PARLAMENTUL EUPEAN 2009-2014 Comisia specială privind criza financiară, economică şi socială 24.6.2010 2009/2182(INI) AMENDAMENTELE 647-949 Proiect de raport Pervenche Berès (PE441.228v01-00) Criza financiară, economică şi socială: recomandări privind măsurile şi iniţiativele care trebuie luate (raport la jumătatea perioadei) (2009/2182(INI)) AM\821552.doc PE443.104v01-00 Unită în diversitate
AM_Com_NonLegReport 647 Wolf Klinz, Olle Schmidt Punctul 71 71. ia act, ca ecou la activitatea lui Mario Monti, de faptul că edificarea unei pieţei interne fără a acorda atenţie concurenţei fiscale a influenţat în mod negativ fiscalitatea statelor membre, favorizând mobilitatea capitalului prin diminuarea nivelului său de impozitare în detrimentul impozitării muncii, iar în acelaşi timp creşterea veniturilor publice, în contextul unei conjuncturi favorabile, s-a tradus cel mai adesea prin reducerea impozitelor; eliminat 648 Werner Langen, Markus Ferber, Gunnar Hökmark Punctul 71 71. ia act, ca ecou la activitatea lui Mario Monti, de faptul că edificarea unei pieţei interne fără a acorda atenţie concurenţei fiscale a influenţat în mod negativ fiscalitatea statelor membre, favorizând mobilitatea capitalului prin diminuarea nivelului său de impozitare în detrimentul impozitării muncii, iar în acelaşi timp creşterea veniturilor publice, în contextul unei conjuncturi favorabile, s-a tradus cel mai adesea prin reducerea impozitelor; eliminat PE443.104v01-00 2/146 AM\821552.doc
649 Kay Swinburne, Roberts Zīle Punctul 71 71. ia act, ca ecou la activitatea lui Mario Monti, de faptul că edificarea unei pieţei interne fără a acorda atenţie concurenţei fiscale a influenţat în mod negativ fiscalitatea statelor membre, favorizând mobilitatea capitalului prin diminuarea nivelului său de impozitare în detrimentul impozitării muncii, iar în acelaşi timp creşterea veniturilor publice, în contextul unei conjuncturi favorabile, s-a tradus cel mai adesea prin reducerea impozitelor; 71. sprijină propunerea lui Mario Monti de instituire a unui grup pentru politica fiscală, care să reunească reprezentanţi ai statelor membre, ca un pas important pentru încurajarea dialogului dintre ţările europene, în locul unei abordări centralizate, ierarhice; 650 Gay Mitchell Punctul 71 71. ia act, ca ecou la activitatea lui Mario Monti, de faptul că edificarea unei pieţei interne fără a acorda atenţie concurenţei fiscale a influenţat în mod negativ fiscalitatea statelor membre, favorizând mobilitatea capitalului prin diminuarea nivelului său de impozitare în detrimentul impozitării muncii, iar în acelaşi timp creşterea veniturilor publice, în contextul unei conjuncturi favorabile, s-a tradus cel mai adesea prin reducerea impozitelor; 71. ia act de faptul că creşterea veniturilor publice, în contextul unei conjuncturi favorabile, s-a tradus cel mai adesea prin reducerea impozitelor şi de faptul că concurenţa fiscală este un element esenţial şi indispensabil al competitivităţii economice a Uniunii Europene; AM\821552.doc 3/146 PE443.104v01-00
651 Enikő Győri, Iliana Ivanova Punctul 71 71. ia act, ca ecou la activitatea lui Mario Monti, de faptul că edificarea unei pieţei interne fără a acorda atenţie concurenţei fiscale a influenţat în mod negativ fiscalitatea statelor membre, favorizând mobilitatea capitalului prin diminuarea nivelului său de impozitare în detrimentul impozitării muncii, iar în acelaşi timp creşterea veniturilor publice, în contextul unei conjuncturi favorabile, s-a tradus cel mai adesea prin reducerea impozitelor; 71. ia act de faptul că concurenţa fiscală este un element esenţial şi indispensabil al competitivităţii economice a Uniunii Europene; 652 Gay Mitchell, Enikő Győri Punctul 71 71. ia act, ca ecou la activitatea lui Mario Monti, de faptul că edificarea unei pieţei interne fără a acorda atenţie concurenţei fiscale a influenţat în mod negativ fiscalitatea statelor membre, favorizând mobilitatea capitalului prin diminuarea nivelului său de impozitare în detrimentul impozitării muncii, iar în acelaşi timp creşterea veniturilor publice, în contextul unei conjuncturi favorabile, s-a tradus cel mai adesea prin reducerea impozitelor; 71. ia act, ca ecou la activitatea lui Mario Monti, de faptul că impozitarea muncii şi, în acelaşi timp, creşterea veniturilor publice, în contextul unei conjuncturi favorabile, s-au tradus cel mai adesea prin reducerea impozitelor; ia notă de faptul că o concurenţă fiscală fără discriminare contribuie la competitivitatea economică a Uniunii Europene; PE443.104v01-00 4/146 AM\821552.doc
653 Pascal Canfin, Sven Giegold, Emilie Turunen Punctul 71 71. ia act, ca ecou la activitatea lui Mario Monti, de faptul că edificarea unei pieţei interne fără a acorda atenţie concurenţei fiscale a influenţat în mod negativ fiscalitatea statelor membre, favorizând mobilitatea capitalului prin diminuarea nivelului său de impozitare în detrimentul impozitării muncii, iar în acelaşi timp creşterea veniturilor publice, în contextul unei conjuncturi favorabile, s-a tradus cel mai adesea prin reducerea impozitelor; 71. ia act, ca ecou la activitatea lui Mario Monti, de faptul că edificarea unei pieţei interne fără a acorda atenţie concurenţei fiscale a influenţat în mod negativ fiscalitatea statelor membre, favorizând mobilitatea capitalului prin diminuarea nivelului său de impozitare în detrimentul impozitării muncii, iar în acelaşi timp creşterea veniturilor publice, în contextul unei conjuncturi favorabile, s-a tradus cel mai adesea prin reducerea impozitelor pentru cei mai bogaţi din societate; 654 Peter Skinner Punctul 71a (nou) 71a. ia act, tot ca ecou la activitatea lui Mario Monti, de faptul că edificarea pieţei interne europene nu s-a încheiat, având în vedere faptul că economiile sociale de piaţă de pe continent nu au reuşit să pună în aplicare pe deplin concurenţa, care, în cele din urmă, măreşte impactul economic, fiscal şi social al crizelor financiare; AM\821552.doc 5/146 PE443.104v01-00
