Microsoft Word - Cap1_Introducere.doc
|
|
- Amza Dima
- 5 ani în urmă
- Vzualizari:
Transcriere
1 1 INTRODUCERE Comunicaţiile şi transmisiile de date, dar şi răspândirea reţelelor de calculatoare cunosc o dezvoltare fără precedent. Este unul din domeniile tehnologice care aduce beneficii oricărei instituţii, companii sau individ, oriunde s-ar afla pe glob. Fără acesta, multe ramuri industriale nici nu ar exista. În trecut, majoritatea sistemelor de comunicaţii utilizau semnale analogice pentru transmisie. De exemplu în cazul unui sistem de telefonie analogică, nivelul de tensiune era variabil funcţie de semnalul vocal. Semnale nedorite, parazite provenite de la surse externe pot crea foarte uşor probleme unor astfel de transmisii. Într-un sistem digital de comunicaţii semnalul analogic este transformat în şiruri de 1 şi 0. Aceste şiruri sunt codificate cu nivele de tensiune L şi H şi apoi sunt transmise, imunitatea la zgomote şi perturbaţii fiind mult îmbunătăţită. Din acest motiv ele s-au răspândit foarte mult şi sunt astăzi predominante. Comunicaţiile digitale oferă de asemenea un număr mare de servicii, permit trafic ridicat şi transfer de date cu viteză mare între emiţător şi receptor. Domeniul de acoperire a comunicaţiilor digitale sunt televiziune prin cablu, reţele de calculatoare, fax, telefonie mobilă, radio, etc Istoricul comunicaţiilor Comunicaţiile îşi au rădăcinile de la primele picturi rupestre sau de la semnalizarea cu fum. Mult înainte de comunicaţiile electrice, omul a folosit focul, fumul sau lumina pentru a transmite mesaje la distanţe mari. De exemplu Claude Chappe a realizat semaforul în 1972, care a fost folosit pentru a transmite mesaje cu steaguri şi lumină. Istoria comunicaţiilor moderne poate fi împărţită în trei etape: - descoperirea undelor radio (care datorează mult lui Coulomb, Ampère, Ohm, Gauss, Faraday, Henry şi Maxwell cei care au pus bazele electrotehnicii) - revoluţia electronicii care a permis miniaturizarea si a crescut fiabilitatea şi sensibilitatea echipamentelor - revoluţia calculatoarelor personale care a accelerat trecerea la comunicaţiile digitale şi integrarea acestora sub formă de comunicaţii prin text, vocale, imagini sau video. - comunicaţiile prin sateliţi, reţele locale şi digitale. 1
2 1.1.1 Istoricul electrotehnicii Primele observaţii asupra existenţei forţei electrice au făcute de filozoful grec Thales care a observat că frecând o bucată de chihlimbar cu o blană cele două se atrag. De la numele grecesc al chihlimbarului (elektron) provine şi numele particulei şi domeniului ingineresc. Un concept important în circuitele electrice este fără îndoială legat de energia magnetică. Acolo unde este o forţă electrică există şi o forţă magnetică asociată. Înţelegerea acestor fenomene a început să dea roade în secolul al 17-lea când William Gilbert a investigat magneţii şi a descoperit ca Pământul are un câmp magnetic, şi că magnetul suspendat liber se orientează după acesta. În secolul 18 Benjamin Franklin observă curgerea curentului electric ridicând un zmeu într-o furtună. Câţiva ani mai târziu Charles Coulomb a arătat că forţa de atracţie sau de respingere dintre două sarcini electrice variază invers proporţional cu pătratul distanţei dintre ele. Tot el a arătat că două sarcini cu acelaşi semn se resping şi două de semn contrar se atrag. În secolul al 19-lea, francezul André Ampère a studiat curentul electric în fire şi forţele dintre ele. Tot cam în aceeaşi perioadă germanul George Ohm a studiat rezistenţa electrică. Din aceasta a descoperit că rezistenţa unui conductor este dată de raportul între tensiunea la bornele sale şi curentul prin acesta. La puţin timp după, englezul Michael Faraday produce un generator de curent electric, atunci când descoperă că deplasarea unui conductor în câmp electric generează electricitate. De aici el exprimă matematic legătura dintre magnetism şi electricitate Istoricul comunicaţiilor Rădăcinile comunicaţiilor moderne sunt totuşi legate cel mai mult de munca lui Henry şi Maxwell, Hertz, Bell, Marconi şi Watt. Americanul Joseph Henry produce primul electromagnet atunci când bobinează o sârmă în jurul unui cilindru metalic. Dar el nu şi-a brevetat invenţia şi utilizarea sa în primul telegraf cu care transmite pulsuri de-a lungul unor fire conductoare către un electromagnet aflat la celălalt capăt, ci a lăsat-o în seama lui Samuel Morse, inventatorul codului care îi poartă numele. Primul mesaj transmis cu acest cod între Washington şi Baltimore a fost un citat din biblie: What hath God wrought? (Ce a realizat Dumnezeu?). Succesul a fost imediat şi după 8 ani existau 37000km de sârme telegrafice în SUA. Unul din părinţii comunicaţiilor este fără îndoială englezul James Clerk Maxwell. Contribuţia sa cea mai cunoscută sunt cele 4 ecuaţii care definesc legile de bază ale electricităţii şi magnetismului. Prin legile sale el a dovedit că undele electromagnetice în vid se deplasează cu km/s 2
3 viteză egală cu cea a luminii. De aici a dedus natura electromagnetică a luminii şi faptul că spectrul undelor electromagnetice conţine mai multe tipuri de unde invizibile, fiecare cu lungimea ei de undă şi cu caracteristicile ei. Acestea au fost puse în evidenţă de alţi cercetători (Hertz şi Marconi), iar spectrul electromagnetic s-a completat cu unde infraroşii, ultraviolet, gamma, raze X sau unde radio. Un alt englez, Alexander Graham Bell, se ocupa de studiul vorbirii şi cu dicţia. El a realizat mai întâi un aparat pentru a-i învăţa pe surzi şi de aici primul telefon (1876) ce folosea un electromagnet ca microfon şi difuzor. Până şi Maxwell a rămas surprins de simplitatea aparatului. Primul microfon cu carbon a fost inventat de Thomas Alva Edison în În 1888, fizicianul german Heinrich Hertz detectat undele radio observând că o scânteie produce un curent electric într-o sârmă situată în celălalt capăt al camerei. În 1896, italianul Marconi reuşeşte să transmită unde radio la o distanţă de peste 3 km. Nu după mult timp a reuşit să transmită unde radio peste ocean. Abia în 1935, Robert Watson-Watt a realizat primul RADAR cu detecţie radio Istoricul electronicii Ştiinţa electronicii a început în anul 1895 odată cu postularea existenţei electronului de către Hendrik Lorentz. La începutul secolului (1904) John Ambroise Fleming inventează dioda cu vid, care consta din doi electrozi în vid din care unul era încălzit şi care avea proprietăţi de redresare. În 1906, Lee De Forest inventează trioda prin adăugarea unui electrod la invenţia lui Fleming. Prin aceasta putea controla cu o tensiune mică, un curent mare, obţinând astfel amplificarea semnalelor electrice. Începând cu 1940, la laboratoarele Bell câţiva oameni de ştiinţă au început să studieze materialele semiconductoare. Deşi în stare pură nu prezentau conductivitate foarte bună, dopate cu impurităţi acestea îşi modificau conductivitatea. Prin conectarea a doua semiconductoare cu impurităţi diferite (cu un electron de valenţă mai mult şi respectiv cu unul mai puţin decât semiconductorul) au obţinut dioda semiconductoare. Evident avantajele faţă de cea cu vid (mai mică şi mai robustă şi consum mai mic) au schimbat cursul istoriei. În 1948, William Shockley de la Bell Labs a realizat primul tranzistor care înlocuia trioda. era din germaniu de tip npn. Acest lucru a fost ţinut secret de Bell pentru a putea înţelege funcţionarea sa. Pentru invenţia sa Shockley a primit premiul Nobel în La început tranzistoarele se realizau din germaniu, care nu era foarte robust ca material şi nu suportă temperaturi prea mari. Prima companie care a utilizat siliciul a fost Texas Instruments, urmată apoi de altele (Motorola, 3
4 RCA, etc). Doar în câţiva ani, tranzistoarele şi-au micşorat atât de mult dimensiunile încât au permis lucrul la frecvenţe foarte ridicate şi integrarea unui număr mai mare pe un singur chip. Acestea se numeau microchip-uri şi au deschis drumul microelectronicii Istoricul calculatoarelor Istoria calculatoarelor a început în 1959 când IBM a realizat primul calculator tranzistorizat numit IBM 7090/7094. Apoi în 1965 au realizat primul calculator cu circuite integrate (IBM 360) iar în 1970 sistemul 370 cu memorii semiconductoare. Erau cele mai puternice calculatoare ale vremii, dar erau extrem de scumpe şi greu de operat şi întreţinut. Cam în aceeaşi perioadă, industria electronică producea calculatoare ieftine de buzunar, care erau mult mai acceptabile ca preţ. O companie japoneză a angajat o alta (Intel) să îi realizeze un set de 12 circuite pentru un astfel de calculator. Dar Intel a reuşit să realizeze un singur chip care putea fi programat ca să îndeplinească diferite operaţii. Acesta a fost primul microprocesor, iar la scurt timp Intel a realizat primul procesor de 4 biţi de uz general (I4004) şi apoi versiunea mai puternică de 8 biţi (I8080). În scurtă vreme concurenţa s-a diversificat, pe piaţă apărând Motorola, MOS Technologies şi Zilog. IBM devine liderul pieţei de calculatoare, devansând companii ca Apple, Commodore sau Spectrum-Sinclair prin introducerea unui nou tip de computer (calculatorul personal). IBM a scos la iveală potenţialul imens pentru PC şi pentru microprocesor. Succesul s-a datorat faptului că au apelat la componente standard (cum ar fi procesorul I8086 de 16 biţi), şi că l-au realizat ca pe un calculator pentru birou, cu procesor de text, tabele de calcul şi baze de date. IBM PC a fost părintele calculatoarelor personale. Pentru a creşte producţia de software pentru PC, ei au pus la dispoziţie hardware-ul PC. Astfel multe companii au clonat PC-ul, dar şi multe au dezvoltat soft pentru PC, iar termenul de compatibil-ibm a devenit un standard. La început IBM dezvolta singura programele pentru PC. Fiind limitaţi de timp, au apelat la o companie mică pe nume Microsoft pentru a dezvolta un sistem de operare pentru PC. Dezvoltarea acestuia a fost dificilă, dar odată realizată a produs milioane de dolari. A fost denumit Disk Operating System (DOS) deoarece iniţial trebuia să controleze unităţile de disc. Sistemul accepta comenzi de la tastatură, şi afişa pe monitor. Era un set de comenzi care puteau fi introduse direct de către utilizator şi care erau interpretate de către sistem pentru lucrul cu fişiere, execuţia programelor şi configurarea sistemului. De atunci Microsoft a dezvoltat un standard industrial de software prin versiunile de Windows. De la Windows NT, sistemul de operare integrează şi soft-ul pentru reţea. Intel a beneficiat şi ea de industria 4
5 de calculatoare şi şi-a îmbunătăţit continuu familia de microprocesoare (80286, 80386,... Pentium, etc) Istoricul comunicaţiilor moderne După descoperirea telefonului, comutarea convorbirilor se făcea manual cu ajutorul operatoarelor. Abia în 1889, un american întreprinzător pe nume Strowger a patentat un sistem automat de comutare care avea să reziste până în O altă îmbunătăţire a fost transversala care a permis conectarea mai multor intrări la mai multe ieşiri, adresând simplu conexiunea dorită. Această invenţie a fost disputată de J.N. Reynolds şi G.A Betulander şi a fost atribuită celui de-al doilea. Unul din puţinele beneficii ale războiului este dezvoltarea rapidă aştiinţei şi tehnologiei. Astfel în timpul Primului Război Mondial s-au dezvoltat comunicaţiile radio (modulaţia AM şi FM). Un alt aşa zis produs al războiului a fost multiplexarea în frecvenţă (FDM) care permite transmiterea pe acelaşi canal a mai multor semnale cu purtătoare diferite. În 1902 a fost întins primul