KIIT1l totltle ffi0$wtrffierutufi" ffiaffiffiam EUROPA SI URMINILE CELUI IE.AL IOILEA RAZBOI tt,lo[liiat Traducere din limba englezd de CORINAHADAREAN

KIIT1l totltle ffi0$wtrffierutufi" ffiaffiffiam EUROPA SI URMINILE CELUI IE.AL IOILEA RAZBOI tt,lo[liiat Traducere din limba englezd de CORINAHADAREANU Dupi ce a petrecut peste un deceniu lucrdnd ca editor, Keith Lowe este acum istoric gi autor de cirli de istorie. Este recunoscut drept o autoritate in ceea ce privegte cel de-al Doilea Rizboi Mondial gi a fost invitat adesea la radio qi la TV atdt in Marea Britanie, cat gi in SUA. Este autorul apreciatei lucriri Inferno: The Devastation of Hamburg, 1943. Locuiegte in nordul Londrei, impreuni cu so(ia gi cei doi copii. @c rttfnad Bucuregti 2019

Savage Continent r Europe in the Aftermath of WorldWar II Keith Lowe Copyright @ 2012 Keith Lowe Credit foto coperte @ Bettmann/ Getty Images Edi$e publicati pentru prima dati in limba englezi de Penguin Books Ltd, Londra, in2012 Autorul gi-a declarat drepturile morale asuprir acestei lucriri. Toate drepturile t ezerv ate. ' @c s t,t-"^" Editura Litera O.P. 53; C.P.2I2, sector 4, Bucureqti, RomAnia tel.: 021 319 63 90; 03L 425 L6 L9;0752 548 372 e-mail: comen zi@liter a.r o Continentul barbar Europa dupd cel de-al Doilea Rdzboi Mondial Keith Lowe Copyright @ 2019 Grup Media Litera pentru versiunea in limba romani 'Toate drepturile rezervate Traducere din limba englezd": Corina Hiddreanu Editor: Vidrascu si fiii Redactori: Aloma CiomAzgi-Ivf irgarit, Georgiana Harghel Corector: Ionel Palade Copertd: FloriZahiu, Tehnoredactare si prepress: Anca Suciu Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAniei LOWE, KEITH Continentul barbar.europa dupi cel de-al Doilea Rizboi Mondial/ Keith Lowe; trad.: Corina Hdddreanu. - Bucuresti: Litera,2019 rsbn 978-606 -33-37 60-4 I. Hiddreanu, C. (trad.) 821.111-31=135.1 Ne putefi vizita pe Cuprins Introducere...9 Partea I Mostenirea rizboiului 1. Distrugereafizicd... 19 2. Absenqa...30 3. Strimutarea...:......,...49 4. Foametea...57 5. Distrugerea morali......67 6. Speranqa...91 7. Peisajul haosului......102 Partea a ll-a 8.seteadesdnge... ::T::::...10e 9. Lagdrele eliberate...... 113 10. Razbunarea indbugitir munca forqatd... 1 3 3 11. Prizonierii de razboi germani... t53 12. Rizbunare nestevilitdr Europa de Est... 170 13. Dugmanul din interior......196 14. Rezbunare impotriva femeilor gi a copiilor... Zl9 15. Scopul rizbundrii...239 Partea a IILa Purificarea etnicd 16. Opqiuni in weme de rizboi......,...249 17. Fuga eweilor......252

18. Purificarea etnic5. a Ucrainei gi a Poloniei...,...279 19. Expulzarea germanilor... 20. Europa la scar[ mici: Iugoslavia......374 21. TolerangS. in Vest, intolerangi in Est...344,i Partea a IVa I Razboi civil 22. Rezboiul din interiorul ri2boaielor...351 23. Volenla politice in Franga gi Italia...357 24.Rezboiul civil din Grecia......379 Pentru Vera 2 5. Un musafir nepoftit: comunismul in Romdnia... 403 26. Subjugarea Europei de Est...422 27. Rezistenga,,Fraqilor Pidurii"......433 38. Oglinda Rdzboiului Rece......457 Concluzii.,...464 Mulgumiri. Bibliografie... Note......506 Indice...... 561

