MINISTERUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI, COMERȚ ȘI ANTREPRENORIAT

MINISTERUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI, COMERȚ ȘI ANTREPRENORIAT Direcția Generală Comerţ Exterior ÎNDRUMAR DE AFACERI AUSTRIA 2020 Cuprins 1. Profil de ţară...2 2. Economia Austriei. 3 3. Constituirea societăţilor şi reprezentanţelor comerciale.6 4. Sistemul de taxare şi de comerţ..14 5. Programe destinate mediului de afaceri...18 6. Relaţiile economice româno-austriece...26 7. Târguri şi expoziţii internaţionale importante organizate în Austria 28 8. Instituţii şi organizaţii economice în Austria date de contact..28 9. Evenimente economice importante organizate în Austria. 31 10. Alte informaţii utile. 31 11. Biroul de Promovare Comercial-Economică şi Ambasada României în Austria date de contact.. 35 1

1. PROFIL DE ŢARĂ Austria este o republică federală care cuprinde 9 provincii federale (Bundesländer) şi are o suprafaţă teritorială de 83.879 km pătraţi. Austria are graniţă cu Liechtenstein şi Elveţia în vest, Italia şi Slovenia în sud, Ungaria şi Slovacia în est şi Germania şi Republica Cehă în nord. Provinciile federale, cu capitalele respective, sunt: Wien (Viena) cu Viena Niederösterreich (Austria Inferioară) cu Sankt Pölten; Oberösterreich (Austria Superioară) cu Linz; Steiermark (Stiria) cu Graz; Burgenland cu Eisenstadt; Kärnten (Carintia) cu Klagenfurt; Salzburg cu Salzburg; Tirol cu Innsbruck; Vorarlberg cu Bregenz. Populaţia ţării este de 8,9 milioane locuitori, la 31 decembrie 2019, din care aproximativ 1,91 milioane locuiesc în capitala ţării - Viena. Alte oraşe mari, cu populaţie între 50.000-250.000 locuitori sunt Graz, Linz, Salzburg, Innsbruck, Klagenfurt, Sankt Pölten, Villach şi Wels. Creşterea populaţiei în Austria este realizată aproape exclusiv prin imigraţie, deoarece numărul naşterilor anuale este aproximativ identic cu cel al deceselor. Circa 17% din totalul populaţiei este reprezentat de imigranţi, fiind una dintre ţările europene cu cea mai ridicată rată a imigraţiei (după Luxemburg, Estonia şi Cipru). Cei mai numeroşi imigranţi provin din fosta Iugoslavie, urmaţi de Germania, România și Turcia. Numărul declarat al imigranţilor românii se situa în jurul valorii de 123.000 de persoane la finalul lui 2019. Austria este o democraţie parlamentară. Parlamentul este format din două camere: Consiliul Naţional (Nationalrat) şi Consiliul Federal (Bundesrat). Actualul Preşedinte federal al Austriei este Alexander van der Bellen, ales la alegerile prezidenţiale ce au avut loc la data de 4 decembrie 2016. A candidat ca independent, dar a fost sprijinit de Partidul Verzilor. În urma alegerilor parlamentare anticipate din 29 septembrie 2019, Partidul Popular Austriac (ÖVP) a obţinut 37,5% şi a preluat fotoliul de Cancelar federal (Bundeskanzler) şi formarea noului guvern federal austriac. Poziţia de Cancelar federal a fost reocupată începând cu 7 ianuarie 2020 de Sebastian Kurz (ÖVP), iar 2

guvernul este unul de coaliție format din Partidul Popular Austriac (ÖVP), 10 miniștrii și 1 secretar de stat și Partidul Verzilor (Grüne), 4 miniștrii și 1 secretar de stat. Partidele parlamentare sunt: ÖVP (Partidul Popular Austriac) cu 71 de mandate, SPÖ (Partidul Social-Democrat Austriac) cu 40 de mandate, FPÖ (Partidul Libertăţii din Austria) cu 30 de mandate, Grüne (Partidul Verzilor) cu 26 mandate și NEOS (Noua Austrie şi Forum Liberal) cu 15 mandate. Cele 9 landuri austriece sunt conduse de guverne locale, care au în frunte un Guvernator (Landeshauptmann). 2. ECONOMIA AUSTRIEI Austria este o ţară dezvoltată din punct de vedere economic, fapt dovedit şi prin faptul că circa 70,0% din valoarea adăugată brută provine din sectorul terţiar al serviciilor, agricultura şi silvicultura generând doar circa 1,3% din această valoare, restul de 28,8% fiind generat de sectorul secundar al producţiei. Structura este similară cu a statelor EU-27 unde sectorul secundar generează cca.26% şi cel terţiar cca.73% din valoarea adăugată brută. Majoritatea angajaţilor din sectorul serviciilor lucrează în vânzări, servicii publice, sănătate şi educaţie, în timp ce angajaţii din sectorul productiv lucrează în producţia industrială şi construcţii. Majoritatea companiilor sunt mici şi mijlocii. Circa 78 % din companii au sub 10 angajaţi şi numai 1% au peste 250 de salariaţi. Sunt câteva firme multinaţionale austriece, iar pe măsură ce fenomenul de fuziune între firme ia amploare, este posibilă apariţia unor noi firme austriece multinaţionale. Potrivit statisticii austriece, în anul 2019, în Austria, PIB s-a situat la valoarea de 398,52 miliarde euro, iar pe cap de locuitor valoarea acestuia a fost de 44.900 euro. Majorarea reală a PIB a fost de +1,6 % faţă de anul precedent. Creşterile anilor anteriori au fost: +2,4% pentru anul 2018, +2,5 % pentru anul 2017 şi +2,1 % pentru anul 2016. În UE, potrivit indicatorului PIB/cap locuitor, Austria se situează pe locul 4 după Luxemburg, Irlanda şi Olanda. În prognozele făcute publice de Banca Naţională a Austriei se estimează o scădere a PIB-ului de circa 5,5% pentru anul 2020 şi o creștere de circa 5,0% pentru anul 2021. Evoluţia PIB în Austria: Sectorul economic de origine 2005 2008 2017 2018 2019 Agricultură şi silvicultură = Sectorul primar 3.30 4.05 3.95 4.54 4.51 Minerit şi exploatarea carierelor; 43.46 50.13 62.20 65.10 67.93 Industria prelucrătoare Energie, managementul apelor 7.29 8.12 9.71 10.86 10.20 Industria construcţiilor 15.93 18.31 21.52 22.23 24.49 Total sectorul secundar 66.68 76.56 93.42 98.20 102.63 Comerţul en gross şi cu amănuntul 28.42 32.95 40.27 40.99 40.76 3

