Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAniei Waite, Arthur Edward Ttrrba philosophorum sau Adunarea inleleplilor numiti gi cartea adevirului in arti gi al treilea sinod pitagoreic / Arthur Edward Waite; trad. de Gabriela Nica. Bucureqti: Herald, 2019 Anrnun EowaRD WArrE ISBN 978-973 -trt -520-7 I. Nica, Gabriela (trad.) I sau ADUNAREA INTELEPTILOR numitl gi CARTEA ADEVARULUI in ARTA $I AL TREITEA SINOD PITAGOREIC Uu vncnr TRATAT ALcHIMIc, TRADUS orn larlxi,, cupnrnzaxd principalele rnterpnrtanr lr,n codexutul MAI scurt, PARALELE CU ALCHIMI$TII GRECr $r EXPLTCATTT ALE TERMENTLOR OBSCURT Th e Turb a Philo s o ph or um or Assembly of the Sages Called Ako the Book of Truth in the Art and the Third Pythagorical Synod By Arthur Edward Waite George Redway, London, 1896 Traducere din limba englez de GABRIELA NICA EDrruRA *b "r*oro Bucureqti
Cuprins Prefati Ttrnu Pnrr,osopHoRuM, manuscris preluat dintr-un vechi codex, mai complet declt orice edifie publicati pdnii acum. Prima cuvdntare A doua cuvintare A treia cuvdntare A patra cuvantare A cincea cuvintare A gasea cuvdntare A gaptea cuvdntare A opta cuvtntare A noua cuvintare A zecea cuvdntare A unsprezecea cuvintare A doulsprezecea cuvintare A treisprezecea cuvdntare A paisprezecea cuvdntare A cincisprezecea cuvintare A gaisprezecea cuvantare A gaptesprezecea cuvintare A optsprezecea cuvdntare A nouisprezecea cuvintare A douizecea cuvintare l3 t6 l7 20 1a 23 25 28 36 40 42 47 52 57 61 65 69 7l 75 76
A douizeci gi una cuvlntare A doudzeci qi doua cuvdntare A douizeci qi treia cuvtntare A douizeci gi patra cuvdntare A douizeci qi cincea cuvantare A doulzeci gi gasea cuvintare A doulzeci 9i gaptea cuvdntare A douizeci gi opta cuvdntare A douizeci gi noua cuvantare Atreizecea cuvantare Atreizeci 9i una cuvantare A treizeci gi doua cuvdntare A treizeci gi treia cuvantare A treizeci qi patra cuvdntare A treizeci qi cincea cuvantare A treizeci gi gasea cuvantare Atreizeci 5i opta cuvdntare A treizeci gi noua cuvintare A patruzecea cuvantare A patruzeci Ei una cuvintare A patruzeci 9i doua cuvintare A patruzeci gi treia cuvantare A patruzeci qi patra cuvdntare A patruzeci gi cincea cuvdntare A patruzeci gi gasea cuvintare A patruzeci qi gaptea cuvintare A patruzeci gi noua cuvintare A cincizecea cuvdntare A cincizeci gi una cuvdntare A cincizeci gi doua cuvdntare A cincizeci qi treia cuvdntare A cincizeci gi patra cuvintare A cincizeci qi cincea cuvintare A cincizeci gi gasea cuvdntare A cincizeci gi gaptea cuvintare A cincizeci gi opta cuvantare A cincizeci gi noua cuvantare 79 85 89 9L 94 98 100 103 105 110 111 L12 116 118 120 126 t36 r39 r43 t44 146 148 150 t52 155 t56 160 t63 165 168 172 t76 t77 178 180 184 188 A gaizecea cuvnntare A qaizeci gi una cuvantare A qaizeci gi doua cuvantare A qaizeci gi treia cuvintare A gaizeci gi patra cuvdntare A gaizeci gi cincea cuvantare A gaizeci qi gasea cuvantare A gaizeci gi gaptea cuvdntare A gaizeci gi opta cuvantare A gaizeci gi noua cuvdntare A gaptezecea cuvantare A gaptezeci si una cuvintare A gaptezeci gi doua cuvdntare Concluzie 191 193 196 197 199 r99 202 203 205 207 209 211 2L2 2t7
Turba Philosophorum, manuscris preluat dintr-un vechi codex, mai complet decat orice edilie publicat[ pan[ acum Scriere a lui Arisleus intru Beneficiul Posteritilii, insofind Cuvintele in{elep{ilor privitoare la acest lucru, care se prezintd astfel: Arisleusl, niscut din Pythagoras, discipol al discipolilor, prin grafia lui Hert O glosi veche il desoie pe Arisleus drept fiul lui Abladus. Domnul Berthelot presupune cd ar fi acelagi cu Aristenes din a doua versiune (A Unsprezecea Cuvintare) gi din Exercitationes Ia Turba, care se gisesc ln primul volum din Bibliotheca Chemica. Dincolo de similaritatea numelor gi de faptul cd multe nume dinturba apar ciuntite, nu pare si existe niciun motiv pentru care si presupunem cd autorul ar fi intentionat l*&#.0:o l1
