3.2.2009 C 27/75 4.7 Comitetul solicită Comisiei un sistem automatizat de respectare a obligațiilor, în cadrul căruia să se prevadă o amendă pentru statele membre în cazul depășirii cotei de emisie stabilite. 4.8 De asemenea, în termeni de distribuire echitabilă din punct de vedere geografic a proiectelor, textul de la articolul 4 alineatul (1) litera (c) nu este suficient de specific în privința aplicării măsurilor la achiziționarea de credite. 4.9 Pentru aplicarea acestei decizii, Comisia ar trebui să pună la dispoziția statelor membre direcții de acțiune, instrumente și măsuri. În acest sens un bun început ar putea fi un ghid cu exemple de succes deja aplicate în UE. 4.10 În vederea atingerii obiectivului stabilit de această decizie, se recomandă statelor membre să utilizeze fondurile structurale și de coeziune în proiecte care să nu conducă și chiar să reducă emisiile de gaze cu efect de seră. 4.11 Întrucât în următoarea perioadă de alocare, între 2013 și 2020, se prevede pentru instalațiile cuprinse în sistemul UE ETS licitarea cotelor de emisie, se vor obține astfel fondurile necesare reducerii de emisii de gaze cu efect de seră pentru sectoarele UE non-ets. O parte din fondurile astfel obținute ar trebui să fie orientate către sectoarele economice care depun eforturi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, ca stimulente. Cealaltă parte ar trebui să se constituie într-un fond de solidaritate cu țările în curs de dezvoltare și să fie distribuită acestora pentru acțiuni de adaptare la schimbările climatice. Bruxelles, 9 iulie 2008 Președintele Comitetului Economic și Social European Dimitris DIMITRIADIS Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și de modificare a Directivelor 85/337/CEE și 96/61/CE ale Consiliului, a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 COM(2008) 18 final 2008/0015 (COD) (2009/C 27/17) La 8 februarie 2008, în conformitate cu articolul 175 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, Consiliul a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la: Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și de modificare a Directivelor 85/337/CEE și 96/61/CE ale Consiliului, a Directivelor 2000/60/EC, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006. Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 4 iunie 2008. Raportor: dl WOLF. În cea de a 446-a sesiune plenară, care a avut loc la 9 și 10 iulie 2008 (ședința din 9 iulie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 138 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 4 abțineri. Cuprins: 1. Concluzii și recomandări 2. Introducere 3. Propunerea Comisiei 4. Observații generale 5. Observații specifice 1. Concluzii și recomandări 1.1 Captarea și stocarea pe termen lung (CSC) a dioxidului de carbon (CO 2 ) eliberat la utilizarea (arderea) combustibililor fosili ar contribui substanțial la combaterea schimbărilor climatice. De aceea, această tehnologie ar trebui dezvoltată mai rapid si utilizată cât mai curând posibil. 1.2 Comitetul salută directiva propusă de Comisie, ca fiind o condiție preliminară pentru dezvoltarea și utilizarea CSC, și sprijină în mare parte conținutul acesteia. 1.3 Directiva abordează cele mai importante aspecte și stabilește dispoziții pentru tratarea acestora. Sunt acoperite în special chestiunile privind siguranța oamenilor și a mediului, împreună cu responsabilitățile conexe, contribuind astfel la asigurarea acceptării din partea publicului a directivei și la abordarea preocupărilor cetățenilor legate de mediu.