Hoteluri şi restaurante 10.10 12.08 17.90 19.10 20.23 Transport 10.67 12.27 18.15 18.75 19.40 Informatii si comunicatii 7.92 8.35 11.39 12.03 12.68 Intermedieri financiare 11.62 13.92 13.50 13.69 14.37 Sectorul imobiliar şi activ. 38.64 45.78 64.24 68.54 70.74 activ.comerciale specifice Servicii publice 12.83 14.47 16.56 17.19 17.69 Alte servicii 30.90 35.76 49.81 51.82 53.68 Total sectorul terţiar 151.09 175.58 231.81 242.11 249.55 Valoarea adăugată din toate 221.07 256.19 329.18 344. 48 356. 69 sectoarele Taxe pe bunuri minus subvenţii 24.17 26.55 40.04 41.25 41.83 Produsul Intern Brut (P I B) 245.24 282.74 369.22 386.09 398.52 Datele statistice arată că balanţa comercială la nivelul anului 2019 s-a încheiat cu un deficit de 4,18 miliarde euro, în scădere faţă de anul precedent (- 5,98 mld. euro în 2018, -5,7 mld. euro ȋn 2017, -4,37 mld. euro ȋn 2016). Volumul mărfurilor exportate în 2019 a fost în valoare de 153,79 miliarde euro, ȋn creştere cu +2,5% faţă de 2018, iar importurile au însumat 157,97 miliarde euro, înregistrând o creştere cu +1,2%. Deficitul s-a situat astfel, la nivelul de -4,18 miliarde euro. Austria este o țară cu pondere ridicată a exportului. La nivelul anului 2019 procentul din PIB al mărfurilor exportate a fost de 38,6%, iar al expoerturilor de mărfuri și servicii de 55,7%. Față de anul anterior s-a înregistrat o ușoară scădere, de la valorile de 38,9% la mărfuri și 55,8% la mărfuri și servicii. Principalii parteneri comerciali ai Austriei la nivelul anului 2019 au fost: Germania (32,2% din total), Italia (6,5%), SUA (5,6%), China (4,6%), Elveţia (4,3%), Republica Cehă (3,9%), Franţa (3,5%), Ungaria (3,2%) şi Polonia (3,2%). In continuare zona europeană însumează circa 78,9% din volumul schimburilor comerciale ale Austriei cu un procent de cca. 69,9% pentru ţările din zona UE. Volumul schimburilor comerciale cu ţările situate în Asia se cifrează în jurul valorii procentuale de 11,62% din total, iar cele cu ţările situate în America la 7,46%. Principalele categorii de produse exportate ȋn anul 2019 au fost: vehicule de transport 17,03 mld. euro (+6,2%), produse medicamentoase și farmaceutice 11,25 mld. euro (+20,2%), mașini și echipamente electrice 11,02 mld. euro (-1,8%), mașini și echipamente 9,77 mld. euro (+6,2%), mașini industriale 8,96 mld. euro (-0,6%), produse metalice 8,23 mld. euro (-0,6%), fier şi oţel 7,74 mld. euro (-7,8%), motoare cu combustie 7,27 mld. euro (+3,7%), diverse produse finite 6,95 mld. euro (-3,6%) şi hârtie, carton și articole din acestea 4,26 mld. euro (-1,9%). Principalele categorii de produse importate ȋn anul 2019 au fost: vehicule de transport 18,28 mld. euro (+4,7%), mașini și echipamente electrice 10,75 mld. euro (+2,6%), produse medicamentoase și farmaceutice 9,91 mld. euro (+9,7%), mașini și echipamente 8,77 mld. euro (+1,2%), petrol și produse petroliere 7,95 mld. euro (+1,1%), diverse produse finite 7,51 mld. euro (-0,6%), produse metalice 6,90 mld. 4

euro (+2,1%), îmbrăcăminte și accesorii 6,34 mld. euro (+3,5%), mașini industriale 4,84 mld. euro (+0,9%) și metale neferoase (-3,6%). Suma totală a investiţiilor străine în Austria era estimată la 183,04 miliarde euro la finele anului 2019, ȋn creştere cu 3,8% faţă de 2018. Majoritatea investiţiilor străine din Austria provin din Germania (54,33 mld. Euro), Federaţia Rusă (26,72 mld. euro), Emiratele Arabe Unite (10,85 mld. euro), SUA (10,54 mld. euro), Italia (9,78 mld. euro), Elveţia (11,80 mld. euro), Olanda (7,34 mld. euro), Marea Britanie (5,44 mld. euro) și Franța (5,01 mld. euro). În cursul anului 2019 cele mai mari investiţii străine directe au fost făcute în Austria de ţari precum: Germania (2,26 mld. euro), Japonia (1,64 mld. euro), Federaţia Rusă (1,62 mld. Euro), Luxemburg (1,32 mld. euro) și Olanda (1,01 mld. euro). Cele mai mari exituri au fost ȋnregistrate din ţări precum SUA (-2,30 mld. euro), Marea Britanie (-1,53 mld. euro) și Hong Kong (-0,67 mld. euro). Investiţiile în străinătate ale Austriei la finele lui 2019 însumau 208,81 mld. Euro, din care un procent de cca. 70% sunt direct investiţi în ţările membre UE. Principalele ţări în care s-a investit sunt: Germania (31,38 mld. euro), Olanda (27,87 mld. euro), Luxemburg (14,73 mld. euro), Cehia (13,53 mld. euro), SUA (12,52 mld. euro), România (8,95 mld. euro), Elveţia (8,12 mld. euro), Emiratele Arabe Unite (8,06 mld. euro), Ungaria (6,14 mld. euro), Polonia (6,14 mld. euro), Marea Britanie (5,93 mld. euro) și Slovacia (5,78 mld. euro). În anul 2019 tranzacţiile asimilate investiţiilor străine directe, efectuate de firmele austriece, au vizat în mod deosebit Germania, Emiratele Arabe Unite şi Luxemburg. Rata şomajului a ȋnregistrat o creştere ȋn ultimii ani, ca urmare a imigraţiei, susţin autorităţile austriece. Acestea au luat măsuri pentru stoparea creşterii, astfel ȋncât la finele anului 2017 s-a ȋnregistrat o scădere a ratei şomajului până la 8,5%. Trendul descendent s-a menţinut şi ȋn anul 2018 și 2019, rata şomajului fiind de 7,7%, espectiv 7,4%. Rata inflaţiei După un maxim de 3,3% atins ȋn anul 2011, inflaţia a continuat să scadă, atingând ȋn 2015 nivelul minim de 0,8%. Anul 2016 a marcat o uşoară creştere a ratei inflaţiei la 1,0%, tendinţă continuată şi ȋn 2017 când nivelul a ajuns la 2,2%. Ȋn 2018 rata inflaţiei s-a diminuat din nou uşor, ajungând la 2,0%, iar în 2019 a ajuns la 1,5%. Pentru anul 2020 este estimată o inflaţie tot de 1,5%, iar pentru anul 2021 de 1,6%. Date suplimentare pot fi obţinute accesând pagina de Internet: http://wko.at/statistik/jahrbuch/2020_deutsch.pdf Austria este membră a numeroase organizaţii internaţionale, printre care Organizaţia Mondială a Comerţului (WTO) şi Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD). La finele anului 2019 existau circa 538.507 companii în Austria, având 2.471.648 angajaţi. Majoritatea companiilor sunt mici şi mijlocii. Circa 95 % din 5

