S T E N O G R A M A

Transcriere

1 S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 21 noiembrie 2018 S U M A R 1. Declaraţii politice prezentate de senatorii: 4 - Ovidiu-Cristian-Dan Marciu (PSD) declaraţie politică având ca titlu Florentin-Mihai Surduleasa nu fuge de provocări! ; - Ion Hadârcă (ALDE) declaraţie politică având ca titlu Ion Inculeț un Brătianu al Basarabiei ; - Ion Marcel Vela (PNL) declaraţie politică având ca titlu Primarul Gheorghe Roma Premiu de excelență pentru susținerea mediului rural românesc ; - Viorel Salan (PSD) declaraţie politică având ca titlu Suntem români și ar trebui să votăm cu România ; - Doru-Adrian Pănescu (PSD) declaraţie politică având ca titlu Atenția care trebuie acordată pregătirii cadrelor didactice ; - Victorel Lupu (PSD) declaraţie politică având ca titlu Cooperarea transfrontalieră cu Republica Moldova în an centenar ; - Dan Manoliu (PSD) declaraţie politică având ca titlu Capitalul privat românesc o șansă pentru o economie sănătoasă, sustenabilă ; - Virginel Iordache (PSD) declaraţie politică având ca temă consecințele Unirii Bucovinei cu Țara; - Radu-Mihai Mihail (USR) declaraţie politică având ca temă copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate; - Ion Ganea (PSD) declaraţie politică având ca titlu Ce-i lipsește României? ; - Remus Mihai Goțiu (USR) declaraţie politică având ca temă unele aspecte privind viața social-politică din România; - Doina-Elena Federovici (PSD) declaraţie politică având ca titlu România este pregătită să asigure cu profesionalism Președinția Consiliului Uniunii Europene. 2. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru ; 34-35; Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 26 noiembrie 1 decembrie a.c Alegerea unui membru al Biroului permanent al Senatului: 26 - constatarea încetării de drept a statutului de membru al Biroului permanent (vicepreședinte) al domnului senator Adrian Țuțuianu;

2 - alegerea unui membru al Biroului permanent al Senatului. 5. Aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere a unor iniţiative legislative: 28 - Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antiromânismului. (L571/2018) - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. (L514/2018). 6. Aprobarea unor modificări în componența nominală a comisiilor permanente ale Senatului Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind statutul poliţiştilor de penitenciare. 29 (L394/2018) 8. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a 31 Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. (L499/2018) (Nu s-a depus raportul.) 9. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul insolvenţei şi a altor acte normative. (L607/2018) Dezbaterea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru 35 modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii. (L68/2017) (Reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale.) (Votul final se va da într-o ședință viitoare.) 11. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii 39 nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate. (L565/2018) 12. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 207/ privind Codul de procedură fiscală. (L546/2018) 13. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. (L489/2018) 14. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea

3 unor acte normative și prorogarea unor termene. (L631/2018) 15. Dezbaterea Proiectului de lege pentru completarea Legii concediului paternal nr. 210/1999 şi pentru abrogarea art. 10 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. (L623/2018) (Votul final se va da într-o ședință viitoare.) 16. Dezbateri asupra Proiectului de lege privind sistemul public de pensii. (L629/2018) (Dezbaterile vor continua într-o ședință viitoare.) ;