C 27/76 3.2.2009 1.4 Dezvoltarea lanțului general de valoare adăugată CSC, respectiv captarea, transportul și stocarea CO 2 rămâne într-o fază de început, iar în unele cazuri într-o fază de explorare. Dispozițiile directivei trebuie să ia acest lucru în considerare, fiind necesare anumite ajustări în unele domenii. 1.5 Pentru a permite o punere în aplicare rapidă a proiectelor inițiale, unele secțiuni ale directivei ar trebui modificate, pentru a le face mai ușor de utilizat atât de către autoritățile naționale relevante, cât și de întreprinderile dispuse să facă investiții, asigurându-se astfel o certitudine a planificării și un stimulent pentru a acționa. Acest lucru este valabil, de exemplu pentru clarificarea chestiunilor privind răspunderea, ca și a naturii și volumului plăților aferente garanțiilor financiare. un element în direcția obiectivului de a realiza cadrul tehnic, economic și de reglementare necesar pentru a face posibilă aplicarea CSC în mod ecologic. În primul rând este vorba de cadrul de reglementare, respectiv de temeiul juridic constituit de articolul 175 alineatul (1) din Tratatul de instituire a Comunității Europene. În afară de aceasta, prin această propunere se urmărește simplificarea procedurilor juridice și administrative pentru autoritățile UE sau pentru autoritățile naționale. 3.3 Dispozițiile existente deja, cum ar fi cele din Directivele 96/61/CE, 85/337/CEE, 2004/35/CE și 2003/87/CE sunt în acest caz luate în considerare sau adaptate. 3.4 Cu privire la conținutul concret al propunerii Comisiei: 2. Introducere 2.1 Ca urmare a deciziilor Consiliului, din martie 2007, privind schimbările climatice și securitatea alimentării cu energie, Comisia a propus un pachet de măsuri, sub forma unor documente separate, pentru a îndeplini obiectivele stabilite de deciziile Consiliului. Aceste măsuri pun accentul pe eficiența energetică, promovarea surselor de energie regenerabilă și dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor inovatoare relevante. Comitetul a elaborat avize specifice pentru fiecare măsură ( 1 ). 2.2 Un domeniu de importanță-cheie îl reprezintă în acest context dezvoltarea de metode pentru reducerea durabilă a emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din utilizarea combustibililor fosili. Despre acest lucru este vorba în acest aviz. Acesta se referă la propunerea Comisiei privind o Directivă privind stocarea geologică a dioxidului de carbon (CO 2 ). 2.3 Prezentul aviz este completat de un alt aviz al Comitetului privind aceeași tehnologie, care se referă la Comunicarea Comisiei ( 2 ) privind sprijinirea demonstrației incipiente a producerii de energie electrică durabilă din combustibili fosili. 3.4.1 Capitolul 1 se referă la obiectul, scopul și domeniul de aplicare. În afară de aceasta, se urmărește aici și stabilirea unor definiții. 3.4.2 Capitolul 2 tratează problema alegerii siturilor de stocare și a autorizațiilor de explorare. Statele membre trebuie să hotărască ce zone vor fi puse la dispoziție pentru stocare și ce reguli se aplică pentru acordarea autorizațiilor de explorare. 3.4.3 Capitolul 3 se referă la autorizațiile de stocare și la condițiile de acordare a acestora și la atribuțiile relevante ale Comisiei Europene. Este importantă evaluarea efectelor asupra mediului, inclusiv studiul de impact și consultarea publică. 3.4.4 Capitolul 4 se referă la exploatarea și închiderea siturilor, obligațiile ulterioare închiderii acestora, inclusiv criteriile de acceptare a CO 2, obligațiile în materie de supraveghere și raportare, inspecții, măsurile în caz de nereguli și/sau scurgeri, obligațiile privind închiderea și ulterioare închiderii siturilor, precum și prevederea unor garanții financiare. 3. Propunerea Comisiei 3.1 Având în vedere (i) că este probabil ca cererea crescândă la nivel internațional de surse de energie urmează a fi acoperită predominant prin combustibili fosili și (ii) obiectivul de reducere a emisiilor de CO 2 până în anul 2050 cu 50 % la nivel global și între 60 %-80 % în statele industrializate, Comisia consideră că este necesar să fie exploatate complet toate posibilitățile de reducere a emisiilor. În acest context, captarea și stocarea CO 2 (prescurtat CSC) ( 3 ) este de o importanță majoră. 3.2 Ca urmare a solicitării Consiliului European din martie 2007, propunerea înaintată de către Comisie reprezintă ( 1 ) CESE 1201/2008, CESE 1202/2008, CESE 1203/2008 din 9 iulie 2008, încă nepublicat în Jurnalul Oficial. ( 2 ) COM(2008) 13 final. ( 3 ) CCS: Carbon Capture and Storage (Captarea și stocarea carbonului (respectiv a dioxidului de carbon)). TEN/340 CESE 562/2008 recomandă utilizarea abrevierii CCTS: Carbon Capture, Transport and Storage (Captarea, transportul și stocarea carbonului) în locul celei precedente. 