companii au sub 100 de angajaţi şi numai 0,04 % au peste 1000 de salariaţi. Sunt câteva firme multinaţionale austriece, iar pe măsură ce fenomenul de fuziune între firme ia amploare, este posibilă apariţia unor noi firme austriece multinaţionale. Statul austriac este prezent prin ÖBAG (Österreichische Beteiligungs AG) ca acţionar în companii austriece importante, din diferite sectoare economice, precum în compania de poştă Österreichische Post AG cu 52,85%, ȋn compania energetică Verbund AG cu 51%, în compania de telefonie Telekom Austria AG cu 28,42 %, în compania minieră GKB-Bergbau GmbH cu 100 %, în compania petrolieră OMV AG cu 31,5 %, în compania de jocuri de noroc Casino Austria AG cu 33,24 %, ȋn compania imobiliară BIG-Bundesimmobiliengesellschaft m.b.h. cu 100%, etc. Alte companii din domeniul infrastructurii, precum Asfinag (societatea de autostrăzi) şi ÖBB (căile ferate austriece) nu fac parte din ÖBAG, chiar dacă sunt deţinute de statul austriac. Turismul joacă un rol important în economia din Austria. În anul 2018 au fost înregistrate în Austria 149,82 milioane înnoptări ale turiştilor (ȋn creştere cu 3,7% faţă de anul 2017), din care 110,43 milioane înnoptăti ale turiştilor străini (în creştere cu 4,2% faţă de anul 2017). Cele mai multe înnoptări s-au înregistrat în provinciile Tirol, Salzburg, Viena, Carintia şi Stiria. Cei mai mulţi turişti provin din Germania, Olanda, Elveţia şi Lichtenstein, Marea Britania, Cehia şi Italia. 3. CONSTITUIREA SOCIETĂŢILOR ŞI REPREZENTANŢELOR COMERCIALE Legislația în vigoare la acest moment în Austria reglementează următoarele tipuri de entități juridice: Persoană Fizică Autorizată (Einzelunternehmen); Societatea cu răspundere limitată (Gesellschaft mit beschränkter Haftung - "GmbH"); Societatea pe acțiuni (Aktiengesellschaft "AG"); Societatea în nume colectiv (Offene Gesellschaft "OG"); Societatea în comandită (Kommanditgesellschaft "KG"); Sucursala pentru societățile comerciale înregistrate în afara Austriei; Societatea europeană (Europäische Gesellschaft "SE"). Persoană Fizică Autorizată (Einzelunternehmen). Este cea mai uzitată forma de desfășurare a unei activități în Austria, permițând persoanelor fizice să abordeze orice formă de activitate economică permisă de lege, inclusiv să angajeze personal în cazul în care consideră necesar. Persoana fizică autorizată răspunde cu bunurile personale pentru obligațiile şi datoriile asumate. Procedura de autorizare presupune parcurgerea următorilor paşi: 6

1. Informarea prealabilă la Camera Economică locală asupra procedurilor juridice şi financiare legate de înfiinţarea societăţii. 2. Declaraţie de înfiinţare a societăţii se completează un formular emis de Camera Economică. Legislația cu privire la exercitarea unei activităţi lucrative (Gewerberecht) diferențiază între trei tipuri de activități economice care pot fi desfășurate pe cont propriu: Activitatea comercială liberă (freies Gewerbe): acest tip de activitate poate fi realizată dacă toate condițiile generale pentru înscrierea în registrul pentru întreprinzătorii pe cont propriu sau meseriași sunt îndeplinite, fără a fi necesară prezentarea unei dovezi de competenţă profesională (Befähigungsnachweis). Lista activităților comerciale libere poate fi consultată la adresa https://www.bmdw.gv.at/services/publikationen/bundeseinheitliche-listeder-freien-gewerbe.html Activitatea comercială reglementată (reglementiertes Gewerbe): acest tip de activitate poate fi realizată dacă toate condițiile generale pentru înscrierea în registrul pentru întreprinzătorii pe cont propriu sau meseriași sunt îndeplinite, dublată de prezentarea unei dovezi de calificare (de ex. certificat de maistru, respectiv de calificare, de şcolarizare sau de experienţă profesională) (Befähigungsnachweis) sau calificări stabilite individual (exceptând activitățile lucrative independente - în acest caz nu sunt necesare diplomele de calificare). Lista activităților comerciale reglementate poate fi consultată la adresa https://www.bmdw.gv.at/services/publikationen/liste-reglementierter- Gewerbe.html Activitatea comercială reglementată parțial (Teilgewerbe): acest tip de activitate poate fi desfășurat in baza unei forme simplificate de dovadă de competenţă profesională. 3. Notificarea la Prefectură a înfiinţării firmei, in vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare sunt necesare următoarele documente: atestat personal de capacitate pentru domeniul respectiv, ȋn cazul activităţilor reglementate - diplome de absolvire şcoală de meserii, şcoală tehnică de specialitate, universitate, etc (cu excepţia profesiunilor libere); certificat de naştere; dovada cetăţeniei austriece sau dovada aplicării reciprocităţii de tratament în ţara de origine, eliberat de prefectură (pentru cetăţenii străini, alţii decât cei din UE); adeverinţă domiciliu stabil; cazier eliberat de Poliţie - nu mai vechi de 3 luni din Austria şi ţara de origine. 7

În cazul în care este angajat un manager pentru conducerea firmei, sunt necesare, pe lângă actele de mai sus, şi următoarele: dovada de la casa asigurărilor sociale că acesta a fost anunţat ca angajat pentru cel puţin 20 de ore pe săptămână; declaraţia angajatului (formular) cu privire la activitatea sa în cadrul firmei. Atât angajatorul cât şi angajatul trebuie să facă dovada că nu sunt excluşi de la exercitarea activităţii respective din cauza unor probleme de insolvabilitate şi nu au săvârşit infracţiuni de ordin financiar. 4. Anunţarea angajaţilor la Casa de Sănătate, imediat după angajare. 5. Anunţarea, în termen de maxim 2 săptămâni de la înfiinţarea societăţii, la Casa de Asigurări Sociale. 6. Anunţarea, în prima lună de funcţionare, la Oficiul Financiar (Finanzamt) şi solicitarea unui cod fiscal. 7. Anunţarea angajaţilor la Oficiul Financiar (pentru impozitare). Societatea cu răspundere limitată (Gesellschaft mit beschränkter Haftung, "GmbH"). Societatea cu răspundere limitată este cea mai populară entitate juridică din Austria. Această formă combină avantajul generat de răspunderea limitată a asociaților cu posibilitatea de a separa activele asociaților de obligațiile asumate de GmbH, respectiv pentru care entitatea răspunde din punct de vedere juridic. Legislația din Austria permite înființarea unei societăți cu răspundere limitata cu un singur asociat şi nu impune nicio restricție asociaților cu privire la cetățenie, sediu sau reședință. O societate cu răspundere limitată poate avea orice obiect de activitate. Dispozițiile privind exercitarea activităților lucrative, libere, reglementate şi parţial reglementate, descrise mai sus se aplica si in cazul societăților cu răspundere limitată. Capitalul social minim necesar pentru înființarea unui GmbH este de 35.000 de euro, sumă din care 17.500 de euro trebuie virați integral la momentul efectiv al înființării (cu anumite excepții suplimentare). Cu toate acestea, legislația din Austria acordă asociaților posibilitatea ca la prima înființare a unui GmbH, să se prevaleze pentru o perioadă de până la 10 ani, de așa numitul privilegiu de înființare (Gründungsprivilegierung), artificiu care permite asociaților să subscrie la momentul înființării efective a societății doar suma de 10.000 de euro, din care să vireze efectiv doar 5.000 de euro (artificiu valabil doar in anumite condiţii). Pentru a beneficia de această facilitate trebuie completat un formular special, obţinut de la Camera Economică a landului unde va fi înființată societatea comercială (Wirtschaftskammer WKÖ). Procedura de ȋnfiinţare presupune parcurgerea următorilor paşi: 1. Informarea prealabilă la Camera Economică locală asupra procedurilor juridice şi financiare legate de înfiinţarea societăţii. 8