655 Werner Langen, Markus Ferber, Gunnar Hökmark Punctul 72 72. estimează că metoda de coordonare, privilegiată în special prin Strategia de la Lisabona, nu a permis optimizarea acţiunilor Uniunii; este surprins de faptul că această metodă rămâne coloana vertebrală a strategiei UE 2020, în forma propusă de Comisie; consideră că metoda respectivă conduce la o intruziune în politicile statelor membre care depăşeşte cadrul a ceea ce este coordonat în statele federale, în timp ce eficacitatea sa este destul de slabă, iar deciziile dificile deoarece sunt luate aproape în unanimitate; eliminat 656 Hannes Swoboda Punctul 72 72. estimează că metoda de coordonare, privilegiată în special prin Strategia de la Lisabona, nu a permis optimizarea acţiunilor Uniunii; este surprins de faptul că această metodă rămâne coloana vertebrală a strategiei UE 2020, în forma propusă de Comisie; consideră că metoda respectivă conduce la o intruziune în politicile statelor membre care depăşeşte cadrul a ceea ce este coordonat în statele federale, în timp ce eficacitatea sa este destul de slabă, iar deciziile dificile deoarece sunt luate aproape în unanimitate; eliminat PE443.104v01-00 6/146 AM\821552.doc
657 Alain Lamassoure, Sirpa Pietikäinen în numele Grupului PPE Punctul 72 72. estimează că metoda de coordonare, privilegiată în special prin Strategia de la Lisabona, nu a permis optimizarea acţiunilor Uniunii; este surprins de faptul că această metodă rămâne coloana vertebrală a strategiei UE 2020, în forma propusă de Comisie; consideră că metoda respectivă conduce la o intruziune în politicile statelor membre care depăşeşte cadrul a ceea ce este coordonat în statele federale, în timp ce eficacitatea sa este destul de slabă, iar deciziile dificile deoarece sunt luate aproape în unanimitate; 72. estimează că metoda de coordonare, privilegiată în special prin Strategia de la Lisabona, nu a permis optimizarea acţiunilor Uniunii; este, prin urmare, dezamăgit de faptul că această metodă rămâne coloana vertebrală a strategiei UE 2020, în forma propusă de Comisie, chiar dacă eficacitatea sa este destul de slabă, iar deciziile dificile deoarece sunt luate aproape în unanimitate; invită Comisia să elaboreze instrumente noi de coordonare, cum ar fi eficientizarea bugetelor UE şi naţionale, în vederea îndeplinirii obiectivelor comune, precum şi a fondurilor de coeziune; de asemenea, propune publicarea unui raport anual pentru a compara rezultatele obţinute de fiecare stat membru, recurgând la metoda denunţării şi dezaprobării publice, care ar avea un caracter mai stimulator decât simpla metodă a coordonării; 658 Carl Haglund Punctul 72 72. estimează că metoda de coordonare, privilegiată în special prin Strategia de la 72. estimează că metoda de coordonare, privilegiată în special prin Strategia de la AM\821552.doc 7/146 PE443.104v01-00
Lisabona, nu a permis optimizarea acţiunilor Uniunii; este surprins de faptul că această metodă rămâne coloana vertebrală a strategiei UE 2020, în forma propusă de Comisie; consideră că metoda respectivă conduce la o intruziune în politicile statelor membre care depăşeşte cadrul a ceea ce este coordonat în statele federale, în timp ce eficacitatea sa este destul de slabă, iar deciziile dificile deoarece sunt luate aproape în unanimitate; Lisabona, nu a permis optimizarea acţiunilor Uniunii; este surprins de faptul că această metodă rămâne coloana vertebrală a strategiei UE 2020, în forma propusă de Comisie; consideră că e nevoie de instrumente mai puternice pentru a asigura stimulentele necesare aplicării strategiei; 659 Wolf Klinz Punctul 72 72. estimează că metoda de coordonare, privilegiată în special prin Strategia de la Lisabona, nu a permis optimizarea acţiunilor Uniunii; este surprins de faptul că această metodă rămâne coloana vertebrală a strategiei UE 2020, în forma propusă de Comisie; consideră că metoda respectivă conduce la o intruziune în politicile statelor membre care depăşeşte cadrul a ceea ce este coordonat în statele federale, în timp ce eficacitatea sa este destul de slabă, iar deciziile dificile deoarece sunt luate aproape în unanimitate; 72. estimează că metoda de coordonare, privilegiată în special prin Strategia de la Lisabona, nu a permis optimizarea acţiunilor Uniunii; este surprins de faptul că această metodă rămâne coloana vertebrală a strategiei UE 2020, în forma propusă de Comisie; consideră că metoda respectivă conduce la o intruziune în politicile statelor membre care depăşeşte cadrul a ceea ce este coordonat în statele federale, chiar dacă eficacitatea sa este destul de slabă, iar deciziile, dificile, deoarece sunt luate aproape întotdeauna în unanimitate; 660 Wolf Klinz, Olle Schmidt Punctul 72a (nou) PE443.104v01-00 8/146 AM\821552.doc
72a. consideră că nepunerea în aplicare a Agendei de la Lisabona privind flexisecuritatea şi investiţiile în capitalul uman se face responsabilă de pierderea de locuri de muncă şi de relocalizarea unor investiţii; ia act de faptul că piaţa internă are nevoie de sprijinul tuturor, întrucât constituie coloana vertebrală a proiectului european şi temelia creării unei bogăţii durabile în UE; 661 Wolf Klinz, Olle Schmidt Punctul 72b (nou) 72b. este de părere că actuala criză economică şi socială este, de asemenea, rezultatul unei strategii de la Lisabona unilaterale şi eşuate; afirmă că unul dintre motivele eşecului strategiei de la Lisabona a fost decalajul dintre ambiţiile sale declarate, resursele puse la dispoziţie şi metodologia utilizată; 662 Olle Schmidt Punctul 72a (nou) 72a. subliniază faptul că actualul conţinut al strategiei Europa 2020, care cuprinde obiective de bază, propuneri emblematice, AM\821552.doc 9/146 PE443.104v01-00
blocaje şi indicatori, este foarte general; solicită, prin urmare, Comisiei să prezinte urgent planuri mai detaliate care să clarifice modul în care aceste iniţiative vor fi puse în aplicare cu succes; la rândul lor, aceste planuri detaliate ar trebui prezentate Parlamentului European în vederea aprobării; 663 Vincenzo Iovine Punctul 72a (nou) 72a. este conştient de faptul că lipsa voinţei politice a statelor membre este una din principalele cauze ale eşecului Strategiei de la Lisabona şi că strategia Europa 2020 se bazează pe aceleaşi principii ca şi predecesoarea sa şi nu este caracterizată nici de urgenţa necesară, nici de voinţa politică de care este nevoie pentru a garanta creşterea economică şi crearea de locuri de muncă; 664 Vincenzo Iovine Punctul 72b (nou) 72b. consideră că strategia UE 2020 nu oferă o soluţie provocărilor mai ample ale zonei euro şi că trebuie să îmbunătăţim metoda deschisă de coordonare adoptând o strategie capabilă să conducă Uniunea spre o guvernanţă economică veritabilă; PE443.104v01-00 10/146 AM\821552.doc
