TA D E U S Z D OLEG AM O STOUT CZ Vraciul. Frofesorul Wilcnw VOLUMAL2 Traducere de lon Petrricd Editura ORZONTUR
Descrierea CP a Bibliotecii Nationale a Rominiei DOLEGA.MOSTOWCZ, TADEUSZ Vraciul/ Tadeusz Mostowicz ; trad.: lon Petricd. Bucuregti : Orizonturi, 2016. 2vol. S B N 97897 37 363251 Vol. 2. 2016. SBN 9789737363275 l. PetricS, lon (trad.) 821.162.131=135.1 Corector: Rodica Chiriacescu Tehnoredacto r: P u i u Enache Coperta: Puiu Enache Editura ORZONTUR Bucuregti Bdul Liberti[ii nr. 4, bl. 117, et.7, ap.20 telefon: 021.317.76.79, 0744.531.333 email : orizonturi@edituraorizonturi. ro J\rofesorul Jezy Dobraniecki agezd receptorul cu Nt o migcare Tnceatd gi, fdrd sdgi priveascd sofia, J 6puse pe un ton aparent detagat: SAmbatd avem adunarea generald a Uniunii Medicilor. Doamna Nina intrebdfdrd sdgi ia ochii de la el: $ice a mai vrut Biernacki? El a telefonat, nui aga? o nimica toatd. Nigte aranjamente organizatorice, spuse Ah, Dobranieckigi dddu din mdnd. Doamna Nina igi cunogtea prea bine soful, pentru ca masca indiferenteide pe fafa luisd rdmdnd impenetrabild pentru ea. Presim[ea cd o noud loviturd se abdtuse asupra lui, cd avusese loc un nou dezastru, sau cel putin suportase o infr6ngere dureroasd, cd, iati, suferise un egec pe care voia sd il ascundd. Ah, omul acesta slab, omul acesta care nu gtie sd lupte, care cedeazd altora, r6nd pe rdnd, toate pozitiile pe care le detine, gi gste mereu impins in umbr6, Tn masa cenugie a medicilor. ll ura Tn asemenea clipe. Ce a vrut Biernacki? Tntrebd apdsat. Dobraniecki se ridicd gi, plimbdnduse prin camer6, incepu se vorbeascd pe un ton condescendent persuasiv: Fard indoiald... Au dreptate... Wilczur merit6... Apoi gi eu merit pu[ind odihns. Atdtia ani am fost pregedintele Uniunii... $i nu putem uita cd Wilczur are dreptul la o anu' mitd recompensd morald pentru toate nenorocirile prin care a trecut... Doamna Nina izbucnitntrun rds scurt gi t5ios. Din ochii ei mari givezifulgera o ironie dispreluitoare. Un rictus al buzelor, al frumoaselor ei buze, de imaginea cdrora nu putea scdpa nici atunci c6nd lucra, desena acum o linie olind derepu'il?.tt... A pnmito demutt cu v6rf gi indesat! Cred cd tu egti orb! i1i ia funcliile una dupd alta, Jia luat conducerea spitalului, studentii, pacientii, veniturile... Recompensd!