4 S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 21 noiembrie 2018 Şedinţa a început la ora Lucrările şedinţei au fost conduse de doamna senator Doina-Elena Federovici, vicepreşedinte al Senatului, înlocuită de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al Senatului, asistați de domnii senatori Ion Ganea, înlocuit de domnul senator Marian Pavel, și Ion Marcel Vela, secretari ai Senatului. Doamna Doina-Elena Federovici: Bună dimineața, distinși colegi! Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 21 noiembrie Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute, repartizat pe grupurile parlamentare potrivit ponderii acestora. Conducerea este asigurată de subsemnata, Doina-Elena Federovici, vicepreședinte al Senatului, asistată de domnul senator Marian Pavel și domnul senator Nicu Fălcoi, secretari ai Senatului. Îl invit la microfon pe domnul senator Marciu Ovidiu-Cristian-Dan, Grupul parlamentar al PSD. Domnul Ovidiu-Cristian-Dan Marciu: Bună dimineața! Mulțumesc, doamna președintă. Onorat prezidiu, Doamnelor și domnilor senatori, Titlul declarației politice: Florentin-Mihai Surduleasa nu fuge de provocări!. Așezare îngrijită, cu oameni liniștiți, harnici, săritori, fără niciun asistat social, comuna Greaca din județul Giurgiu este o localitate veche de frontieră, care și-a împletit existența în imediata apropiere a bălții cu același nume, situată la ieșirea din satul Greaca, dar mai ales cu renumitele vii de la Greaca. Astăzi comuna cuprinde satele Greaca reședință, Puțu Greci și Zboiu, iar numele său se trage de la faptul că o grecoaică deținea pe aceste locuri un han denumit La Greaca cea frumoasă, prescurtat La Greaca. Pe vremuri era una din cele mai bogate zone dunărene, iar cercetători români apreciau că zona Greaca producea echivalentul actual al sumei de 40 de milioane de dolari pe an. Florentin-Mihai Surduleasa a fost viceprimar în perioada și primar al comunei în mandatul , preluând tot atunci și datorii de peste 27 de miliarde de lei vechi. La alegerile locale din vara anului 2016, cu mesaje credibile și cu un proiect politic convingător, candidatul - 4 -

5 Partidului Social Democrat a câștigat al doilea mandat de primar al comunei Greaca cu 65,78% din voturi, în condițiile unei prezențe de 75,59% dintre alegători. Consiliul local ales în 2016 cuprinde 11 consilieri: 7 PSD, 2 consilieri de la PNL, un consilier de la ALDE și un consilier de la Partidul Social Românesc. Cu sprijinul consilierilor locali și echipa primăriei, pe fonduri proprii a efectuat numeroase lucrări de amenajări în comună școală, stații de autobuz, reabilitare trotuare, iar în colaborare cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență Giurgiu a reușit înființarea unei subunități de pompieri. Pentru locuitorii din comună, preponderent ortodocși, un loc aparte îl ocupă religia, iar biserica devine simbolul legăturii cu strămoșii, motiv pentru care bisericuței din cimitir, datând din 1888, primăria i-a acordat un sprijin permanent. La Greaca își duc traiul aproape locuitori. Odată cu generațiile care au trecut, dispar și o parte din obiceiuri, pentru că mulți tineri pleacă din comună. Dar cei care au rămas, totuși, îmbracă haine de sărbătoare, sărbătoresc în fiecare an ziua comunei, pe 29 iunie, odată cu hramul bisericii din satul Greaca, de Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Realizările primarului Surduleasa pe programul PNDL, etapa I, dedicat realizării unor obiective de investiții de infrastructură, constau în: - asfaltare străzi comunale, proiect în valoare de 10,2 milioane de lei; - reabilitare grădiniță, proiect în valoare de 0,66 milioane de lei. Pe programul național PNDL 2, generos din punct de vedere al domeniilor care pot fi finanțate, derulat de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, primarul Florentin Surduleasa a semnat următoarele contracte: - modernizare drumuri de interes local, 11 milioane; - lucrări de intervenție, activități de extindere și refuncționalizare a clădirii existente la Școala Gimnazială nr. 1, în valoare de 5,6 milioane de lei; - dotare cu echipamente și mobilier specific didactic, 0,140 de milioane de lei. Restul programelor care urmează să fie realizate până în 2020 vizează: - reabilitare, modernizare și extindere sediu primărie, 2 milioane de lei; - reabilitare și modernizare dispensar local, 1,36 milioane de lei; - pe GAL, achiziție buldoexcavator, proiect în valoare de de euro; - pe un program transfrontalier România-Bulgaria, comuna Greaca beneficiază de de euro prin care va beneficia de utilaje pentru situații de urgență. Conștient de faptul că singura oportunitate de a dezvolta satul românesc este accesarea de fonduri europene, printr-un proiect european POCU comuna va beneficia de 1,6 milioane de euro, prin care vor fi reabilitate 70 de case ale unor cetățeni aflați în dificultate, iar alte 22 de persoane își vor deschide firme și vor primi un ajutor de circa de euro pentru fiecare firmă

