SERVICIILE BAZATE PE CUNOASTERE SI SERVICIILE DE CONSULTANTA ÎN CONTEXTUL DINAMICII MEDIULUI ECONOMIC ROMÂNESC

SERVICIILE BAZATE PE CUNOASTERE SI SERVICIILE DE CONSULTANTA ÎN CONTEXTUL DINAMICII MEDIULUI ECONOMIC ROMÂNESC Iacob Cătoiu 1, Liviu Tudor 2 şi Cristi Bisa 3 1) 2) Academia de Studii Economice din Bucureşti, România 3) MagerAnticriza, Romia Vă rugăm să citaţi acest articol astfel: Cătoiu, I., Tudor, L. d Bisa, C., 2016. Knowledge-Intensive Business Services d business consulting services in Romi chging economic environment. Amfiteatru Economic, 18(41), pp. 40-56 Rezumat În economia contemporă firmele se confruntă cu necesitatea schimbării accelerate. Intensificarea ritmului schimbării impune utilizarea de servicii bazate pe cunoaștere avsată și conlucrarea cu profesioniști în magementul schimbării. Prin urmare, ar trebui să existe o corelație pozitivă între dinamica economiei în samblu și dezvoltarea pieței pentru servicii bazate pe cunoaștere și, în particular, pentru servicii de consultță în magement. Această lucrare își propune să exploreze această corelație, oferind o descriere a dezvoltării pieței de consultță pentru afaceri în contextul economic actual, o aliză a distribuției teritoriale a serviciilor bazate pe cunoaștere din România, precum și o aliză multidimensională a relației statistice dintre serviciile bazate pe cunoaștere / serviciile de consultță și indicatorii economici naționali. Activitatea furnizorilor de servicii bazate pe cunoaștere are un impact pozitiv și puternic asupra economiei naționale și regionale, fapt determinat prin aliza statistică realizată pe baza datelor disponibile la Oficiul Național al Registrului Comerțului, pentru perioada 2008-2014. Efectele proiectelor de consultță sunt vizibile în rezultatele finciare ale clienților după un sau doi. În prezent orgizațiile din România folosesc servicii de consultță mai ales pentru a-și crește profitabilitatea și mai puțin pentru a-și mări nivelul veniturilor. Cuvinte-cheie: servicii bazate pe cunoaștere, servicii de consultță, magementul schimbării, mediul economic romesc Clasificare JEL: M21, O47, D83, C32, H12 Autor de contact, Iacob Cătoiu - iacob_catoiu@yahoo.com 40

Impactul serviciilor bazate pe cunoaștere asupra performței economice sectoriale și regionale Introducere Bogăția a fost întotdeauna asociată cu posesia de resurse fizice, ume și finciare, însă revoluția cunoașterii a schimbat toate acestea (Nicolescu, 2003). În ul 1996, cunoașterea era deja considerată motorul productivității și creșterii economice în economiile țărilor OCDE (1996), iar în prezent orgizațiile încearcă să obțină, să creeze și să utilizeze elemente ale cunoșterii cât se poate de eficient. Evoluția serviciilor bazate pe cunoaștere reprezintă un indicator importt al trziției de la economia industrială la economia bazată pe cunoaștere (Malgorzata, 2013). De asemenea, studiile internaționale (Strambach, 2008; Schricke, Zenker & Stahlecker, 2012) evidențiază o relație puternică între dezvoltarea KIBS și prosperitatea economică a unei națiuni, pe fondul utilizării și al conversiei cunoșterii pentru dobândirea de câștig economic și sporirea valorii adăugate. Luând în considerație modificările socio-economice, schimbarea nu mai este opțională, fapt pentru care în orgizațiile din întreaga lume, nivelul de utilizare al instrumentelor de magement al schimbării a crescut de la 34% în 2003 până la 79% în 2014 (Prosci, 2014). Schimbarea este realitate inevitabilă. Dacă aceasta este abordată într-o mieră structurată, urmând instrucțiunile oferite de literatura și practica internațională, eficiența procesului de magement crește semnificativ (PMI, 2014; Prosci, 2014). Pornind de la modelul lui Lewin din ii '50 (Petrescu, 2010) și de la alte modele prezentate în literatura modernă (Anderson & Anderson, 2001; Kotter, 1996; Luecke, 2003; Prosci 2007 etc.), magementul profesionist al schimbării se conturează ca un proces deosebit de complex ce presupune parcurgerea a patru faze. În prima fază, numită identificarea necesității de schimbare, o întreprindere trebuie să definească problema care determină apariția nevoii de schimbare, să creeze sentimentul de urgență, să convingă cel puțin 75% dintre mageri că starea actuală trebuie schimbată, să identifice tipul de schimbare necesar și să estimeze rezultatele procesului de schimbare și impactul acestuia asupra orgizației. Dacă firma se concentrează asupra rentabilizării, aceasta va realiza inițial o comparație a profitabilității sale cu cea a concurenților, va aliza centrele de cost și profit, va estima potențialul de creștere a profitabilității, va identifica acțiunile și resursele necesare și va plifica termene stricte pentru a atinge potențialul de îmbunătățire. A doua fază, crearea cadrului necesar schimbării, implică identificarea unui sponsor pentru procesul de schimbare, selectarea unui lider și a unei echipe care să adopte și să promoveze schimbarea dorită, asigurarea instruirii liderilor și gajaților, dezvoltarea unei viziuni cu privire la schimbare și comunicarea ei clară, definirea obiectivelor SMART și a soluțiilor necesare pentru a obține starea dorită. O orgizație axată pe profitabilitate, va aproba cu atenție resursele finciare și de altă natură dedicate proiectelor de consultță și va instrui liderii de proiect și gajații cu scopul de a diminua rezistența schimbare la impactul negativ, specifica proiectelor de schimbare concentrate pe rentabilitate. A treia fază, de implementare a schimbării, implică de obicei următoarele acțiuni: comunicare și activități în conformitate cu viziunea și strategia de schimbare, câștigul sprijinului liderilor de opinie, oferirea de sponsorizare, coaching și training pentru a reduce rezistența la schimbare, crearea de modele de comportament prin exemplele liderilor sau departamentelor care au implementat cu succes o schimbarea în trecut - cu accent pe rezultatele care trebuie obținute, mai degrabă decât pe activitățile desfășurate, monitorizarea și adaptarea procesului de schimbare la realitățile din orgizație, Vol. 18 Nr. 41 Februarie 2016 41

