Descrierea GIP a Biblio&cli Nafionale a Rominiel TWAIN, MARK Prinf 9i cergetor/ Mark Twain; trad. $i adapt.: Lulciuc lrina. -Ed. a 7-a -Bucuregti: Steaua Nordtilui, Ztils ISBN 97&60GS11"dZl4 Mark Twain L Lulciuc, lrina (trad. ; adapt.) 821.1 1 1 (7 3l -93-34=1 35. 1 Prinf ti certetor @ Editura Steaua Nordului. Toate drepturile rezervate.
6 CAPITOLUT I Nagterea prinfului gi a cergetorului /\ I n vechea cetate a Londrei, intr-o zi obignuiti de toamni I din cel de-al doilea sfert al secolului al XVI-lea, intr-o I familie siraci s-a niscut un biiat care purta numele de Canty gi pe care nimeni nu-l prea dorea. in aceeagi zi, intr-o familie bogati cu numele de Tudor; s-a niscut un alt copil englez, pe care toati Anglia il dorea. intreaga gari l-a dorit gi l-a agteptat atat de mult rugandu-se la Dumnezeu, incat acum cand s.a nescut poporul era aproape nebun de bucurie. Oameni care nici micar nu se cunogteau bine se imbrigigau plingand. Toati lumea s-a oprit din lucru, mici gi mari, bogagi gi siraci; cu totii sirbitoreau, cintau, dansau, gi au fost plini de generozitate timp de mai multe zile gi nopgi. Ziua, Londra oferea un spectacol extraordinar cu drapele vesele care falfiiau la toate balcoanele gi pe toate acoperigurile, gi cu parade splendide pe api. Noaptea nu era deloc mai pugin sclipitoare cici deborda de focuri de artificii la fiecare colg de stradi gi de mandria petreciregilor care se bucurau impreuni. Peste tot in Anglia nu se vorbea decit despre acest nou-niscut, Eduard Tudor, pring de Wales, care in scutecele sale de mitase gi satin, se odihnea firi si aibi habar de reacgiile pe care le-a provocat venirea sa pe lume, sau si se preocupe de rangul inalt al nobililor gi doamnelor care aveau griji de el. Dar; de celilalt bebelug, Tom Canty, in scutece zdrenguitq nu se vorbea decat in familia siraci in care prezenta sa era o povari in plus. I 1
CAPITOTUL II Primiiani din viata luitom i sirim peste cagiva ani. Londra, care avea pe atunci vreo mie cinci sute de ani, era un orat mare, cel pugin pentru aceasti epoci. Avea vreo o suta de mii de locuitori sau chiar dublu dupi spusele altora. Strizile erau stramte, intortocheate, murdare gi mai ales pe acolo pe unde locuia Tom Canty, intr-un cartier din apropierea Podului Londrei. Casele erau de lemn, etajul al doilea era atezat peste primul gi cel de-al treilea se sprijinea pe celde-al doilea; cu cat casele erau maiinalte cu atat ele cigtigau in ligime. Scheletul lor era construit din stalpi puternici in cruce, umplugi cu materiale solide, gi totul era tencuit in ipsos. Stilpii erau vopsigi in rogu, albastru sau negru, dupi preferinga proprietarului, gi aceasta didea caselor un aspect pitoresc. Ferestrele inguste aveau ochiuri mici in formi de romb gi se deschideau in exterior avind balamale ca gi ugile. Casa unde locuia tatil lui Tom se ridica lntr-un fel de fundituri numiti Offal Court, la iegirea din Pudding Lane. Era stramti, veche, siricicioasi 5i plini ochi de familii sirace gi zdrengiroase. Tribul Canty se ingrimidea intr-o cameri la etajul trei. Mama gi tata aveau un fel de somieri de lemn intr-un colg, iar Tom, bunica sa gi cele doui surori, Bet gi Nan, nu se plingeau din cauza spatiului, aveau intreaga podea la dispozigie gi puteau dormi unde voiau. Erau gi una sau doui cuverturi zdrenguite gi o grimadi de paie vechi gi murdare, dar acestea nu puteau fi in niciun caz numite paturi. Dimineaga totul era ingrimidit intr-un colg cu o lovituri de picior; iar seara fiecare trigea din grimada aceea in funcgie de nevoie. Bet gi Nan erau gemene gi aveau