6 Acum, tot pe fonduri europene, pe POR și pe POCU, lucrează la un proiect de înființare a unui centru de zi pentru bătrâni în comuna Greaca. Alte proiecte importante pe care le are în vedere sunt cele legate de introducerea alimentării cu apă, canalizare și gaze în toate satele comunei. Așadar, trăgând linie, primarul Surduleasa nu fuge de provocări și se poate afirma că în primii doi ani a rezolvat deja majoritatea propunerilor și promisiunilor legate de acest al doilea mandat. O nouă provocare va fi pentru el peste doi ani, când, cel mai probabil, va decide să candideze pentru un al treilea mandat de primar. Și are destul timp să lucreze și la acest proiect. Senator de Giurgiu, Cristian Marciu Doamna Doina-Elena Federovici: Mulțumim. Îl invit la microfon pe domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ALDE. Se pregătește domnul senator Salan Viorel, Grupul parlamentar al PSD. Domnul Ion Hadârcă: Bună dimineața, doamna președinte! Stimați colegi, Declarația mea politică de astăzi are drept subiect Ion Inculeț un Brătianu al Basarabiei. Exact cu o sută și un an în urmă, la 21 noiembrie 1917, la Chișinău se înființa Sfatul Țării, Parlamentul democratic al Basarabiei, care la 27 martie 1918 avea să o aducă, după 106 ani de înstrăinare, înapoi la vatra strămoșească. Era primul dintre evenimentele de mare relevanță istorică, apărut din logica altor două evenimente, cu care în mod miraculos a intrat în rezonanță. Este vorba de Consiliul de Coroană din 21 iulie 1914, care a respins intrarea în război a României de partea Puterilor Centrale, statuând neutralitatea ei, în prima fază a Primului Război Mondial, și de Consiliul de Coroană din 14 august 1916, care a decretat intrarea României într-un război, declarat de reîntregire, de partea Antantei. Regele Carol pe atunci era sfâșiat între cele două mari puteri: Antanta și Puterile Centrale. Iar, de fapt, însăși România era la răspântia opțiunilor: ori între Basarabia și Transilvania, ori împreună cu ele. Pe o cale diplomatică, indirectă, între cele două ședințe istorice ale Consiliului de Coroană, Ionel Brătianu, prim-ministrul României, a făcut public obiectivul politicii românești într-un interviu acordat ziarului elvețian Journal de Genève în luna mai a anului România, afirma el, nu are ambiția unor cuceriri aiurea. România se ridică doar pentru a elibera pe frații săi care dintotdeauna au - 6 -

7 fost uniți cu ea prin cele mai strânse legături. Este deci necesar ca principiul naționalităților să triumfe pentru toate statele europene interesate, deci și pentru România. Brătianu a punctat opțiunea corectă în împrejurări extrem de complicate. Pe moment, ele excludeau alipirea simultană a Transilvaniei și Basarabiei. Brătianu a mizat pe susținerea Antantei în problema Transilvaniei, intrând în război de partea Antantei. Premisele unirii Basarabiei au apărut în urma altor evenimente, favorabile obiectivelor de reîntregire a României. Revoluția democratică rusă din februarie 1917 a dus la căderea țarismului, slăbind pentru o vreme lanțurile cu care imperiul ținea în robie zeci de popoare. Lozinca dreptului popoarelor la autodeterminare, generată de revoluție, a fost auzită și în Basarabia. O mișcare de eliberare națională prinse a se contura, iar după constituirea Sfatului Țării devenise reală calea spre reîntregire. La acea răspântie istorică, Basarabia era foarte aproape de România, dar totuși ruptă de un secol de ea. Era departe de Rusia, dar legată cu mii de lanțuri de ea. Ca și în cazul României din anul 1914, Basarabia anului 1917 avea nevoie de oameni vizionari, devotați interesului național. Un Brătianu al Basarabiei era chemat de istorie și el s-a ivit în persoana profesorului Ion Inculeț, care, la 21 noiembrie 1917, a fost ales președinte al Sfatului Țării. Inculeț, fecior de țăran din Răzenii Lăpușnei, a studiat la universitățile din Dorpat, Estonia, și din Sankt Petersburg. La izbucnirea făcliei libertății, Ion Inculeț se include în mișcarea revoluționară și, în 1917, devine deputat al Sovietului din Petrograd. Face parte din partidul lui Kerenski și cu mandatul acestuia vine, în august 1917, la Chișinău pentru a propaga ideile Revoluției Ruse. Lovitura de palat a bolșevicilor schimbă radical situația din Rusia, dar și misiunea lui Inculeț. Din emisar al Guvernului Kerenski el devine, evolutiv, adept și militant al mișcării de eliberare națională. Era omul potrivit la locul potrivit în funcția de președinte al Sfatului Țării. Nimeni altul nu ar fi asigurat funcționalitatea acestui organism complicat datorită neomogenității etnice și mai ales ideologice a membrilor lui. Gherman Pântea îl caracterizează în felul următor: La 21 noiembrie 1917 se deschide Sfatul Țării, organ care avea să vorbească în numele Basarabiei și să decidă soarta ei. Președinte al acestui parlament a fost ales, în mod unanim, Ion Inculeț. El întrunea toate calitățile pentru a ocupa această mare demnitate: era calm, abil, împăciuitor și, mai cu seamă, extrem de răbdător. Inculeț în toate împrejurările a dovedit un calm desăvârșit și sânge rece. Nicio hotărâre pripită, niciun pas nechibzuit. Și Constantin Argetoianu notează despre Ion Inculeț după prima întâlnire a lor de la Iași, în martie 1918, că avea o pereche de urechi și un nas formidabil, un nas menit să miroase la distanță și să descurce în tufișul vieții poteca cea bună. Cu adevărat, Inculeț a putut să aleagă poteca cea mai bună și cea mai scurtă a mântuirii Basarabiei în momentul în care ea se afla chiar pe marginea prăpastiei. Sub sceptrul lui, împreună cu - 7 -