recompensarea gajaților care contribuie în mod activ și cutificabil la schimbare și sărbătorirea îndeplinirii etapelor importte din procesul de schimbare. O orgizație axată pe profitabilitate va acționa în direcția finalizării rapide a proiectelor-pilot în scopul de a obține un succes rapid și de a motiva eforturile viitoare de îmbunătățire a rentabilității, precum și de a identifica și stimula gajații să îmbrățișeze rapid ideea proiectului, în scopul de a-l susține pe pl intern, atât în mod formal și informal. A patra fază, consolidarea schimbării, este axată pe recunoașterea și recompensarea eforturilor gajaților, actualizarea politicilor, procedurilor, sistemelor, structurilor etc., în scopul de a menține rezultatele, asigurând un leadership favorabil pentru a perpetua schimbarea și a pregăti orgizația pentru viitoarele modificări. Dacă este preocupată de profitabilitate orgizația va recompensa gajații și magerii activi în creșterea profitabilității și va sprijini întregul sistem orgizațional pentru a integra și stăpâni noile stări. Gestionarea cu succes a tuturor acestor aspecte cere, în plus față de viziune și leadership, cunoștințe interdisciplinare avsate, experiență și intuiție în diagnosticarea corectă a situațiilor. Aceste cerințe au condus la apariția unei noi profesii: specialistul în magementul schimbării. Activitatea acestei profesii este strâns legată de serviciile de consultță pentru afaceri și de serviciile bazate pe cunoaștere destinate întreprinderilor, în general. Pe de o parte prosperitatea economică favorizează dezvoltarea pieței de consultță pentru afaceri, arie a serviciilor bazate pe cunoaștere care constituie punctul central al acestui studiu, datorită disponibilității resurselor finciare, iar pe de altă parte consultța influențează semnificativ rezultatele economice ale compiilor, indiferent de conjunctura economică în care se află. În contextul prosperității, serviciile compiilor de consultță pentru afaceri sunt solicitate în vederea depășirii performțelor competitorilor, fapt ce implică un proces de schimbare. În condiții de declin economic, compiile de Consultță pentru afaceri oferă soluții pentru depășirea dificultăților întâmpinate de clienții lor, aspect ce implică, de asemenea, un proces de schimbare. Schimbarea face parte din viața oricărei orgizații, dar serviciile bazate pe cunoaștere (KIBS Knowledge- Intensive Business Services), în general, și serviciile de consultță pentru afaceri bazate pe cunoaștere (KIBCS Knowledge-Intensive Business Consulting Services), în particular, favorizează schimbarea, ca oportunitate de învățare, creare și propagare a cunoșterii, în scopul îndeplinirii obiectivelor economice ale orgizațiilor respective. Această lucrare abordează coordonatele serviciilor pentru afaceri bazate pe cunoaștere și, în special, a serviciilor de consultță pentru firmele din România, evalud impactul acestora asupra economiei naționale și asupra sectoarelor economice. Rezultatele alizei statistice evidențiează necesitatea introducerii magementului schimbării în scopul exploatării active a evoluțiilor din mediul de afaceri și pentru îmbunătățirea situației în ceea ce privește indicatorii economici, distribuția spațială și îndeplinirea obiectivelor. Mai mult, orgizațiile care oferă consultță firmelor pot promova magementul schimbării, în vederea obținerii creșterii orgizaționale și naționale, pentru că atunci când fiecare compie este capabilă să gestioneze schimbarea în mod eficient, economia națională este capabilă să facă același lucru. 42

Impactul serviciilor bazate pe cunoaștere asupra performței economice sectoriale și regionale 1. Revizuirea literaturii știițifice KIBS sunt servicii oferite orgizațiilor, activități economice destinate să aibă ca rezultat crearea, acumularea sau diseminarea cunoașterii (Miles et. al., pp. 18), după cum au fost definite pentru prima dată în 1995. Acestea sunt compii private, furnizoare de produse sau servicii bazate pe cunoaștere (den Hertog, 2000), ce utilizează în principal cunoștințe profesionale, creând și oferind altor orgizații cunoștințe prin intermediul serviciilor lor (Miles et. al., 1995), folosind în același timp un proces de învățare cumulativă (Koch d Strotmn, 2008). Acestea pot fi servicii profesionale tradiționale (P-KIBS Professional KIBS) sau servicii bazate pe tehnologie (T-KIBS Technologybased KIBS). P-KIBS sunt orgizații ce oferă servicii cu un grad ridicat de specializare, cu scopul de a ajuta alte orgizații să navigheze sisteme non-tehnice complexe: Activități juridice și de contabilitate, Consultță și magement pentru afaceri, Publicitate, Cercetare de marketing, Activăți de arhitectură și inginerie, Alte servicii științifice și profesionale. T- KIBS sunt compii ce utilizează cunoștințe științifice și tehnologice: Consultță hardware și software, Cercetare și dezvoltare experimentală și alte servicii IT. (Miles et al., 1995; Eurostat, 2011) Prin urmare, firmele de consultță pentru afaceri sunt furnizori de servicii bazate pe cunoaștere. Acestea sunt compii cu expertiză ce oferă serviciile lor către alte compii și orgizații (Smedlund d Toivonen, 2006, pp. 2), fapt ce implică activități economice destinate creării, acumulării și diseminării de cunoștințe (Miles et. al., pp. 18), precum și utilizarea proceselor de învățare cumulitativă (Koch d Strotmn, 2008). Așadar, KIBCS susțin schimbarea și creșterea orgizațională. KIBCS nu sunt doar utilizatori importți de tehnologie și cunoștințe, ci și creatori și purtători ale acestora (Miles et. al., 1995, p. 17), demostrând încă o dată afilierea lor la KIBS. Potrivit rolului acestora în procesul de inovare la nivelul clienților, ca și KIBS în general (Hertog, 2000, Miles et.al. 1995), orgizațiile de consultță pentru afaceri, în particular, pot fi: surse de inovare, când orgizația este forța motrice din spatele proceselor sau serviciilor de inovare, furnizate ulterior clienților ; purtători de inovare, când orgizația are rolul de a trsfera inovațiile altor compii și/sau industrii către clienți ; facilitatori ai inovării, când orgizația își unește forțele cu clienții pentru a- i ajuta să-și dezvolte propriile servicii inovative, însă nu sunt direct responsabile pentru inovare (Alvisi, 2012, p. 101). Inovarea este generatoare de schimbare. Un studiu al Comisiei Europene (2012) a confirmat creșterea dinamică a serviciilor bazate pe cunoaștere în regiunile europene, în perioada 2002-2007 rata de creștere ajungând la peste 5% în Frța și umite regiuni din Germia, Austria, Regatul Unit, Grecia și România (Figura 1). Studiul a demonstrat că bunăstrea regională și ocuparea forței de muncă în serviciile bazate pe cunoștere sunt strâns legate, coeficientul de corelație fiind de 0.7 pentru KIBS/PIB (pp. 40). Figura nr. 1: Rata uală de creștere a servicilor bazate pe cunoaștere Sursa: Comisia Europeă, 2012, p. 19 Vol. 18 Nr. 41 Februarie 2016 43