665 Kay Swinburne, Roberts Zīle Punctul 72a (nou) 72a. consideră că strategia UE 2020, în forma propusă de Comisie, ar trebui să se concentreze pe diminuarea caracterului birocratic al pieţei unice, prin reducerea sarcinii administrative asupra întreprinderilor cu 25 % până în 2012, şi pe creşterea eficienţei sale, utilizând internetul ca instrument esenţial al unei pieţe electronice la nivelul UE, care creează servicii şi locuri de muncă noi; 666 Corien Wortmann-Kool, Sirpa Pietikäinen în numele Grupului PPE Punctul 72a (nou) 72a. subliniază faptul că piaţa unică este unul din principalii factori de creştere în Europa şi faptul că strategia UE 2020 ar trebui să funcţioneze ca un program concret de creştere şi ocupare a forţei de muncă pentru a face faţă crizei economice şi pentru a consolida piaţa internă; AM\821552.doc 11/146 PE443.104v01-00
667 Corien Wortmann-Kool, Sirpa Pietikäinen, Burkhard Balz, în numele Grupului PPE Punctul 72b (nou) 72b. este de părere că structura de guvernanţă a strategiei Europa 2020 ar trebui consolidată pentru a garanta faptul că obiectivele sale vor fi îndeplinite; consideră că, pentru ca noua strategie să se transforme într-o reuşită, este necesară o utilizare mai amplă a măsurilor obligatorii în locul continuării utilizării metodei deschise de coordonare în domeniul politicii economice; invită Consiliul şi Comisia să propună o strategie economică de redresare economică, bazată în primul rând pe instrumente UE, şi nu în principal pe iniţiative interguvernamentale; 668 Sylvie Goulard Punctul 73 73. consideră că este indispensabil ca fiecare să înveţe din greşelile trecutului, să tragă învăţăminte din criza din 1929 după care noii lideri politici au propus un new deal sau din lecţia dată de părinţii fondatori ai Uniunii Europene, care, după cel de al Doilea Război Mondial, au fost capabili să depăşească animozităţile şi suspiciunile, după cum a arătat Jacques Delors, în vreme ce generaţia care este în prezent la putere nu a cunoscut niciuna eliminat PE443.104v01-00 12/146 AM\821552.doc
dintre aceste drame; 669 Carl Haglund Punctul 73 73. consideră că este indispensabil ca fiecare să înveţe din greşelile trecutului, să tragă învăţăminte din criza din 1929 după care noii lideri politici au propus un new deal sau din lecţia dată de părinţii fondatori ai Uniunii Europene, care, după cel de al Doilea Război Mondial, au fost capabili să depăşească animozităţile şi suspiciunile, după cum a arătat Jacques Delors, în vreme ce generaţia care este în prezent la putere nu a cunoscut niciuna dintre aceste drame; 73. consideră că este indispensabil ca fiecare să înveţe din crizele anterioare şi actuale; 670 Werner Langen, Markus Ferber, Gunnar Hökmark, Sirpa Pietikäinen Punctul 73 73. consideră că este indispensabil ca fiecare să înveţe din greşelile trecutului, să tragă învăţăminte din criza din 1929 după care noii lideri politici au propus un new deal sau din lecţia dată de părinţii fondatori ai Uniunii Europene, care, după cel de al Doilea Război Mondial, au fost capabili să depăşească animozităţile şi suspiciunile, după cum a arătat Jacques Delors, în vreme ce generaţia care este în prezent la putere nu a cunoscut niciuna 73. consideră că este indispensabil ca fiecare să înveţe din greşelile trecutului şi din lecţia dată de părinţii fondatori ai Uniunii Europene, care, după cel de-al Doilea Război Mondial, au fost capabili să depăşească animozităţile şi suspiciunile, în vreme ce generaţia care este în prezent la putere nu a cunoscut niciuna dintre aceste drame; AM\821552.doc 13/146 PE443.104v01-00
dintre aceste drame; 671 Wolf Klinz, Olle Schmidt Punctul 73 73. consideră că este indispensabil ca fiecare să înveţe din greşelile trecutului, să tragă învăţăminte din criza din 1929 după care noii lideri politici au propus un new deal sau din lecţia dată de părinţii fondatori ai Uniunii Europene, care, după cel de al Doilea Război Mondial, au fost capabili să depăşească animozităţile şi suspiciunile, după cum a arătat Jacques Delors, în vreme ce generaţia care este în prezent la putere nu a cunoscut niciuna dintre aceste drame; 73. consideră că este indispensabil ca fiecare să înveţe din greşelile trecutului, să tragă învăţăminte din criza din 1929, după care noii lideri politici au propus un new deal, sau din lecţia dată de părinţii fondatori ai Uniunii Europene, care, după cel de al Doilea Război Mondial, au fost capabili să depăşească animozităţile şi suspiciunile; 672 Sirpa Pietikäinen Punctul 73 73. consideră că este indispensabil ca fiecare să înveţe din greşelile trecutului, să tragă învăţăminte din criza din 1929 după care noii lideri politici au propus un new deal sau din lecţia dată de părinţii fondatori ai Uniunii Europene, care, după cel de al Doilea Război Mondial, au fost capabili să depăşească animozităţile şi suspiciunile, după cum a arătat Jacques Delors, în vreme ce generaţia care este în prezent la putere nu a cunoscut niciuna 73. consideră că este indispensabil ca fiecare să înveţe din greşelile trecutului, să urmeze exemplele părinţilor fondatori ai Uniunii Europene, care, după cel de al Doilea Război Mondial, au fost capabili să depăşească animozităţile şi suspiciunile, şi să urmeze spiritul politic al noii ordini post-1929, în care liderii politici din întregul spectru al orientărilor politice şi-au unit forţele pentru a aborda criza; PE443.104v01-00 14/146 AM\821552.doc
dintre aceste drame; (propunere nouă a raportorului alternativ din 17 iunie 2010) 673 Kay Swinburne, Roberts Zīle Punctul 73 73. consideră că este indispensabil ca fiecare să înveţe din greşelile trecutului, să tragă învăţăminte din criza din 1929 după care noii lideri politici au propus un new deal sau din lecţia dată de părinţii fondatori ai Uniunii Europene, care, după cel de al Doilea Război Mondial, au fost capabili să depăşească animozităţile şi suspiciunile, după cum a arătat Jacques Delors, în vreme ce generaţia care este în prezent la putere nu a cunoscut niciuna dintre aceste drame; 73. consideră că este indispensabil ca fiecare să înveţe din greşelile trecutului, să tragă învăţăminte din crizele anterioare sau din lecţia dată de fondatorii Uniunii Europene, care, după cel de al Doilea Război Mondial, au fost capabili să depăşească animozităţile şi suspiciunile, şi să privească spre noile provocări la adresa proiectului de integrare europeană cu încredere şi responsabilitate reciprocă; 674 Wolf Klinz Punctul 74 74. estimează că reabilitarea anumitor valori este necesară şi reaminteşte că alegerile sociale nu pot fi lăsate la bunul plac al pieţelor şi al acţionarilor; eliminat AM\821552.doc 15/146 PE443.104v01-00