Tunne PHTLosoPHoRUM Prima cuvdntare wo mes Trismegistos, invd{and de la scaunul inlelepciunii acestuia, le doregte sinitate gi milostivire tuturor celor ce vor urma. Mirturisesc cd maestrul meu, Pythagorasl, Italianul, maestru al infelepfilor gi conducitor al Profefilor, a primit de la Dumnezelr un dar gi o infelepciune mai mari decat cele oferite oricui altcuiva dupi Hermes. De aceea, el a hotir6t si-gi adune discipolii, al ciror numir devenise impresionant, convocindu-i pe cei mai importanli dintre acegtia, pentru a purta o disculie despre aceastl prelioasi Arti, astfel incat aloculiunile lor si poati sta la temelia cunoagterii viitoare. Atunci, el i-a cerut lui Iximidrus, care fdcea parte din cel si il lege pe Pitagora de tradilia alchimici prin intermediul lui Arisleus, sofistul de pe vremea lui Antoninus. ' Alchimigtii greci din Colecfia Bizantini nu il men{ioneazi pe Pythagoras, iar tradilia pe care o descrie el ca adept al misterului hermetic se referi, probabil, la o sursd arabi, la tratatele lui El Habib, KitAb-al Firhirst gi adeviratului Geber, unde scrierile de alchimie atribuite acestui inlelept sunt citate liber. "bldr mai inalt consiliu, si fie primul vorbitor, iar acesta a spusl: Prima cuventare IXIMIDRUS: Mirturisesc ci originea tuturor lucrurilor este Natura, care e eterni qi egali in toate lucrurile qi ci ceea ce face ca aceste corpuri vizibile si aibd un inceput gi un sf6rgit este timpul in care, in mod inevitabil, acestea sunt prinse2. Aflali ci ste- I Versiunea francez a lui Salmon oferi urmitoarea varianti:,,lnceputul cdrlii Turba Philosophorum, incare Arisleus a adunat laolaltd cuvintele celor mai cumpdta{i dintre invita{i, anunfindu-l pe Pythagoras Filosoful, Maestrul care a adunat opiniile ucenicilor sii. Cartea mai este denumiti qi AI Treilea Sinod Pitagoreic, convocat in legituri cu filosofia oculti. Insi Pythagoras i-a cerut ucenicului siu, Eximidrius, si igi inceapi discursul" etc. Traducdtorul francez pare si fi insumat versiunile pe care le-a avut la dispozilie qi si le fi transpus, intr-o oarecare misuri, in propriile cuvinte. Totuqi, el urmeazi aici textul celei de-a doua versiuni, principala diferenfd consta,nd in inlocuirea,,filosofiei oculte'l din original, cu,,piatra vegetalfl 2 Aceeagi traducere francezd interpreteazi acest pasaj obscur in felul urmitor:,,lnceputul tuturor lucrurilor este determinat de o anume naturd; ea e eterni qi infinitl; hrinegte gi extrage prin coacere toate lucrurile. lnsd aceasti naturi gi lksf"
Tunsl PHTLoSoPHoRUM Prima cuvkntare s * lele sunt de foc gi sunt tinute in hotarele lor de aer. Daci umiditatea gi densitatea aerului nu ar separa flicirile soarelui de lucrurile vii, Soarele ar mistui atunci toate creaturile. Dumnezeu a prevdzrtt insd aerul separator, fdri de care tot ceea ce El a creat ar fi cdzut pradi flicdrilor. Nu vedefi ci Soarele, cind se ridici in ceruri, depigegte aerul prin c[ldura sa, care pdtrunde din pirlile superioare spre cele inferioare ale aerului? Daci aerul nu ar expira aceste risufliri prin care sunt generate creaturile, Soarele ar distruge cu cildura sa tot ce are via!6. Soarele e linut insi in frdu de aer, care uneqte cildura Soarelui cu propria sa cilduri, iar umiditatea apei cu propria sa umiditate. Nu ali observat cum apa ugoari e ridicati in aer prin acfiunea aceasti perioadi de distrugere gi generare este cea in care s-a atins acest lucru gi cea in care natura universald' le hrinegte gi le extrage