KIBS sunt considerate în special relevte pentru economiile moderne datorită rolului proeminent în facilitarea inovării în cadrul IMM-urilor, eficientizând inovarea atât din punct de vedere al costurilor, cât și al timpului (Alvisi, 2012, pp. 100). Un studiu Prosci (2007) arată că Magementul Schimbării dublează eficiența orgizațiilor în îndeplinirea obiectivelor, în orizontul de timp și buget alocat. Prin urmare, magementul schimbării poate susține KIBS, precum și alte orgizații, în atingerea obiectivelor lor. Magementul schimbării este un proces complex, ce utilizează o abordare structurată în vederea plificării, inițierii, realizării, controlului și consolidării procesului de schimbare, atât la nivel de compie, cât și la nivel personal, prin gestionarea atentă a obstacolelor (Singh, Saeed d Bertsch, 2012). Este un program alcătuit din acțiuni clar definite și încadrate în timp, necesare pentru trspunerea unei orgizații de la o stare nedorită A la o stare dorită B, cu ambele stări bine definite și măsurabile (Taher et al., 2012, pp. 347). Toate orgizațiile, inclusiv KIBS, se confruntă perment cu schimbarea, iar modul în care reacționează la aceasta este un element esențial în obținerea bunăstării. Rolul KIBS este de a-și susține clienții în experiența trsformatoare, fapt pentru care trebuie sa ia în considerare perspectiva magementului schimbării, pentru a-i ghida într-o mieră structurată, printr-un proces științific, menit să faciliteze depășirea unor obstacole, comunicarea ineficientă, rezistența gajaților la schimbare, lipsa de continuitate ș.a. 2. Metodologia cercetării Acestă lucrare oferă o imagine complexă a coordonatelor KIBS și KIBCS în România, din punct de vedere al rezultatelor economice, al distribuției teritoriale și al impactului acestora asupra regiunilor și sectoarelor economice, dar și asupra performtelor economice la nivel național. Definirea operațională a KIBS, P-KIBS, T-KIBS și KIBCS (vezi Tabelul nr. 1) se bazează pe literatura internațională și derivă din cele mai prestigioase opinii în domeniu (Miles et al., 1995; Eurostat, 2011). Tabel nr. 1: Definirea operațională a serviciilor bazate pe cunoștințe adresate firmelor P-KIBS sunt firme care oferă servicii nontehnice care necesită un înalt nivel de specializare. Activități ce țin de P-KIBS: Activități legale și de contabilitate; Consultță de afaceri și magement (KIBCS); Publicitate; Cercetare de piață; Activități arhitecturale și de inginerie; Alte servicii profesionale și științifice. DEFINIREA OPERAȚIONALĂ A KIBS Sursa: Miles et al., 1995; EUROSTAT, 2011. T-KIBS sunt firme care folosesc cunoștințe științifice și tehnologice. Activități ce țin de T-KIBS: Consultță cu privire la hardware d software; Cercetare și dezvoltare experimentală; Alte componente și informații cu privire la activități conexe. 44

Impactul serviciilor bazate pe cunoaștere asupra performței economice sectoriale și regionale Obiectivele și ipotezele acestui studiu sunt: Obiectivul 1: Ilustrarea distribuției teritoriale a KIBS în România, diferențiată în funcție de P-KIBS și T-KIBS, în ceea ce privește numărul lor, cifra de afaceri și ponderea în numărul total de salariați. Ipoteză (1.1): Distribuția KIBS pe teritoriul țării nu este uniformă. Obiectivul 2: Descrirea evoluției pieței de Consultță de Afaceri în perioada 2008-2014. Ipoteze: (2.1) KIBCS, P-KIBS și T-KIBS au înregistrat o evoluție negativă în perioada 2008-2014, fiind influențate de evoluția indicatorilor economici din perioada postcriză; (2.2) Evoluția situației economice a unei orgizații influențează deciziile de cumpărare de servicii de consultță pentru afaceri; (2.3) Consumul de Servicii de consultță pentru afaceri este influențat de cifra de afaceri a sectoarelor client și de eficiența gajaților acestora. Obiectivul 3: Analiza relației bidirecționale și, în special, a impactului KIBCS asupra economiei din România, la nivel general, sectorial și regional. Ipoteze: (3.1) Se înregistrează coeficienți de corelație cu valori ridicate între indicatorii economici ai KIBCS și cei de la nivel național/regional/de sector; (3.2) Impactul KIBCS asupra orgizațiilor și economiei naționale este vizibil în rezultatele finciare de după un sau doi, din moment ce consultța pentru afaceri determină mai degrabă costuri decât rezultate în ul furnizării serviciilor; (3.3) Există o cauzalitate între cifra de afaceri a consultței pentru afaceri și cea de la nivel național; (3.4) Cauzalitatea dintre cifra de afaceri KIBCS și indicatorii de profitabilitate de la nivelul economiei (Profit per gajat și Marja de profit net) va fi mai intensă decât cea cu cifra de afaceri, deoarece, în circumstțele economice actuale din România, scopul consultței pentru afaceri este mai degrabă de a asigura rentabilitatea orgizațiilor, decât creșterea economică reală (exprimată în cifra de afaceri); (3.5) IMM-urile se comportă și sunt impactate diferit de către KIBCS în comparație cu întreprinderile mari. Aceste ipoteze au fost testate pe baza datelor disponibile pentru perioada 2008-2014, la Oficiul Național al Registrului Comerțului. Datele au fost furnizate de către firmele românești prin declarațiile oficiale către orgismele statului în ceea ce privește locația, domeniul de activitate, cifra de afaceri, profitul net și numărul gajaților, și au fost structurate în conformitate cu Tabelul nr. 1. Programul SPSS 19 a fost utilizat pentru aliza datelor, pentru a demonstra existența corelațiilor între seriile de date, conform ipotezelor, și a cauzalităților determinate prin regresie la un interval de unul, respectiv doi i. Analiza datelor cu întârziere de unuldoi i a fost necesară pentru a evalua impactul KIBCS asupra economiei naționale și a sectoarelor economice, întrucât în ul livrării serviciilor de consultță costurile implicate determină o profitabilitate mai scăzută pe termen scurt, îmbunătățirea rezultatelor economice ale clienților orgizaționali fiind percepută abia în următorii i. 3. Rezultate și discuții Rezultatele studiului furnizează o imagine precisă și recentă a situației KIBS în România, structurată pe P-KIBS și T-KIBS, din punct de vedere al numărului lor, cifrei de afaceri și a ponderii gajaților lor în numărul de salariați de la nivel național (Obiectivul 1). În cea de-a doua secțiune, a fost introdusă în aliză piața de consultță pentru afaceri: (1) descrierea evoluției pieței în perioada 2008-2014, concomitent cu evoluția P-KIBS și T- KIBS (Obiectiv 3); (2) testarea impactului conjuncturii economice din România asupra KIBCS, precum și a impactului KIBCS asupra economiei românești și a sectoarelor economice cu un decalaj de unul sau doi i; (3) evaluarea diferenței dintre impactul KIBCS asupra IMM-urilor și a Întreprinderilor Mari (Obiectiv 4). Vol. 18 Nr. 41 Februarie 2016 45