Dobranieckiigiincruntd sprdncenele gi spuse pe un ton care nu admitea impotrivire: Pe toate le meritd, Wilczur este un rnare invdlat, un chirurg genial. Da? Atunci tu ce egti? Acum gase ani, cdnd mam cdsdtorit cu tine, te credeam convins cd egti cel mai bun chirurg gi o celebritate in gtiinfa. Dobraniecki schimbd tonul. Se sprijini de marginea biroului, se aplecd asupra sofiei giincepu bl6nd: Dragi Nina, trebuie sd infelegi cd existd o anumitd scard, o anumitd ierarhie, cd sunt diferite grade ale capacitatii gi valorii umane... Cum poli sdmi reprogezi faptul cd am tdria sd fiu atdt de lucid, incdt sd apreciez singur cd, din multe puncte de vedere, sunt inferior luiwilczur?... De fapt... De fapt, ii lud ea vorba, nu avem despre ce discuta. Tumi cunogti pdrerea in aceastd problemd. Dacd tie ili lipsesc ambitia givoin[a de a invinge, afld cd mie imi prisosesc. Nu md pot impdca defel cu rolul de so[ie a unei nulitdti. $ite avertizezcd dacd in cele din urmd veifi nevoit sd profeseziin vreo vdgdund, eu nu merg cu tine. Nina, nu exagera. Ah, aga se va sfdrgi. Crezi cd eu nu gtiu? Wilczur il tavarizeazd acum pe docentul Biernacki. Te vor impinge pe treapta cea maide josl Eu nu am cu cemiscoate haina de bland! Pe tine insd asta nu te intereseazd, dar eu nu pot sd suport, nu sunt fdcuta pentru ca sd fiu nevasta unui calic. $ite previn... Sa oprit, dar in vocea ei rdsunase o ameninfare mult prea evidentd. Profesorul Dobraniecki spuse Tncet: Nu md iubegti, Nina, nu mai iubit niciodatd... Ea scuturd din cap: Te ingeli. Dar eu pot iubi numai un bdrbat adevdrat. Unul adevdrat inseamnd unul care luptd, care invinge, unulcare nu cunoagte hotarele sacrificiuluipentru femeia sa. Nina, ii reprogs el, nu fac eu tot cemistd in putere? Nu facinimic. Suntem tot maisiraci, tot mai pufin se uitd lumea la noi, suntem impingi in umbr6. lar eu nu sunt tdcutd sd trdiescin umbr6, gi [ine minte cd team avertizat! Se ridicd gi se indreptd spre iegire. Cdnd era cu mdna pe clantd, Dobraniecki o strig6: Nina! lntoarse capul. Tn ochii ei, care cu o clipd mai Tnainte scdnteiau de furie, nu zdri dec6t o rdceal5 Tnspaimdntritoare. Ce maivrei sdmi spui? intrebd ea. Cemi ceri?... Cum sd procedez? Ce?... Fdcu trei pagi spre el gi spuse apdsat: Distrugel! D6l la o parte! Fii tot at6t de necrulitor ca el gi vei reugis6{i pdstrezi pozitia! Dupa o clipd addugs: $i pe mine... Dacd fii la asta. Rdmas singur, Dobranieckise ldsd greu in fotoliu gicdzu pe g6nduri. Nina nu vorbea in v6nt. $i igi dddea at6t de bine seama cd o iubegte, c5, fdrd ea, viata ar fi pentru el lipsita de farmec Aide sens. Cu gase aniin urmd, cand ia cerut mana, putea socoticd nuicergegte dragostea. Cei drept era mult mai tn v6rstd decdt ea, dar era in culmea succesuluii, a celebritatii gigloriei. $ia sdnatdfii. Din acest punct de vedere, ultimii trei ani au fost ingrozitori. lnsuccesele profesionale gi bdnegti iau zdruncinat sistemul nervos. Ascundea de Nina crizele hepatice tot maidese, dar nuiputea ascunde urmdrile lor. SeingrSga, dormea rdu, pe fala tumefiatd ii apdruserd pungi verzui sub ochi. Nina nici nugi inchipuia cdtd suferinld ii produceau infrangerile. li reproga lipsa de ambitie, tocmai lui, care a fost condus toatd viata de ambifie, pe care ambilia la ridicat pe culmi! Cdderea lui a inceput in ziua aceea nenorocitd, cdnd a fost regdsit, sau mai binezis, cdnd el la regdsit pe dispdrutul profesor Rafal Wilczur. CAt de bine igi amintea ziua aceea! O sals de tribunal intunecatd, iar pe banca acuzatilor un [dran bdrbos, intrun suman jerpelit, un vraci,