2. Declaraţia de înfiinţare a societăţii se completează un formular emis de Camera Economică. 3. Încheierea unui act constitutiv al societăţii, sub forma unui act notarial. Începând cu 1 ianuarie 2018, ȋn cazul ȋn care societatea comercială cu răspundere limitată are un singur asociat şi acesta este şi singurul administrator al societăţii, nu mai există obligaţia ȋncheierii actului constitutiv ȋn formă notarială, fiind suficientă completarea unui declaraţii tip de ȋnfiinţare şi semnarea electronică a acesteia. 4. Constituirea Consiliului de Administraţie şi autentificarea notarială a specimenelor de semnătură ale tuturor membrilor consiliului de administraţie. 5. Depunerea capitalul social într-un cont bancar deschis la o instituție bancară din Austria, înainte de înregistrarea efectivă a societății. 6. Înregistrarea societăţii prin cerere legalizată notarial în Anuarul firmelor din Austria. 7. Notificarea înfiinţării societăţii în vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare. Sunt necesare următoarele documente: extras din Anuarul Firmelor; cazierul managerului şi a tuturor angajaţilor care participă la conducerea societăţii. Toate persoanele rezidente în Austria trebuie să se înregistreze la Poliţie, prin documentul Meldezettel care se obţine de la autoritatea locală. Pentru managerul societăţii, sunt necesare următoarele documente: atestat personal de capacitate pentru domeniul respectiv, diplome de absolvire şcoala de meserii, şcoala tehnică de specialitate, universitate, etc. (cu excepţia profesiunilor libere); certificat de naştere; dovada cetăţeniei austriece sau dovada aplicării reciprocităţii de tratament în ţara de origine, eliberat de prefectură (pentru cetăţenii străini, alţii decât cei din UE); adeverinţă domiciliu stabil; cazier eliberat de Poliţie nu mai vechi de 3 luni; dovada de la casa asigurărilor sociale că acesta a fost anunţat ca angajat pentru cel puţin 20 de ore pe săptămână; declaraţia angajatului (formular) cu privire la activitatea sa în întreprindere. Managerul trebuie să facă dovada că nu este exclus de la exercitarea activităţii respective din cauza unor probleme de insolvabilitate şi nu a săvârşit infracţiuni de ordin financiar. 8. Anunţarea angajaţilor la Casa de Sănătate. 9

9. Anunţarea, în termen de maxim două săptămâni la Casa de Asigurări Sociale. 10. Anunţarea, în prima lună de funcţionare la Oficiul Financiar şi solicitarea unui cod fiscal. 11. Anunţarea angajaţilor la Oficiul Financiar (pentru impozitare). Societatea pe acțiuni (Aktiengesellschaft, "AG"). Societatea pe acțiuni are personalitate juridică proprie, asumându-şi drepturi și obligații în nume propriu, acționarii săi nerăspunzând patrimonial pentru obligațiile asumate de AG. Capitalul social minim legal al unui AG este de 70.000 de euro şi cel puţin un sfert din această sumă trebuie plătită ȋn numerar la momentul la care entitatea juridică este înființată. Organele de conducere ale unui AG sunt (i) Consiliul de administraţie, (ii) Consiliul de supraveghere şi (iii) Adunarea generală a acţionarilor. Consiliul de administraţie trebuie să fie format din minim 3 persoane. Înfiinţarea unui AG implică obligativitatea încheierii actului constitutiv în forma autentică (Notariatsakt), urmată de numirea primului consiliului de supraveghere, organizarea Adunăii constitutive a Consiliului de supraveghere, ȋn vederea numirii președintelui Consiliului de supraveghere, precum şi a Consiliului de Administrație, raportul de înființare a societatii pe acțiuni de către fondatori/acționari, raportul de audit al membrilor Consiliului de administrație și al Consiliului de supraveghere, autentificarea notarială a specimenelor de semnătură ale tuturor membrilor Consiliului de administraţie și a Consiliului de supraveghere, depunerea capitalul social într-un cont bancar deschis la o instituție bancară din Austria şi ȋnregistrarea societăţii prin cerere legalizată notarial în Anuarul firmelor din Austria. Ulterior trebuie parcuşi aceeaşi paşi ca şi la GmbH pentru notificarea înfiinţării societăţii. Societatea în nume colectiv (Offene Gesellschaft, "OG"). Societatea în nume colectiv este o altă entitate juridică, constituită de cel puțin două persoane fizice sau entități juridice. În general, nu este posibilă limitarea răspunderii partenerilor faţă de creditorii OG-ului, aceștia răspunzând nelimitat cu bunurile personale pentru obligațiile asumate de OG. Spre deosebire de celelalte entități descrise mai sus, societatea în nume colectiv poate fi înființata fără niciun fel de capital inițial. Societatea în nume colectiv dobândește personalitate juridică la momentul înregistrării la registrul comerțului competent din Austria. Pentru activităţile reglementate este obligatorie existenţa unei dovezi a calificării respective. Pentru înființarea unui OG, sunt necesare: acordul partenerilor pentru constituirea OG-ului în formă verbală sau scrisă (de preferință), specimenele de semnătură ale tuturor persoanelor autorizate să reprezinte OG-ul, ȋnregistrarea la Registrul Comerțului din Austria. Societatea în comandită (Kommanditgesellschaft, "KG"). Societatea în comandită este o entitate comercială administrată sub nume propriu, în care răspunderea față de creditori este limitată la o anumită sumă pentru o parte a partenerilor (Kommanditist - comanditar sau partener limitat), cu mențiunea că răspunderea pentru ceilalți parteneri (comanditaţi) este nelimitată. Societatea în 10