Cnprolul 1 DrsrnuGEREA ptztca in 1943, editorul de cirli de cilitorie Karl Baedeker a realizat un ghid al Guvernoratului General - acea parte din centrul qi sudul Poloniei rimasi, cu numele, separati de Reich. Ca toate publicafiile din Germania la acea vreme, ghidul era un instrument de propagandd gi de informafii utile cititorilor, in egali misuri. Capitolul despre Vargovia era un exemplu griitor in aceasti privinfi. Cartea amintea cu entuziasm despre originile germane ale oragului, despre caracterul sdu german gi despre cum acesta devenise una dintre marile capitale ale lumii,,,in special datoriti eforturilor ficute de germani". Ghidul ii indemna pe turigti si viziteze Castelul regal medieval, catedrala din secolul al XIV-lea gi frumoasa Bisericd Iezuiti de la sfdrgitul Renagterii - toate exponente ale culturii gi influenlei germane. O atenfie speciali era acordati palatelor din perioada barocului t?rziu aflate in jurul Pielei Pilsudski -,,cea mai frumoasi pia{6 din Vargovia" -, redenumiti acum Adolf Hitler Platz. Piesele de rezistenfi erau Palatul,,Saxon", construit, bineinfeles, de un german, gi frumoasele sale Gridini Saxone, proiectate de asemenea de arhitecli germani. Ca o concesie, ghidul recunogtea ci una sau doul clidiri fuseserd, din picate, avariate in bdtilia din 1939 pentru Vargovia, insi ii asigura pe cititori c6, de atunci, oragrll,,este din nou reconstruit sub conducere germani".l Nu se pomenea nimic despre cartierele mdrginage din vestul oragului, transformate intr-un ghetou pentru evrei. Aceasta, probabil gi din cauzi c6, tocmai in perioada publicirii ghidului, in ghetou izbucnise o revolti in urma cireia SS-Brigadefilhrer 19

Kerru LowE tirgen Stroop se sim{ise obligat sd incendieze toate locuinlele din zoni.2 O suprafa{i de aproape patru kilometri pitrafi din orag a fost astfel distrusi in intregime. in anul urmitor a izbucnit o altl revolti in restul oragului. De data aceasta, a fost o migcare de amploare, inspirati de Armata Teritoriali polonezi. in august 1944, grupiuri de bdrbafi, femei gi adolescenfi polonezi au inceput si provoace ambuscade gi si atace soldafi germani ca s[ le fure arme gi munifie. in urmltoarele doui luni, insurgenlii s-au baricadat in centrul vechi al oraqului gi in imprejurimi, linind piept trupelor germane care numirau peste 17000 de militari.3 Revolta s-a incheiat abia in octombrie, dupi unele dintre cele mai violente lupte ale rizboiului. La scurt timp, situl de nesupunerea polonezilor gi congtient ci rugii erau oricum pe cale sd intre in orag, Hitler a ordonat ca Vargovia si fie rasi de pe fala pimdntului.a Prin urmare, trupele germane au aruncat in aer Castelul regal medieval care il impresionase atdt de mult pe Baedeker. Au pus explozibil la fundalia catedralei de secol al XIV-lea ;i au aruncat-o in aer gi pe aceea. Apoi au distrus Biserica Ientit6. Palatul Saxon a fost distrus sistematic cu explozibili, timp de trei zile, chiar dupi Criciunul anului 1944,la fel ca intregul complex de palate baroce gi rococo. Hotelul European recomandat de ghidul Baedeker a fost mai intai incendiat, in octombrie 1944, apoi aruncat in aer in ianuarie 1945, pentru ca distrugerea s[ fie completi. Trupele germane au mers din casi in casi, stradi cu strad[, gi au distrus bucati cu bucati intregul oraq: 93o/o din locuinlele Vargoviei au fost distruse complet sau avariate prea grav ca si mai poati fi reparate. Pentru ca distrugerea si fie totali, nazigtii au ars Arhivele Nalionale, arhiva de documente istorice, arhivele financiare gi pe cele ale municipalitefii, arhiva de documente curente gi Biblioteca Publici.s Dupi rizboi, cand polonezii au inceput si se gandeasci la reconstrucfia capitalei, Muzeul Nalional a organizat o expozilie care prezenta fragmente de clidiri gi opere de arti avariate sau 20 CoNrrNBNrur- Bansan distruse in timpul ocupaliei germane. Cu ocazia