un vraci dintrun sat de la marginea [drii, judecat pentru practici interzise, pentru operalii efectuate cu instrumente de.lscdtugerie, primitive, ruginite, pentru opera[ii care au salvat viafa multor oameni necdjiti din nigte sateurgisite... Vraci... Profesorul Jerzy Dobraniecki a fost primul care a recunoscut in el pe fosiul lui gef gi mentor, pe profesorul Rafal Wilczur, dupd a cdruidisparifie, in mai bine de zece ani, ia luat, ia.ocupat, ia cucerit pe rand toate poziliile in gtiinld, in practics, in viald. Prin urmare, avea el dreptul sd tdinuiasci descoperirea fdcutd, avea el dreptul sdl condamne pe Wilczirr la o nesfdrgitd vegetare in mizerie giin necunoagterea propriei personalitdli, a numelui, a tiflurilor, a originii?... Rdtazi profesorul Dobraniecki nu voia sd se gdndeasca la toate acestea. $tia un singur lucru: ziua aceea de neuitat de acum treianidevenise un blestem alvietii lui. Rafal Wilczur gia revenit repede din amnezia Tndelungatd. $ia redobdndit memoria tot at6t de repede pe cdt derepede o pierdusecdndva, gi odatd cu memcria gia redob ndit tot universul in care trhise p6nd la acel trdgic accident. A revenit la catedrd, Dobraniecki primind afa, secundard, a preluat conducerea spitaluluigi a clinicii chirurgicale universitare, iar regdsirea zgomotoasd ia sporit gi mai mult celebritatea. Celebritatea, banii gi onoruril'e. latd, chiar astdzi i se cerea lui DobranieCt<i sa renunle benevol la pregedin[ia Uniunii gi sd avanseze candidatuia luiwilczur, care va fiprimitd cu aclamalii. Da, eito[iconsiderd acest lucru normal. Eito[i, cu altecuvinte colegii, ei, adicd pacientii, ei, adicd studentii Facultdfii de medicind. Pentru.eiloti este evident cd Wilczur meritd int6ietate. $i chiar el, doctorul Jerzy Dobraniecki, ii spusese adineaori sotiei cd gi el considerd la fel. Dar nu era adevdrat. in eltotulse revolta impotriva realitdfii, impotriva imperativului de a renunfa la pozi[iile dobandite. Cu c6t il inbovoiau mai mult insucceiele, cu at6t mai violenie Si puternice deveneau in elfuria, disperarea gi ura. De iceea rii se temea de discu[iile cu Nina pe aceastd tem5. Se temea cadin fireaeipdtimagd ginestdp6niti sd nu sard o sc6nteie pe revolta adunatd in el. lar revolta sporea necontenit. Astdzi Nina ii spusese pentru intdia oard limpede, fdrd niciun menajament, cd nu are bani sdgi scoatd haina de bland. Cei drept avea o multilne de blsnuri gi putea foarte bine sd se lipseascd de una nou5, cu toate acestea recep[ionase cuvintele ei ca pe o palmd pe obraz. Era mdndru cd pdnd acum nui refuzase nimic, cd o acoperea cu cadouri scumpe, cd pentru ea cumpdrase acel mic palat din strada Frascati, cd pentru ea tinea atdtia servitori gi limuzine luxoase, cd pentru ea dddea recep[ii fastuoase. Poate cd nu numai pentru ea, ci gi pentru el, dar in toatd bogdtia aceasta cea mai mare