comandită dobândește personalitate juridică la momentul înregistrării la registrul comerțului competent din Austria. Pentru activităţile reglementate este obligatorie existenţa unei dovezi a calificării respective. Pentru înființarea unui KG, sunt necesare: acordul partenerilor pentru înființarea KG-ului în formă verbală sau scrisă (de preferință), specimenele de semnătură ale tuturor persoanelor autorizate să reprezinte KG-ul, ȋnregistrarea la Registrul Comerțului din Austria. Sucursala/reprezentanţa pentru societățile comerciale înregistrate în afara Austriei. O alta opțiune la dispoziția cetățenilor români care intenționează să lanseze o afacere în Austria, este deschiderea unei sucursale ("Zweigniederlassung"), ca entitate independentă din punct de vedere economic şi geografic, însa nu şi din punct de vedere legal, a unei societăţi comerciale înmatriculate în afara Austriei. Una dintre particularitățile sucursalei potrivit legislației din Austria este că numele unei sucursale este acelaşi cu numele societății - mamă, urmată de încheierea "Zweigniederlassung". Efectele pieţei interne şi ale spaţiului economic european SEE (UE inclusiv Islanda, Liechtenstein şi Norvegia) fac ca şi procesul de deschidere a unei reprezentanţe să fie diferit în funcţie de unde provine firma-mamă, adică din spaţiul economic european SEE, sau din celelalte state ale lumii. Sucursala trebuie să fie constituită înainte de înregistrarea la registrul comerțului competent, în sensul că societatea mamă trebuie să adopte decizia de înființare a sucursalei înainte de înregistrarea efectivă a acesteia. Dovezile corespunzătoare înființării sucursalei trebuie să fie puse la dispoziția registrului comerțului din Austria. A. Înscrierea în Anuarul firmelor 1. Pentru firme din SEE este nevoie de următoarele documente: documentele privind constituirea firmei (actul constitutiv), în traducere autorizată; extras la zi din Registrul firmelor, în original sau în copie legalizată, privind compania care deschide reprezentanţa. În cazul în care nu este prezentat respectivul extras, se va înainta un alt document privind numirea persoanei de conducere, precum şi o adeverinţă care să ateste existenţa purtătorului de drept (al companiei care deschide reprezentanţa); cerere tip de deschidere a unei reprezentanţe adresată Anuarului firmelor din cadrul Curţii Comerciale; alte documente care să ateste intenţie reală de deschidere a unei reprezentanţe (de exemplu: contract de închiriere spaţiu); adeverinţă de la circumscripţia financiară privind plata impozitelor şi a taxelor; declaraţie tip a persoanelor din cadrul organelor împuternicite ale companiei cu specimen de semnătură, autentificată notarial; 11

Nu este cerută în mod obligatoriu numirea în conducere a unei persoane care să aibă rezidenţa în Austria. 2. Pentru firme din celelalte state este nevoie de aceleaşi documente de mai sus, cu menţiunea că cel puţin o persoană din conducerea societăţii trebuie să aibă rezidenţa în Austria. B. Dreptul de administrare 1. Pentru firme din SEE. În cazul în care reprezentanţa va avea o activitate de prestări servicii, este necesară o autorizaţie pentru această activitate, care va fi eliberată de Autoritatea de prestări servicii din cadrul primăriei, din zona în care urmează să îşi desfăşoare activitatea. În termen de maximum trei luni, respectiva autoritate va înscrie reprezentanţa în Registrul de prestări servicii şi va elibera un extras din acest registru. Pentru obţinerea respectivei autorizaţii este necesară numirea în conducerea firmei a unui specialist din domeniul în care îşi va desfăşura activitatea reprezentanţa. Specialistul trebuie să îndeplinească cerinţele domeniului respectiv şi să aibă domiciliul în ţările SEE. Documentele care sunt necesare la înscrierea reprezentanţei în Registrul de prestări servicii sunt următoarele: extras la zi din registrul firmelor; documente personale ale managerului (act de naştere, documente de identitate, cetăţenie, certificat căsătorie şi de pregătire profesională); cazierul managerului, precum şi al tuturor angajaţilor care au influenţă asupra procesului de conducere; semnarea unui formular existent la Registrul de prestări servicii prin care managerul, precum şi toţi angajaţii care au influenţă asupra procesului de conducere declară individual, pe propria răspundere, că în ultimii trei ani nu au avut probleme de insolvabilitate în Austria sau în străinătate. 2. Pentru firme din celelalte state, trebuie derulată aceeaşi procedură ca cea de mai sus, cu aceleaşi documente, cu menţiunea că în cazul în care o persoană nu aparţine SEE trebuie să prezinte şi un permis de muncă eliberat de Serviciul pieţei muncii. Societatea Europeană (Europäische Gesellschaft, "SE"). Societatea europeană este o formă de societate juridică supranațională, reglementata prin Regulamentul (CE) nr. 2157/2001 al Consiliului UE din 8 octombrie 2001, privind statutul societății europene. Regulamentul stabilește un minim pentru capitalul social al SE-ului de cel puțin 120.000 de euro. Denumirea unei Societăți Europene 12

trebuie să includă la început sau la sfârșit abrevierea SE, aceasta abreviere fiind rezervată exclusiv societăților europene. O societate europeană poare fi înființată de către societăți deja existente, însa nu de către persoane fizice. Avantajul acesteia, în comparație cu alte forme de societăți este internaționalitatea sa. Relocarea atât a centrului administrativ, cat și a sediul social în cadrul Uniunii Europene este posibilă fără nicio restricție. Datorită acestui aspect, conducerea SE-ului are posibilitatea de a reacționa flexibil la schimbările relevante ale condițiilor privind localizarea în cadrul UE. Pentru ca o societate comercială să poată desfăşura o activitate comercială pe teritoriul Austriei, de regulă, are nevoie de o licenţă comercială (Gewerbeberechtigung) conform Legii Comerţului (Gewerbeordnung). Există o serie de activităţi reglementate care necesită o astfel de licenţă. O listă a acestora se găseşte la adresa: https://www.bmdw.gv.at/services/publikationen/liste-reglementierter- Gewerbe.html Departamentul Drept Comercial din cadrul Ministerului Federal al Digitalizării şi Afacerilor Economice are ȋn responsabilitate emiterea acestor licenţe (post.i7@bmdw.gv.at). De obicei este solicitat un certificat de competenţă pentru a dovedi că persoana care va desfăşura activitatea comercială îndeplineşte anumite criterii de pregătire şi experienţă în domeniu. Se poate obţine, de la caz la caz, o exonerare de la prezentarea acestui certificat de competenţă. Fiind îndeplinite condiţiile de mai sus şi pe baza unei simple notificări, se poate începe activitatea. Dacă activitatea comercială este condusă de o corporaţie, este necesar să se numească o persoană care îndeplineşte condiţiile de competenţă ale tipului de afaceri care trebuiesc desfăşurate. În cazul desfăşurării activităţii într-o fabrică, trebuie obţinută o licenţă industrială. Autoritatea Comerţului care eliberează această licenţă industrială impune reguli care trebuie respectate de proprietarul fabricii. Chiar după eliberarea licenţei industriale, autorităţile pot impune condiţii suplimentare, dacă au apărut noi reglementări privind mediul înconjurător şi securitatea muncii. Există norme stricte privind poluarea fonică, de mediu, protecţia angajaţilor, interferenţa cu vecinii fabricii. Încălcarea prevederilor legii comerciale şi industriale constituie contravenţie şi se pedepseşte de autorităţile administrative. Mai mult, firmele competitoare pot acţiona pentru oprirea sau încetarea activităţii altei firme în caz de nerespectare a prevederilor legii comerciale, în baza Legii concurenţei neloiale. 13