675 Olle Schmidt Punctul 74 74. estimează că reabilitarea anumitor valori este necesară şi reaminteşte că alegerile sociale nu pot fi lăsate la bunul plac al pieţelor şi al acţionarilor; eliminat 676 Carl Haglund Punctul 74 74. estimează că reabilitarea anumitor valori este necesară şi reaminteşte că alegerile sociale nu pot fi lăsate la bunul plac al pieţelor şi al acţionarilor; eliminat 677 Gunnar Hökmark, Alain Lamassoure, Thomas Mann, Sirpa Pietikäinen în numele Grupului PPE Punctul 74 74. estimează că reabilitarea anumitor valori este necesară şi reaminteşte că alegerile sociale nu pot fi lăsate la bunul plac al pieţelor şi al acţionarilor; eliminat PE443.104v01-00 16/146 AM\821552.doc
678 Kay Swinburne, Roberts Zīle Punctul 74 74. estimează că reabilitarea anumitor valori este necesară şi reaminteşte că alegerile sociale nu pot fi lăsate la bunul plac al pieţelor şi al acţionarilor; 74. estimează că este necesară reabilitarea anumitor valori unificatoare, precum echitatea, responsabilitatea şi spiritul antreprenorial, în vederea reconcilierii cetăţenilor UE cu liderii politici şi economici, încurajând astfel strategiile de investiţii pe termen lung, pentru a menţine stabilitatea şi pentru a găsi o metodă de ieşire din această criză; 679 Sylvie Goulard Punctul 74 74. estimează că reabilitarea anumitor valori este necesară şi reaminteşte că alegerile sociale nu pot fi lăsate la bunul plac al pieţelor şi al acţionarilor; 74. estimează că reabilitarea anumitor valori este necesară şi reaminteşte că alegerile societăţilor democratice nu pot fi lăsate la bunul plac al pieţelor şi al acţionarilor; 680 Wolf Klinz, Olle Schmidt, Sylvie Goulard Punctul 74a (nou) AM\821552.doc 17/146 PE443.104v01-00
74a. consideră că modelul economic de piaţă socială liberă, care a adus prosperitate în Europa şi care este acum atacat cu înverșunare, trebuie menţinut; 681 Olle Schmidt, Wolf Klinz Punctul 74a (nou) 74a. ia act de faptul că trebuie găsit un echilibru între nevoia de a lua măsuri care să ajute la menţinerea stabilităţii financiare şi nevoia menţinerii capacităţii băncilor de a oferi credite economiei; adaugă faptul că este important ca sectorul bancar să poată să-şi îndeplinească sarcinile sale principale şi în vremuri normale; 682 Carl Haglund Punctul 75 75. îndeamnă la regăsirea raţiunii de a fi a Uniunii, care este aceea de a uni popoarele şi nu de a le supraveghea şi sancţiona; eliminat PE443.104v01-00 18/146 AM\821552.doc
683 Gunnar Hökmark, Frank Engel, Thomas Mann, Burkhard Balz, Sirpa Pietikäinen în numele Grupului PPE Punctul 75 75. îndeamnă la regăsirea raţiunii de a fi a Uniunii, care este aceea de a uni popoarele şi nu de a le supraveghea şi sancţiona; eliminat 684 Frank Engel Punctul 75 75. îndeamnă la regăsirea raţiunii de a fi a Uniunii, care este aceea de a uni popoarele şi nu de a le supraveghea şi sancţiona; 75. consideră că obiectivul proiectului integrării europene trebuie definit şi formulat şi că acesta nu poate fi altul decât o federaţie europeană, care să-şi asume suveranitatea în cadrul legislaţiei internaţionale publice; adaugă faptul că această federaţie trebuie să includă acele ţări care au adoptat moneda euro şi care, astfel, oferă cadrul politic necesar monedei unice, dotând-o cu o politică economică şi fiscală şi cu un buget; 685 Hannes Swoboda Punctul 75 AM\821552.doc 19/146 PE443.104v01-00
75. îndeamnă la regăsirea raţiunii de a fi a Uniunii, care este aceea de a uni popoarele şi nu de a le supraveghea şi sancţiona; 75. îndeamnă la regăsirea raţiunii de a fi a Uniunii, care este aceea de a apropia popoarele şi ţările tot mai mult, inclusiv din punctul de vedere al dezvoltării economice, în vederea apărării şi aplicării convingerii noastre comune, şi nu de teama sancțiunilor; 686 Wolf Klinz, Olle Schmidt Punctul 75 75. îndeamnă la regăsirea raţiunii de a fi a Uniunii, care este aceea de a uni popoarele şi nu de a le supraveghea şi sancţiona; 75. îndeamnă la regăsirea raţiunii de a fi a Uniunii, care este aceea de a uni popoarele în pace; afirmă că temelia acestei Uniunii este o piaţă unică prosperă; 687 Werner Langen, Markus Ferber, Gunnar Hökmark Punctul 75 75. îndeamnă la regăsirea raţiunii de a fi a Uniunii, care este aceea de a uni popoarele şi nu de a le supraveghea şi sancţiona; 75. îndeamnă la regăsirea raţiunii de a fi a Uniunii, care este aceea de a uni popoarele; PE443.104v01-00 20/146 AM\821552.doc
688 Sylvie Goulard Punctul 75 75. îndeamnă la regăsirea raţiunii de a fi a Uniunii, care este aceea de a uni popoarele şi nu de a le supraveghea şi sancţiona; 75. îndeamnă la regăsirea raţiunii de a fi a Uniunii, care este aceea de a uni popoarele; 689 Olle Schmidt Punctul 75a (nou) 75a. lansează un avertisment împotriva riscurilor reglementării excesive; 690 Mario Borghezio Punctul 76 76. denunţă riscurile reîntoarcerii la un naţionalism care subminează proiectul european; rămâne convins de faptul că naţionalismul înseamnă război ; eliminat AM\821552.doc 21/146 PE443.104v01-00
691 Rolandas Paksas Punctul 76 76. denunţă riscurile reîntoarcerii la un naţionalism care subminează proiectul european; rămâne convins de faptul că naţionalismul înseamnă război ; eliminat 692 Iliana Ivanova, Alfredo Pallone, Sirpa Pietikäinen în numele Grupului PPE Punctul 76 76. denunţă riscurile reîntoarcerii la un naţionalism care subminează proiectul european; rămâne convins de faptul că naţionalismul înseamnă război ; 76. iniţiativele individuale ale statelor nu pot fi eficace fără o acţiune coordonată la nivel UE. Prin urmare, este fundamental ca Uniunea Europeană să adopte o poziţie comună şi puternică şi să întreprindă acţiuni comune. Solidaritatea, pe care se bazează modelul european de economie socială, şi coordonarea răspunsurilor naţionale au fost cruciale pentru evitarea luării de către statele membre a unor măsuri protecţioniste de scurtă durată la nivel individual; îşi exprimă preocuparea faţă de faptul că reapariţia protecţionismului economic la nivel naţional ar putea cel mai probabil să ducă la fragmentarea pieţei unice şi, prin urmare, trebuie evitat; este îngrijorat de faptul că actuala criză economică şi financiară ar putea fi utilizată pentru a justifica reapariţia măsurilor protecţioniste în diferite state membre, pe când această criză impune, dimpotrivă, PE443.104v01-00 22/146 AM\821552.doc