pldcere o sim[ea atuncicdnd Tn ochiieiintdlnea strdlucirea mdndriei, a m6ndriei provocate de puterea, de intdietatea pe care io asigurau in societate pozilia gi celebritatea sotului. Nina... So piard6...aga ceva i se pdrea lui Dobraniecki de neimaginat, dar gtia cd dacd nu se va intdmpla vreo minune, dezastrr.rl va fi inevitabil. De trei ani veniturile?i scddeau continuu, dar nu se putea hotdrt si mai limiteze luxul in care trdia. Dacd lipsa banilorilsilea sd limiteze ceva, Tgi limita propriile cheltuieli, strdduinduse sd ascundd acest lucru in fafa sotiei. Lucra tot mai mult, igi asuma tot mai multe operafii, fdrd sd dispretuiascd nici micile onorarii, carei p^icurau adeseori in rate de la pacien[ii aproape sdraci. ln acelagi timp, datoriile Ti sporeau. Ca sigi pldteascd datoriile pentru care ipotecase vila, a trebuit sd facd un imprumut important, dar nugi putea plati dobdnzile. Astai o nimica toatd, igi spunea posomorat. Eu ag reugi sd md impac gi cu asta, sd md mut intro casd mai modestd, dacd Nina nar face din asta o tragedie. Dobranieckiinsugi suferea mai mult din cauza pierderii pozi{iei sale in societate, pe care ise pdrea cd o dobdndise o datd pentru totdeauna in timpul absen[ei lui Wilczur. Nu mai departe decdt ieri suferise o noud umilinfii. La curs nui venise niciun student. A fugit din ar.rld de parcd lar fi urmdrit privirile batjocoritoare ale peretilor goi. Era in * 7
pragul sinuciderii. Totul sa terminat insd cu o crizd dureroasd de ficat, apoi, o zi intreagd, cu un vajait in urechi, provocat de dozele exagerate de beladona. Din fericire, in ziua aceea a avut o serie de opera{iisimple, ugoare, care nu impurieau o concentrare deosebitd gi inventivitate, aga c6 iau reugit in totalitate Distrugel!... Aga spusese Nina. Dobraniecki r6se scurt gitrist. Cum sdldistrugd el pe Wilczur!... Sd ia studen[iide mdnecd gi sdi ducd la cursurile lui, sd se rdzbune pe tinerii medici care preferau sd asiste la operatiiin spitalul luiwilczur, sau sdi racoleze pacientii bogati, fiindca aici nu putea fi vorba de nicio concuren[d, cu toate cd toti gtiau cd Dobraniecki ia mult mai putin pentru o opera[ie gi, mai mare ruginea, a ajuns sd se gi tdrguiascd. Se uitd la ceas. Se apropia ora cinci. Astdzi e ziua de primire a Ninei. in curdncj voiincepe sd se adune oaspelii. Tot mai putini oaspeti. Salonul lor devenea tot mai putin atractiv. Erau mul[i numai c6nd se rdspdndea gtirea cd vine gi profesorul Wilczur... Distrugel! spusese Nina. Sdl distrugi pe Wilczur insemna sdi distrugi celebritatea, sd distrugi increderea pacientilor in infailibilitatea diagnosticelor lui, in siguranfa mainii lui. Se ridicd giincepu sd umble prin camers. Maierau gialte mijloace. O muncd de furnicd, sau maidegrabd de cdrtitd, care sd ducd la subminarea, la erodarea aceleiincrederi cu ajutorul sldbiciunilor carei rdmdseserd lui Wilczur din perioada amneziei. Dar lui Dobraniecki ii repugnau asemenea mijloace de luptd. gtia cd Wilczur pdstrase din practica lui de vraci o inclina[ie deosebitd pentru anumite plante gi alifii de valoare indoielnicd, dar mai gtia cd acele mijloace primitive nu puteau face niciun rdu bolnavilor gi de aceea nu elogia comportarea Ninei, care