expozitiei, muzeul a publicat gi un ghid care, spre deosebire de materialul lui Baedeker, era scris in intregime doar la timpul trecut. Intenfia era si le atragi atentia locuitorilor Varsoviei, dar gi restului lumii, asupra a ceea ce se pierduse de fapt. Atdt din ghidul publicat, cat gi din expozilia propriu-zisi, transpare ideea ci oamenii care supraviefuiserd distrugerii Varqoviei nu mai congtientizau dimensiunea catastrofali a celor intamplate,in oragul lor. Pentru ei, distrugerea se petrecuse treptat, incepand cu bombardamentul din 1939, continudnd cu jaful din timpul ocupafiei germane gi incheindu-se cu distrugerea ghetoului, in 1943, gi devastarea finali de la sfargitul anului 1944. Actm, la cdteva luni dupi eliberare, ei erau deja obignuili si triiascl in ruine, inconjurali din toate pir{ile de mormane de ddramituri.6 intr-un fel, adevirata dimensiune a dezastrului putea fi apreciatd doar de cei care vedeau urmirile, firi si fi fost martori la proces in sine. ohn Vachon a fost un tdnir fotograf venit la Vargovia dupi rizboi, cu o misiune umanitari a Naliunilor Unite. Scrisorile pe care i le-a trimis soliei sale, Penny, in ianuarie 1946, dezviluie gocul triit de el in fafa amplorii distrugerilor. Este un orag cu adevirat incredibil gi ag vrea si ili arat asta cumva, dar nu qtiu cum ag putea si o fac.yezi, este un orag mare. Cu peste un milion de locuitori inainte de rizboi. Acum este distrus in proportie de 90o/0... Oriunde ai merge, sunt ruine de clidiri rimase in picioare, firi acoperiguri sau firi cea mai mare parte a zidurilor, dar in care triiesc oameni. Asta, cu exceplia ghetoului, care este doar o mare imensi de cirimizi presirata cu paturi distruse gi cazi de baie qi canapele, fotografii inrlmate, cufere, milioane de lucruri care se ifesc dintre cdrimizi. imi este imposibil si in{eleg cum s-a ajuns la asta... Este atata cruzime aici, incdt nu imi vine si cred.7 Oragul baroc, a cdrui frumusefe fusese descrisd de Karl Baedeker cu numai doi ani inainte, dispiruse in intregime. 2l

Knrrs Lown Amploarea distrugerilor provocate de al Doilea Rizboi Mondial este greu de descris in cuvinte. Vars,ovia era doar unul dintre oragele distruse * mai existau alte cateva zeci numai in Polonia. in toati Europa, numirul oragelor total sau parlial distruse a fost de ordinul sutelor. Fotografiile ficute dupi rizboi ofereau unele indicii asupra proporliilor dezastrului, dar incercarea de a multiplica distrugerile la scara intregului continent depdgegte puterea de infelegere a oricui. in unele!6ri - in special in Germania, Polonia, Iugoslavia gi Ucraina -, un intreg mileniu de culturi gi arhitecturi a fost gters in decursul catorva ani. Violen(a care a llsat in urmi un astfel de dezastru i-a determinat pe unii istorici si o compare cu Armaghedonul.8 Cei care au fost martori la distrugerea oragelor Europei ficeau ei ingigi eforturi si accepte schilodirea locurilor in care trdiau, iar descrierile lor sumbre si marcate de suferinli sunt cele care fac posibili o oarecare inlelegere a nenorocirii. Totugi, inainte si vorbim despre astfel de reacfii omenegti in fafa unui peisaj apocaliptic, trebuie si prezentim unele statistici - pentru cd statisticile sunt importante, oricat ar fi ele de evazive. Marea Britanie, singura nafiune care i s-a impotrivit lui Hitler pe intreaga durati a rizboiului, a avut enorm de suferit. in aqa-numitul Blitzkrieg, Luftwaffe a lansat asupra Marii Britanii aproape 50000 de tone de bombe, distrugdnd 202000 de case gi avariind alte 4,5 