cincisprezece ani. Erau fete bune, nu foarte curate, imbricate in zdrenqe gi profund ignorante, mama lor de asemenea. insi tatil gi bunica formau o pereche diabolici. Se imbitau cu prima ocazie; se biteau intre ei sau cu cine le iegea?n cale. injurau gi blestemau in continuu, fie ci erau begi sau nu. John Canty fura,iar mama lui cergea. l-au obligat gi pe copii si cergeasci, dar nu au reugit si-i faci si fure. Printre pleava societigii care locuia acolo, firi si faci parte din ea, era gi un preot betran pe care regele l-a expulzat din casa lui cu o rente modici gi care, in secret, ii inviga pe copii bunele maniere. Pirintele Andrei l-a invigat pe Tom pugine latini, l-a invi;at si citeasci, si scrie gi le-ar fi invigat tot atatea 9i pe surorile lui, daci acestea nu s-ar fi retras de teama bitiii de joc a camaradelor in faga cunogtingelor lor neobignuite. intreg Offal Court zumzdia dupi modelul locuingei familiei Canty. De-a lungul intregii nopti befiile, certurile gi scandalurile ficeau legea acestui loc. Capetele sparte erau un lucru obignuit, ca gi foametea. Cu toate acestea, micugul Tom nu era nefericit. Viaga lui era aspri,?nsi el nu-gi didea seama. Era viaga pe care o triia oricare copil din Offal Court, astfel ci totul pirea normal gi obignuit. Cind se intorcea seara cu mainile goale, gtia ci tatil siu il va ociri mai intai gi apoi il va lovi, ci groaznica lui bunici il va trata la fel sau mai riu; dar in timpul nopgii, mama sa, degi moarte de foame, se va str cura pe ascuns pini la el pentru a-i aduce tot ceea ce reugea si 8 9
pune deoparte; chiar din porgia ei, nigte firimituri mizerabile sau o coaji de paine, degi adesea, prinsi asupra faptului, era pedepsiti gi bituti penrru aceasre tridare de insugi sogul siu. Cu toate acestea viata lui Tom nu era chiar atat de neplicuti, mai ales vara. El certea minimul necesar cici legile impotriva cer;etoriei erau severe iar penalititile stricte; astfel ii riminea destul timp pentru a asculta povetrile gi legendele pirintelui Andrei cu uriagi, zilne, pitici, spirite, castele fermecate, regi neobignuigi gi pringi. Mintea sa era inviluiti de aceste povetti minunate gi adesea, noaptea, culcat in intuneric pe grimada lui de paie care-l zgiriau, obosit, infometat gi amegit de lovituri, igi didea frau liber imaginagiei uitandu-gi repede durerea gi suferinta, ;i imaginindu-gi viaga plini de rdsfig a unui print adorat dintr-un palat regal. Astfel, o dorinti arzitoare a inceput si-l obsedeze zi qi noapte - si vadi cu ochii lui un print adevirat. intro zi, gi-a impirtigit dorinta cu unii dintre camarazii lui din Offal Courg dar acegtia gi-au bitut joc de el gi,au luat peste picior firi mili, aga ci a hotirat ca pe viitor si-gi pistreze visurile doar pentru el. Citea o multime dintre cirgile vechi ale abarelui, ciruia ii cerea si i le explice gi si i le comenteze. Visurile gi lecturile sale l-au transformat incet,incet. Fiintele din visurile sale erau atat de rafinate, incit il ticeau si rogeasci la vederea zdrengelor gi mizeriei in care triia, dorind si fie mai curar. insi ii ficea plicere si se joace in noroi ca altidati; dar, in loc si se scatde in Tamisa doar pentru a se distra, el a inceput si aprecieze aceste bii pentru a se spila gi a se curiga. Dupi pirerea sa, intotdeauna se intimpla ceva pe langi Maypole, Cheapside sau in tirguri; uneori, toti londonezii aveau gansa si vadi cate o paradi militari atunci cand vreun nenorocit renumit era condus la inchisoarea din Turnul Londrei, pe jos sau cu vaporul. intr-o zi de vari a vizut-o pe sirmana Ana Askew impreuni cu trei oameni urcand pe rug la Smithfiel4 a auzit un fost episcop spunand o predici care l-a lisat indiferent. Da[ in pofida tuturor acestor lucruri viaga lui Tom era destul de variati gi de plicuti. in timp, lecturile gi visurile lui Tom despre viaga pringilor l-au influengat atat de puternic,?ncat firi si-gi dea seama, a inceput si se comporte ca un prin9. Limbajul gi manierele sale au devenit ceremonioase gi au provocat admiragie gi amuzament in jurul siu..lnfluenfa pe care o avea asupra 10 11
