Imaginar

Transcriere

1 to A.H, HANROTD gftta#ttrar taducere din englezi de Iulia Arsintescu IlustraEii de Emily Gravett AIEilIR

2 C\]PBINS Introducere... 9 Unu. 11 Doi.. 23 Trei.. 35 Patru. 54 Cinci 79 $*.. 93 $apte 111 Opt. t3l Noui 741 Zece. 158 tjnsprezece Doisprezece Theisprezece Paisprezece 214

3 in ream aceea,amanda Shuffieup a deschis uga dulapului din camera ei gi gia aglgat haina de un biiat. A inchis uga la loc gi sa arezat Pe Pat. Nugi scosese pantofii inainte si urce scirile la etaj gi avea picioarele ude. De fapt, nu numai picioarele. Ciorapii gl pantofii erau leoarci gi ei. Plus gireturile pantofilor. Nodurile reci gi imbibate de api rcfuzau si se dezlege. A tras de ele, dar unghiile au inceput so doari. Mai avea un pic gi Ie rupea gi nodurile tot nau slibit deloc. Daci ;ireturile nu se vor dezlega niciodati, sa gandit ea, no sigi poatl scoate niciodati pantofii. Asta insemna sl rlmanl toati viala udi la picioare. Si nu numai atit: tnsemna si poarte pentru totdeauna aceia;i pantofi. Amanda era genul de fatl (aga cum bucuroasl var spune ;i ea) c5.rei a ii placea si poarte adida;i vechi gi murdari (pentru ci sunt comozi gi nu conteazl dada se murdlresc, din moment ce sunt deja murdari), w dar pani ea igi putea 11

4 A.F. Hennoro imagina ci. intro zi, cindva, era posibil si vrea s5. poarte alyi pantofr.. in plus, sa gdndit, daci picioarele ei voiau si creascl? La;coali, domniqoara Short le ari.tase un bonsai. Era un stejar de ms.rimea unei pipidii, care rim5.sese mic pentru ci fusese crescut intrun ghiveci micug. DacL nu reusea si.si scoats. pantofii, Amanda urma sl r5.mn.ni. toati viata de mirimea unei fetige, la fel ca si cops.celul cu rldicinile captive. Azi nu conta, dar peste zece ani, si aratelafel de mic5. navea si fie un lucru prea bun. Ca si fim sinceri, putea fi o adevs.rati. grozlvie. futa fbcea mai important ca oricand si;i scoati panto6i. De asta trebuia neaps.rat si... Amanda a tras cu mare grabi de nodul murat, dar tot nu sa clintit nimic. Dupi o clip5., sa oprit. Sa uitat piez[ Ia picioarele ei. A cumpanit. A mormiir. A gagait. A mormiit iar. Pe urmi, iute ca o pisicl, a alergat la misuta de toaleti, a deschis cateva sertare si a scormonit prin ele, impri.stiind mai multe obiecte pe podea tnainte si insface ce ciuta. Aha! a exclamat ea cu voce tare, simtinduse ca o pringess. care tocmai descoperise un dragon legat de un copac si scosese din rucsac exact lucrul indispensabil ca sij elibereze (o sabie, si spunem, sau o carte despre cum se salveazi. dragonii). Sa a;ezat din nou pe marginea patului, a ridicat un picior in poali, a tras de nod, a strecurat lama foarfecii intre siretul intins 9i limba pantofului si, cu un hkr;t simplu gi multumitor, la tiiat in doui. t2

5 Irnaginar Aproape de deznodlmant, a tras de giret pani la slibit de tot, apoi ;ia scos Pantoful ;i la aruncat, cu tot cu ciorapul, intrun colg d camerei. $ia migcat veseli degetele libere. Peste o clipfi a repetatoperaeiunea gi la celilalt pantof, pe care la aruncat in acelagi colg. Amanda sa tras mai in spate Pe Pat. Avea labele picioarelor albe ;i lipicioase. A suflat aer cald peste ele gi lea gters cu pilota. Ea, Amanda Shuffleup, era un geniu. Se vedea cat se poate de clar. Cine altcineva, sa intrebat, ar fi gisit atit de repede o solugie atat de simpli? Daci Vincent sau Julia ar fi venit acasl cu pantofii uzi (erau prieteni deai ei de Ia gcoali), ar fi rlmas incalgagi in continuare cu aceiagi pantofi uzi gi picioarele lear fi devenit reci d.e tol Aritde reci, incit probabil ci sar fi imbolnivit de pneumonie. Asta nu sar fi putut intampla niciodati totugi, pentru ci Vincent qi Julia nu erau genul de copii care sisi petreaci dupiamieztle de sambiti afari in ploaie, gopiind in cele mai mari baltoace pe care le puteau gisi. Altfel, exemplul era foarte bun. Amanda! a strigat o voce din josul scirilor. Poftim! a strigat Amanda drept rlspuns. Iar ai venit cu noroi in casi! Ba nu! $i atunci de ce e noroi pe covor? Nui de la mine, mami, a strigat Amanda, lisanduse si alunece din pat direct in picioare. Sau auzit pagi pe sciri.