prin deco4iel A doua versiune redi acest pasaj in felul urmitor:,,aceste ac{iuni gi pasiuni sunt cunoscute 9i inlelese numai de citre cei cirora le este oferitl cunoasterea Artei Sacre'. cildurii Soarelui, care ajutd astfel apa chiar impotriva sa? Daci apa nu ar hr[ni aerul cu umiditatea sa subtili, Soarele ar coplegi aerul. Prin urmare, focul extrage umiditatea din ap6, datoriti clreia aerul invinge focul insugi. Astfel, focul gi apa sunt dugmani intre care nu existi nici cea mai mici inrudire, clci focul este cald gi uscat, in timp ce apa este rece gi umedi. Aerul, care este cald gi umed, le aduce pe acestea impreuni prin mijlocirea sa; astfel, aerul se afl6 intre umiditatea apei gi cildura focului pentru a restabili pacea. Uitafi-vi, voi tofi, cum se inal16 spiritul din vaporii subtili ai aerului, cici cildura, uniti fiind cu umiditatea, di nagtere in mod necesar la substanfa subtili a vdntului. Cildura Soarelui extrage din aer subtilitatea acestuia, care devine spirit qi viafi pentru toate creaturile. Iar toate acestea se intampli prin voinfa divini; la fel este qi in cazul fulgerelor provocate de clldura Soarelui eliminat[ din nori, fulgerele apirind la spargerea norilor. r{l 8-9; l5
'l-unsa PHILoSoPHoRUM A treia cuvdntare SOBORUL: Ai descris bine focul pebaza a ceea ce qtii despre el, ca;tigand astfel increderea frafilor tii. A doua cuvantare EXUMDRUS: Pream6resc discursul grandios al lui Iximidrus despre aer' deoarece aerul poate imbunitdli lucrarea noastri. Aerul poate fi comprimat sau rarefiat, inciizit sau ricit. Comprimarea lui are loc prin elongalia soarelui, iar rarefierea lui are loc cind, prin exaltarea soarelui in cer, aerul devine cald Ei se rarefiazd. Acest lucru se poate compara cu anotimpul primiverii1, cand nu e nici cald, nici rece. Aqa cum se modifici dispozilia sufletului, tot aqa se 1 O compara{ie similari este folositi in Cartea Cuferelor, in limba arabi, unde se spune cd modul in care opereazi focul filosofc asupra materiei filosofice trebuie sd fie reglat ln acelagi mod in care Natura regleazi influenfa celor patru anotimpuri; mai mult, acelagi tratat reprezinti expuneri inci gi mai vechi ale filosofiei alchimice, in care este folositd aceeaqi ilustrare. Este probabil ca, in forma sa original, Turba si fie anterioarh Cdr[ii Cuferelor. * ^. fr, { ar.'f modific[ gi iarna. Astfel, aerul devine mai dens cdnd Soarele e mai indepirtat, oamenii fiind afectali de frig. SOBORUL: Ai descris excelent aerul gi ne-ai spus ce gtii tu ci se afli in acesta. A treia cuventare ANAXAGORAS: Vi fac cunoscut ci la inceputul tuturor lucrurilor pe care le-a creat Dumnezeu se afld greutatea gi proporjial, c6ci greutatea stipdnegte toate lucrurile, iar greutatea gi densitatea pimintului se manifestd in proporfie; dar greutatea nu este gisiti in afara corpurilor. $i si qti{i, voi tofi din acest sobor, ci densitatea celor patru elemente sti in pimant; cici densitatea focului cade asupra aerului, densitatea aerului, impreuni cu densitatea primiti de la foc, cade asupra t ln original este pietas et rafio, insi folosirea tehnici a termenuluipietas in textele originale ebraice qi arabe pune acest termen in legituri evidenti cu sensul cuvdntvluj ebtatc paz, care inseamni densitate. A se compara gi cu verbul grecesc piezo, care inseamni a apisa sau a strange. rq^k sf *