milioane.e Sunt binecunoscute urmirile bombardamentelor neintrerupte care au lovit oragele britanice importante, lnsi ceea ce s-a intdmplat cu unele dintre agezirile mici indici adevirata amploare a atacului. Ferocitatea raidurilor asupra origelului Coventry a determinat aparilia unui nou verb in limba germani, coventriren -,,a coventriza", sau a distruge complet. Clydebank este un orag industrial relativ mic de langi Glasgow: din cele 12 000 de locuinfe de aici, doar 8 au scipat neavariate. lo De partea cealalti a Canalului MAnecii, nu au fost distruse suprafefe atat de intinse, insi acolo unde au avut loc, atacurile 22 CoNrruBNrur, Bensan au fost nimicitoare. Caen, de exemplu, a fost efectiv ras de pe hartd,in 1944, cand Alialii au debarcat in Normandia:75o/o din orag a fost distrus de bombele Alialilor.lt Saint-L6 gi Le Havre au avut gi mai mult de suferit, cu77o/o, respectiv 82o/o din clidiri distruse.12 Cdnd Aliafii au debarcat in sudul Franfei, 14000 de clddiri din Marsilia au fost distruse parlial sau complet.13 Conform dosarelor guvernului privind cererile de compensalii gi imprumuturi pentru pierderi suferite in rizboi, 460 000 de clidiri din Franta au fost distruse qi alte 1,9 milioane au fost avariate.la Dezastrul cdpita proporfii tot mai mari spre estul continentului. La Budapesta au fost avariate 84o/o din clidiri,307o din ele atat de grav, incat nu mai puteau fi locuite.l5 in Belarus, oragul Minsk a fost distrus in proporlie de 80%: doar 19 din cele 332 de fabrici importante din orag au rimas in picioare, iar asta numai pentru ci minele amplasate de militarii germani in retragere au fost dezamorsate la timp de genigtii Armatei Roqii.t6 Cele mai multe dintre clsdirile publice din Kiev au fost minate la retragerea sovieticilor, in 1941 - iar cele rimase au fost distruse cand acegtia s-au intors, in 1944. Pentru oragul Harkov, din estul Ucrainei, s-au dus atdtea lupte, incat, pani la urmd, nu a mai rimas nimic pentru care si te lupfi. Potrivit unui jurnalist britanic, la Rostov gi la Voronej,,distrugerea a fost de aproape suti la suti".17 $i lista este mult mai lungd. in URSS au fost distruse aproximativ 1700 de orase, 714 dintre acestea numai in Ucraina.ts Cei care au cilitorit imediat dupi rizboi prin acest peisaj devastat au vdzut oragele in ruini, unul dupi altul. Foarte pufini dintre ei au incercat si descrie doar in linii mari ceea ce au vdzut - dimpotrivd, ei au ficut eforturi si relateze in detaliu ororile din fiecare loc, din fiecare orag prin care au trecut. La Stalingrad, de exemplu, nu mai erau decdt,,ruine de ziduri gi de clidiri pe jumitate diramate, mormane de moloz, hornuri desprinse de acoperiguri".le La Sevastopol,plutea in aer o tristefe mai presus de cuvinte", deoarece,,chiar gi in suburbii... abia daci mai mai vedeai cate o casi rimasi in picioare".20 in septembrie 1945, 23

Krrrn Lown diplomatul american George F. Kennan se afla in oragul candva finlandez gi acum rusesc Viborg, admirdnd,,razele soarelui de dimineafi... luminxnd carcasele pustii ale blocurilor de locuinle, scildindu-le pentru cateva clipe intr-o strilucire rece, palidi". Cu excepfia unei biete capre speriate peste care a dat in fala unei intriri dird.mate, Kennan pirea si fi fost singura fiinli vie in tot oraeul.2r in centrul acestui dezastru se afla Germania, ale cirei orage au avut, firi indoiali, cel mai mult de suferit in timpul rdzboiului. Forfele aeriene britanice si americane au distrus circa 3,6 milioane de apartamente germane - adici aproximativ a cincea parte din toate locuin\ele \dr1i.22 Privind lucrurile la rece, daunele erau incomparabile, intrucdt pagubele suferite de locuinfele din Germania au fost de aproape l8 ori mai mari decat cele din Marea Britanie.23 Anumite orase au fost mult mai greu lovite decat media. Potrivit datelor de la Biroul de Statisticd al Reichului, Berlinul a pierdut 507o din spafiile locuibile, Hanovra 51,60/o, Hamburg 53,3o/o, Duisburg 640/o,Dortmund660/o, iar Koln 70o/o.24 Cind observatorii aliafi auvenit in Germania dupd rizboi, cei mai mulli dintre ei se agteptau si giseasci distrugeri de o amploare similari celor din Marea Britanie, in timpul Blitzkriegului. Chiar gi dupi ce ziarele gi revistele britanice si americane au inceput sd publice fotografii gi relatiri despre dimensiunea dezastrului in Germania, contactul cu realitatea a fost ceva pentru care nimeni nu putea fi pregltit. Austin Robinson, de exemplu, a ajuns in vestul Germaniei imediat dupi rizboi, ca trimis al Ministerului britanic al Producfiei. Din descrierea pe care el a ficut-o oragului Mainzrinbate senzalia de goc pe care a triit-o: 24 Acele schelete ale blocurilor, zonele uriaqe in care doar bucifi de ziduri mai stiteau in picioare, fabricile pustiite aproape in intregime alcatuiau un peisaj care gtiu ci mi va urmiri tot restul viefii. 0 imagine pe care o cunogteam, poate, la nivel conceptual, dar nu o sim!isem emo!ional sau uman.25 CoNrrNnNrur, Bangan Locotenentul britanic Philip Dark a fost la fel de consternat de peisajul apocaliptic vdzatin Hamburg la sfargitul rizboiului: Ne-am indreptat apoi spre centru qi am intrat intr-un oraq mai distrus decdt se poate concepe. Era mai mult decat ingrozitor. CAt vedeai cu ochii, kilometru pitrat dupa kilometru pdtrat de carcase de clidiri, cu grinzi rdsucite hidos ln aer Ei calorifere atarnind in gol, inci prinse de perefi ca niqte schelete crucificate de pterodactili. Contururi oribile de hornuri stripungeau cdte un rest de zid. Totul era stipanit de o liniqte apisitoare, de dincolo de timp... Asemenea senza{ii sunt de nein}eles, daci nu le-ai triit.26 in descrierile oragelor germane in 1945 transpare un sentiment de disperare totali. De exemplu, Dresda nu mai era,,florenfa de pe Elba", ci semlna mai degrabi cu,,suprafafa Lunii", iar directorii de planificare credeau ci reconstrucfia oragului avea si dtreze cel pufin 70 de ani.27 Oragul Miinchen era atat de distrus, incat,,aproape ci-!i venea a crede ci sti si inceapi ]udecata de Apoi".28 Berlinul era,,complet in ruine - peste tot doar mormane de moloz gi schelete de case". 2e Kciln era un ora$,,inert, lipsit de frumusele gi de formi, printre diramiturile gi izolarea infrangerii fizice totale".30 intre 18 gi 20 de milioane de germani au rimas fdrd locuinge dupi bombardarea oragelor lor - cam cat numira populafia de dinainte de rizboi a Olandei, Belgiei gi Luxemburgului.3l in Ucraina rimiseseri fird un acoperiq deasupra capului alte 10 milioane de oameni, echivalentul popula{iei Ungariei de dinainte de rdzboi.32 Acegti oameni triiau acum in beciuri, printre ruine, in bordeie sdpate in pimant - oriunde giseau cat de cdt o formi de adipost. Lipseau cu desdvarsire utilitifi de bazd precum apa, gazul, electricitatea * gi in astfel de condigii trdiau milioane de oameni in toati Europa. Vargovia, de exemplu, nu mai avea decdt doui felinare stradale care functionau.33 La Odessa exista api doar in fantanile arteziene, aga c[ pani gi demnitarii venifi 25