celorlalti copii cregtea cu fiecare zi; ajunsese si fie considerat o fiingi superioari, acordandu-i-se un respect deosebit. Pirea ci ttie atatea lucruri! Faptele gi cuvintele sale erau nemaipornenite!$i pe lingi acestea aveau un caracter profundl Citi ingelepciune! Observagiile sale, gesturile sale, rot ceea ce venea de la el era povestir de citre cei mici oamenilor mari; acegtia, la randul lo[ vorbeau despre el gi-l considerau o fiingi foarte dotatd gi cu adevirar exrraordinari. Adulgi nehotirati, care goviiau la luarea unei decizii, veneau la el si-i ceari sfatul gi adesea, erau uimigi de subtilitatea gi ingeniozitatea pirerilor sale. De fapt, a devenit o persoani importanti in ochii tuturor celor care-l cunotteau, in afari de familia sa - aceasta nu vedea nimic deosebit la el. in secret, dupi ceva timp, Tom gi-a creat propria curte princiari! Pringul era el, iar prietenii sii cei mai apropiali erau glrzile, gambelanii, cavalerii, nobilii, doamnele de la curte, gi familia regali. in fiecare zi acest,,aga-zis" pring era primit cu mare ceremonie, asemenea celor din lecturile sale romantice; zilnic marile afaceri din regatul imaginar erau dezbitute in consiliul monarhic, iar maiestatea sa inchipuiti emitea decrete pentru armatele, ffotele gi comandangii siifictivi. Dupi toate acestea se reintorcea la zdrentele sale, cer$ea cagiva binuti, igiinghigea masa siricicioasi, primea portia de lovituri gi injurii, apoi se intindea pe adunitura de paie care-i servea drept pat, gi igi relua visurile de grandoare inchipuiti. $i astfel, dorinta de a intilni micar o dati in viaga sa un print adevirat, in carne gi oase, crettea cu fiecare zi caretrecea, pani ce aceasre doringi le-a absorbir pe toate celelalte gi a \s* \+ \-/ devenit singura preocupare a existentei sale. 12 J 13,/
intr-o zi de ianuarie, se afla in cartierul care se intinde intre Mincing Lane gi Little East Cheappe unde igi ficea obignuitul rond pentru a cere de pomani; s-a plimbat descurajat timp de mai multe ore, cu picioarele goale gi tremurand de frig contempla vitrinele rotiseriilor; gi suspina la vederea plicintelor umplute gia altor bunitigi uimitoare care erau prezentate acolo - cdci, dupi pirerea s4 aceasti mancare era divini, destinati ingerilor; asta putea judeca dupi mirosul lor cici nu avusese niciodati norocul si guste din acestea. ploaia rece cidea, iar atmosfera era intunecati; era o zi tristi. Seara, Tom s-a intors acasi ud leoarci, atit de obosit gi de infomerat incat, vizindu-l cum arati, tatil gi bunica sa au fost emogionagi atat cat puteai ei. Lau bitut mai pulin decar de obicei gi l-au trimis la culcare. Durerea, foamea, vacarmul injuriilor gi certurilor care domina clidirea l-au tinut mult timp treaz; dar, in final, gindurile sale s-au refugiat in ginuturile indepirtate de poveste gi a adormit in compania unor pringigori aurigi gi colorati care triiau in palate de dimensiuni imense, gi care aveau servitoricare se incrinau in faga lor sau se gribeau pentru a le executa ordinele. $i bineingeles ci a visat, ca de obicei, ci el insugi