cablu pe sub oceanul Pacific. După cel de-al doilea război mondial a fost întins primul cablu telefonic peste ocean între Scoţia şi America şi abia în 1963 a fost legată şi Australia de Canada. Odată cu lansarea pe orbită a primului satelit de telecomunicaţii Telstar (ATT) a început era microundelor. Acestea se pot propaga prin ploaie şi nori până la satelit. Banda transmisă variază funcţie de sistem, dar volumul de informaţie ce poate fi transmisă este mare (zeci de canale TV şi radio, canale telefonice simultan). Razele de lumină pot duce şi mai multă informaţie (aproape nelimitat). Un pas mare s-a făcut odată cu prima transmisie pe fibră optică). La început informaţia se transmitea sub formă de pulsuri digitale. A.H. Reeves a inventat în 1930 un cod (Modularea impulsurilor în durată PCM Pulse Code Modulation), care însă nu a fost folosit până în anii 60. Pentru a standardiza un mod de comunicare între calculatoare, Baudot dezvoltă un cod pentru sistemele telegrafice folosind 5 unitaţi (biţi), care însă s-a dovedit insuficient fiind limitat la literele mari şi semnele de punctuaţie. În 1966, ANSI defineşte şi standardizează codul ASCII. În forma standard este format din 7 biţi (128 caractere ce pot fi reprezentate), dar a fost ulterior modificat la 8 biţi (codul ASCII extins) Informaţia Informaţia este disponibilă în formă analogică sau digitală (figura 1.1). Datele generate pe calculator pot fi uşor memorate în format digital, dar semnalele analogice, cum ar fi cele vocale sau video trebuie eşantionate 5
6 Fig Informaţia digitală şi analogică echidistant şi apoi convertite în formă digitală. Procesul se numeşte digitizare şi oferă următoarele avantaje: datele digitale sunt mai greu afectate de zgomot (figura 1.2) datele digitale sunt mai uşor de memorat semnalelor digitale li se poate adăuga extra informaţie astfel încât să se poată detecta şi corecta erorile datele digitale nu se alterează în timp procesarea informaţiei digitale este relativ uşoară, fie ea în timp real sau nu indiferent de natura datelor (video, audio, digitale) ele pot fi stocate pe acelaşi suport două sisteme digitale de procesare pot fi făcute identice, în timp ce cele analogice nu sistemele digitale sunt reconfigurabile, putând fi reprogramate Prag digital Semnal digital Zgomot Semnal digital + zgomot Semnal digital refăcut 6 Comparator Prag de tensiune Fig Refacerea semnalului digital din zgomot
7 Trecerea de la analogic la digital aduce şi un dezavantaj: eroarea de cuantizare, dar cu cât numărul de biţi este mai mare cu atât eroarea este mai mică. Semnalul analogic trebuie eşantionat la momente echidistante în timp pentru a conserva informaţia. Reprezentarea digitală necesită spaţiu mare de stocare. (de exemplu 70 minute de muzică de calitate necesită peste 600MB pentru stocare). Tipic, datele digitale sunt stocate sub formă de câmp magnetic pe discuri magnetice sau ca zone opace sau reflectorizante pe un disc optic. Stocarea se face fără alterarea datelor odată cu trecerea timpului. Înainte de transformare în semnal analogic datele pot fi procesate uşor prin tehnica digitală. Evident că se poate stoca informaţia şi sub formă analogică (pe bandă magnetică semnale video sau audio, sau fotografie pentru imagini). Acestea însă adaugă zgomot peste informaţie atât la înregistrare cât şi la redare. Aşa cum a amintit mai sus, acurateţea sistemelor digitale depinde în primul rând de numărul de biţi folosiţi la cuantizare în timp ce la sistemele analogice depinde de toleranţa componentelor. În timp ce sistemele digitale identice produc răspunsuri identice, sistemele analogice identice dau răspunsuri diferite. Este foarte greu de recuperat un semnal analogic din zgomot. Majoritatea metodelor presupun filtrarea şi netezirea semnalului Conversia analog - digitală Figura 1.3. ilustrează schematic procesele de conversie a semnalelor analogice în digital şi invers. Semnalul analogic este mai întâi eşantionat echidistant, iar apoi este convertit în digital cu un convertor analog-digital. Dacă este necesar datele digitale pot fi apoi compresate (jpg, mpg), convertite în formatul dorit (jpg, wav, avi) sau memorate ca atare. Animaţie Text Conversie date Compresie Memorare, Transmisie, Procesare Conversie date Decompresie Sunet Video Eşantionare ADC Compresie / Conversie date Memorare, Transmisie, Procesare Filtru DAC Decompresie / Conversie date Fig Conversia informaţiei în şi din format digital 7
8 Valoarea instantanee a semnalului T S Moment de eşanionare Procesul de eşantionare Eşantioanele semnalului Fig Procesul de eşantionare Deoarece un semnal se modifică în mod continuu, un eşantion din acesta trebuie preluat la intervale de timp bine definite care trebuie însă alese funcţie de rata de schimbare a semnalului (figura 1.4. prezintă un semnal eşantionat la momente de timp distanţate cu T s ). De exemplu temperatura nu este o mărime care să varieze foarte rapid, dar un semnal video are o bandă de frecvenţă mult mai mare. După eşantionare semnalul este codat şi compresat. Din acesta se extrage informaţia redundantă, iar cea care rămâne este suficientă pentru a reface semnalul sau pentru a-l procesa. Pentru ca un semnal să poată fi reconstruit din eşantioanele sale acestea trebuie să respecte criteriul lui Nyquist: frecvenţa de eşantionare trebuie să fie cel puţin dublul celei mai mari frecvenţe din spectrul semnalului. Pentru canalele de comunicaţie telefonice frecvenţa maximă a semnalului este limitată la 4 KHz şi trebuie eşantionată cu cel puţin 8 KHz. Aceasta înseamnă câte un eşantion la fiecare 125 µs. Semnalele audio Hi-Fi au frecvenţa maximă de 20 KHz şi trebuie eşantionate de cel puţin ori pe secundă (sistemele profesionale utilizează o frecvenţa de eşantionare de 44.1KHz). Sistemele video sunt limitate la 6MHz, ele trebuind eşantionate cu cel puţin 12 KHz (o dată la 83.3 ns) Cuantizarea Cuantizarea înseamnă trunchierea unui nivel analogic în vederea conversiei în semnal digital. Figura 1.5. ilustrează conversia unei forme de undă pe 4 biţi. În urma conversiei rezultă 16 nivele discrete care pot fi reprezentate în binar cu valori de la 0000 (minim) la 1111 (maxim). Codurile digitale ale eşantioanelor ce rezultă sunt: 1101, 1101, 1100, 1100, 1110, 1110, 1011, 1000, 0100, 0001, 0010, 0111, 1000, Procesul de cuantizare aproximează nivelul de tensiune a semnalului analogic cu cel mai apropiat nivel de cuantizare, rezultând o eroare de aproximare cunoscut ca eroare de cuantizare (fig. 1.6.). Cu cât numărul 8