3.4.5 Capitolul 5 tratează problema accesului la rețelele de transport și de stocare. 3.4.6 Capitolul 6 se referă la dispozițiile generale privind autoritatea competentă, colaborarea transfrontalieră, sancțiuni, elaborarea de rapoarte către Comisia Europeană, modificări și procedurile de comitologie relevante. 3.4.7 Capitolul 7 conține modificările necesare privind alte acte legislative, inclusiv adaptările necesare legislației în materie de apă și deșeuri. De asemenea, sunt definite condiții suplimentare pentru autorizarea noilor centrale electrice. 3.4.8 În anexa I sunt stabilite criterii detaliate privind caracterizarea sitului și evaluarea riscurilor. Anexa II conține criterii detaliate privind supravegherea. Comisia Europeană poate modifica anexele, caz în care Parlamentul European are drept de codecizie.
3.2.2009 C 27/77 4. Observații generale 4.1 Comitetul a atras în mod repetat atenția asupra faptului ( 4 ) că energia la prețuri accesibile este forța motrice a economiilor sociale moderne și condiția oricărei aprovizionări de bază. În acest context, un rol deosebit de important îl are dezvoltarea susținută de noi tehnologii ( 5 ). 4.7 Pentru asigurarea capacității maxime și a capacităților de rezervă, pe lângă hidrocentralele cu acumulare prin pompare sunt avute în vedere în special centralele energetice pe gaz. Cu toate acestea, există un potențial limitat pentru dezvoltarea de centrale cu acumulare prin pompare, deoarece condițiile geografice specifice pe care le necesită au fost în mare parte utilizate până în prezent. 4.2 Comitetul salută directiva propusă de Comisie privind acest subiect, ca fiind o condiție preliminară importantă pentru dezvoltarea și utilizarea CSC ca tehnologie pentru atingerea acestui obiectiv, sprijinind în mare parte conținutul acesteia. 4.3 În acest sens, Comitetul a atras atenția asupra faptului ( 6 ) că în momentul actual, combustibilii fosili cărbunele, petrolul și gazul reprezintă elementele de bază ( 7 ) al furnizării de energie atât în Europa, cât și la nivel global și că probabil importanța acestora nu se va diminua nici în următoarele decenii. 4.4 Acest lucru nu se află în contradicție cu obiectivul declarat de a mări într-un mod semnificativ proporția resurselor de energie regenerabilă, întrucât chiar având în vedere obiectivul UE, ca până în anul 2020 ( 8 ) procentul de energie regenerabilă să reprezinte cel puțin 20 % din consumul general, va mai exista încă de-a lungul multor decenii o nevoie sporită de alte surse de energie pentru a acoperi restul de 80 % din consum, respectiv de aproximativ 50 % până în anul 2050. 4.8 Pentru alimentarea de bază și intermediară se utilizează, pe lângă centralele nucleare, în primul rând centrale pe cărbuni. În statele membre care decid să nu producă energie nucleară pe plan intern, utilizarea cărbunelui pentru generarea de energie devine și mai importantă pentru acest tip de generare de energie. 4.9 În cazul utilizării cărbunilor se urmărește ca emisia de CO 2 să fie cât mai scăzută cu putință. În acest scop se vor urma două direcții, aflate la stadii diferite de maturitate tehnică și care au efecte diferite: pe de o parte, centrale cu eficiență și mai ridicată, pe de altă parte, centrale cu echipamente CSC ( 11 ), în care cea mai mare parte a CO 2 rezultat nu mai ajunge în atmosferă, existând în schimb inevitabil o diminuare considerabilă a eficienței datorită energiei suplimentare necesare pentru funcționarea echipamentelor CSC. În afară de aceasta, este nevoie și de dezvoltarea unor tehnologii de captare a CO 2 rezultat din procesele industriale de producție. 4.5 Până în prezent, dintre sursele de energie regenerabilă, numai energia hidroelectrică și biomasa ( 9 ) pot fi utilizate astfel încât să răspundă cererii de energie de pe piață, în timp ce energia eoliană și solară au o disponibilitate redusă, dependentă de vreme. Pe de altă parte, ar trebui făcute eforturi substanțiale în direcția dezvoltării și utilizării continue a acestor surse, dezvoltând în același timp și posibilități adecvate și economice de stocare în acest sens. Cu toate acestea, această temă face obiectul altui aviz al Comitetului. 