3.1 Coordonatele activității serviciilor bazate pe cunoaștere în România Un studiu al Comisiei Europene (2012) schițează o imagine a activității KIBS în România (la nivelul ului 2007): ponderea KIBS în numărul total de salariați era mai mare de 11% în București și sub 5,2% în alte regiuni; rata medie de creștere uală a KIBS în perioada 2002-2007 a fost de peste 5% în București, precum și în regiunile N, NE și NV; cu excepția Bucureștiului, regiunile din România au o medie redusă a KIBS, explicată prin structura lor economică axată preponderent pe agricultură, pe industria prelucrătoare și secundar pe sectoarele de înaltă și medie tehnologie (Comisia Europeă, 2012). Pentru a oferi o imagine corectă și recentă a situației KIBS în România s-a studiat distribuția spațială a acestora din punct de vedere al numărului, cifrei de afaceri și ponderii lor în numărul de salariați de la nivel regional și național. În prezent, 8% dintre români și 14,8% dintre locuitorii Bucureștiului lucrează în cadrul KIBS (la nivel național, 5.2% în P-KIBS și 2.8% în T-KIBS). Deși în România sunt aproape de trei ori mai multe P- KIBS decât T-KIBS (62.464 P-KIBS și 22.487 T-KIBS), iar P-KIBS furnizează de două ori mai multe locuri de muncă, acestea au depășit cifra de afaceri a T-KIBS cu numai 12,5% și profitul cu 16.4%. Analizând reprezentarea spațială a P-KIBS și T-KIBS în România, evidențiate în hărțile din Figura nr. 2, se pot observa regiunile cu cea mai semnificativă dezvoltare economică și regiunile în care este necesară implicarea autorităților naționale pentru stimularea creșterii viitoare. De asemenea, se reliefează modul în care KIBS contribuie la cifra de afaceri regională și la rata ocupării forței de muncă, precum și tiparele de specializare de la nivel regional pe P-KIBS și T-KIBS. Prezentul studiu confirmă concentrarea KIBS în regiunea metropolită bucureșteă, așa cum este prezentat și în studiul Comisiei Europene (2012) pentru perioada 2002-2007, reflectând însă mai corect situația actuală. În timp ce ponderea salariaților KIBS în București rămâne mai mare de 11% (14,8%), alte regiuni ale țării și-au majorat ponderea de ocupare a forței de muncă, pornind de sub 5,2% în 2007 (Comisia Europeă, 2012) și ajungând până la 8% în 2014. În ciuda acestei îmbunătățiri, contribuția KIBS de doar 5,3% la cifra de afaceri la nivel național, demonstrând că economia României nu este încă una bazată pe cunoaștere. Câteva județe urmează Bucureștiul, de la distță, în ceea ce privește cifra de afaceri a KIBS: Cluj (6,6%), Ilfov (4,6%), Timiș (3,3%), Prahova (3,2%), Bihor (2,9%), Brașov (2,6%) etc. Din moment ce Ilfov și Prahova sunt alipite de București, se poate afirma că aparțin aceleași regiuni economice. Celelalte zone relevte din punct de vedere al KIBS par a fi centrele universitare și de afaceri: Cluj, Timișoara, Brașov, Iași și Constța. Centralizarea KIBS în zona metropolită a Bucureștiului se reflectă și asupra pieței KIBCS, 68% dintre aceste compii fiind localizate aici. Distribuția KIBCS în județele din România, la fel ca și centralizarea lor, este determinată de factori economici, contribuind în același timp la creșterea economică regională. KIBS prosperă de obicei în regiuni dezvoltate, determinând în același timp creșterea economică. În ceea ce privește impactul economiei județelor din România asupra KIBCS, s-a identificat o corelație puternică și reprezentativă între Cifra de afaceri pe gajat la nivel regional și Cifra de afaceri a firmelor de Consultță pentru afaceri în 13 județe și între Profitabilitatea de la nivel județe și Cifra de afaceri a firmelor de Consultță în 17 județe, dintre care amintim: București (Pearson r 0,6 și -0,3), Cluj (Pearson r 0,7 și 0,5), Ilfov (Pearson r -0,5 și -0,6), Timiș (Pearson r 0,6 și 0,7), Prahova (Pearson r 0,9 și 0,6). 46

Impactul serviciilor bazate pe cunoaștere asupra performței economice sectoriale și regionale Figura nr. 2. Distribuția spațială a P-KIBS și T-KIBS în România Vol. 18 Nr. 41 Februarie 2016 47

În 2014, KIBS au înregistrat 5,3% din cifra de afaceri a României, ceea ce sugerează un nivel incipient în ceea ce privește trziția de la economia industrială la cea bazată pe cunoaștere. Este adevărat că umite orgizații pot fi considerate KIBS fără a prezenta caracteristicile de bază ale acestora datorită apartenenței la un umit CN considerat KIBS, în timp ce altele să nu fie luate în considerație pentru că nu sunt astfel înmatriculate, deși prezintă caracteristici specifice KIBS (Muller d Doloreux, 2007), aceasta nu înseamnă însă că ponderea indicatorilor KIBS în economia națională ar putea fi semnificativ îmbunătățită. 3.2 KIBCS în România: o aliză de impact În perioada alizată, evoluția pieței de consultță pentru afaceri a fost puternic corelată cu dinamica economiei naționale din punct de vedere al cifrei de afaceri (Pearson r 0,87), demonstrând că apelarea la serviciile de Consultță pentru afaceri creștere în cazul unei tendințe pozitive a celorlalte sectoare economice. Cu toate acestea, economia națională a României reflectă schimbările din climatul economic global de după criza din 2008, înregistrând o evoluție negativă a cifrei de afaceri (-8,7%). Potrivit datelor prezentate în Figura nr. 3, cele mai afectate de recesiunea economică au fost T-KIBS, acestea înregistrând în 2009 un declin de 48% a cifrei de afaceri. În același, CA 2008 (Mil. EUR) 2,256 8,774 7,663 Figura nr. 3. Dinamica cifrei de afaceri (%) în perioada 2008-2014 CA 2014 (Mil. EUR) 2,008 6,997 5,564 declinul cifrei de afaceri P-KIBS a fost de 33%, iar serviciile de consultță au avut o scădere de numai 19%. Impactul crizei a fost mai puternic asupra T-KIBS în perioada 2008-2014, cifra de afaceri a acestora înregistrând o reducere cu 27%, comparativ cu P- KIBS care au înregistrat o reducere de doar 20% (Ipoteza 2.1). Impactul redus al crizei economice asupra Consultței este explicat prin tendința de apela la aceste servicii în special în situații dificile, așa cum sugera ecuația de regresie de mai sus. Influențată de instabilitatea politică și economică, cifra de afaceri pe piața de consultță de afaceri a înregistrat o evoluție negativă în intervalul 2008-2014, înregistrând o scădere de 11% și o rată medie uală a evoluției de -1,9%. Impactul mai scăzut al crizei asupra KIBCS față de P-KIBS și T-KIBS se explică prin utilitatea serviciilor de consultță atât în perioadele de prosperitate, cât și în perioadele de criză. Situația s-a îmbunătățit în 2014, înregistrându-se o creștere de 2,6% comparativ cu ul terior, dar ținând cont de faptul că în 2013 cifra de afaceri a sectorului a scăzut cu același procent cu care se majorase în ul precedent, previziunile pentru viitor sunt încă incerte. Chiar și în acest context economic incert, unii jucători de pe piața de consultță pentru afaceri prosperă, datorită utilității dovedite clienților lor, prin crearea unui nivel ridicat de satisfacție datorat ajutorului furnizat pentru a naviga într-un mediu în continuuă schimbare. Principalii 10 furnizori de Servicii de Consultță de Magement au realizat o 48