recurgerea la mecanisme de protecţie comune; 693 Kay Swinburne, Roberts Zīle Punctul 76 76. denunţă riscurile reîntoarcerii la un naţionalism care subminează proiectul european; rămâne convins de faptul că naţionalismul înseamnă război ; 76. constată că aşa-numitul efect de centrifugă este remarcat, ca reacţie la criză, mai des în societăţile anumitor state membre şi, în consecinţă, se reflectă în deciziile guvernelor naţionale; subliniază totuşi, în această privinţă, faptul că cooperarea şi coordonarea între statele membre nu ar trebui privite ca o ameninţare la adresa metodei comunitare, ci mai curând ca o metodă eficientă de a pune în practică principiul subsidiarităţii în domenii în care statele membre pot interveni cel mai bine; 694 Peter Skinner Sergio Gaetano Cofferati în numele Grupului S&D Punctul 76 76. denunţă riscurile reîntoarcerii la un naţionalism care subminează proiectul european; rămâne convins de faptul că naţionalismul înseamnă război ; 76. denunţă riscurile reîntoarcerii la un naţionalism - atât explicit, cât şi implicit, în ceea ce priveşte apărarea celor patru libertăţi și respectarea pieţei unice - care subminează proiectul european; rămâne convins de faptul că naţionalismul AM\821552.doc 23/146 PE443.104v01-00
înseamnă război ; 695 Wolf Klinz Punctul 76 76. denunţă riscurile reîntoarcerii la un naţionalism care subminează proiectul european; rămâne convins de faptul că naţionalismul înseamnă război ; 76. denunţă riscurile reîntoarcerii la protecţionism, care subminează competitivitatea UE şi erodează baza proiectului european; 696 Carl Haglund Punctul 76 76. denunţă riscurile reîntoarcerii la un naţionalism care subminează proiectul european; rămâne convins de faptul că naţionalismul înseamnă război ; 76. denunţă riscurile reîntoarcerii la un naţionalism care subminează proiectul european; 697 Wolf Klinz Punctul 77 77. consideră că, după crah, cetăţenii europeni aspiră să regăsească sensul politic al proiectului european şi că acesta eliminat PE443.104v01-00 24/146 AM\821552.doc
este inseparabil legat de solidaritatea dintre teritoriile şi generaţiile din cadrul fiecărui stat membru, dintre statele membre şi la nivel internaţional; 698 Kay Swinburne, Roberts Zīle Punctul 77 77. consideră că, după crah, cetăţenii europeni aspiră să regăsească sensul politic al proiectului european şi că acesta este inseparabil legat de solidaritatea dintre teritoriile şi generaţiile din cadrul fiecărui stat membru, dintre statele membre şi la nivel internaţional; eliminat 699 Sirpa Pietikäinen în numele Grupului PPE Punctul 77 77. consideră că, după crah, cetăţenii europeni aspiră să regăsească sensul politic al proiectului european şi că acesta este inseparabil legat de solidaritatea dintre teritoriile şi generaţiile din cadrul fiecărui stat membru, dintre statele membre şi la nivel internaţional; 77. consideră că, în special având în vedere perioada tulbure pe care o traversează economia, europenii au dreptul să se aştepte la răspundere şi responsabilitate în ceea ce priveşte construirea sensului politic pentru proiectul european, care are la bază drepturile omului, precum şi solidaritatea între generaţii, genuri şi regiuni, în cadrul fiecărui stat membru şi între statele membre şi comunitatea internaţională; AM\821552.doc 25/146 PE443.104v01-00
700 Olle Schmidt, Wolf Klinz Punctul 77 77. consideră că, după crah, cetăţenii europeni aspiră să regăsească sensul politic al proiectului european şi că acesta este inseparabil legat de solidaritatea dintre teritoriile şi generaţiile din cadrul fiecărui stat membru, dintre statele membre şi la nivel internaţional; 77. consideră că, după crah, cetăţenii europeni aspiră să regăsească sensul politic al proiectului european, la nivelul statelor membre şi la nivel internaţional; 701 Charles Goerens Punctul 77 77. consideră că, după crah, cetăţenii europeni aspiră să regăsească sensul politic al proiectului european şi că acesta este inseparabil legat de solidaritatea dintre teritoriile şi generaţiile din cadrul fiecărui stat membru, dintre statele membre şi la nivel internaţional; 77. consideră că, după crah, cetăţenii europeni aspiră să regăsească sensul politic al proiectului european şi că acesta este inseparabil legat de solidaritatea dintre teritoriile şi generaţiile din cadrul fiecărui stat membru, dintre statele membre şi la nivel internaţional, ceea ce înseamnă că G20 va trebui extins pentru a include mai multe ţări în curs de dezvoltare; Or.fr 702 Sylvie Goulard Punctul 77 PE443.104v01-00 26/146 AM\821552.doc
77. consideră că, după crah, cetăţenii europeni aspiră să regăsească sensul politic al proiectului european şi că acesta este inseparabil legat de solidaritatea dintre teritoriile şi generaţiile din cadrul fiecărui stat membru, dintre statele membre şi la nivel internaţional; 77. consideră că, după crah, cetăţenii europeni aspiră să regăsească sensul politic al Uniunii Europene şi că acesta este inseparabil legat de solidaritatea dintre teritoriile şi generaţiile din cadrul fiecărui stat membru, dintre statele membre şi la nivel internaţional; 703 Sirpa Pietikäinen, Werner Langen, Markus Ferber, Gunnar Hökmark, în numele grupului PPE Punctul 77a (nou) 77a. consideră că solidaritatea dintre generaţii înseamnă că generaţiile viitoare nu trebuie să fie supraîmpovărate cu datorii contractate de generaţiile anterioare; 704 Alain Lamassoure, Sirpa Pietikäinen în numele Grupului PPE Punctul 78 78. estimează că o impresie persistentă de indecizie subminează încrederea cetăţenilor în instituţii; eliminat AM\821552.doc 27/146 PE443.104v01-00
705 Kay Swinburne, Roberts Zīle Punctul 78 78. estimează că o impresie persistentă de indecizie subminează încrederea cetăţenilor în instituţii; eliminat 706 Sylvie Goulard Punctul 78 78. estimează că o impresie persistentă de indecizie subminează încrederea cetăţenilor în instituţii; eliminat 707 Alain Lamassoure, Sirpa Pietikäinen în numele Grupului PPE Punctul 78a (nou) 78a. recunoaşte nerăbdarea pe care cetăţenii europeni o manifestă faţă de liderii lor, de la care aşteaptă reacţii şi decizii rapide la nivelul cerut de evenimentele în desfăşurare; PE443.104v01-00 28/146 AM\821552.doc