4.6 De aici rezultă că pentru acoperirea sigură a necesarului energetic de bază în completare la și/sau ca înlocuire ( 10 ) a energiei nucleare trebuie utilizate în continuare, într-o proporție considerabilă, centralele electrice cu combustibili fosili. În afară de aceasta, pentru compensarea alimentării fluctuante cu energie eoliană va nevoie de un număr din ce în ce mai mare de centrale electrice ale căror capacități de generare să fie rapid reglate, pentru a pune la dispoziție capacități de rezervă suficiente, atât pozitive, cât și negative. ( 4 ) De exemplu JO C 162, 25.6.2008, p. 72. ( 5 ) A se vedea CESE 1199/2008 din 9 iulie 2008, încă nepublicat în Jurnalul Oficial. ( 6 ) De exemplu CESE 6437/2005 și mai recent CESE1246/2007, încă nepublicat în Jurnalul Oficial. ( 7 ) Utilizarea CSC este prevăzută, pentru început, în special pentru generarea de energie din combustibili fosili. În prezent, aproximativ 30 % din energia generată în UE provine din energie nucleară, care practic nu produce emisii de CO 2. ( 8 ) Decizia Consiliului din martie 2007. ( 9 ) Biomasa are un impact pozitiv asupra bilanțului de emisii de CO 2 (numai) dacă aportul energetic pentru producție, transport și prelucrare nu depășește energia obținută. Articolul 12 alineatul (a) din Directiva privind sistemul de comercializare a emisiilor prevede opțiunea unui sprijin adecvat pentru centrale pe biomasă echipate cu instalații CSC. ( 10 ) Respectiv în statele membre care au decis să nu producă sau să nu mai producă energie nucleară. 4.10 Dezvoltarea CSC, incluzând captarea, transportul și stocarea de CO 2, se află încă într-o fază de început și, parțial într-o fază de explorare. Pe de altă parte, deși gradul de eficiență a tehnologiilor convenționale utilizate de centralele electrice se află într-o continuă creștere, treptat se ating și limitele fezabilității fizice. Având în vedere că în următorul deceniu va exista o nevoie urgentă și crescută de înlocuire a capacităților centralelor electrice, Comitetul recomandă o abordare pragmatică, în cadrul căreia ambele tehnologii să fie dezvoltate în paralel. În timp ce dezvoltarea unui grad de eficiență înalt poate să se orienteze și pe viitor în mare parte în funcție de cererea pieții, tehnologiile CSC centralele electrice, precum și infrastructura au nevoie în faza de demonstrație și de introducere pe piață de un sprijin suplimentar. 4.11 Dezvoltarea tehnologiilor CSC se va realiza pe mai multe căi: ca tehnologie integrată în centralele electrice, în care CO 2 în cazul gazeificării cărbunelui va fi captat înainte de procesul de ardere, sau prin procesul oxyfuel, prin care CO 2 este îmbogățit și ulterior separat în timpul procesului, sau prin procesul cunoscut sub numele de tehnologie post-combustie, în care, după ardere, CO 2 este spălat din fumul emis (spălare de CO 2 ). Este indicat ca, în cazul unei dezvoltări ulterioare corespunzătoare, ultima metodă să intre în dotarea centralelor electrice noi, de înaltă eficiență, care se construiesc în prezent, în măsura în care acestea sunt proiectate pentru a răspunde la aceste cerințe ( Capture Ready ). Aceste metode tehnologice au în comun faptul că CO 2 captat trebuie transportat de la locul centralei electrice până la locul corespunzător de stocare. ( 11 ) A se vedea CESE 1246/2007, încă nepublicat în Jurnalul Oficial.
C 27/78 3.2.2009 4.12 CO 2 poate fi stocat numai în formațiuni geologice adecvate și sigure. Cercetările actuale indică faptul că rezervoarele acvifere saline și zăcămintele epuizate de petrol și gaze ar fi cele mai bune opțiuni, în timp ce minele de cărbune abandonate ar fi probabil mai puțin corespunzătoare. Este vital să existe o izolație în mare parte intactă din rocă, pentru a preveni scurgerile de CO 2 (cu cât mai puține canale de legătură cu suprafața). 4.17 Comitetul salută, în general, propunerea de directivă a Comisiei și își exprimă în următorul capitol punctul de vedere cu privire la anumite detalii ale acesteia. 