Impactul serviciilor bazate pe cunoaștere asupra performței economice sectoriale și regionale cifră de afaceri de 70,5 mil. euro. Liderul pe piața locală de consultță de magement este McKinsey & Compy, cu un venit de 24,9 mil. euro, urmat de compia Accenture (13,4 mil. euro) și de PricewaterhouseCoopers Magement Consultts (7.6 mil. euro). Având în vedere efectele recesiunii economice asupra performțelor compiilor, regiunilor și sectoarelor economice din România, precum și evoluția KIBCS prezentată terior, se va realiza o aliză de impact a Serviciilor de Consultță pentru afaceri asupra economiei naționale și asupra sectoarelor acesteia. ă cum s-a menționat mai devreme, considerăm că impactul KIBS asupra orgizațiilor și economiei naționale devine vizibil în rezultatul finciar cu decalaj de un sau doi, deoarece consultța generează mai degrabă costuri în ul furnizării serviciului. Astfel, aliza se împarte în trei cadre temporale: aliza indicatorilor KIBCS și a indicatorilor la nivel național sau la nivel de sector economic în același, rezultatele aratând modul în care conjunctura economică influențează consumul de consultță; alizând indicatorii KIBCS alături de indicatorii de la nivel național sau de sector economic cu un decalaj de un sau doi, rezultatele reflectă impactul serviciilor de consultță asupra economiei naționale sau a sectorului. 3.2.1. Impactul KIBCS asupra sectoarelor economice din România Evoluția pieței de Consultță pentru afaceri în perioada 2008-2014 a fost una apreciată drept bună, având în vedere conjunctura economică. Evoluția sa poate fi explicată de existența fondurilor suficiente pentru achiziția de consultță, sugerată de un coeficient de corelație ridicat și pozitiv între cifra de afaceri a sectorului consultță pentru afaceri și Cifra de afaceri a celorlalte sectoare economice în același (prima coloă a Tabelului nr. 1; ipoteza 2.2). Evoluția poate fi, de asemenea, explicată de corelația puternic pozitivă între Cifra de afaceri per gajat a unei treimi dintre sectoarele economice și Cifra de afaceri KIBCS în același (a doua coloă a Tabelului nr. 2), sugerând faptul că există sectoare unde și eficiența salariaților este alizată înainte de achiziția de consultță (ipoteza 2.3). Potrivit datelor din Tabelul nr. 2, există numeroase corelații pozitive și puternice între indicatorii KIBCS și indicatorii economiei naționale la nivelul aceluiași (ipoteza 3.1). În afară de corelația aceasta, care sugerează nivelul de intensitate a conjuncturii economice asupra activității KIBCS, corelațiile cu decalaj de unul sau doi i sugerează că cifra de afaceri a orgizațiilor românești a fost afectată într-o măsură foarte scăzută de consultță în ultimii șapte i, proiectele de consultță concentrându-se mai mult asupra sporirii profitabilității. Corelația dintre Cifra de afaceri a KIBCS și Marja de profit net la nivel național (exprimând profitabilitatea) este foarte ridicată în cazul unui decalaj de doi i (Pearson r 0,97), sugerând că ipoteza 3.2 este corectă. În perioada alizată, au existat doar patru sectoare economice unde consumul de consultță nu a fost influențat de cifra de afaceri a acestora, întrucât s-au confruntat cu un mediu foarte ostil după criza din 2008. Trei dintre aceste sectoare (Imobiliare, Intermedieri finciare și Vânătoare, pescuit & acvacultură) par a nu fi influențate de sectorul Consultță, coeficientul de corelație fiind foarte scăzut pentru toți indicatorii, în timp ce sectorul Asigurări, Reasigurări și Fonduri de pensii este influențat de acesta doar la nivelul Marjei de Profit Net (Pearson r -0,71). Corelația negativă sugerează faptul că în timp ce marja profitului net se diminuează, cererea pentru servicii de consultță crește, comportament normal pentru o piață matură aflată într-o conjunctură nefavorabilă. Vol. 18 Nr. 41 Februarie 2016 49