nu scdpa niciun prilej sd ia in der6dere aceastd practicd gi sd facd uz de toate farmecele sale ca sd transmitd ironia ei gitinerilor medici careivizitau. Agitatia impotriva lui Wilczur dddea totugi anumite rezultate. Prin spitale gi prin clinici incepuserd sd circule numeroase anecdote, ln care Dobraniecki recunogtea umorul rdutdcios al so(iei sale. Cea mai proaspdtd promotie de medici prelua aceste note ironice cu pldcerea izvordtd din resentimentul propriu acestei vdrste fald de tot ce nu e modern, pentru ca submindnd prestigiul unui maestru reputat sa gil sporeascd pe al lor. Se intdmpla ca unii dintre ei sd se impotriveascd categoric dorin[ei pacientilor lor de al convoca pe Wilczur la consult. Acestea erau insd cazuri rare. Cu vreo c6teva sdptdmdniin urmd, in unele cotidiene vargoviene apdruserd nigte note gifoiletonage care ficeau uz de materialul acela anecdotic. Cei drept, Wilczur nu eravizat nominal, dar tofi Tgi puteau inchipui despre cine e vorba. Dobraniecki bdnuia, gi nu fdrd dreptate, cd autoarea lor e Nina. Tn uftima vreme intalnise in casa lor cdliva ziarigti, pe care nui mai vdzuse p6nd atunci. lnteresul neagteptat al Ninei pentru oamenii presei nu putea scdpa atentiei lui Dobraniecki. Toatd ac[iunea Nineitrezea Tn el nu numai dezgust, ci gi trista convingere cd toate aceste jumatdti de mdsurd in lupta pentru existentd sunt ineficiente. Distrugel!... iispusese Nina, dacd fii la mine... Dobraniecki igi mugcd buzele gi se opri la fereastrs. Printre crengile copacilor, despuiate de toamn5, licdreau luminile dese gi albe ale felinarelor, tot mai puternice pe mdsurd ce se insera, Oragul indepdrtat mormdia Tntro forfotd uniforms.ln apropieie, pe asfaltul umed, scdrlaird pneurile unui automobil care se opritn fala vilei. Soseau primii oaspeti. Trebuia sd se imbrace. Tlrofesorul Wilczur se Tntrerupse o clipd. Privirea lui /atuneca prin aula plind pdnd la refu2. Era o linigte deplina. Simtea cd fiecare cuvdnt al lui ajunge drept ii rdspunde cu un ecou viu. la inima studentilor, cd fiecare inimd
*Chemarea medicului, rdsund iarvocea lui, estecreafia celei maimarigi mainobile iubiri, a iubiriifata de aproapele nostru, sdditi in inimile noastre secdtuite. Chemarea mediculuiinseamnd credintd in frdtie, inseamni dovada cea maiinaltd a comuniunii umane. lar cdnd veti porniin lume, ca sd vd indepliniti menirea, lineti minte in primul r6nd un lucru: iubilioamenii! A mai rdmas o clipd nemigcat gi tdcut, apoi a zdmbit, gia Tnclinat ugor capul gi a pdrdsit aula cu pasul lui greoi, dar energic. De cdte ori, de c6te sute de ori na strdb6tut el acest coridor lat, la sfdrgitul cursului, urmdrit de larma care rdbufnea Tn auls dupd iegirea lui. Astdziinsd nu fusese un curs ca toate celelalte, iar profesorul Wilczur nu vorbise studentilor sdi despre lucruri obignuite. El insugi nu era intro dispozitie obignuitd. ln ultimele sdptimdni ajunseserd la el gtiri tot mai ciudate gi mai dureroase. La inceput lau surprins intratdt, Tncdt lau uluit. se pdrea ceva cu totul intdmplator, de nein[eles, dea dreptul absurd. Nu pentru cd se refereau la el: dacd sar fi spus asemenea lucruri calomnioase la adresa profesoru ui Dobraniecki, a doctoru ui