9 de intervale de cuantizare este mai mare cu atât este mai mică eroarea de cuantizare, În tabelul următor se găsesc erorile de cuantizare funcţie de numărul de biţi. Eroarea maximă de cuantizare se obţine atunci când valoarea analogică se află exact la jumătatea distanţei dintre cele două nivele de cuantizare, şi este egală cu jumătate din această distanţă: Eroarea maximă Fig Procesul de cuantizare 1 Intervalul Maxim = ± (1.1) n 2 2 codurile numerice de la ieşire /2 LSB q Convertor cu nr infinit de biţi Convertor de 4 biţi x i [LSB] x i [LSB] -1/2 LSB Fig Eroarea de cuantizare 9
10 Tabelul 1 Nr. de biţi Nr. de nivele de cuantizare Eroare de cuantizare [%] De exemplu eroarea de cuantizare scade de la 0.2% pentru 8 biţi la % pentru 16 biţi. Totuşi eroarea de cuantizare nu este singura eroare care afectează procesul de conversie. Valoarea convertită mai este afectată de erorile de câştig (amplificator şi convertor AD), de eroarea de apertură (circuitul de eşantionare-memorare), de erorile de neliniaritate (integrală şi diferenţială) ale convertorului AD. 10
VI. Achiziția datelor în LabVIEW
VI. Achiziția datelor în LabVIEW SUBIECTE A. Achiziția Datelor B. Measurement & Automatation Explorer (MAX) C. Driverul software, NI-DAQmx D. Placa de achiziție, NI USB 6008 A. Achiziția Datelor Subiecte:
Mai multPowerPoint Presentation
1 Toate erorile unui circuit de eşantionare-memorare se pot deduce cantitativ din specificaţiile tehnice ale circuitului, cu excepţia erorii generate de timpul de apertură, fiindcă această eroare este
Mai multMicrosoft Word - TIC5
CAPACITATEA CANALELOR DE COMUNICAŢIE CAPITOLUL 5 CAPACITATEA CANALELOR DE COMUNICAŢIE În Capitolul 3, am văzut că putem utiliza codarea sursă pentru a reduce redundanţa inerentă a unei surse de informaţie
Mai multMicrosoft Word - 01_Introducere.doc
1. INTRODUCERE Modelul simplificat al unui sistem de transmisiune: Sursa digitala {1,2,.,q} TX (ω 0 ) Canal radio m i s(t) y(t) RX (ω 0 ) mˆ i Terminal digital Sursa digitală semnalul de date m i Tx: emiţătorul
Mai multSISTEME DE COMUNICATIE CURS 1 - Constantinescu Catalin CAP. 1 SISTEME DE COMUNICATII. ELEMENTE GENERALE 1.1 Notiuni introductive. Scurt istoric Sistem
CAP. 1 SISTEME DE COMUNICATII. ELEMENTE GENERALE 1.1 Notiuni introductive. Scurt istoric Sistemele de comunicatii in ansamblu formeaza un domeniu de mare amploare, aici putand fi incadrate o mare diversitate
Mai multMicrosoft Word - FiltrareaNyquist-rezumat.doc
Filtrarea semnalelor de date Necesitate - unul din efectele limitării benzii unui impuls rectangular de perioadă T s, datorită filtrării, este extinderea sa în timp, care conduce la apariţia interferenţei
Mai multAVS5010.indd
Emiţător / receptor AV fără cablu 2.4 GHz Instrucţiuni de utilizare (Citiţi cu atenţie înainte de utilizare!) AVS5010 011 0336 Instrucţiuni importante de securitate Dacă aparatul este utilizat corespunzător,
Mai multKein Folientitel
S.C East Electric S.R.L distribuitor Balluff în Romania. Balluff producător de senzori, şi traductoare, cu peste 40 ani de experienţă Firma a fost creată în 1921, experienţa în domeniul senzorilor începând
Mai multMicrosoft Word - Camera video adaugata intr-o retea CATV2.doc
CUM SE POATE ADAUGA UN SEMNAL DE LA O CAMERA VIDEO DE SUPRAVEGHERE INTR-O RETEA DE CABLU SI A FI VIZIONATA PE TELEVIZOARELE DIN CASA Sunt foarte multi utilizatori care-si doresc posibilitatea monitorizarii
Mai multMicrosoft Word - DCE - lucrarea 5.doc
LUCRAREA 5 TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP CU POARTĂ JONCŢIUNE 5.1. Prezentare teoretică Tranzistorul cu efect de câmp cu poartă joncţiune este un dispozitiv electronic cu patru electrozi (D-dreană, S-sursă,
Mai multS.C. SEEKTRON S.R.L. Fişă de prezentare a produsului EYECAR B1 EYECAR B1 Observer Black Box Dispozitiv inteligent pentru înregistrarea evenimentelor r
EYECAR B1 Observer Black Box Dispozitiv inteligent pentru înregistrarea evenimentelor rutiere EyeCar B1 este un dispozitiv digital de înregistrare video, destinat siguranţei conducătorului auto în timpul
Mai mult1
1. Funcţionarea echipamentelor într-o reţea locală Placa de reţea (NIC-Network Interface Card) este o placă cu circuite integrate poate fi preinstalată în calculator sau se montează într-un slot de extensie
Mai multMicrosoft Word - Coperta-Cuprins-Prefata.doc
Universitatea TRANSILVANIA din Braşov GEORGE NICOLAE IOAN D. OLTEAN RADIOCOMUNICAŢII BAZELE COMUNICAŢIILOR PRIN RADIO ŞI TELEVIZIUNE Volumul 1 TV - 2000 - UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV FACULTATEA DE
Mai multMicrosoft Word - Lab1a.doc
Sisteme de numeraţie şi coduri numerice 1.1. Sisteme de numeraţie 1.2. Conversii generale între sisteme de numeraţie 1.3. Reprezentarea numerelor binare negative 1.4. Coduri numerice 1.5. Aplicaţii In
Mai mult客厅电脑 酷影Q1000
CUPRINS 1. Noţiuni de bază... 2 1.1 Pornire... 2 1.2 Oprire... 3 1.3 Ecranul de întâmpinare... 3 1.4 Procesul de instalare... 3 2. Caracteristici principale... 4 2.1. EZCast... 4 2.2. DLNA... 5 2.3. EZMirror...