4.13 În cazul în care se alege un sit de stocare de către experți, în conformitate cu normele propuse stabilite de directivă, pot fi considerate minime riscurile asociate stocării. În cazul unor formațiuni adecvate pentru stocare, descărcarea bruscă a unor cantități mari de CO 2 este practic imposibilă ( 12 ). În același timp riscul unor șocuri seismice induse se poate exclude, în cele mai multe cazuri, deoarece presiunea de stocare maximă trebuie aleasă astfel încât să fie puțin inferioară celei care ar distruge straturile de rocă de acoperire și pe cele utilizate pentru stocare ( 13 ), acestea trebuind să fie conservate pentru a asigura stocarea. 4.14 Problema stocării sigure și de lungă durată a CO 2 este de o importanță deosebită pentru acceptarea politică și socială a acestui aspect. 4.15 De aceea, Comitetul consideră că este foarte important ca cetățenii să fie informați deplin de către Comisie dar și, în special, de statele membre și de potențialii operatori cu privire la toate aspectele acestei noi tehnologii și să fie implicați printr-un proces de dialog transparent în respectivele luări de decizii. În acest sens ar trebui elaborate etapele procedurale adecvate. 4.16 La sfârșitul acestei secțiuni, Comitetul dorește să sugereze o altă măsură preventivă. Aceasta se referă la posibilitatea unei cereri viitoare de CO 2 în viitorul îndepărtat, fie pentru o utilizare care nu este previzibilă în prezent ca substanță chimică de bază, fie ca variabilă reglabilă în cadrul ciclurilor climatice naturale pe termen lung. De aceea, Comitetul recomandă, ca o măsură preventivă suplimentară în vederea durabilității, ca realizarea stocării CO 2 să aibă loc într-un mod sigur, dar ca în cadrul planului de închidere, să se ia în considerare posibilitatea de realizare a unei reemisii ( 14 ) controlate sau să se prevadă elaborarea unei documentații privind posibilitățile de reemisie potențiale din siturile de stocare specifice. Desigur că siguranța, în măsura posibilului, și etanșeitatea sitului de stocare trebuie să constituie o prioritate. ( 12 ) Numai dacă se întâmplă acest lucru ar exista un risc pentru persoanele care trăiesc în imediata vecinătate a sitului, deoarece CO 2, spre deosebire de CO, nu este toxic și nu este periculos pentru viața oamenilor decât la o concentrație în aer de peste 8 % (în prezent, concentrația medie de CO 2 în aer este de cca. 380 ppm (ppm: părți per milion)). ( 13 ) Spre deosebire de utilizarea energiei geotermale. ( 14 ) Pe baza analizei mostrelor forate din gheață s-au aflat informații privind evoluția climei globale din ultimii 600 000 de ani. Din această analiză reiese că, în trecut, perioadele calde și perioadele glaciare au alternat în intervale periodice de 100 000 de ani, în mod tipic, acest lucru putând fi ilustrat printr-un grafic de temperatură cu care se poate corela și concentrația de CO 2 din atmosferă asemănător șirului dinților unui ferăstrău. Având în vedere că ne aflăm de mai mult timp într-o perioadă caldă, adică pe segmentul superior al unei astfel de curbe tip dinte de ferăstrău, și că sfârșitul ultimei ere glaciare a avut loc acum peste de 100 000 de ani, este astfel posibil ca, în viitorul previzibil să aibă din nou loc o scădere treptată a temperaturii și a concentrației de CO 2, în cazul în care actualele emisii antropogene de gaze cu efect de seră nu vor duce tocmai la o situație contrară. 5. Observații specifice 5.1 Proiectul de directivă conține dispozițiile esențiale necesare pentru a pune la dispoziția operatorilor de instalații CSC cadrul juridic necesar, cu toate că anumite dispoziții depășesc cadrul necesar îndeplinirii acestui obiectiv. 5.2 Cu toate acestea, unele puncte ale proiectului de directivă ar trebui clarificate, pentru a face posibilă punerea în aplicare și pentru a asigura certitudinea juridică. 5.3 Potrivit propunerii Comisiei ar trebui ca, în cadrul comercializării emisiilor, CO 2 captat și stocat să fie considerat ca neemis, și în consecință să nu fie prezentate certificate de CO 2 (considerentul 23 cu trimitere la Directiva 2003/87/CE). De aici reiese că există un stimulent de piață util pentru investițiile în instalații CSC, chiar dacă în faza de demonstrație acesta nu este încă satisfăcător. 