Ra ncewicz, Biernacki sau a tdndrului Kolski, Wilczur ar fi fost la fel de zguduit. Pdnd in ziua de astdzi nu voia gi nu putea sd creadd cd toatd aceastd cam pan ie calomn ioasd ind reptatd impotriva luiarfi o actiune organizatd gicd aravea aceeagisurs6. Nu credea pentru cd nu avea dugmani. Nu a dorit rdu nimdnui, nu a fdcut rdu niminui. Ticatd viatd a rdmas credincios principiilor pe care lea expus la sf6rgitul cursuluide astdzi. E imposibil, repeta strdbdt6nd coridorul luminos. Abia Tn fata decanatului privi ceasul. Era unsprezece. Spre uimirea lui, in prima incipere zdri c6tiva barbati pe care nui cunogtea. La intrarea lui, sau ridicat, iar secretarul ii explicd: Domnii acegtia sunt de la pres6. Vri roagd sd le acordali un interviu. Wilczur zdmbi. 10 nu vajunge? Credeam cd dupd treiani, atireugit sd Tot satisfaceti curiozitatea cititorilor dumneavoastrd. O s6{ plictisilicu persoana mea gicu avatarurile mele. Nu, domnule profesor, interveni unul dintre ziarigti. De data aceasta ne intereseazd nouldumneavoastrd pacient. Pacient? Care pacient? Leon Donat. Wilczur desfdcu bratel.e. Ce pot eu sd vd spirn... Nui nimic grav. Dupd cdte gtiu din relatdrile colegilor mei din Milano, opera{ia va fi ugoard gi nu va avea niciun fel de consecin{e. Totugi, domnule profesor, e vorba de operarea unui laringe, a unui laringe care aduce cdteva milioane de zloti pe an. $i apoi mai e gi popularitatea lui Donat. Dumneavoastrd intelege[i cd aceasti opera[ie este evenimentul care intereseazd astdzi, in cel mai inalt grad, nu numai Vargovia, ciintreaga Europd, ba chiarintreaga lume. Orice ativrea sd ne spune[i, va fi ceva senza{ional. Se zicem, cdzu de acord Wilczur. Totugi, trebuie sd plec la spital, aga cd pe drum vd stau la dispozitie cu orice informa[ie. Jos agtepta limuzina mare gi neagrd a profesorului. Ziarigtii sau instalat in limuzind gi, in timp ce strdbdteau strdzile aglomerate, notau cu scrupulozitate argumentele profesorului Wilczur. Coplegit de activitdti, Wilczur abia acum igi dadu seama c5, intradevdr, astizi ochiia milioane de admiratori ai marelui cdntdref vor fi a[intili asupra spitalului sdu. Doctorila Lucia Kafiska ii spusese incd de ieri cd toatd presa polonezd Tnregistrase cu multi satisfac[ie gtirea c5 Donat, neavind incredere Tn chirurgii italieni, francezi gi germani, se hotdrdse sdi incredinleze operarea laringelui sdu tocmai lui, profesoruluiwil:zur, gi de aceea fdcuse o cdldtorie atit de lungd pdnd la Vargovia. Cu toate cd din descrieri gi din fotografii rezulta cd operatia e intradevdr banald gi simpld, Wilczur nu se mira de teama cdntdretului, pentru care vocea reprezenta intreaga rati une a existen[ei sale, iar un mic tremur al mdinii 11
chirurguluiin timpul intervenfieiil putea lipsi de voce gide venituri colosale. Sosind la clinic6, Wilczur observd cd aici domnea o incordare generald. in primul rdnd, in fa[a porlii se adunase o mare mulfimein agteptarea cdntdre[ului. ln hol 9i pe coridoare era o migcare permanent5. Wilczur sa despdr[it de ziarigtigi, in drum spre cabinetul sdu, aruncd o privire?n cabinetul internistului de serviciu. O zdri pe sord giintrebs: Cine e de serviciu astdzi? Doctorila Lucia Kariska, domnule