708 Olle Schmidt, Wolf Klinz Punctul 79 79. constată nerăbdarea cetăţenilor europeni, care au observat rapiditatea cu care autorităţile publice au intervenit pentru a salva sistemul financiar şi că acesta se întoarce azi împotriva anumitor state, iar situaţia de pe piaţa forţei de muncă este îngrijorătoare; eliminat 709 Carl Haglund Punctul 79 79. constată nerăbdarea cetăţenilor europeni, care au observat rapiditatea cu care autorităţile publice au intervenit pentru a salva sistemul financiar şi că acesta se întoarce azi împotriva anumitor state, iar situaţia de pe piaţa forţei de muncă este îngrijorătoare; eliminat 710 Alain Lamassoure, Sirpa Pietikäinen, Werner Langen, Markus Ferber, Gunnar Hökmark în numele Grupului PPE AM\821552.doc 29/146 PE443.104v01-00
Punctul 79 79. constată nerăbdarea cetăţenilor europeni, care au observat rapiditatea cu care autorităţile publice au intervenit pentru a salva sistemul financiar şi că acesta se întoarce azi împotriva anumitor state, iar situaţia de pe piaţa forţei de muncă este îngrijorătoare; eliminat 711 Kay Swinburne, Roberts Zīle Punctul 79 79. constată nerăbdarea cetăţenilor europeni, care au observat rapiditatea cu care autorităţile publice au intervenit pentru a salva sistemul financiar şi că acesta se întoarce azi împotriva anumitor state, iar situaţia de pe piaţa forţei de muncă este îngrijorătoare; eliminat 712 Sylvie Goulard Punctul 79 79. constată nerăbdarea cetăţenilor europeni, care au observat rapiditatea cu care autorităţile publice au intervenit pentru a salva sistemul financiar şi că acesta se întoarce azi împotriva anumitor eliminat PE443.104v01-00 30/146 AM\821552.doc
state, iar situaţia de pe piaţa forţei de muncă este îngrijorătoare; 713 Pascal Canfin, Sven Giegold Punctul 80 80. consideră că principala provocare pentru Uniunea Europeană este atât de a avea un orizont de 10 ani, cât şi de a aborda o rată de 10 % a şomajului; eliminat 714 Wolf Klinz Punctul 80 80. consideră că principala provocare pentru Uniunea Europeană este atât de a avea un orizont de 10 ani, cât şi de a aborda o rată de 10 % a şomajului; eliminat 715 Sylvie Goulard Punctul 80 80. consideră că principala provocare pentru Uniunea Europeană este atât de a eliminat AM\821552.doc 31/146 PE443.104v01-00
avea un orizont de 10 ani, cât şi de a aborda o rată de 10 % a şomajului; 716 Carl Haglund Punctul 80 80. consideră că principala provocare pentru Uniunea Europeană este atât de a avea un orizont de 10 ani, cât şi de a aborda o rată de 10 % a şomajului; 80. consideră că principala provocare pentru Uniunea Europeană este atât de a avea un orizont de 10 ani, în special în ceea ce priveşte durabilitatea pe termen lung a finanţelor publice, cât şi de a aborda o rată de 10 % a şomajului şi ameliora competitivitatea şi productivitatea Europei; 717 Werner Langen, Markus Ferber, Gunnar Hökmark Punctul 80 80. consideră că principala provocare pentru Uniunea Europeană este atât de a avea un orizont de 10 ani, cât şi de a aborda o rată de 10 % a şomajului; 80. consideră că principala provocare pentru Uniunea Europeană este reprezentată de menţinerea competitivităţii, intensificarea creşterii şi reducerea şomajului; 718 Sirpa Pietikäinen în numele Grupului PPE PE443.104v01-00 32/146 AM\821552.doc
Punctul 80 80. consideră că principala provocare pentru Uniunea Europeană este atât de a avea un orizont de 10 ani, cât şi de a aborda o rată de 10 % a şomajului; 80. consideră că una dintre marile provocări pentru Uniunea Europeană este combaterea ratei ridicate a şomajului; 719 Ivailo Kalfin Punctul 80 80. consideră că principala provocare pentru Uniunea Europeană este atât de a avea un orizont de 10 ani, cât şi de a aborda o rată de 10 % a şomajului; 80. consideră că principala provocare pentru Uniunea Europeană este atât de a avea un orizont de 10 ani, cât şi de a aborda o rată de 10 % a şomajului şi, în special rata foarte ridicată a şomajului în rândul tinerilor; 720 Olle Schmidt, Wolf Klinz Punctul 80 80. consideră că principala provocare pentru Uniunea Europeană este atât de a avea un orizont de 10 ani, cât şi de a aborda o rată de 10 % a şomajului; 80. consideră că principala provocare pentru Uniunea Europeană este atât de a avea un orizont de 10 ani, cât şi de a aborda deficitele bugetare şi o rată de 10 % a şomajului; AM\821552.doc 33/146 PE443.104v01-00
721 Kay Swinburne, Roberts Zīle Punctul 80 80. consideră că principala provocare pentru Uniunea Europeană este atât de a avea un orizont de 10 ani, cât şi de a aborda o rată de 10 % a şomajului; 80. consideră că principala provocare cu care se confruntă Uniunea Europeană este să menţină în continuare peste 10 ani o rată medie a şomajului de 10 %; 722 Sirpa Pietikäinen în numele Grupului PPE Punctul 81 81. consideră că o acţiune fermă în favoarea ocupării forţei de muncă este cu atât mai necesară, deoarece Uniunea riscă o relansare economică fără crearea de locuri de muncă pe fondul perspectivelor de creştere scăzută, Uniunea cunoscând, în deceniul ce a precedat criza, perioade de creştere relativ înaltă, însoţită de crearea de puţine locuri de muncă; 81. consideră că o acţiune fermă în favoarea ocupării forţei de muncă este cu atât mai necesară, deoarece Uniunea riscă o relansare economică fără crearea de locuri de muncă; pentru a avea în viitor aceeaşi creştere a ocupării forţei de muncă din primii zece ani de existenţă a monedei euro, şi anume o creştere cu 15 milioane de locuri de muncă, este absolut necesar să se adopte politici economice eficace, să se facă investiţii în educaţie şi să se creeze medii de afaceri propice pentru IMM-uri; 723 Werner Langen, Markus Ferber, Gunnar Hökmark Punctul 81 PE443.104v01-00 34/146 AM\821552.doc