4. SISTEMUL DE TAXARE ŞI DE COMERŢ Taxarea corporaţiilor. Corporaţiile, ȋn particular AG, SE şi GmbH, sunt supuse plăţii unui impozit pe profit. Cota impozitului pe profit este de 25% și este percepută la nivelul companiei. Există o cotă minimă de impozit pe profit ce trebuie plătită trimestrial de fiecare companie, chiar dacă nu realizează profit. Această cotă este de 437,50 Euro pentru GmbH, 875 Euro pentru AG şi 1.500 Euro pentru SE, ceea ce conduce la o taxă anuală de 1.750 Euro pentru GmbH, 3.500 Euro pentru AG şi 6.000 Euro pentru SE. Companiile de tip GmbH înfiinţate după 30 iunie 2013 beneficiază de facilitatea de a plăti în primii 5 ani de la înfiinţare numai o taxă anuală de 500 Euro, iar în următorii 5 ani de 1.000 Euro, după care au obligativitatea de a plăti întreaga valoare. Anul de impozitare îl constituie anul calendaristic. Data până la care societăţile comerciale depun declaraţiile referitoare la veniturile obţinute este 31 martie, din anul următor. Pierderea fiscală se poate reporta în anii fiscali următori, dar ea nu poate acoperi decât maximum 75% din profitul anului curent, pentru restul de 25% trebuind să se plătească impozit pe profit. Plata impozitului se realizează anticipat, în patru tranşe egale, la 15 februarie, 15 mai, 15 august şi 15 noiembrie, în conformitate cu o evaluare emisă de autorităţile financiare care, în general, se bazează pe nivelul sumei anului precedent, la care se adaugă o ajustare de 4%. In Austria este posibilă taxarea la nivel de grup pentru companiile care decid să se afilieze financiar. Taxa pe dividende este de 27,5% și se reține din dividende. O serie de cheltuieli precum: amortizarea şi deprecierea mijloacelor fixe, costurile de finanţare a datoriilor pentru achiziţia de acţiuni, provizioanele, taxele operaţionale, dobânzile, salariile sunt deductibile ȋn condiţiile specificate de lege. Austria are incheiate tratate de evitare a dublei impuneri cu mai multe state ale lumii, printre care şi România, pentru a preveni impozitarea dublă a aceloraşi venituri. Taxarea persoanelor fizice. Persoanele fizice cu rezidenţa ȋn Austria au obligaţia plăţii unui impozit de venitul global (cel realizat ȋn Austria şi ȋn afara acesteia). Persoanele care nu au rezidenţa ȋn Austria au obligaţia plăţii unui impozit de venitul realizat ȋn Austria. Există 7 categorii de venituri conform legislaţiei austriece, ȋmpărţite ȋn două categorii: venituri comerciale (venituri din agricultură şi silvicultură, venituri din activităţi independente, venituri din operaţiuni comerciale) şi venituri non-comerciale (venituri din salarii, venituri din investiţii, venituri din chirii şi ȋnchirieri, alte venituri). După ȋnsumarea tuturor veniturilor obţinute ȋntr-un an fiscal şi eliminarea deducerilor acceptate prin legislaţie, se obţine venitul impozabil, căruia i se aplică o taxă pe venit progresivă. Veniturile anuale sub 11.000 euro nu se impozitează. Incepând cu 2016 cotele de impozitare progresivă sunt: 14

11.000-18.000 euro 25%, 18.000-31.000 euro 35%, 31.000-60.000 euro 42%, 60.000-90.000 euro 48%, 90.000-1.000.000 euro 50%, peste 1.000.000 euro 55%. Persoană Fizică Autorizată (Einzelunternehmen) este taxată folosind acelaşi regim de taxare ca cel al persoanelor fizice. Taxarea parteneriatelor (OG şi KG). Parteneriatele sunt acorduri contractuale ȋntre două sau mai multe persoane, care au agreat să exercite activități economice sub un nume de societate comună care apare ca o persoană juridică unică în relațiile juridice cu terţi, dar care nu are propria sa personalitate juridică. Ȋn cadrul parteneriatului cel puţin unul dintre parteneri are răspundere nelimitată ȋn relaţie cu creditorii companiei. Parteneriatele nu fac ele ȋnsele obiectul impozitului pe venit, dar profitul sau pierderea ȋnregistrată de un parteneriat este atribuită direct partenerilor şi contorizată corespunzător ȋn declaraţiile de impozit pe venit ale acestora ca persoane fizice. Taxa pe valoarea adăugată. Taxa pe valoarea adăugată (Mehrwertsteuer (Mwst)) în Austria este în prezent de 10 % la alimente şi servicii prestate de restaurante, cu excepţia băuturilor alcoolice şi sucurilor obţinute industrial, la cărţi, medicamentel şi ȋnchirieriea de locuinţe pentru uz personal, de 13% pentru anumite aminale vii, furaje de animale, timbre, bilete de intrare la evenimente sportive, servicii de cazare şi servicii culturale şi 20 % pentru toate celelalte produse. Austria a adoptat legislaţia de aplicare a directivelor UE privind folosirea TVA în piaţa comună. Potrivit acestei legi, firmele austriece pot livra bunuri şi servicii către parteneri din alte ţări membre UE fără a plăti taxa TVA din Austria, cu condiţia ca primitorul produselor sau serviciilor să aibă un număr de identificare TVA (UID). Similar, firme din ţări membre UE pot livra în Austria fără plata TVA, dacă firma austriacă este deţinătoare de UID. În acest caz, firma austriacă trebuie să plătească taxa TVA, a produsului sau serviciului, către autorităţile fiscale din Austria la revânzarea acestuia. Taxa pe valoarea adăugată este suportată de consumatorul final. Companiile pot să deducă taxa pe valoarea adăugată platită pentru toate bunurile şi serviciile achiziţionate pentru nevoile firmei din taxa pe valoarea adăugată colectată la vânzările de bunuri şi servicii proprii. Lunar, sau trimestrial dacă vânzările anuale nu depăşesc 100.000 euro, companiile trebuie să depună declaraţii cu privire la diferenţa dintre taxa pe valoarea adăugată colectată şi dedusă şi să plătească sau să solicite returnarea diferenţelor rezultate. Exportul ȋn Austria şi regimul vamal. Prevederile vamale ale Uniunii Europene sunt în vigoare în Austria de la 1 ianuarie 1995, de când aceasta a devenit stat membru UE. Austria, respectă reglementările Uniunii Europene ȋn ceea ce priveşte regulile de import şi regimul vamal al Comunităţii Europene. Totodată, ca membru al UE, Austria trebuie să aplice acordurile bilaterale şi multilaterale încheiate de UE cu terţe ţări. 15