5.3.1 Din acest motiv Comitetul salută propunerea pentru integrarea acestor măsuri în sistemul de comercializare a emisiilor, deoarece o abordare din perspectiva pieței este evident de preferat unei obligații privind CSC, mai ales că în stadiul actual de dezvoltare a tehnologiilor CSC o asemenea obligație privind CSC ar fi prematură. 5.3.2 Pe de altă parte, este corect ca noile centrale electrice să fie obligate să aloce spațiu suficient pentru instalațiile de captare și comprimare a CO 2. Cu toate acestea, și aceste măsuri, de regulă costisitoare, ar trebuie corelate cu stimulentele corespunzătoare ale economiei de piață ( 15 ) (de exemplu certificate CO 2 avantajoase, utilizarea pentru CSC a unei părți din profitul licitațiilor din sistemul de comercializare a emisiilor). 5.4 Pentru a evita limitarea posibilităților de stocare, ar trebui ca interdicția formulată în articolul 2 alineatul (3) din propunerea comisiei să nu se refere la stocarea în formațiuni geologice, ci la siturile de stocare. Potrivit definiției de la articolul 3 alineatul (4), formațiunile geologice se pot întinde până la zona definită în articolul 2 alineatul (1), în timp ce, în comparație cu aceasta, întinderea unui sit de stocare este mult mai redusă. Ar trebui introdusă o clauză, pentru a permite posibilități suplimentare de stocare, prin convenții contractuale fiabile cu state din afara UE. ( 15 ) A se vedea recomandările generale de la punctul 3.3 din JO C 162, 25.6.2008, p. 72.
3.2.2009 C 27/79 5.5 Potrivit articolului 3 alineatul (3), definiția unui sit de stocare se referă numai la acea subdiviziune a formațiunilor geologice specifice utilizată pentru stocarea geologică a CO 2. (O formațiune geologică specifică poate avea o întindere sub aspectul proiecției suprafeței de până la milioane de km 2, de aceea numai o parte din aceasta poate fi considerată un sit de stocare ). Este foarte posibil, ba chiar probabil, ca pe o formațiune geologică să existe mai multe situri de stocare, ceea ce de altfel se va și întâmpla. 5.6 Potrivit propunerii Comisiei, articolul 4 alineatul (1), dreptul de stabilire a siturilor de stocare adecvate este de competența nivelului național. În acest sens, ar trebui clarificat faptul că zonele adecvate în principiu pentru stocarea CO 2 ar trebui stabilite chiar de statele membre, în măsura în care nu există argumente importante împotrivă. 5.7 Comitetul salută faptul că în dispozițiile propuse se solicită un nivel maximum de siguranță. Acest lucru este necesar atât pentru protecția oamenilor, mediului și a climei ( 16 ), cât și pentru asigurarea integrității comercializării emisiilor. 5.7.1 Acest obiectiv trebuie garantat prin introducerea unor sisteme adecvate de supraveghere, corespunzătoare nivelului actual de dezvoltare tehnologică. Acest lucru trebuie luat în considerare de către statele membre la acordarea autorizațiilor ( 17 ). 5.7.4 În măsura în care, pentru funcționarea de rutină ulterioară, se intenționează definirea unor valori-limită admisibile ale scurgerilor, s-ar putea alege acea valoare la care nu apar efecte climatice sau de securitate și, astfel, nici nu ar avea vreo influență asupra certificatelor de emisie, de exemplu o scurgere de 1,1 %/100a. 5.8 Durata de acordare a autorizațiilor de explorare, care a fost propusă de Comisie în articolul 5 alineatul (3), este prea scurtă. Experiența practică din domeniul explorării arată că, și în condiții optime, este nevoie de cel puțin patru ani pentru a pune în aplicare programul de lucru de explorare. În niciun caz nu trebuie să se ajungă la întreruperea unei explorări doar din cauză că a expirat termenul acesteia inclusiv perioada de prelungire, chiar în cazul în care mai trebuie obținute doar puține date. De aceea, pentru a evita blocarea potențialelor situri de stocare prin explorări întârziate, ar trebui prevăzută o reglementare flexibilă care să ia în considerare circumstanțele respective de la fața locului și care în același timp să ceară din partea operatorului o abordare precisă a programului de explorare. 