Korrn Lown in vizitd primeau o singuri sticli pe zi pentru spdlat.3a Fird acces la utilitilile elementare, locuitorii oragelor Europei erau nevoili si triiasci, dupi cum scria un editorialist american,,,in stil medieval, inconjurali de resturile maginiriilor din secolul XX".3s Degi ororile rizboiului puteau fi resimfite la scarl mare in oragele Europei, comunitdlile rurale aveau deseori la fel de mult de suferit. De-a lungul gi de-a latul continentului, gospodiriile qi fermele fuseseri jefuite, arse, inundate sau pur gi simplu abandonate din catza rlzboiului. Mlagtinile din sudul Italiei, cu atdta grijir asanate de Mussolini, au fost inundate intenfionat de trupele germane in retragere, fapt care a dus la reaparifia malariei.36 in Olanda, 2I9 OOO de hectare de teren au fost distruse cand militarii germani au deschis deliberat digurile care le apirau de mare.37 Depdrtarea de principalele teatre de rdzboi nu oferea nici un fel de protecfie in fala unui astfel de tratament. Peste o treime din locuinfele Laponiei au fost distruse de germanii in retragere.38 Intenqia a fost de a lisa armata hnlandezd, care intorsese armele, fird adipost pe timpul iernii, dar a avut drept efect gi aparifia a 80 000 de refugiali. in nordul Norvegiei gi in Finlanda, drumurile au fost minate, liniile telefonice distruse gi podurile aruncate in aer, dand naqtere unor probleme care aveau si fie resimlite inci mulgi ani dupd incheierea rlzboiului. Dupi cum aminteam gi mai sus, cu cat te apropiai mai mult de est, cu atdt mai mare era amploarea disfrugerilor. Grecia a pierdut o treime din piduri in timpul ocupafiei germane, iar 1 000 de sate au fost incendiate qi au rimas nelocuite.3e in Iugoslavia, potrivit Comisiei pentru Reparalii de dupi rlzboi, at fost distrus e 24o/o din livezi, 387o din vii gi omordte circa 600/o din animalele domestice. aful milioanelor de tone de cereale, lapte gi l6ni a completat ruina economiei iugoslave rurale.a0 Situalia era gi mai gravi in URSS, unde au fost distruse 70 000 de sate, cu tot cu comunitilile lor gi cu intreaga infrastructuri.ar Asemenea pagube nu erau urmirile luptelor gi ale unor jafari ocazionale - au fost rezultatul distrugerii sistematice gi deliberate a terenurilor 26 CoNrrNnNrur- BeRean gi a proprietifilor. Fermele gi satele erau incendiate la cea mai mici binuiali de rezistenti. Porfiuni considerabile de pidure au fost tiiate de-a lungul drumurilor, pentru a reduce riscul ambuscadelor. S-a scris mult despre cruzimea cu care Germania gi Rusia s-au atacat reciproc, dar ambele au fost la fel de nemiloase gi in apdrare. CAnd armata germani a pdtruns pe teritoriul sovietic, in vara anului 1941, Stalin s-a adresat poporului, la radio, gi le-a cerut oamenilor si ia tot ce pot inainte de a fugi:,,toate bunurile de valoare, inclusiv metalele neferoase, cerealele gi combustibilul, care nu pot fi transportate trebuie distruse, firi excepfie. in zonele ocupate de inamic, unitifile de gherili... trebuie sd dea foc pidurilor, depozitelor gi mijloacelor de transport."a2 Cdnd roata s-a intors, Hitler a ordonat la rdndul sdu si nu fie ldsat nimic in urmd pentru sovieticii care reveneau.,,firi si se lind cont de cei care trliesc acolo, fiecare localitate trebuie arsi gi distrusi pentru a lipsi inamicul de orice facilitate de cazare", spune unul dintre ordinele trimise de Hitler comandanfilor sii din Ucraina, in decembrie 194l;,,localitilile rimase intacte trebuie sd fie distruse ulterior de forfele aeriene."a3 Mai tarziu, cand situafia devenise disperati, Himmler le-a ordonat comandantilor SS