erau fiu de pring. De-a lungul nopgii reputagia condigiei sale regale a strilucit in faga lui;s-a plimbat printre nobiligidoamne importante,intr-o lumini strilucitoare, respirind parfumul lor, band inconjurat de sunetul unei muzici divine rispunzand pleciciunilor multimii care se indepirta pentru a-i face loc fie printr-un zambet, fie printr-o migcare ugoari din cap; insi, a doua zi dimineati cand s-atrezit,visulsiu a avut efectul obignuit- intensifica de o mie de ori mizeriadimprejur. Era cuprins de amiriciune gi cu inima sfagiati de durere a inceput si plingi. CAPITOTUL III Tom ilintilnegte pe pring om se treziinfometat giincepu si se plimbe de colo-colo la fel de infometat dar cu spiritul ocupat de minunigiile visurilor sale nocturne. Se plimbi firi vreun scop anume prin orag, firi si fie atent in ce direcgie se indrepta sau si bage de seami cine trecea pe lingi el. Oameniiii impingeau sau ii vorbeau urat, dar copilul nu didea importangi acelor cuvinte riuvoitoare. Tot plimbandu-se aga a ajuns intr-un final la Temple Bar; niciodati nu se aventurase atit de departe in aceasti parte a oragului. S-a oprit si reflecteze, insi imediat s-a lisat din nou absorbit de'imaginagia sa gi a iegit dincolo de perimetrul Londrei. in acele vremuri Strand nu mai era doar un drum de gari, ci avea pretenfia si fie o stradi cu pugine locuinge; intr-adevir daci pe o parte a drumului randul de case era compact, de cealalti nu erau decit cateva construc9ii vaste care erau palatele oamenilor bogagi gi nobili a ciror terenuri magnifice se intindeau pani la fluviu, terenuri care astizi sunt limitate de ziduri stramte de cirimidi sau piatri. Tom a descoperit in final Charing Village gi s-a oprit o clipi in faqa unei cruci minunate pe care o ridicase un rege indoliat din timpuri strivechi; apoi a luat-o calm pe un drum linigtit gi plicut, a depigit palatul impozant al marelui cardinal indreptindu-se spre un palat extraordinar gi monumental deci mult mai impozant decit precedentul gi anume Westminster. Tom, incintat gi impresionat, a contemplat constructia vasti, aripile ce se desfiturau cu amploare, fortificagiile austere, 14 15
intrarea imensi din piatri cu griraje aurite care adiposreau gigangii lei de granit gi toate celelalte semne gi simboluri ale regaliti;ii. oare ceea ce-gi dorea din tot sufletul se va indeplini in sfir'it? Firi indoiali in faga lui se inilga palatul unui rege. Acum nu se purea atrepta si vadi gi un print... un print in ffi^z carne gi oase, cerul nu putea si fie chiar atat de generos cu er! De o parte gi de cealarti a grirajurui aurit stitea in picioare o statuie vie, adici un strijer care era imbricat din cap pani in picioare cu o armurd strirucitoare din oger. La o distangi respectuoasi stiteau oamenii simpli gi cei din ora, care pandeau cea mai buni ocazie pentru a zdri, chiar gi pentru o clipi pe cineva cu sange albastru. Calegti splendide, care plimbau cilitori minunati, cu lachei strilucitori, soseau gi plecau iar portile care se deschideau larg stripungeau parcd hotarul regal. Bietul Tom, care era imbricat cu nigte zdrente, s-a apropiat gi a trecut timid gi incet dincolo de santinele. lnima ii bitea cu putere gi speranga lui cregtea cand, deodati, a observat prin grilajul aurir un spectacol care aproape ci l-a ficur si gipe de bucurie. iniuntr, era un biiat cu o infigigare pricuti, bronzat gi bine ficut datoriti sporturui gi gimnasticii, a cirui haine erau numai din mitase, satin gi purta bijuterii stritucitoare; avea intr-o parte o sabie ornati cu pietre pregioase gi un pumnal; in picioare avea cizme din piele de ciprioari cu tocuri fr rogii; pe cap purra o pilirie eleganti de culoare rogu aprins, cu pene lungi, fixate cu o bijuterie sclipitoare. Mai mulqidomni imbricagi cu haine scumpe ilinsogeau, cu sigurangi era vorba despre servitorii lui. Oh! Era un pring... un prinr, un pring viu, adevirat... nu mai era nicio indoiari; rugimintea din inima bietului copil era in sfargit indepliniti. *F Tom era atat de emotionat, incat risuffa din ce in ce mai 16 17