5.9 Explorarea unui potențial sit de stocare necesită know-how, personal calificat, timp și bani, în timp ce succesul în nici un caz nu este garantat. De aceea un stimulent decisiv pentru explorare ar dispărea, dacă pentru întreprinderi acest angajament nu ar fi legat de o anticipare a utilizării stocării. Dispoziția propusă de Comisie la articolul 5 alineatul (4) ar trebui completată cu un drept de acces la situl de stocare, de exemplu cu fraza (care deja era cuprinsă în dezbatere): După această perioadă, autorizația de explorare a stocării de CO 2 va fi transformată fie într-o autorizație de stocare a CO 2, fie va fi abandonată pentru întreaga suprafață în cauză. 5.7.2 Sistemele de monitorizare fac necesară și trebuie să asigure înțelegerea și modelarea cât mai bună a proceselor care au loc în interiorul sitului de stocare (numai măsurătorile la nivelul solului sau în apropierea acestuia nu furnizează suficiente date). De aceea, modelele utilizate ar trebui analizate, respectiv certificate, dacă este posibil, prin două sisteme de simulare și modelare. 5.10 Este corect să se elaboreze un plan de măsuri corective. Cu toate acestea, acest plan de măsuri corective [articolul 9 alineatul (6) și articolul 16 alineatul (1)] ar trebui să se bazeze pe definiția modificată a scurgerii [articolul 3 alineatul (5)]. 5.7.3 Termenul scurgere ar trebui definit în felul următor: o eliberare de CO 2 din complexul de stocare, care poate fi detectată prin sisteme de supraveghere de ultimă generație. O etanșeitate perfectă (respectiv de 100 %) nu există, și din cauza emisiilor naturale de CO 2 ale solului, aceasta nici nu ar putea fi dovedită. În afară de aceasta, nici din motive de siguranță tehnică, nici din motive de protecție a climei ( 18 ), nu este necesar acest lucru. Această definiție, bazată pe tehnologia de ultimă generație disponibilă la un moment dat ar avea face ca nivelul sistemelor de supraveghere favorizat și de dezvoltarea echipamentelor CSC să se afle în continuă dezvoltare, contribuind astfel dinamic la o siguranță tot mai mare. ( 16 ) Deseori se solicită și pentru sănătate, securitate și mediu în engleză Health, Security, Environment HSE. ( 17 ) A se vedea și articolul 13 alineatul (2) din propunerea de directivă și anexa II. ( 18 ) În caz contrar, ar trebui prezentate certificate de emisii (sistemul de comercializare a emisiilor). 5.11 Articolele 6-9, propuse de Comisie, reglementează solicitările pentru autorizațiile de stocare, ca și condițiile de acordare și conținutul autorizațiilor de stocare. De aici rezultă că într-o formațiune geologică pot acționa mai mulți operatori. 5.11.1 Comitetul salută, în principiu, ideea de acces nediscriminatoriu. Cu toate acestea, în ceea ce privește răspunderea referitoare la scurgeri și transferarea responsabilității către stat, ar putea apărea dificultăți privind delimitarea responsabilităților. 5.11.2 Din acest motiv, ar trebui să fie valabilă regula că numai un singur operator poate primi autorizație pentru fiecare sit de stocare. Astfel s-ar asigura atribuirea clară a responsabilității. Accesul nediscriminatoriu la situl de stocare ar fi asigurat și pe baza articolului 20.
C 27/80 3.2.2009 5.12 Conform propunerii Comisiei, o autoritate națională trebuie să informeze Comisia cu privire la acordarea finală a autorizațiilor (articolul 10 și articolul 18) și apoi, timp de șase luni, să aștepte avizul Comisiei. Avizul Comisiei trebuie luat în considerare în autorizație sau, dacă este cazul, în motivarea unui aviz diferit de cel al Comisiei. 5.12.1 Reglementarea propusă ar conduce la întârzieri și la cheltuieli administrative crescute. În plus, aceasta nu corespunde principiului subsidiarității. 5.12.2 De aceea, Comitetul recomandă ca aceste dispoziții ale directivei să fie astfel modificate încât să existe, pe de-o parte, o uniformitate suficientă privind procedurile aplicate de statele membre și, pe de altă parte, să nu apară întârzieri care pot fi evitate și să fie respectat în mod suficient principiul subsidiarității. O posibilitate în acest sens ar fi limitarea procesului de autorizare la obligația de informare a Comisiei de către autoritățile naționale. În caz de încălcare a dispozițiilor, Comisia ar putea recurge la instrumentul confirmat în practică al procedurii privind încălcarea dreptului comunitar, potrivit articolului 226 din Tratatul CE. Prin urmare, textul articolului 10 ar trebui modificat in felul următor: Autoritatea națională competentă informează Comisia, în scopul verificării, despre decizia privind autorizațiile de stocare. 