Potrivit principiului libertăţii de mişcare a produselor, nu se aplică taxe vamale asupra bunurilor, atât industriale cât şi agricole, între statele membre UE. Din raţiuni pur statistice se înregistrează, însă, operaţiunile comerciale. În general, produsele care intră pe piaţa UE sunt supuse taxelor vamale europene potrivit tarifului vamal european. În ceea ce priveşte exportul de produse, la anumite produse este necesară obţinerea unei licenţe de export. Atât UE cât şi ţările membre fac parte din Organizaţia Mondială a Comerţului (WTO) care a fost înfiinţată la 1 ianuarie 1995. WTO este instituţia administrativă şi de luare a deciziilor, având ca bază prevederile GATT 1994. Tariful Vamal European şi Sistemul Tarifar Armonizat au fost adaptate potrivit prevederilor GATT 1994. Reglementările de comerţ exterior ale Uniunii Europene sunt aplicabile şi Austriei. Totuşi, sub incidenţa Legii Comerţului Exterior (Aussenhandelsgesetz 1995), pot fi restricţionate importurile şi exporturile din alte ţări cu excepţia celor din UE. Ministerul Federal al Digitalizării şi Afacerilor Economice poate emite reglementări care menţionează că exportul sau importul anumitor produse se va face cu obţinerea unor licenţe. Asemenea restricţionări au ca bază motive economice sau legale. Încălcarea unor astfel de reglementări poate avea drept consecinţă acţionările în justiţie. Condiţiile privind transferul de înaltă tehnologie sunt prevăzute atât de Legea austriacă a Comerţului Exterior cât şi de Reglementările privind Dubla Utilizare (Dual-Use Regulation) ale UE, acestea din urmă înlocuind Lista COCOM din 1995. Prevederile Convenţiei Naţiunilor Unite privind contractele internaţionale de vânzare a produselor (UNCITRAL Sales Law - UN-Kaufrecht) se aplică în marea majoritate a contractelor încheiate între firmele austriece şi cele străine şi ele prevalează asupra prevederilor Codului civil austriac. În cadrul pieţei interne europene nu există taxe vamale. Totuşi, unele reguli specifice de import se pot aplica ȋn cazul unor categorii speciale de produse, precum: fier şi oţel, produse agricole, produse textile, materiale de război, produse cu dublă utilizare. Informaţii detaliate privind cotele la importuri de produse, licenţe de import şi alte aspecte comerciale pot fi obţinute de la Ministerul Federal al Digitalizării şi Afacerilor Economice (Bundesministerium für Digitalisierung und Wirtschaftsstandort), adresa Stubenring 1, 1010 Wien, Tel: +43-1- 711 00-0, Fax: 43-1- 713 7995, E-mail:service@bmdw.gv.at, Internet: www.bmdw.gv.at). Unele cerințe importante legate de produsele ce pătrund pe piața austriacă sunt reglementate prin norme. Informații suplimentare găsiți pe site-ul Institutului austriac de normare https://www.austrian-standards.at/home/. Austria este o ţară dezvoltată din punct de vedere economic, standardul de viaţă este ridicat, de aceea şi cerinţele consumatorilor sunt ȋn general foarte ridicate. Calitatea şi prezentarea produselor este foarte importantă. De asemenea, livrarea la timp, conformă cu mostrele prezentate, precum şi asigurarea rapidă a 16

pieselor de schimb şi a service-ului, dacă este cazul, sunt foarte importante pentru o relaţie comercială de lungă durată. Stabilirea de către o firmă românească a unor relații comerciale cu o firmă austriacă este favorizată de existența unei recomandări de la o persoană/partener de afaceri cunoscut firmei austriece, de contactul direct face-to-face cu reprezentanții firmei austriece, de existența unui reprezentant permanent în Austria (agent comercial) al firmei românești. Există mai multe canale de distribuție ce pot fi utilizate de firmele românești care doresc să pătrundă pe piața austriacă: vânzări către firmele specializate în activități de import/export; vânzări către firmele de distribuție en-gros ; vânzări către firmele de comerț en-detail; vânzări directe către firme din diferite sectoare economice (industrie, construcții, turism, etc.); participarea la licitații publice de achiziție de produse și servicii; distribuția prin agenți comerciali austrieci; deschiderea unei filiale/înființarea unei firme în Austria care să se ocupe de marketing și vânzare. Informații despre firmele existente în Austria, sectoarele de activitate în care activează și produsele și serviciile pe care le oferă puteți obține de la Camera Economică Federală a Austriei (Wirtschaftskammer Österreich) https://firmen.wko.at/web/searchcomplex.aspx?branche=23937&standortname=öst erreich sau de pe site-urile cu informaţii comerciale: http://www.herold.at, https://compass.at/de, https://www.wlw.at, http://www.creditreform.at/index.html Licitațiile publice sunt organizate prin intermediul unor firme specializate. Orice firmă românească poate participa la licitație în mod direct prin depunerea unei oferte sau ca subcontractor. Informații despre licitațiile publice organizate în Austria se pot obține de la www.auftrag.at, www.bbg.gv.at, www.big.at/ausschreibungen/. Informații suplimentare despre distribuția prin agenți comerciali sunt disponibile la Asociația Federală a Agenților Comerciali https://www.wko.at/content.node/branchen/oe/handelsagenten/startseite_comm ercial_agents.html. La adresa http://register.handelsagenten.at/en/index.html există o bază de date a agenților comerciali din Austria. Recomandări cu privire la oferte, contracte, facturi. Pentru derularea fără probleme a relației comerciale cu firme austriece, vă recomandăm: oferta trebuie să conțină următoarele informații: descrierea exacta a mărfii, prețul, inclusiv reducerile acordate, în EUR sau USD, condițiile de livrare conform Incoterms (utilizate cu precădere DDP, DDU și CIF), termenul de 17

