de numărul de locuințe a tipologiei structurale RC_LC_HR

Fig. 34. Distribuția în funcție de numărul de locuințe a tipologiei structurale RC_MC_LR Fig. 35. Distribuția în funcție de numărul de locuințe a tipologiei structurale RC_MC_MR

Fig. 36. Distribuția în funcție de numărul de locuințe a tipologiei structurale RC_MC_HR Fig. 37. Distribuția în funcție de numărul de locuințe a tipologiei structurale RC_HC_LR

Fig. 38. Distribuția în funcție de numărul de locuințe a tipologiei structurale RC_HC_MR Fig. 39. Distribuția în funcție de numărul de locuințe a tipologiei structurale RC_HC_HR

Fig. 40. Distribuția în funcție de numărul de locuitori a tipologiei structurale RC_PC_LR Fig. 41. Distribuția în funcție de numărul de locuitori a tipologiei structurale RC_PC_MR

Fig. 42. Distribuția în funcție de numărul de locuitori a tipologiei structurale RC_PC_HR Fig. 43. Distribuția în funcție de numărul de locuitori a tipologiei structurale RC_LC_LR

Fig. 44. Distribuția în funcție de numărul de locuitori a tipologiei structurale RC_LC_MR Fig. 45. Distribuția în funcție de numărul de locuitori a tipologiei structurale RC_LC_HR

Fig. 46. Distribuția în funcție de numărul de locuitori a tipologiei structurale RC_MC_LR Fig. 47. Distribuția în funcție de numărul de locuitori a tipologiei structurale RC_MC_MR

Fig. 48. Distribuția în funcție de numărul de locuitori a tipologiei structurale RC_MC_HR Fig. 49. Distribuția în funcție de numărul de locuitori a tipologiei structurale RC_HC_LR

Fig. 50. Distribuția în funcție de numărul de locuitori a tipologiei structurale RC_HC_MR Fig. 51. Distribuția în funcție de numărul de locuitori a tipologiei structurale RC_HC_HR

Fig. 52. Distribuția pe județe a venitului mediu și a numărului de întreprinderi active Fig. 53. Distribuția pe județe a numărului de doctori la 1000 locuitori și a numărului de paturi de spital la 1000 locuitori

Acest raport reprezinta volumul elementelor expuse riscului seismic cunoscute la acest moment. Datele care lipsesc si vor fi primite ulterior se vor analiza in raportarile urmatoare. Referințe ECJRC European Commission Joint Research Centre (2013). D2.8.III.12 Data Specification on Natural Risk Zones Technical Guidelines UNISDR (2009). Terminology on Risk Disaster Reduction