Tunse PHTLoSoPHoRUM A treia cuvhntare s * apei, iar densitatea apei, sporiti de densitatea focului qi a aerului, ajunge in pimant' Nu a{i observat, oare' cum densitatea celor patru elemente se uneqte in pimant? Prin urmare' acesta este cel mai concentrat' SOBORUL: Ai vorbit bine' Cu adevlrat' p[mantul este mai concentrat decat celelalte' Dar care e atunci cel mai rarefiat element dintre cele Patru? ANAXAGORAS: Focul e cel mai rarefiat dintre toate, de la el provenind ceea ce e mai rarefiat in cele patru, cici aerul e mai pufin rarefiat decit focul, fiind cald 9i umed' in timp ce focul e cald 9i uscat, or ceea ce este cald Ei uscat e mai rarefiat decit ceea ce este cald qi umed. SOBORUL: Ce element este mai Pulin rarefiat decat aerul? ANAXAGORAS: APa, cici in ea se afli riceala gi umiditatea, recele Ei umedul fiind mai pulin rarefiat decdt caldul 9i umedul' *9r-qd,J SOBORUL: Ai griit adevirul. Atunci, ce este mai pu{in rarefiat decdt apa? ANAXAGORAS: Pimdntul, pentru ci e rece gi uscat, iar ceea ce e rece gi uscat este mai pufin rarefiat decdt ceea ce e rece si umed. PYTHAGORAS: O, voi, Fii ai Doctrinei, afi oferit o buni descriere a acestor patru elementel din care Dumnezeu a creat toate lucrurile. BinecuvAntat este, intr-adevir, cel ce inlelege ce a{i descris voi, cici nicdieri altundeva nu ar putea gisi o intenlie mai presus decat a sa! Haide{i, aqadar, si ne ducem discursul la perfec{iune. SOBORUL: imbrifiqdm cu tolii acest discurs. Vorbegte acum tu, Pandolfus! I,,Este gtiut ci anticii vorbeau despre cele patru elemente. Prin intermediul acestora s-au format lucrurile umede gi uscate, precum gi lucrurile calde Ei reci, masculinul gi femininul. Doud, elemente se ridicd gi doui coboard. Cele doud elemente ascendente sunt focul qi aerul, iar cele doui elemente descendente sunt pimintul gi apa'l Olympiodorus, Despre Arla Sacrd. {t It'"a fi -ee
Tunsl PHILoSoPHoRUM A patra cuvkntare PANDOLFUS: Vreau si fac cunoscut posterit[lii ci aerul e partea rarefiatb din api qi nu se distinge de ea, riminand deasupra pimantul uscat, datoriti aerului ascuns in ap[, ce se afll sub pimant. Dac[ acest aer n-ar exista, pimantul n-ar rimine deasupra apei umede. SOBORUL: Ai vorbit bine, continui-li discursul. PANDOLFUS: Aerul ascuns in apa de sub pimint susfine pimdntul, impiedicindu-l si se scufunde in api. Prin urmare' menirea aerului este s[ lege, dar 9i si separe lucruri diferite, cum ar fi apa qi pimintul' el fiind un conciliator intre lucrurile ostile' adicl intre apl qi foc, separindu-le pentru a nu se distruge reciproc. SOBORUL: Daci ne-ai oferi 9i o ilustrare a acestui fapt, el ar deveni mai limpede Pentru acei care nu l-au inleles. *+^1.J.?* PANDOLFUS: Oul este o astfel de ilustrare, cici in el sunt reunite patru lucruri; co aj a vizibili sau gdlo acea r epr ezintd pdmdn - tul, iar albugul sau partea albi este apal. Coaja interioari foarte sublire este unitl cu coaja exterioari., reprezent?rnd, aga cum v-am explicat, mediul separator intre pimdnt gi ap6, adici acel aer care desparte plmantul de apd. Gdlbenuqul oului reprezinti focul, iar coaja ce confine gilbenugul corespunde celuilalt aer, care separd apa de foc. Ambele sunt insi acelagi aer, adicd acela care separi r Alegoria oului filosofic poate fi urmdriti pini la alchimigtii greci. Existi un scurt tratat cu acest titlu, precum si un altul despre Nomenclatura oulul, care e descris drept Misterul Artei. Este compus din patru elemente, deoarece reprezinti o imagine a lumii. Este piatra care nu e piatri, piatra de arami, piatra armeneasci etc. Coaja este aseminati cu pimintul, fiind rece 9i uscatd; a fost numiti arami, fier, cositor, plumb. Albus,ul oului este apa divini, apa mdrii, apa de alaun etc. Gilbenugul este sulfat de fier, sulf brut, mercur etc. Partea uleioasl este foc. Dar oul, aga simbolic cum se afli, este uneori el insugi descris simbolic, fiind asemdnat cu o simdn{i; coaja este comparati cu pielea care acoperi simanfa, albuqul qi gilbenugul reprezinti carnea, iar partea umedd este risuflarea sau aerul. tkrf " 2t