Mai multLucrarea 10
Lucrarea 10. Studierea facilitatilor senzoriale, de calcul si de comunicatie ale unei placi de tip Arduino 1. Obiectivul lucrarii Lucrarea isi propune sa prezinte facilitatile de calcul, senzoriale si
Mai multCURRICULUM VITAE
8.4. Calculul stabilizatorului 1 Schema stabilizatorului 1 este prezentată în figura 8.7. Fig. 8.7. Schema stabilizatorului 1, cu diodă zener şi tranzistor Date de pornire pentru stabilizatorul 1: U 1
Mai multRealizarea fizică a dispozitivelor optoeletronice
Curs 11 2011/2012 Capitolul 10 Cerinte eficienta crescuta a conversiei optic/electric zgomot redus raspuns uniform la diferite lungimi de unda viteza de raspuns ridicata liniaritate Principii de operare
Mai multMicrosoft Word - Tema 06 - Convertoare analog-numerice.doc
Convertoare analog-numerice (ADC) Convertoarele analog-numerice sunt circuite electronice (în variantă integrată sau hibridă) care, printr-un algoritm intrinsec de funcţionare, asociază valorilor tensiunii
Mai multMicrosoft Word - L25Ro_Studiul efectului Hall_f_RF
STUDIUL EFECTULUI ALL 1. Scopul lucrării Obiectivul acestei lucrări este: punerea în evidenţă a efectului all pentru un semiconductor intrinsec, măsurarea tensiunii all, determinarea constantei all, a
Mai mult1
4.3. Amplificatoare de semnal mic Amplificatoarele de semnal mic (ASM) au semnalul amplificat mic în raport cu tensiunile de c.c. de polarizare a tranzistoarelor. Tranzistoarele funcţionează într-o zonă
Mai multDispozitive BENDER pentru monitorizarea rezistenţei de izolaţie Pornind de la necesitatea unui sistem de alimentare cu energie electrică cât mai sigur
Dispozitive BENDER pentru monitorizarea rezistenţei de izolaţie Pornind de la necesitatea unui sistem de alimentare cu energie electrică cât mai sigur, tot mai multe ţări aleg să utilizeze sistemele IT
Mai multMicrosoft PowerPoint - ST_5
Senzori si traductoare Prof. dr. ing. Valer DOLGA, Cuprins 5 Traductoare / senzori de proximitate a) Traductoare de proximitate inductive b) Traductoare de proximitate capacitive c) Traductoare de proximitate
Mai multPowerPoint Presentation
Electronică Analogică Redresoare Redresoare polifazate, comandate redresoarele comandate permit reglarea tensiunii şi a curentului prin sarcină. Reglajul poate fi făcut în mod continuu de la zero până
Mai multPowerPoint Presentation
Circuite Integrate Digitale Conf. Monica Dascălu Curs Seminar Laborator notă separată Notare: 40% seminar 20% teme // + TEMA SUPLIMENTARA 40% examen 2014 CID - curs 1 2 Bibliografie Note de curs Cursul
Mai multBDV-EF1100
Sistem Blu-ray Disc /DVD Home Theatre >Ascultare cu o singură atingere prin intermediul Bluetooth >Simţiţi atmosfera de pe stadion acasă >Experienţă în Full HD 3D BDV-EF1100 RO Începeţi aici Ghid de pornire
Mai multMULTIMETRU DIGITAL AX-585 INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
MULTIMETRU DIGITAL AX-585 INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE 1. Informaţii generale. 3 2. Informaţii privind siguranţa. 3 3. Funcţii 3 4. Operarea aparatului de măsură. 6 5. Întreţinerea aparatului. 9 6. Rezolvarea
Mai multMicrosoft Word - Curs01 Principii ale radiodifuziunii
Cursul 1 PRINCIPII ALE COMUNICAŢIILOR IN RADIODIFUZIUNE Cuprins 1.1 Legaturi si servicii de radiocomunicatii 1.2 Domenii de frecvenţă utilizate în radiodifuziune 1.3 Funcţii ale elementelor sistemelor
Mai multSlide 1
BAZELE ELECTROTEHNICII I BE An I - ETTI CURS 1 Conf. dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR e-mail: Claudia.Pacurar@ethm.utcluj.ro BAZELE ELECTROTEHNICII I (BE) ETTI Curs Seria A - Prof. dr. ing. Vasile ȚOPA Vasile.Topa@ethm.utcluj.ro
Mai multMicrosoft Word - RECEPTOR CD 202E
RECEPTOR CD/USB/MP3/WMA Made for ipod şi Made for iphone Intrare AUX frontală Copie de rezervă pentru memorie Sunet Ieşire de preamplificator audio 2 V/pe 4 canale CARACTERISTICI Redare CD/USB/MP3/WMA
Mai multUniversitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași Facutatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Referat MEMS Microsenzori de accele
Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași Facutatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Referat MEMS Microsenzori de acceleraţie Profesor coordonator: Șef lucrări Dr. Ing. Daniela
Mai multSlide 1
Analiza și Prelucrarea Digitală a Semnalelor Video Conf. dr. ing. Radu Ovidiu Preda radu@comm.pub.ro Ș.l. dr. ing. Cristina Oprea cristina@comm.pub.ro Site disciplină: www.comm.pub.ro/preda/apdsv Analiza
Mai multStudent: Mădălina-Maria Mitricioaei Titlul proiectului: IOT Sensor Hub Rezumat
Student: Mădălina-Maria Mitricioaei Email: madalina.mitricioaei@outlook.com, madalina.mitricioaei@gmail.com Titlul proiectului: IOT Sensor Hub Rezumat Proiectul de față are ca scop dezvoltarea unei sistem
Mai multMicrosoft Word - Plus TV Analog Pro Stick Installation _Rom V1.3_.doc
PlusTV Analog Pro Stick Manual de instalare Cuprins V1.3 Capitolul 1 : PlusTV Analog Pro Stick Instalare hardware...1 1.1 Conţinut...2 1.2 Cerinţe de configuraţie...2 1.3 Instalare hardware...2 Chapitre
Mai multAnunt concurs extern tehnicieni la DSNA SIBIU - martie
ANUNȚ Privind organizarea concursului / examenului extern pentru ocuparea posturilor vacante de tehnician PNA/CNS în cadrul DSNA Sibiu (1) R.A. ROMATSA DSNA SIBIU anunță organizarea unui concurs / examen
Mai multMicrosoft Word - 2 Filtre neliniare.doc
20 Capitolul 2 - Filtre neliniare 21 CAPITOLUL 2 FILTRE NELINIARE 2-1. PRELIMINARII Răspunsul la impuls determină capacitatea filtrului de a elimina zgomotul de impulsuri. Un filtru cu răspunsul la impuls
Mai multMicrosoft Word - Fisa DRS - ROMANA.docx
DRS-1100 PRO Dispozitiv inteligent pentru înregistrarea evenimentelor rutiere DRS-1100 PRO este un echipament inteligent destinat înregistrării video a traseului parcurs de autovehiculul pe care este montat.