6 Amanda sa aplecat si a cules de jos pantofii uzi. De fapt, puyin noroi parci aveau, sa glndit ea. LJn pic. Daci. te uitai foarte atent. A stat a;a putin, cu pantofii atarnandui de varful degetelor. Daci venea mama si o glsea flnandui aga, ar fi, vizut noroiul de pe tllpi gi sar fi grlbit sd traga o concluzie. Amanda trebuia si se descotoroseasci de ei cat mai repede. Si deschidl fereastra gi sii arunce afariar fi durat prea mult. Iar fi putut azvirli sub pat, numai ci" patul ei nu avea dedesubt, ci doar niste sertare mari, doldora deja cu feacuri importante. Nui mai rlm6.nea decit o singuri. solutie. A deschis uga dulapului gi ia indesat acolo. Pantofii lau lovit pe biiatul care continua sli pnl haina.,,ljfl" a zis el, cand lau izbit in stomac si pe urmi. au cizttt pe covor. Amanda tocmai se pregs.tea sil certe pentru cl ii scipase, dar uga camerei sa deschis cu putere. Primrose Shuffleup, a Amanda zis mama ei, in felul acela exasperant 14

7 al mamelor. (Mamele au impresia c5., dac5" igi arati cigi ;tiu numele intreg, o si le iei mai in serios. Dar nui mare scofali, pentru ci, de fapt, probabil cl ele giau pus numele acelea.) Ceam vorbit noi despre descilgat in hol, inainte si. urci la etaj? O clipl, Amanda na spus nimic. Gindea repede, dar de data asta se simtea incurcati. Existau doui ugi. Una dedea in hol gi era blocati de mama ei. Cealalti, uga de.la dulap, incadra un biiat pe care nul mai vizuse niciodati. P5.rea de virsta ei, ii Einea haina din care picurau stropi de api gi zimbea destul de speriat. Era destul de ciudat, dar, din moment ce mama nu pomenise nimic despre biiatul cel straniu, Amanda sa hotirit si nuj aduci. in discugie nici ea. Tk

8 Ce ai de spus ln api.rarea ta? Erau innodaei, a zis Amanda, arlt6.nd spre pantofii murdari, abandonati intre picioarele ei si cele ale biiatului. (El avea pantofi exact caai ei, a remarcat Amanda, doar ci mal curafl, ca si cum nar fi si.rit niciodati prin blltoace.,,ce noroc am gi eu", sa gindit ea,,,imi apare un biiat in;ifonier si nui decit alt Vincent sau Julia unul care se teme si se umple de noroi. Hmmm!") Innodati? Mama a rostogolit cuvantul prin guri de parcl incerca si. se hots.rascl daci. scuza era suficient de buni. innodagi. innodayi? Fxxs1.,Aga ci a trebuit si urc aici, a continuatamanda, ca si iau foarfeca, altfel ag fi ri.mas captivl in ei pe veci. Picioarele nu miar mai fi crescut si... Dar asta cei? a zis tlios mama,

9 ) intrerupando tnainte sigi inceapi prelegerea edificatoare despre bonsai. Amanda a ticut gi a urmi. rit linia invizibili dintre virfirl degetului mamei ;i dulap. DacI Amanda ar fi fost mama, ista ar 6 fost primul lucru pe care lar 6 frcut. Nar fi insistat pe treaba cu pantofii uzi, sar fi interesat imediat de biiat. Pentru cl tnsemna (gandind ca mama) fie ci. fiica ei strecurase prieteni in casi ftw Iara sa ceara vole mal lntal, ceea ce incalca toate regulile de bunicregtere, fie cl.le cilcaserl hogii. Iar asta ar fi fost o veste rea, nui a;a? La urma urmei, daci. bliatul acela reugise si se furiseze la ea in cavalwl mera lntro oupaamtaza de ^lvv sambata, clne gtle crne Putea dabuzna inluntru alti datl! Riscau si se trezeasci atacate de hogi inainte si. clipeasci. gi cear fi asta? Ci le jefuiau, insemnat! 17 apuce sa insemnat asta ar fi *