Tabel nr. 2: Corelația între Cifra de afaceri KIBCS și industrii, reflectat în Cifra de Cifra de afaceri per Marja de profit net afaceri gajat Același Decalaj de 1 Acelasi Decalaj de 1 Același Decalaj de 1 Decalaj de 2 i Activități artistice&culturale 0.78-0.01 0.74-0.84 0.49-0.47 0.38 Activități industriale 0.93-0.32 0.46-0.76 0.65 0.45-0.80 Administrație publică 0.92-0.52 0.14-0.45 0.45-0.68-0.39 Agricultură 0.80-0.38 0.46-0.43 0.30-0.71-0.82 Asigurări & Pensii 0.15 0.13 0.11 0.02-0.71-0.04 0.58 Produse chimice 0.94-0.30 0.36-0.39-0.45-0.52 0.41 Retail 0.94-0.36 0.51-0.59 0.42-0.05 0.65 Comerț cu ridicata 0.85-0.54 0.40-0.42 0.80 0.03 0.04 Construcții 0.66 0.52 0.93 0.07-0.19 0.80 0.48 Echipamente electrice și electronice 0.89-0.28 0.27-0.40 0.07 0.17-0.40 Energie 0.85-0.51 0.36-0.39-0.54 0.08 0.25 Produse farmaceutice 0.91-0.31 0.12-0.37-0.72-0.32 0.74 Imobiliare -0.33-0.47 0.30-0.78-0.35-0.53 0.91 FMCG 0.86-0.10 0.79-0.21-0.20-0.63 0.81 Industria auto 0.91-0.29 0.41-0.38 0.19-0.60 0.53 Industria băuturilor 0.77 0.90 0.54-0.54 0.27 0.45 0.96 Industria extractivă 0.84-0.64 0.33-0.23 0.06 0.08-0.65 Intermedieri finaciare 0.14 0.23 0.12 0.30 0.47 0.22-0.30 Învățământ 0.65-0.23 0.66-0.67 0.66 0.10-0.52 IT&C 0.67-0.37 0.43-0.90 0.31 0.74 0.20 Lemn, hârtie, mobilă 0.92-0.20 0.37-0.55-0.22-0.28 0.52 Producție mașini&utilaje 0.80 0.19 0.28-0.62-0.09-0.61 0.44 Media, Publicitate&Publ. 0.68-0.13 0.45 0.04 0.09-0.77 0.97 Produse metalice 0.85-0.80 0.23-0.53 0.34-0.82 0.79 Salubritate și gestionare deșeuri 0.81-0.77 0.40-0.92 0.50-0.24-0.41 Servicii medicale 0.25-0.18 0.51-0.56 0.53 0.13 0.53 Servicii de suport pentru afaceri 0.88-0.21 0.79-0.22 0.61 0.55 0.35 Servicii profesionale 0.88-0.05 0.84-0.33 0.72 0.85-0.36 Silvicultură 0.83-0.30 0.25-0.52 0.29 0.05 0.07 Sticlă & ceramică 0.79-0.42 0.39-0.78-0.35-0.15 0.62 Textile 0.92-0.28 0.30-0.37 0.25-0.50-0.10 Trsport & Cargo 0.90-0.39 0.43-0.61-0.24-0.61 0.98 Turism & Alimentație publică 0.88 0.05 0.72-0.49 0.47-0.23 0.73 Vânătoare & Pescuit -0.38 0.78-0.46 0.77 0.00-0.31-0.06 Alte activități 0.82 0.15 0.72-0.77 0.85-0.13-0.08 ECONOMIA NAȚIONALĂ 0.87-0.43 0.73-0.54-0.21-0.24 0.97 50

Impactul serviciilor bazate pe cunoaștere asupra performței economice sectoriale și regionale Analizând aceiași indicatori, dar cu un decalaj de un, putem sugera că majorarea cheltuielilor pentru servicii de consultță nu generează pentru clienți creșterea cifrei de afaceri sau a cifrei de afaceri/gajat din ul următor. Având în vedere rezultatele modeste concluzionăm că, în general, efectele proiectelor de consultță asupra cifrei de afaceri nu sunt vizibile după primul, datorită numărului limitat de proiecte concentrate pe creștere, provocărilor mediului de afaceri și/sau capacității reduse de implementare a compiilor client. Cu toate acestea, sunt câteva sectoare economice susceptibile a se bucura de efectele pozitive ale serviciilor de consultță de creștere a cifrei de afaceri (Industria băuturilor - Pearson r 0,90) sau de creștere a profitabilității (Servicii profesionale - 0,85, Construcții - 0,80 și IT&C - 0,74) după numai un. Analiza Cifrei de afaceri din consultță corelată cu indicatorii de performță economică a sectoarelor de activitate cu un decalaj de doi i este relevtă doar din punctul de vedere al Marjei de profit net, cu o valoare foarte ridicată și pozitivă a coeficientului de corelație (Pearson r 0.97). 40% dintre sectoarele economice au înregistrat o corelație ridicată între cifra de afaceri a KIBCS și nivelul Marjei lor de Profit Net, fapt ce confirmă ipoteza conform căreia orgizațiile românești solicită proiecte de consultță care să susțină optimizarea activităților pe fondul reducerii costurilor (ipoteza 3.4) și care vor dura cel mai probabil doi i (ipoteza 3.2). Prin urmare, în România, serviciile de consultță par a fi orientate mai mult către asigurarea profitabilității prin noi strategii, restructurare sau optimizare (decât către o creștere a cifrei de afaceri), acesta fiind cel mai dificil tip de schimbare de realizat. Mai mult, aliza arată că profitabilitatea este adesea realizată mai rapid pe fondul reducerii de personal sau a sporirii contribuției acestuia (cifra de afaceri per gajat), cu toate acestea o abordare mai cuprinzătoare a profitabilității, fără a se baza exclusiv pe restructurarea personalului, ci și pe optimizarea operațională și alte reduceri de costuri (Marja de Profit Net), generează rezultate după doi i. Cea din urmă abordare este utilizată de majoritatea sectoarelor economice din România. Doar câteva sectoare încearcă obținerea creșterii cifrei de afaceri, înregistrând corelații semnificative la nivelul acestui indicator. 3.2.2. Impactul KIBCS asupra profitabilității IMM-urilor și Întreprinderilor Mari din România Analiza statistică a cauzalității dintre KIBCS și performța economiei a fost realizată prin intermediul regresiei liniare, cu un decalaj de unul sau doi i, astfel încât indicatorii economici să nu reflecte costurile proiectelor de consultță, ci efectele pozitive ale acestora. Relația de cauzalitate între Cifra de afaceri KIBCS și cea de la nivel național (ipoteza 3.3) cu decalaj de un, exprimând creșterea reală, nu a putut fi determinată statistic la un interval de încredere de 95%, ci doar la 80% (dacă t calc = 1,755 d t 0,10;5 = 1,476, t calc > t tab). Având în vedere un decalaj de doi i, nu există corelație sau cauzalitate semnificativă. Cauzalitatea scăzută între cele două variabile, cu decalaj de doi i, confirmă, încă o dată, că în circumstțele economice actuale, scopul consultței este în principal de a se asigura rentabilitatea întreprinderilor (exprimată fie în Marja de profit net, fie pe Profit per gajat), și mai puțin de a crește veniturile compiilor. Analizând impactul Cifrei de afaceri a KIBCS asupra celor doi indicatori care exprimă profitabilitatea întreprinderilor la nivel național, se identifică o relație semnificativă statistic pentru Profitul per gajat după un și pentru Marja de profit net Vol. 18 Nr. 41 Februarie 2016 51