81. consideră că o acţiune fermă în favoarea ocupării forţei de muncă este cu atât mai necesară, deoarece Uniunea riscă o relansare economică fără crearea de locuri de muncă pe fondul perspectivelor de creştere scăzută, Uniunea cunoscând, în deceniul ce a precedat criza, perioade de creştere relativ înaltă, însoţită de crearea de puţine locuri de muncă; 81. consideră că o acţiune fermă în favoarea ocupării forţei de muncă este cu atât mai necesară, deoarece Uniunea riscă o relansare economică fără crearea de locuri de muncă, şi speră că, în anii următori, va exista aceeaşi creştere a ocupării forţei de muncă care a avut loc deja în primii 10 ani de existenţă a monedei euro, şi anume o creştere cu 15 milioane de locuri de muncă noi; 724 Wolf Klinz, Olle Schmidt Punctul 81 81. consideră că o acţiune fermă în favoarea ocupării forţei de muncă este cu atât mai necesară, deoarece Uniunea riscă o relansare economică fără crearea de locuri de muncă pe fondul perspectivelor de creştere scăzută, Uniunea cunoscând, în deceniul ce a precedat criza, perioade de creştere relativ înaltă, însoţită de crearea de puţine locuri de muncă; 81. consideră că o acţiune fermă în favoarea ocupării forţei de muncă este cu atât mai necesară, deoarece Uniunea riscă o relansare economică fără o creare de locuri de muncă durabilă pe fondul numeroaselor locuri de muncă create în perioada imediat anterioară crizei, dintre care majoritatea s-au pierdut din cauza recesiunii economice; 725 Sylvie Goulard Punctul 82 82. îndeamnă Uniunea să îşi asocieze acţiunile în favoarea ocupării forţei de 82. îndeamnă Uniunea să îşi asocieze acţiunile în favoarea ocupării forţei de AM\821552.doc 35/146 PE443.104v01-00
muncă unor măsuri de combatere a sărăciei şi a excluziunii sociale pentru a evita ca criza să agraveze inegalităţile şi distribuţia avuţiei; muncă unor măsuri de combatere a sărăciei şi a excluziunii sociale pentru a evita ca criza să agraveze inegalităţile şi distribuţia avuţiei; este de părere că lupta împotriva sărăciei trebuie să fie un obiectiv orizontal al fiecărei politici a UE şi naţionale, justificat de excluderea socială, dar şi de pierderile economice; 726 Pervenche Berès Punctul 82 82. îndeamnă Uniunea să îşi asocieze acţiunile în favoarea ocupării forţei de muncă unor măsuri de combatere a sărăciei şi a excluziunii sociale pentru a evita ca criza să agraveze inegalităţile şi distribuţia avuţiei; 82. îndeamnă Uniunea să îşi asocieze acţiunile în favoarea ocupării forţei de muncă unor măsuri de combatere a sărăciei şi a excluziunii sociale pentru a evita ca criza să agraveze inegalităţile şi distribuţia avuţiei; consideră că, în cadrul acestui obiectiv, UE ar trebui să asigure un impact social deplin al crizei şi să organizeze un summit specific pentru o dezbatere cu participarea părţilor interesate; 727 Iliana Ivanova, Sirpa Pietikäinen în numele Grupului PPE Punctul 82 82. îndeamnă Uniunea să îşi asocieze acţiunile în favoarea ocupării forţei de muncă unor măsuri de combatere a sărăciei 82. îndeamnă Uniunea să îşi asocieze acţiunile în favoarea ocupării forţei de muncă unor măsuri de combatere a sărăciei PE443.104v01-00 36/146 AM\821552.doc
şi a excluziunii sociale pentru a evita ca criza să agraveze inegalităţile şi distribuţia avuţiei; şi a excluziunii sociale, împreună cu o piaţă internă cu adevărat funcţională pentru lucrătorii din UE, pentru a evita ca criza să agraveze inegalităţile şi distribuţia avuţiei; 728 Wolf Klinz, Olle Schmidt Punctul 82 82. îndeamnă Uniunea să îşi asocieze acţiunile în favoarea ocupării forţei de muncă unor măsuri de combatere a sărăciei şi a excluziunii sociale pentru a evita ca criza să agraveze inegalităţile şi distribuţia avuţiei; 82. îndeamnă Uniunea să îşi asocieze acţiunile în favoarea ocupării forţei de muncă unor măsuri de combatere a sărăciei şi a excluziunii sociale pentru a evita ca criza să agraveze inegalităţile; 729 Marita Ulvskog, Sergio Gaetano Cofferati Punctul 82a (nou) 82a. subliniază faptul că coeziunea socială este benefică pentru creşterea economică şi că, prin urmare, lupta împotriva sărăciei este un element esenţial al promovării redresării; AM\821552.doc 37/146 PE443.104v01-00
730 Wolf Klinz, Olle Schmidt Punctul 83 83. consideră că este prioritară redarea speranţei unei generaţii de tineri cu diplomă sau fără calificare, blocate de această criză la vârsta de intrare pe piaţa forţei de muncă; 83. consideră că este prioritară redarea speranţei unei generaţii de tineri cu diplomă sau fără calificare, blocate de această criză la vârsta de intrare pe piaţa forţei de muncă; ia act de faptul că educaţia, învăţarea continuă, promovarea spiritului antreprenorial şi pieţele deschise au fost şi vor fi baza creării durabile de locuri de muncă şi a competitivităţii internaţionale; 731 Sergio Gaetano Cofferati, Luigi Berlinguer Punctul 83 83. consideră că este prioritară redarea speranţei unei generaţii de tineri cu diplomă sau fără calificare, blocate de această criză la vârsta de intrare pe piaţa forţei de muncă; 83. consideră că este prioritară redarea speranţei unei generaţii de tineri blocate de această criză la vârsta de intrare pe piaţa forţei de muncă; subliniază importanţa asigurării unor standarde de calificare mai înalte şi a unor competenţe mai puternice pentru tineri, în vederea combaterii excluziuderii sociale şi a determinării unei creşteri durabile şi eficace; PE443.104v01-00 38/146 AM\821552.doc
732 Marita Ulvskog, Sergio Gaetano Cofferati Punctul 83 83. consideră că este prioritară redarea speranţei unei generaţii de tineri cu diplomă sau fără calificare, blocate de această criză la vârsta de intrare pe piaţa forţei de muncă; 83. consideră că este prioritară redarea speranţei unei generaţii de tineri cu diplomă sau fără calificare, blocate de această criză la vârsta de intrare pe piaţa forţei de muncă; subliniază importanţa punerii accentului pe crearea unor oportunităţi de încadradre în muncă pentru acest grup esenţial în cadrul acţiunilor generale în materie de ocupare a forţei de muncă; 733 Hannes Swoboda Punctul 84 84. ia act de faptul că acest crah pune întro nouă lumină provocările demografice şi cele legate de finanţarea sistemului de pensii; consideră că finanţarea pensiilor nu poate fi lăsată la bunul plac al pieţelor financiare, ci dimpotrivă acestea trebuie să contribuie la finanţarea solidarităţii intergeneraţionale; consideră că extinderea duratei de viaţă ridică probleme transversale din punctul de vedere al organizării societăţii care nu au fost încă anticipate; 84. ia act de faptul că criza a demonstrat fragilitatea sistemelor de pensii dependente de evoluţiile de pe piaţă. În consecinţă, reformele necesare impuse de evoluţiile demografice nu ar trebui să intensifice influenţele pieţei volatile, ci să le diminueze. În plus, toate reformele pensiilor ar trebui să se ghideze după principiul echităţii; AM\821552.doc 39/146 PE443.104v01-00