Mai multControlerul LCD
Controlerul LCD Controlerul LCD poate comanda direct un afisor de tip tip LCD, generand in mod automat tensiunile de comanda necesare pentru segmente (notate SEG, SP sau S) si electrozii comuni (notati
Mai multInspiron Specificaţii
Inspiron 20 Seria 3000 Copyright 2015 Dell Inc. Toate drepturile rezervate. Acest produs este protejat de legile privind drepturile de autor şi drepturile de proprietate intelectuală din SUA şi de pe plan
Mai multSubiecte
Cap. Semnale şi instrumente pentru generarea lor. Ce tipuri de aparate pot genera semnal sinusoidal? 2. Care sunt principalele caracteristici ale unui generator de audio frecvenţă? 3. Care sunt principalele
Mai multÎnregistrator de temperatură şi umiditate AX-DT100 Instrucţiuni de utilizare
Înregistrator de temperatură şi umiditate AX-DT100 Instrucţiuni de utilizare Introducere Înregistratorul de temperatură şi umiditate este prevăzut cu un senzor foarte exact de temperatură şi umiditate.
Mai multDiscipline aferente competenţelor Facultate: Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Universitate: UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIȘOARA Domeni
Discipline aferente competenţelor Facultate: Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Universitate: UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIȘOARA Domeniu fundamental: Domeniu de studiu: Ştiinţe inginereşti
Mai multNr Analizor de spectru pana la 1 GHz (prima parte) - DTMF cu 4 sau 8 canale - Microemitator UHF - Receptor pentru banda de 7MHz - Analizor de d
Nr. 001 - Analizor de spectru pana la 1 GHz (prima parte) - DTMF cu 4 sau 8 canale - Microemitator UHF - Receptor pentru banda de 7MHz - Analizor de distorsiuni armonice Nr. 002 - Analizor de spectru pana
Mai multPowerPoint-Präsentation
Universitatea Transilvania din Braşov Laboratorul de Vedere Artificială Robustă şi Control Sisteme cu MicroProcesoare Curs 05 Convertorul analog numeric Tiberiu Teodor COCIAȘ 1 Cuprins Generalității Principiu
Mai multTest 5: Referat examen an II ELECTRONICA APLICATA Sisteme de achizitii de date 1. Sa se exprime in scarile de temperature Celsius si Farentheit temper
Test 5: Referat examen an II ELECTRONICA APLICATA Sisteme de achizitii de date 1. Sa se exprime in scarile de temperature Celsius si Farentheit temperature punctului de topire al aurului T=1337,9 k. Transformam
Mai mult客厅电脑 酷影Q1000
CUPRINS 1. Noţiuni de bază... 2 1.1. Pornire... 2 1.2. Oprire... 3 1.3. Ecranul de întâmpinare... 3 1.4. Conectaţi-vă la o reţea Wi-Fi... 3 1.5. Setarea limbii... 4 1.6. Setarea rezoluţiei... 4 2. Caracteristici
Mai multMicrosoft Word - C05_Traductoare de deplasare de tip transformator
Traductoare de deplasare de tip transformator Traductoare parametrice. Principiul de funcţionare: Modificarea inductivităţii mutuale a unor bobine cu întrefier variabil sau constant. Ecuaţia care exprimă
Mai multep0126
EPSICOM Ready Prototyping CCoolleeccţţiiaa HHII--FFII SSoonnoo && LLiigghhtt EP 0126... Cuprins Prezentare Proiect Fişa de Asamblare 1. Funcţionare 2. Schema 3. PCB 4. Lista de componente 2-3 3 4 4 PHASER
Mai multInspiron Specificaţii (Battery)
Inspiron 20 Seria 3000 Vederi Copyright 2016 Dell Inc. Toate drepturile rezervate. Acest produs este protejat de legile privind drepturile de autor şi drepturile de proprietate intelectuală din SUA şi
Mai multSlide 1
ELECTROTEHNCĂ ET An - SA CRS 8 Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCRAR e-mail: Claudia.Pacurar@ethm.utcluj.ro . ntroducere în teoria circuitelor electrice. Puteri în regim armonic 3. Caracterizarea în complex a
Mai multich-3500_manual_md.ai
MANUAL DE UTILIZARE www.sven.fi Manual de utilizare Vămulțumim pentru achiziționarea produselor MC SVEN! Înainte de utilizarea acestui dispozitiv, faceți atent cunoștință cu acest Manual și păstrați-l
Mai multGuardian2012_RO3
GUARDIAN Terminalul inteligent pentru control acces De mai mulți ani, Zucchetti, principalul jucător pe piața IT din Italia, și-a concentrat atenția asupra analizării și rezolvării problemelor referitoare
Mai multCalitate aer comprimat Masurarea calitatii aerului comprimat conform ISO 8573 Continut de ulei rezidual - particule - umezeala Masurare continut ulei
Masurarea calitatii aerului comprimat conform ISO 8573 Continut de ulei rezidual - particule - umezeala Masurare continut ulei rezidual OIL-Check 400 Pentru masurarea permanenta si foarte precisa a continutului
Mai multMicrosoft Word - L63 FPGA.doc
Programarea hardware-ului reconfigurabil cu modulul LabVIEW 7 FPGA conf. Tom SAVU U.P.B. C.T.A.N.M. Odat cu lansarea noii versiuni LabVIEW 7 Express a mediului su de programare grafic, National Instruments
Mai multPowerPoint Presentation
Utilitarul Measurements and Automation Explorer 1 2 3 4 5 Traditional NI-DAQ Version 6.9.3 7.0 7.0.1 7.1 7.2 7.3 7.4 7.4.1 7.4.4 7.5 LabVIEW Version 5.0.1 5.1 5.1.2 6.0 6.1 7.0 7.1 8.0 8.2 8.5 8.6 2009
Mai multCuantizare Vectoriala.doc
4. Metoda de quadro în compresie fractala optimizata rata-distorsiune În cele ce urmeaza descriem o metoda de quadro bazata pe optimizarea criteriului ratadistorsiune în compresia fractala a imaginilor.