si distrugi totul:,,nu trebuie sd rimani in urmi nici un om, nici o viti, nici un sac de grau, nici o gini de cale feratl... Inamicul trebuie sd g[seasci o lari complet arsi gi distrusd."aa Ca urmare a unor astfel de ordine, suprafe{e intinse de terenuri agricole din Ucraina gi din Belarus-a_u_Jo5t incendiate rfrr o dat6, cide doud ori, giodatd iir-acestea nenum5"rate sate gi ferme care ar fi putut oferi adipost inamicului. Bineinfeles, industria a fost printre primele distruse. in Ungaria, de exemplu, 500 de fabrici importante au fost dezasamblate gi duse in Germania, peste 90% din celelalte au fost deliberat avariate sau distruse qi aproape toate minele de cirbune au fost inundate sau aruncate in aer.as in URSS au fost distruse in jur de 32000 de fabrici.a6 in Iugoslavia, estimdrile Comisiei pentru Reparafii indici pierderi 27

28 29 KurH Lown industriale in valoare de 9,I4 miliarde de dolari, respectiv o treime din avufia industriali al6rii.a7 Dupi cate se pare, pagubele cele mai mari au fost cele suferite de infrastructura de transport. Olanda, de exemplu, a pierdut 600/o dintransportul rutier, feroviar gi pe canale. in Italia, o treime din refeaua de gosele a lirii deveniserde nefolosit, iar 13000 de poduri erau avariate sau distruse. $i Franfa, qi Iugoslavia au pierdut, fiecare, 77o/o din locomotive gi un procentaj similar din vagoanele de cale feratd. Polonia a pierdut o cincime din qosele, o treime din calea ferat[ (circa 14000 de kilometri in total), 857o din materialul rulant gi 100%o din aviafia civili. Norvegia a pierdut jumitate din capacitatea de transport maritim pe care o avea inainte de rizboi, iar Grecia intre doui treimi gi trei sferturi din floti. La sf6rgitul rlzboiului, singura modalitate de transport general valabili gi de incredere era mersul pe jos.a8 Distrugerea fizicd a Europei nu se reducea la pierderea clidirilor gi a infrastructurii. Ea insemna chiar mai mult decdt distrugerea mogtenirii unor secole de culturi gi de arhitecturi. Ceea ce era cu adevirat tulburitor era simbolul ruinelor. Dupi cum spunea un militar britanic, munlii de moloz erau,,un monument al puterii de autodistrugere a omului".ae Pentru sute de milioane de oameni, ruinele erau o rememorare zilnic a s[lbiticiei prin care trecuse continentul gi care putea reizbucni oricand. Primo Levi, care supravieluise lagdrului de la Auschwitz, suslinea cd era ceva aproape supranatural in modul in care germanii distruseseri totul in urma lor. Pentru el, rimdgilele sfdrdmate ale unei baze militare de la Slutsk, langd Minsk, demonstrau,,geniul distrugerii, al anti-creafiei, aici ca gi la Auschwitz; era mistica pustiirii, dincolo de toate necesiti{ile rizboiului sau de impulsul de a prida".s0 Distrugerile ficute de Aliafi erau aproape la fel de grave: cind Levi avdzut ruinele Vienei, a fost copleqit de,,senzafia grea, ameninlitoare a unui riu ireparabil 9i definitiv care era prezent peste tot, sidind in miruntaiele Europei qi ale lumii germenii riului viitor".5l CoNrrNBNrur- BaRgnH Acest curent subteran al,,anti-creafiei" gi al,,rdului definitiv" este cel care face distrugerea oragelor Europei atat de tulburitor de contemplat. Toate descrierile perioadei respective lasi sd se infeleagi, ftri si afirme vreodati explicit, ci in spatele distrugerii fizice se afl6 ceva mult mai riu.,,scheletele" caselor gi tablourile care se ileau din ruine la Vargovia au o valoare simbolici importanti: atit la figurat, cdt gi la propriu, sub ruine se ascundea un alt dezastru, uman gi moral.