livrare, cantități maxime livrabile, durata de valabilitate a ofertei, broșuri publicitare ilustrate, mostre de produs; oferta trebuie redactată în limba germană sau engleză; după lansarea comenzii, firmele austriece așteaptă o confirmare a comenzii de la furnizor. Dacă în comandă s-au modificat condițiile ofertei, furnizorul trebuie să le confirme în mod explicit; contractul poate fi încheiat în scris (varianta recomandată), dar și verbal, exprimând voința liber exprimată a celor două părți; contractul trebuie să conțină informații explicite despre: condițiile de livrare și transferul proprietății asupra bunurilor livrate (conform Incoterms), condițiile și termenele de plată, penalizările în caz de neplată la termenele stabilite, modalitățile de asigurare a bunurilor livrate și de garantare a plăților; factura va conține toate informațiile necesare, în conformitate cu legislația în vigoare. Dacă beneficiarul are cod valid ca plătitor de TVA, verificările se pot face folosind http://ec.europa.eu/taxation_customs/vies/vatresponse.html, factura se poate emite fără TVA. Sectoare de interes pentru exporturi către piaţa austriacă. Sectoare cu potenţial pentru exporturile româneşti către piaţa austriacă sunt: Industria constructoare de mașini (inclusiv electrotehnică) - Sunt avute în vedere investiții ȋn industria austriacă pentru retehnologizare, eficiență energetică, smart metering, digitalizare, etc.; Industria textilă și pielărie Austria ȋnregistrează deficit comercial pentru produse de încălțăminte și marochinărie, confecții și tricotaje; Cercetare și dezvoltare (IT, ind.farmaceutică, nanotehnologii, ind.creative) - Potențial de colaborare și oferire de servicii și echipamente. Austria a investit 3% din PIB în R&D începând cu 2015 și se are ȋn vedere atingerea pragului de 3,76% pentru anul 2020; Construcții - servicii în domeniul construcțiilor, materiale de construcții În Austria sunt avute în vedere investiții în infrastructură (feroviară, rutieră), clădiri noi, reabilitări; 5. PROGRAME DESTINATE MEDIULUI DE AFACERI Austria are un sistem cuprinzător, la nivel naţional şi local, de ȋncurajare a mediului de afaceri şi de stimulare a investiţiilor şi exporturilor. Măsurile concrete diferă funcţie de zona geografică, numărul de locuri de muncă create, tehnologia utilizată şi alţi factori. Aceste măsuri pot consta ȋn granturi şi subvenţii acordate ȋn numerar, garanţii guvernamentale pentru creditele acordate, credite cu dobânzi subvenţionate, atât pentru IMM-uri şi ȋntreprinderi mari cât şi pentru start-up-uri. 18

Unele dintre principalele facilităţi oferite mediului de afaceri sunt: Legislaţie atractivă pentru holdingurile cu sediul ȋn Austria - transferul profiturilor din subsidiarele străine fără impozitare ȋn Austria, taxare de grup, cheltuielile cu dobânzile la ȋmprumuturile luate pentru achiziţionarea de acţiuni la societăţi terţe sunt deductibile, provizioanele sunt deductibile fiscal, dividendele şi câştigurile de capital din subsidiarele străine sunt netaxabile ȋn general datorită acordurilor de evitate a dublei impuneri; Capital social redus la înființarea primei societăți comerciale de tip SRL (GmbH) în Austria reducerea valorii minime a capitalului social care trebuie subscris la înființare de la 35.000 EUR la 10.000 EUR. După 10 ani de funcționare capitalul social trebuie majorat la 35.000 EUR. Obligativitatea de a depune la înființare numai 5.000 EUR, adică jumătate din valoarea capitalului social subscris. In primii 10 ani de funcționare capitalul social vărsat trebuie să ajungă la valoarea de 10.000 EUR ; Se oferă firmelor ȋnfiinţate ȋn Austria (cu capital autohton sau străin) diferite tipuri de finanţări directe, credite cu dobânzi subvenţionate, garantarea creditelor, atât pentru IMM-uri şi ȋntreprinderi mari cât şi pentru start-up-uri. Mai jos sunt prezentate tipurile de finanţări care pot fi acordate: Nr. crt. Denumire Descriere Cine/ce poate fi finanţat Valori 1 AWS erp Credit de ȋnfiinţare Acordarea de credite cu dobândă redusă la ȋnfiinţarea/achiziţionar ea unei societăţi comerciale mici (max 6 ani existenţă), modernizare, extindere Socieţăţi comerciale mici: - pentru investiţii iniţiale la ȋnfiinţare), pentru modernizare, pentru extindere 10.000 EUR 500.000 EUR Acordat pe o perioadă de 6-10 ani, cu 1 an perioadă de graţie 2 AWS erp Credite mici Acordarea de credite cu dobândă redusă (subvenţionată) pentru modernizare, pentru extindere Socieţăţi comerciale mici: pentru modernizare, pentru extindere 10.000 EUR 500.000 EUR Acordat pe o perioadă de 6-10 ani, cu 1 an perioadă de graţie 3 AWS IMM Programul de creştere Acordarea de credite cu dobândă redusă (subvenţionată) pentru anumite tipuri de activităţi IMM: - dezvoltarea de produse şi servicii inovative, punerea ȋn practică a rezuktatelor 300.000 EUR 30.000.000 EUR Acordat pe o perioadă de 6-10 ani, cu 2-3 ani 19

cercetării, adaptarea la noile tehnologii, modernizare şi expansiune, investiţii directe ȋn străinătate, ȋnfiinţarea şi extinderea centrelor de afaceri şi de inovare, achiziţia de acţiuni/părţi sociale ȋntr-o altă societate comercială perioadă de graţie. Pentru infrastructură până la 15 ani, cu 5 ani perioadă graţie 4 AWS erp Programul regional Acordarea de credite cu dobândă redusă (subvenţionată) Firme cu locaţie de afaceri ȋn Austria care fac investiţii ȋn regiuni periferice şi ȋn zone industriale vechi 300.000 EUR 30.000.000 EUR Acordat pe o perioadă de 6-10 ani, cu 2-3 ani perioadă de graţie. Pentru infrastructură până la 15 ani, cu 5 ani perioadă graţie 5 AWS erp Programul de turism Acordarea de credite cu dobândă redusă (subvenţionată) pentru investiţii ȋn turism - ȋn special ȋn domeniile vacanţe active, de aventură, facilităţi spa, turism de sănătate Firme cu activitate de turism: investiţii noi, modernizare catering şi cazare, construire, extindere zone spa, cladiri noi cu cel puţin 30 camere 350.000 EUR 30.000.000 EUR Acordat pe o perioadă de 6-17 ani 6 AWS Finanţare costuri salariale Subvenţionarea costurilor salariale pentru 3 angajaţi cu program normal sau partial se returnează contribuţiile angajatorului la salarii Start-up-uri inovatoare nu mai vechi de 5 ani Subvenţionarea costurilor salariale (contribuţii angajator): 100% primul an, 67% al doilea an, 33% al treilea an 7 AWS Prima de capital de risc Subvenţionarea capitalului investit: participaţii la capitalul social, alte tipuri de participaţii cu condiţia să fie puse la dispoziţie pentru cel puţin 3 ani Start-up-uri inovatoare Până la 20% din suma investită, max 50.000 EUR 8 AWS AplusB Scale-up Subvenţie pentru incubatoare de afaceri Firme cu activitate ȋn domeniul cercetării, Până la 70% din costurile eligibile, 20