Mai multMicrosoft Word - S_c63.doc
216 6.3.2 Senzori de proximitate optici Senzorii de proximitate optici în construcţia roboţilor industriali pot fi utilizaţi ca senzori de securitate sau pentru sesizarea unor obiecte (sau a apropierii
Mai multTeste şi Măsurători de CIEM. Introducere în Măsurări Electromagnetice pentru Determinarea Compatibilităţii şi Interferenţei Electro-Magnetice. Metode
Teste şi Măsurători de CIEM. Introducere în Măsurări pentru Determinarea Compatibilităţii şi Interferenţei Electro- Magnetice. Cuprinsul 1. Introducere 1.1. Fundamentarea Metodelor de Testare 1.2. Proiectarea
Mai multUniversitatea Tehnică Gheorghe Asachi, Iași Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Triangulaţia și aplicații (referat) P
Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi, Iași Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Triangulaţia și aplicații (referat) Profesor: Sl. Dr. Ing. Ionescu Daniela Student: Mujdei
Mai multAlways leading the pack SEMICONDUCTOR FUNDAMENTAL DL 3155M11R Laborator TIME
Always leading the pack SEMICONDUCTOR FUNDAMENTAL DL 3155M11R Laborator TIME ( Pagina alba DL 3155M11R: SEMICONDUCTOR FUNDAMENTAL Acest program software de formare trateaza dispozitivele electronice: Capitole:
Mai multDETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICA ATOMICA SI FIZICA NUCLEARA BN-03 B DETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG DETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG. Scopul lucrării Determinarea
Mai multTransmisia datelor multimedia in retele de calculatoare <Titlu Lucrare>
UNIVERSITY POLITEHNICA of BUCHAREST DEPARTMENT OF COMPUTER SCIENCE Analiza şi extragerea automată a conţinutului documentelor Paper-Based Augmented Reality Căţoiu Laurenţiu-Cătălin catoiulaurentiu@yahoo.com
Mai multConcepte de bază ale Tehnologiei Informației
Capitolul I Concepte de bază ale Tehnologiei Informației Noțiuni introductive 1.1. Noţiuni introductive IT - tehnologia informaţiei - este tehnologia necesară prelucrării datelor utilizând calculatorul.
Mai multINFORMATICĂ ŞI MARKETING
CUPRINS CAPITOLUL 1... 7 UTILIZAREA CONCEPTELOR ŞI INSTRUMENTELOR TEHNOLOGIILOR INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIEI ÎN ACTIVITATEA DE MARKETING... 7 1.1 IMPACTUL TEHNOLOGIILOR INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIEI ASUPRA
Mai multLaboratorul numărul 12 Transformatorul pentru sudură Pentru a realiza aprinderea și întreținerea în cele mai bune condiții este necesar ca transformat
Laboratorul numărul 12 Transformatorul pentru sudură Pentru a realiza aprinderea și întreținerea în cele mai bune condiții este necesar ca transformatoarele de sudură să aibă tensiunea de funcţionare în
Mai multDirect Current (DC) Electric Circuits
ELECTROTEHNICA BIBLIOGRAFIE 1. VINȚAN MARIA - Note de curs 2. POPA MIRCEA, VINŢAN MARIA, Electrotehnică. Îndrumar de laborator, Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, ISBN 9736512053, 2001, cota
Mai multPowerPoint Presentation
Compatibilitate Electromagnetică Standardizare şi Testare Conf. dr. ing. ec. Adina GIURGIUMAN Departamentul de Electrotehnică şi Măsurări Facultatea de Inginerie Electrică Email: Adina.Giurgiuman@ethm.utcluj.ro
Mai multLABORATOR 2
LABORATOR Reprezentarea Numerelor Sisteme de Calcul Cuprins Sisteme de calcul, componenta hardware și software; Funcționarea unității de procesare; Reprezentarea informației; Reprezentarea numerelor în
Mai multREVISAL Versiunea: Data release: 15 martie 2016 IMPORTANT! Distribuţia curentă (v6.0.4) a aplicaţiei Revisal conţine nomenclatorul COR ISCO 08 î
REVISAL Versiunea: 6.0.4 Data release: 15 martie 2016 IMPORTANT! Distribuţia curentă (v6.0.4) a aplicaţiei Revisal conţine nomenclatorul COR ISCO 08 în conformitate cu prevederile OMMFPS de modificare
Mai multFOV03R Senzori fotoelectric reglabil tip furca. ro
SENZORI FOTOELECTRICI TIP FURCA MULTIFUNCTII CU SENSIBILITATE REGLABILA (trimer) SERIILE FOV03...R SENZORI DE PROXIMITATE FOTOELECTRICI TIP FURCA CU SENSIBILITATE REGLABILA SENZORI DE PROXIMITATE FOTOELECTRICI
Mai multSECŢIUNEA II
SERVICIUL DE TELECOMUNICAŢII SPECIALE UNITATEA MILITARĂ 0319 BUCUREŞTI Nr. din Neclasificat Ex. unic SECŢIUNEA II CAIET DE SARCINI ACORD-CADRU DE FURNIZARE CONSOLE MANAGEMENT MOBILE ATENŢIE! Caietul de
Mai multDräger REGARD-1 Unitate de comandă Sistemul Dräger REGARD -1 este un sistem de evaluare de sine stătător cu un singur canal, pentru monitorizarea gaze
Dräger REGARD-1 Unitate de comandă Sistemul Dräger REGARD -1 este un sistem de evaluare de sine stătător cu un singur canal, pentru monitorizarea gazelor toxice, oxigenului și gazelor și vaporilor inflamabili.