repede, ochii i se mereau fericigi gi incantagi. Nu a mai avut decat o singuri dorinti: si se apropie de prin,t, si-l vadi cu adevirat, si-l devoreze din.priviri. Firi si se gindeasci, gi_a lipit faga de grilaj. lmediar unul dintre soldagi l-a smuls de acolo gi l-a impins citre multimea de tirani gi de guri cascd ce se holbau la acest spectacol. Soldatul i-a spus: - Jine-te bine, pomanagiule! Mulgimea a ranjit, insi pringul a sirit inspre poafte roru de furie cu ochii srrilucind de furie gi a strigat: - Astfel re porri ru cu un biet biiat!?!cum indriznetti sa tratezi astfel un servitor ar regelui, al tatilui meu?! Deschide poarra gi lasi-l si inrre! Arfi trebuit si-ivedegi pe oameniidin poporaruncandu-gi piliriile in aer. Ar fi trebuit si-i fi auzit gipind:,,i)ra,,li,viare lungi Pringului de Wales!,, Soldagii au prezentat onorurile cu halebardele lol au deschis poarta gi ;i-au prezentar din nou armele, in timp ce bietul copil trecea prin faga lor, cu zdrengele in vant, pentru a atinge mina intinsi a pringurui care reflecta o bogigie infiniri. Eduard Tudor a spus: - Pari obosit gi infometau ai fost maltrarat, urmeazi-mi! Vreo gase curteniau sirit pentru a face nu gtiu ce, cert este ci au sirit in ajutor. Dar o migcare princiari a mainii drepte i-a indepirtat gi acegtia s-au oprit imediar inmirmurind ca nigte statui. Eduard l-a condus pe Tom prin palat pini la o camere bogat mobilati pe care o numea cabinetul siu. La porunca sa, a fost adusi mancare ata cum Tom nu mai vizuse decat in cirti. cu o delicatege gi o educagie de ranginart printur gi-a concediat servitorii pentru a-l proteja pe invitatur siu de criticite goptire ale acestora; apoi, s-a arezat langi el gi l-a intreb"t in timp ce acesta manca: - Care este numele tiu, biiete? - Tom Canty, sire, cu tot respectul. - Ce nume ciudat! Unde locuiegti? - in orag, cu tot respectul, sire. in Offal Court la capitul cartierului Pudding Lane. - Offal Court! O alti denumire ciudati, intr-adevir. Ai piringi? - Da, sire, gi o bunici, dar nu prea imi place de ea, si mi ierte Dumnezeu!Am de asemenea, doui surori, gemene, Nan gi Bet. - Bunica ta,fir indoiali, nu este prea drigugi cu tine. - Nici cu ceilalgi, cu tot respectul datorat domnieivoastre. lnima sa este rea gi acgiunile sale riuticitoare de dimineata pini seara. - Te maltrateazi? - Se maiintimplisi seabgini cind doarme sau este moarte de beati, dar cum igi vine in fire imi aplici cateva scatoalce. - Cum? Te bate? - Pe cuvantul meu ca da, cu tot respectul, sire. Te bate! Tu atat de mig atat de fragil. Asculti-mi ce-tizic:inainte si cadi noaptea va fi trimisi la inchisoarea din Turnul Londrei. Regele, tatil meu... - De fapt, uitagi sire ci rangul siu este josnic. Turnul este rezervat persoanelor de rang inalt. - Exact, desigur; nici nu m-am gindit la aceasta. Voi vedea eu cum o voi pedepsi! Tatil tiu este bun cu tine? - Nu mai mult decat bunica, sire. - Se spune ci togi tafii sunt la fel. Nici al meu nu este tocmai un mielugel. Are mana grea, cu toate ci pe mine mi ocolegte. Dar vorba sa nu mi iarti deloc. $i mama ta, cum se comporte cu tine? 18 19