5.13 După părerea Comitetului, autoritățile naționale au nevoie de instrumente eficiente și de controale periodice, pentru a asigura în orice moment siguranța stocării. Din partea Comitetului există îndoieli în privința faptului dacă verificarea suplimentară a autorizațiilor de stocare la interval de cinci ani, care a fost propusă de Comisie, contribuie la garantarea siguranței stocării. Aceasta nu ar conduce la o creștere suplimentară a siguranței, ci ar aduce doar costuri administrative suplimentare pentru toate părțile interesate. 5.14 În articolul 18 al propunerii Comisiei sunt stabilite cerințe ridicate în privința transferului de responsabilitate pentru stocare pentru fiecare stat membru. Acest lucru este corect și este salutat de către Comitet. 5.14.1 În articolul 18 alineatul (1), se solicită totuși ca toate datele disponibile să indice că CO 2 stocat va fi complet reținut pentru o perioadă de timp nedeterminată. Cu toate acestea, o etanșeitate absolută nu poate exista și, în consecință, nici nu ar trebui solicitată. De aceea Comitetul face trimitere la afirmațiile de la punctele 5.7.3 și 5.7.4. 5.14.2 Pentru a nu crea obstacole de netrecut pentru realizarea transferului, textul ar trebui modificat în felul următor: că nu sunt de așteptat scurgeri în viitorul definit ( 19 ). (Aceasta se bazează pe definiția de la punctul 5.7.3). 5.15 Conform propunerii Comisiei este necesar ca la deschiderea siturilor de stocare și începerea operațiilor de stocare, întreprinderile să prezinte o garanție financiară (articolul 19). Comitetul este de acord cu propunerea Comisiei și referitor la aceasta salută faptul că statelor membre le revine sarcina de a stabili forma acestei garanții. 5.15.1 Cu toate acestea, Comitetul nu consideră că este adecvat ca această garanție să fie depusă în totalitate deja înainte de depunerea solicitării. Această garanție financiară ar trebui mai degrabă orientată, în principiu, către necesitatea de a oferi siguranța necesară în funcție de stadiul proiectului. În caz contrar s-ar reduce stimulentul financiar, și așa insuficient până în prezent, pentru întreprinderi de a investi în această nouă tehnologie. 5.15.2 În cazul unor scurgeri care ar putea avea impact asupra schimbărilor climatice, va fi nevoie de achiziția ulterioară a unor certificate de emisii suplimentare. Având în vedere investigațiile de amploare care preced acordarea de autorizații de stocare, este puțin probabil ca asemenea scurgeri să apară. De aceea, în acest caz, dovedirea existenței unor active corespunzătoare și accesibile chiar în cazul în care operatorii de stocare ar deveni insolvabili, ar trebui să constituie o garanție financiară suficientă. Ținând seama de probabilitatea redusă ca acest lucru să se întâmple, orice cerințe suplimentare ar constitui o povară disproporționată asupra capacității de investiție a întreprinderii. 5.16 Unele din procedurile solicitate în anexa I pentru caracterizarea și evaluarea siturilor de stocare se află încă în faza de cercetare-dezvoltare. Pentru a asigura abordarea practică a acestor proceduri, drept referință pentru cerințele privind elaborarea documentației ar trebui să servească stadiul actual al tehnologiei. 5.17 În anexele 1-4, ca și cu privire la evaluarea riscului siturilor de stocare potențiale ar trebui clarificată noțiunea de biosferă. Prin biosferă, care nu trebuie să fie afectată negativ, nu ar trebui avută în vedere numai biosfera de la suprafața solului, ci și biosfera care ajunge până în zona acviferă potabilă. 5.18 În afară de aceasta, ar trebui clarificate componența și procedura de lucru ale grupului de experți responsabil cu actualizarea curentă a anexei. Bruxelles, 9 iulie 2008 Președintele Comitetului Economic și Social European Dimitris DIMITRIADIS ( 19 ) Comitetul atrage atenția asupra faptului că termenul nedefinit, utilizat în propunerea Comisiei, produce evident confuzie și contradicție. Corect și logic ar fi să fie utilizat termenul definit.