profesor. Dadu din cap. Bine! ln cabinetul luiil gdsi pe profesorul Dobraniecki discut6nd ceva cu t6ndrul Kolski. AmAndoi erau infierbdntati de discutie, dar cdnd Wilczur intrd, se Tntrerupserd. Lau salutat in tdcere, apoi Kolski ii prezentd, scurt gi la obiect, starea cdtorva pacienfi gi?ncheie: Pe inginerul Lignis alipromis cdlconsultatidumneavoastrd personal. Doamna Laskowska gi domnul Rzymski vau rugat s6i vizitati personal. Astai tot la etajul altreilea. Sdrmanul acela care a fost adus aseard cu fracturd de bazin, a avut spre diminea[d o hemoragie internd gi este in agonie. Se pare cd nu se mai poate face nimic. lti mulfumesc, colega, ii rdspunse Wilczur gi, aruncdndugi o privire spre ceas, addugs: Trebuie sd vdd, in primul rdnd, laringele lui Donat. Sala micd de operatiieste pregatitd? Da, domnule profesor! De cea mare ai nevoie dumneata cel putin vreo patru ore, nui aga? se adresd Wilczur lui Dobraniecki. Ag fi bucuros dacd ai reugi sdl salvezi. Dobraniecki ridicd din umeri. E o situatie disperatd: o gansd la o sutd. ln timp ce Wilczur igi imbrdca halatul, sub ferestre se auzeau vociferdritot mai puternice. Mediciizdmbeau. Se infelegeau fdrd cuvinte. Kolski remarcd: Oamenii apreciazd mai rnult arta dec6t sdn5tatea! Nici unul dintre noi nu sar bucura de asemenea ovalii. Dumneata, colega, uifi de profesorul Wilczur gi de popularitatea lui, aruncd in treacdt Dobraniecki. Popularitatea mea nu se datoreazd faptuluicd sunt medic, cifaptului cd am fost pacient, rdspunse Wilczur gi pdrdsi cabinetul. lmediat in urma lui iegi Kolski. Dobraniecki se ldsd greu in fotoliu. Chipul lui parcd incremenise de incordare. Apoi apdsd pe sonerie. in cabinet intrd o sord medicals. in ce salon a fost instalat Donat? Tntrebd scurt Dobraniecki. in patrusprezece, domnule profesor. Operalia mea e la ora unu?... Te rog sd ai grij6 sd fie anuntat doctorul Biernacki. Mul[umesc. Dupa ce a iegit sora, sa ridicat gi a aruncat o privire spre ceas, Mai agteptd o jumdtate de or5, apoi iegi. O scard largd de marmurd ducea la etajul int6i. Numdrul patrusprezece era chiar 16ngd scard. Bdtu gi intrd. Donattocmai se imbrdca, ajutat de o sord. Zdrindul pe Dobraniecki, strigd vesel: O, profesore! Md bucur cd te vdd. Avefi de gdnd sd md tdiatiastdzi. Bund ziua, maestre. Ardli excelent, spuse Dobraniecki gi retinu m6na cdntdrefuluiintre palmele sale. Dar de ce folosegti pluralul? Doar ai cerut categoric sd te opereze Wilczur. Dragd maestre, nu ai incredere in vechiul dumitale medic. depl ni incredere in dumneata, profesore. Donat Am fdcea eforturi si rdd5. Se ldsdm asta, rdspunse pe un ton degajat Dobraniecki. Spunemi ce mai e nou la dumneata? Firegte, nu md refer la succesele artistice, pentru cd despre ele e plind presa, dar cum mai stai cu treburile personale. Tot atdt de nestdpdnit te folosegti de succesele dumitale amoroase? Donat izbucniintrun rds sincer: Ah, de aga ceva nu se mai saturd omul niciodatd! Ochii Ti scdnteiau. Ar trebui sd mai cruti inimile femeilor, metaforic vorbind, iar pe a dumitale fdrd nicio metaford, glumi Dobraniecki. $i nu vorbea lipsit de temei. Cu toatd infsfigarea lui Tnfloritoare, a unei construc[ii aproape atletice gi a unui 12 13 i