Mai multMicrosoft Word - 1-Introducere.doc
1. Cuprins Cuprins modul 1.1. DefiniŃii. Istorie: prima comunicańie cu protocol 1.2. InterfeŃe paralele şi seriale 1.3. Verificarea corectitudinii datelor transmise cu bit de paritate 1.4. olul unui buffer
Mai multInformatică aplicată TEST GRILA TEST GRILĂ - REZOLVAT 1.Structura de principiu a unui sistem de calcul contine urmatoarele componente principale: A. u
Informatică aplicată TEST GRILA TEST GRILĂ - REZOLVAT 1.Structura de principiu a unui sistem de calcul contine urmatoarele componente principale: A. unitatea de intrarea B. unitatea de memorie interna
Mai multMicrosoft Word - IngineriF_A.DOC
Se considera v BE 0.6V in conductie si β00. Pentru v I.6+0.05sinωt [V], tensiunea este : +0V R C 5K v I v BE 0.5mA 0V C a 7.50.3sinωt [V] c.5.5sinωt [V] b 7.5.5sinωt [V] d.60.05sinωt [V] Se cunoaste β00
Mai multFILTRE DE REALIZARE CU CIRCUITE DE INTEGRARE
FILTRE ACTIVE BIQUAD REALIZATE CU CIRCUITE DE INTEGRARE. SCOPUL LUCRĂRII Măsurători asupra unor filtre active biquad de tip RC realizate cu circuite de integrare.. ASPECTE TEORETICE Considerăm funcţia
Mai multICF-F11S_F12S_ro
Radio cu 3 benzi FM / SW / MW Manual de instrucţiuni RO ICF-F11S ICF-F12S Fabricat în : China Sony Corporation 2007 Notă pentru clienţi : următoarele informaţii sunt valabile numai pentru echipamentele
Mai multRealizarea fizică a dispozitivelor optoeletronice
Curs 1 2018/2019 La facultate, profesorul intreaba: - Intrebare de "nota 10": cum ma numesc? Toti tac. - Intrebare de "nota 8": la ce obiect aveti examen? Toti tac. - Intrebare de "nota 5": ce culoare
Mai multPowerPoint Presentation
Tehnologii Radio Digitale de Acces și Difuziune Accesc and Broadcast Digital Radio Technologies Evaluare practica la laborator v3 Bibliografie Platformele de laborator Despre modele de propagare: http://www.wirelesscommunication.nl/reference/slides/prop/propmac.pdf
Mai multTM200 Live Tour guide Sistem audio mobil Sistemul de comunicare audio Tour guide este util in cel putin 3 situatii si vine cu avantaje clare: 1) Cand
TM200 Live Tour guide Sistem audio mobil Sistemul de comunicare audio Tour guide este util in cel putin 3 situatii si vine cu avantaje clare: 1) Cand trebuie sa va faceti auzit, de catre intreg grupul
Mai multGTA4SpecMkII_RO.indd
Amplificator 7 607 792 134 www.blaupunkt.com ROMÂNĂ Garanţie Oferim o garanţie de producător pentru produsele achiziţionate în Uniunea Europeană. Condiţiile garanţiei pot fi consultate la www.blaupunkt.de
Mai multSenzor inductiv de deplasare liniară
Formă cubică, aluminiu / plastic Posibilităţi de montare diverse Indicarea domeniului de măsură cu LED Imun la interferenţe electromagnetice. Zone inactive extrem de scurte Rezoluţie 0,001 mm 15 30 Vcc
Mai multModulator FM Bluetooth FMT-B6 TLL Manual de utilizare
Modulator FM Bluetooth FMT-B6 TLL171082-Manual de utilizare INTRODUCERE Acest modulator FM te ajuta sa redai muzica si sa efectuezi apeluri cu ajutorul tehnologiei Bluetooth. Vei putea prelua apeluri in
Mai multSistem de supraveghere video inteligent cu localizarea automata a evenimentelor de interes SCOUTER, cod proiect PN-II-IN-DPST , contract nr
-Rezumat- ETAPA II: Algoritmi de procesare si analiza a continutului video - Raport stiintific si tehnic - 1. Introducere In ultimele doua decenii volumul de date achizitionat a cunoscut o rata exponentiala
Mai multCuprins
Cuprins 1. Introducere 2. Modele și limbaje pentru specificația sistemelor 3. Interfețe de comunicație 4. Periferice pentru sisteme dedicate 5. Microcontrolere 6. Procesoare dedicate 7. Dezvoltarea programelor
Mai multLaboratorul numarul 6 Reglarea turaţiei motorului asincron prin variația frecvenței de alimentare cu păstrarea raporului U/f constant Expresia turaţie
Laboratorul numarul 6 Reglarea turaţiei motorului asincron prin variația frecvenței de alimentare cu păstrarea raporului U/f constant Expresia turaţiei câmpului magnetic învârtitor (turația de sincronism)
Mai multRedresoare comandate.doc
7..1. Redresor monofazat, in punte, complet comandat, cu sarcina rezistiva. Masurarea tensiunii de iesire functie de unghiul de comanda 1. Se realizeaza circuitul din figura 7..1. 2. Mutati comutatorul
Mai multMicrosoft Word - L5.1 - Regulatoare bi si tripozitionale.doc
Lucrarea 5 STUDIUL REGULATOARELOR BIPOZIŢIONALE ŞI TRIPOZIŢIONALE 1. Obiectul lucrării constă în studiul construcţiei, funcţionării şi influenţei parametrilor de acord asupra formei caracteristicilor statice
Mai multSlide 1
Proiectarea optimală a dispozitivelor electromagnetice PROIECTAREA OPTIMALĂ A DISPOZITIVELOR ELECTROMAGNETICE PODE CURS 2 Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR e-mail: Claudia.Pacurar@et.utcluj.ro 2/46 Proiectarea
Mai multPowerPoint-Präsentation
Universitatea Transilvania din Braşov Laboratorul de Vedere Artificială Robustă şi Control Sisteme cu MicroProcesoare Curs 2 Porturi de intrare/ieșire Gigel Măceșanu 1 Cuprins Programarea unui MC Porturi
Mai multÎnregistraţi produsul achiziţionat şi veţi putea beneficia de suport pe pagina CD250 CD255 SE250 SE255 Ghid de iniţiere rapidă
Înregistraţi produsul achiziţionat şi veţi putea beneficia de suport pe pagina www.philips.com/welcome CD250 CD255 SE250 SE255 Ghid de iniţiere rapidă 1 Conectare 2 Instalare 3 Utilizare Conţinutul cutiei
Mai multSlide 1
BAZELE ELECTOTEHNICII I BE An I - ETTI CS 2 Conf. dr.ing.ec. Claudia PĂCA e-mail: Claudia.Pacurar@ethm.utcluj.ro CAPITOLL I CICITE ELECTICE DE CENT CONTIN GENEALITĂȚI Circuitul electric de curent continuu
Mai multMicrosoft PowerPoint - prezentare_TST_licenta.pptx
Prezentarea programelor de licență Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Iaşi Astăzi vom vorbi despre... Oferta educaţională Competenţe dobândite Perspective profesionale
Mai multXL30 Romanian quick start guide
Înregistraţi-vă produsul şi obţineţi asistenţă la www.philips.com/welcome XL300 XL305 Manual de utilizare pe scurt Instrucţiuni importante privind siguranţa Avertisment Reţeaua electrică este clasificată
Mai multPowerPoint Presentation
Sistem de Automatizare si Telemetrie Eficient energetic pentru managementul ResurseloR in Agricultura de precizie SA-TERRA BEIA Consult International, www.beia.ro, Bucharest, Romania george@beia.ro Arhitectura
Mai multIM - Imagistica Medicala
Rezonanta magnetica nucleara (RMN) Rezonanta magnetica nucleara Fenomen fizic studiul spectroscopic al proprietatilor magnetice ale nucleului Protonii si neutronii au camp magnetic propriu datorita spinului
Mai multSenzori și traductoare Tehnica Vibro-Acustica
Senzori și traductoare Tehnica Vibro-Acustica Nr. Denumire echipament Componente Software Vibrometru Digital Portabil - PDV-100l - PDV-100 Vibrometru Digital Portabil, VIB-E-220 Cutie jonctiune USB pentru
Mai multMicrosoft Word - Tsakiris Cristian - MECANICA FLUIDELOR
Cuvânt înainte Acest curs este destinat studenţilor care se specializează în profilul de Inginerie economică industrială al Facultăţii de Inginerie Managerială și a Mediului, care funcţionează în cadrul
Mai mult