după doi i (Tabel nr. 3;. Ipoteza 3.4). Acest lucru sugerează că proiectele de consultță care urmăresc creșterea eficienței și reducerea costurilor de personal au efecte rapide, în timp ce o abordare mai complexă de asigurare a profitabilității necesită o periodă de timp mai lungă pentru implementare și valorificare. Tabel nr. 3: Rezultatele regresiilor statistice Cifra de afaceri a KIBCS previzionând... Indicatorul statistic Profit net per gajat la nivel naț. ă 1 ă 2 i Profit net per gajat în IMM-uri ă 1 ă 2 i Profit net per gajat în Întrep. Mari ă 1 ă 2 i Marja de Profit Net la nivel național ă 1 ă 2 i Marja de Profit Net în IMM-uri ă 1 ă 2 i Marja de Profit Net în Întrep. Mari ă 1 R 0,85 0,81 0,95 0,56 0,76 0,29 0,24 0,97 0,79 0,44 0,96 0,76 R 2 0,73 0,65 0,91 0,32 0,58 0,08 0,06 0,94 0,63 0,19 0,91 0,54 Sig. 0,03* 0,09 0,004* 0,32 0,08 0,64 0,65 0,006* 0,60 0,46 0,003* 0,16 Notă: * 0,05 nivel de semnificație ă 2 i Mai departe, am testat ipoteza conform căreia IMM-urile se comportă și sunt afectate de KIBCS în mod diferit de întreprinderile mari (ipoteza 4.5), întrucât acestea sunt mai înclinate să adopte o abordare bazată pe cunoaștere și mai flexibile (Comisia Europeă, 2013) și, prin urmare, vor consuma mai mult servicii de consultță. Rezultatele (Tabelul nr. 3) dovedesc că cererea IMM-urilor pentru consultță se face în vederea îmbunătățirii profitabilității, în unele cazuri pe seama gajaților, percepând efectele pozitive la nivelul indicatorilor economici după numai un, în timp ce întreprinderile mari solicită consultță în vederea îmbunătățirii profitabilității globale, de regulă, percepând efectele pozitive după doi i. Cercetarea a arătat, prin reprezentarea teritorială a KIBS, că aceste compii sunt grupate în special în zona metropolită București. Activitatea KIBS și KIBCS este influențată de economia națională, iar ulterior acestea impactează puternic economia națională și sectorială. Efectele pozitive ale KIBCS asupra altor compii, precum și asupra economiei regionale și naționale, pot fi observate după un dacă rentabilitatea este obținută pe seama gajaților și după doi i dacă se obține pe seama mai unor procese complexe. Faptul că întreprinderile românești încă urmăresc profitabilitatea, mai mult decât creșterea cifrei de afaceri sugerează că acestea operează într-un mediu volatil, afectat încă de criza din 2008 și că au nevoie de ajutor pentru a se adapta schimbărilor permente ale acestuia și pentru a-și conserva resursele finciare, ceea ce se poate realiza prin instrumente de magement al schimbării. 52

Impactul serviciilor bazate pe cunoaștere asupra performței economice sectoriale și regionale Concluzii Serviciile bazate pe cunoaștere (KIBS), precum și Serviciile de Consultță pentru afaceri bazate pe cunoaștere (KIBCS), sunt puternic intercorelate cu dinamica economiei naționale. Datorită mediului economic global și național în continuă schimbare, KIBS și KIBCS trebuie să se pregătească pentru propria lor schimbare, dar și pentru a-și asista clienții în procesul de schimbare în care s-au înscris. Magementul procesului de schimbare este foarte complex, fiind definit de sute de specialiști în perspective diferite, dar devine și mai complex în contextul particularităților pieței românești. Astfel, această lucrare a investigat particularitățile KIBS și KIBCS din România. Cercetarea oferă o serie de noi descoperiri și perspective: reprezentarea teritorială a KIBS în România prezintă o imagine mai clară cu privire la regiunile naționale dezvoltate din punct de vedere al economiei bazată pe cunoaștere; indicatorii statistici demonstrează că efectul KIBS/KIBCS asupra rentabilității sectorelor economice naționale este întârziat cu un sau doi; principala particularitate a KIBS/KIBCS în România este accentul pe profitabilitate, care este măsurat și realizat diferit de IMM-uri și de întreprinderile mari; oferirea unei perspective de magement al schimbării cu scopul de a sprijini întreprinderile românești în urmărirea rentabilității. În prima fază, s-au investigat cordonatele teritoriale și ctitative ale KIBS din România: 8% dintre români și 14,8% dintre gajatii din București lucrează în KIBS; P- KIBS oferă de două ori mai multe locuri de muncă, dar depășește cifra de afaceri a T-KIBS cu doar 12,5%, iar profitul cu 16,4%; KIBS a contribuit cu doar 5,3% la cifra de afaceri națională, ceea ce sugerează că economia românească are încă mult de parcurs în procesul de trziție de la economia industrială la economia bazată pe cunoaștere. Perspectiva de mgement al schimbării poate ajuta KIBS să se dezvolte în umite județe și întreprinderi, adaptându-se la fluctuațiile economiei naționale. KIBS și economia națională au o relație bidirecțională: creșterea economică favorizează bunăstarea KIBS, iar KIBS stimulează ulterior creșterea economică la nivel național / sectorial; KIBS sunt afectate de Cifra de Afaceri și Marja de Profit Net a altor orgizații, dovedind că KIBS se dezvoltă atât în condiții de creștere economică (corelație puternică și pozitivă cu Cifra de Afaceri), cât și în condiții de declin (corelație negativă puternică Marja de Profit Net), oferind soluții la situațiile de criză și constituindu-se într-un importt avtaj competitiv; T-KIBS au suferit mai mult decât P-KIBS din cauza tendinței negative a economiei românești înregistrate în perioada 2008-2014. În acest mediu incert, magementul schimbării devine o punct forte importt al orgizației. Relația KIBCS cu economia națională are multe particularități: 68% din KIBCS sunt situate în București, unde se află cel mai importt centru economic din România; evoluția KIBCS a fost puternic de corelată cu dinamica economiei naționale în ceea ce privește cifra de afaceri, în 2008-2014 înregistrând o tendință negativă, dar prezentând recent semne de ameliorare; declinul KIBCS în perioada alizată a fost mai puțin accentuat decât declinul altor KIBS, amintindu-ne că serviciile de consultță sunt utilizate în conjunctură economică favorabilă, dar și nefavorabilă; cifra de afaceri pentru aproape toate sectoarele economice a înregistrat o corelație pozitivă și puternică cu activitatea KIBCS, dar Marja de Profit Net a fost corelată cu KIBCS pentru numai 40% dintre sectoarele economice, aici solicitându-se servicii de consultță în vederea optimizării activității; în România, serviciile de consultță sunt efectuate mai ales cu scopul de a stimula profitabilitatea, și mai puțin pentru creșterea veniturilor și creșterea economică reală; cifra de afaceri a KIBCS are un impact diferit asupra celor doi indicatori care Vol. 18 Nr. 41 Februarie 2016 53