734 Pascal Canfin, Sven Giegold, Emilie Turunen Punctul 84 84. ia act de faptul că acest crah pune într-o nouă lumină provocările demografice şi cele legate de finanţarea sistemului de pensii; consideră că finanţarea pensiilor nu poate fi lăsată la bunul plac al pieţelor financiare, ci dimpotrivă acestea trebuie să contribuie la finanţarea solidarităţii intergeneraţionale; consideră că extinderea duratei de viaţă ridică probleme transversale din punctul de vedere al organizării societăţii care nu au fost încă anticipate; 84. ia act de faptul că acest crah pune într-o nouă lumină provocările demografice şi cele legate de finanţarea sistemului de pensii; consideră că finanţarea pensiilor nu poate fi lăsată la bunul plac al pieţelor financiare, ci dimpotrivă acestea trebuie să contribuie atât la finanţarea solidarităţii intergeneraţionale, cât şi la investirea responsabilă a capitalului din planurile de fonduri de pensii ocupaţionale; consideră că extinderea duratei de viaţă ridică probleme transversale din punctul de vedere al organizării societăţii care nu au fost încă anticipate; 735 Kay Swinburne, Roberts Zīle Punctul 84 84. ia act de faptul că acest crah pune într-o nouă lumină provocările demografice şi cele legate de finanţarea sistemului de pensii; consideră că finanţarea pensiilor nu poate fi lăsată la bunul plac al pieţelor financiare, ci dimpotrivă acestea trebuie să contribuie la finanţarea solidarităţii intergeneraţionale; consideră că extinderea duratei de viaţă ridică probleme transversale din punctul de vedere al organizării societăţii care nu au fost încă anticipate; 84. ia act de faptul că acest crah pune într-o nouă lumină provocările demografice şi cele legate de finanţarea sistemului de pensii; consideră că finanţarea pensiilor nu poate fi lăsată în întregime în sarcina sectorului public, ci ar trebui încurajate, de asemenea, economiile personale în regimuri de pensii private; consideră că extinderea duratei de viaţă ridică probleme transversale din punctul de vedere al organizării societăţii care nu au fost încă anticipate; PE443.104v01-00 40/146 AM\821552.doc
736 Wolf Klinz, Olle Schmidt Punctul 84 84. ia act de faptul că acest crah pune într-o nouă lumină provocările demografice şi cele legate de finanţarea sistemului de pensii; consideră că finanţarea pensiilor nu poate fi lăsată la bunul plac al pieţelor financiare, ci dimpotrivă acestea trebuie să contribuie la finanţarea solidarităţii intergeneraţionale; consideră că extinderea duratei de viaţă ridică probleme transversale din punctul de vedere al organizării societăţii care nu au fost încă anticipate; 84. ia act de faptul că acest crah pune într-o nouă lumină provocările demografice şi cele legate de finanţarea sistemului de pensii; consideră că pensiile vor trebui să fie supuse unor reforme la scară europeană, pentru a contribui la finanţarea solidarităţii intergeneraţionale; consideră că extinderea duratei de viaţă ridică probleme transversale din punctul de vedere al organizării societăţii care nu au fost încă anticipate; 737 Rolandas Paksas Punctul 84 84. ia act de faptul că acest crah pune într-o nouă lumină provocările demografice şi cele legate de finanţarea sistemului de pensii; consideră că finanţarea pensiilor nu poate fi lăsată la bunul plac al pieţelor financiare, ci dimpotrivă acestea trebuie să contribuie la finanţarea solidarităţii intergeneraţionale; consideră că extinderea duratei de viaţă ridică probleme transversale din punctul de vedere al organizării societăţii care nu au fost încă anticipate; 84. ia act de faptul că acest crah pune într-o nouă lumină provocările demografice şi cele legate de finanţarea sistemului de pensii; consideră că finanţarea pensiilor ar trebui protejată de evenimentele neprevăzute care au loc pe pieţele financiare şi ar trebui să contribuie la finanţarea solidarităţii intergeneraţionale; consideră că extinderea duratei de viaţă ridică probleme transversale din punctul de vedere al organizării societăţii care nu au fost încă anticipate; AM\821552.doc 41/146 PE443.104v01-00
738 Mario Borghezio Punctul 84 84. ia act de faptul că acest crah pune într-o nouă lumină provocările demografice şi cele legate de finanţarea sistemului de pensii; consideră că finanţarea pensiilor nu poate fi lăsată la bunul plac al pieţelor financiare, ci dimpotrivă acestea trebuie să contribuie la finanţarea solidarităţii intergeneraţionale; consideră că extinderea duratei de viaţă ridică probleme transversale din punctul de vedere al organizării societăţii care nu au fost încă anticipate; 84. ia act de faptul că acest crah pune într-o nouă lumină provocările demografice şi cele legate de finanţarea sistemului de pensii; consideră că finanţarea pensiilor ar trebui protejată de evenimentele neprevăzute care au loc pe pieţele financiare, iar acestea trebuie să contribuie la finanţarea solidarităţii intergeneraţionale; consideră că extinderea duratei de viaţă ridică probleme transversale din punctul de vedere al organizării societăţii care nu au fost încă anticipate; 739 Sylvie Goulard Punctul 84 84. ia act de faptul că acest crah pune întro nouă lumină provocările demografice şi cele legate de finanţarea sistemului de pensii; consideră că finanţarea pensiilor nu poate fi lăsată la bunul plac al pieţelor financiare, ci dimpotrivă acestea trebuie să contribuie la finanţarea solidarităţii intergeneraţionale; consideră că extinderea duratei de viaţă ridică probleme transversale din punctul de vedere al organizării societăţii care nu au fost încă anticipate; 84. ia act de faptul că acest crah subliniază şi mai puternic provocările demografice şi cele legate de finanţarea sistemului de pensii; consideră că finanţarea pensiilor nu poate fi lăsată la bunul plac al pieţelor financiare, ci dimpotrivă acestea trebuie să contribuie la finanţarea solidarităţii intergeneraţionale; consideră că extinderea duratei de viaţă ridică probleme transversale din punctul de vedere al organizării societăţii care nu au fost încă anticipate; PE443.104v01-00 42/146 AM\821552.doc