exprimă rentabilitatea întreprinderilor profitul per gajat pentru economia națională și pentru IMM-uri este impactat după un, iar Marja de Profit Net pentru economia națională după doi i și pentru întreprinderile mari după un. Indiferent de obiectivul orgizațional (creștere sau profitabilitate), Magementul Schimbării a devenit un instrument esențial, în special dacă procesul este adaptat particularităților din România. Principala limită a studiului rezidă din faptul că, din cauza inexistenței unor surse primare de informații, nu putem evalua cât de multe întreprinderi din sectoarele economice studiate apelează efectiv la Consultță și care este impactul acesteia asupra lor, fapt pentru care corelația pozitivă și impactul de la nivel sectorial sau național ar putea fi cauzate numai de o conjunctură economică favorabilă. O aprofundare a cercetării asupra KIBCS va putea oferi informații cu privire la comportamentul specific de consum de consultță în România. Un alt aspect limitativ importt este tendința de globalizare în domeniul serviciilor profesionale. Serviciile profesionale au înregistrat o extindere masivă a activității internaționale în ultimele două decenii, din cauza declinului treptat a regimurilor naționale de reglementare, în conformitate cu presiunile pentru comerț liber și creșterea stdardizării internaționale a umitor tipuri de servicii profesionale, ceea ce a deschis mai multe posibilități pentru internaționalizarea firmelor din acest domeniu ; tehnologia modernă facilitează forme de team-building și cooperare trs-națională (Morg, Sturdy d Quack, pp. 237). Prin urmare, unele rezultate pozitive ale indicatorilor economici, în general, și în întreprinderile mari, în special (pentru că este mai dificil ca IMM-urile să aibă acces la serviciile internaționale de consultță), pot fi determinate de KIBCS-urile internaționale, care nu sunt luate în considerare în acest studiu. De aceea, se intentionează a se continua cercetarea printr-un studiu privind consumul de Consultță pentru afaceri, diferențiat pe IMM-uri și întreprinderi mari, pe sectoare economice și județe și luând în considerare rezultatele acestui studiu al surselor secundare. Bibliografie Alvisi, A., 2012. A source of information. In: E. Di Maria, R. Grdinetti d B. Di Bernardo, eds. 2012. Knowledge Intensive Business Services. Knowledge Magement Strategies. s.l: Palgrave Macmill. Ch. 5. Anderson, D. d Anderson, A.L., 2001. Beyond Chge Magement: Advced Strategies for today s trsformational leaders. S Frcisco: Jossey-Bass / Pfeiffer. den Hertog, P., 2000. Knowledge-intensive business services as co-producers of innovation. International Journal of Innovation Magement, 4(4), pp. 491 528. Europe Commission, 2012. Knowledge-intensive (business) services in Europe. [pdf] Luxembourg: Publications Office of the Europe Union. Available at: <https://ec.europa.eu/research/innovationunion/pdf/knowledge_intensive_business_services_in_europe_2011.pdf> [Accessed 20 September 2015]. Europe Commission, 2013. Annual Report on Europe SMEs 2012/2013. [online] Available at: <http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/facts-figures- alysis/performce-review/files/supporting-documents/2013/nual-report-smes- 2013_en.pdf> [Accessed 15 September 2015]. 54

Impactul serviciilor bazate pe cunoaștere asupra performței economice sectoriale și regionale FEACO, 2012. Survey of the Europe Magement Consultcy 2011/2012. Pecs:University of Pecs, Research Center on Magement d Hum Resource Magement. Koch, A. d Strotmn, H., 2008. Absorptive capacity d innovation in the knowledgeintensive business service sector. Economics of Innovation d New Technology, 17(6), pp. 511-531. Kotter, J., 1996. Leading Chge. Boston: Harvard Business School Press. Luecke, R., 2003. Maging Chge d Trsition: 7 Practical Strategies to Help You Lead During Turbulent Times. Boston: Harvard Business Press. Malgorzata, Z., 2013. Knowledge-Intensive Business Services (KIBS) d their role in the Knowledge-Based Economy. Gdsk University of Technology, Faculty of Magement d Economics, Working Paper Series (Economics, Magement, Statistics), No. 7/2013(7) [online] Available at: <ftp://ftp.zie.pg.gda.pl/repec/gdk/wpaper/wp_gutfme_a_7_zieba.pdf> [Accessed 24 September 2015]. Miles, I., Kastrinos, N. d Flag, K. (PREST), 1995. Knowledge-Intensive Business Services Users, Carriers d Sources of Innovation. [online] Available at: <https://www.academia.edu/4122950/knowledge- Intensive_Business_Services_Users_Carriers_d_Sources_of_Innovation> [Accessed 6 September 2015]. Morg, G., Sturdy, A. d Quack, S., 2006. The globalization of magement Business Consulting firms: constraints d limitations. CSGR Working Paper No 168/05 [online] Available at: <http://wrap.warwick.ac.uk/1951/1/wrap_morg_wp16805.pdf> [Accessed 20 September 2015]. Muller, E. d Doloreux, D., 2007. The key dimensions of Knowledge-Intensive Business Services (KIBS) alysis: a decade of evolution. s.l: Fraunhofer Institute Systems d Innovation Research. Nicolescu, O., Plumb, I., Pricop, M, Vasilescu, I. d Verboncu, I., eds. 2003. Abordari moderne in magementul si economia orgizatiei. Magementul general al orgizatiei. Bucuresti: Editura Economica. OECD, 1996. The Knowledge-Based Economy. [online] Available at: <http://www.oecd.org/sti/sci-tech/1913021.pdf> [Accessed 20 September 2015]. Petrescu, R., 2010. Orgizational Chge Process: Steps to a Successful Chge. Annals of University of Craiova, Economic Sciences Series, 3(38), pp. 197-202. Prosci, 2007. Chge magement methodology overview. [online] Available at: <http://www.chge-magement.com/tutorial-methodology-overview.htm> [Accessed 4 August 2015]. Oficiul National al Registrului Comertului, 2014. Oficiul National al Registrului Comertului. [online] Available at: <http://www.onrc.ro/index.php/ro/> [Accessed 12 March 2015]. Schricke, E., Zenker, A. d Stahlecker, T., 2012. Knowledge-intensive (business) services in Europe (Project finced by the 6th Framework Programme for Research, for the implementation of the specific programme "Strengthening the Foundation of the Vol. 18 Nr. 41 Februarie 2016 55

Europe Research Area"), Europe Commission, D.-G.f.R.a.I. (ed.). Luxembourg: Publications Office of the Europe Union. Singh, K., Saeed, M. d Bertsch, A., 2012. Key factors influencing employee responses towards chge: a test in the telecom industry in India. Journal of Magement Policy d Practice, 13(3), pp. 66-81. Smedlund A. d Toivonen M., 2007. The role of KIBS in the IC development of regional clusters. Journal of Intellectual Capital, 8(1), pp.159-170. Strambach, S., 2008. Knowledge-Intensive Business Services (KIBS) as drivers of multilevel knowledge dynamics. Int. J. Services Technology d Magement, 10(2/3/4), pp. 152-174. Taher, N. A. B., Krotov, V. d Silva, L., 2015. A framework for leading chge in the U public sector. International Journal of Orgizational Analysis, 23(3), pp. 348-363. 56