8 alți minunați patrioți, Basarabia a parcurs, în doar câteva luni, calea de la gubernie periferică a imperiului țarist la republică democratică autonomă în cadrul Rusiei federative, apoi la republică democratică independentă și, de la aceasta, la Unirea cu Patria-Mamă, România. Cât de mult ne-au lipsit, în 1991, la București și Chișinău politicieni cu auz politic și simț formidabil cu care să miroase la distanță și să descurce poteca cea bună, vorba lui Argetoianu, reunirea Republicii Moldova cu România. După Unire, Ion Inculeț a fost ministru al Basarabiei, ministru al sănătății publice, ministru de interne, ministru al comunicațiilor și vicepreședinte al Consiliului de miniștri în Guvernul României. Din octombrie 1918, este membru al Academiei Române. În 1940 a ajuns, din păcate, să vadă cu ochii năruirea operei sale invadarea Basarabiei de către sovietici, a României Mari. S-a stins din viață subit, chiar în acel an, la 19 noiembrie, de inimă rea. În acel an, ceva mai înainte, referindu-se la Unirea din 1918, Ion Inculeț scria: Basarabia a fost smulsă din trupul Moldovei prin forță, cu călcarea oricărui drept și a oricărei dreptăți, în anul O sută de ani a durat prigonirea de către Rusia țaristă, o sută de ani a durat cu dârzenie rezistența acestui minunat popor moldovean dintre Prut și Nistru pentru conservarea limbei, pentru păstrarea ființei naționale. Niciodată în cursul acestui veac nu s-a stins focul sfânt al conștiinței naționale. Și odată ce împrejurările deveneau favorabile, acest foc se transforma în flacără, care mistuia cât putea mai mult din piedicile ce erau puse în calea Unirii cu toți românii. Să luăm aminte la spusele marelui nostru înaintaș. Sunt deja două veacuri de când focul sfânt al conștiinței naționale arde necontenit în Basarabia. Este de datoria clasei politice, a elitelor intelectuale din cele două state românești să nu rateze împrejurările favorabile care apar. Uneori, cum a fost în 1918 și cum este cazul acum, împrejurările, ca să apară, se cer anume create și fructificate. Cu determinare și promptitudine. Așa cum a știut să le fructifice generația Marii Uniri de la Așa să ne ajute Dumnezeu! Ion Hadârcă, senator ALDE de Vaslui Doamna Doina-Elena Federovici: Mulțumim, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Vela Ion Marcel, Grupul parlamentar al PNL. Se pregătește domnul senator Salan Viorel, Grupul parlamentar al PSD. Domnul Ion Marcel Vela: Titlul declarației mele politice de astăzi este următorul: Primarul Gheorghe Roma Premiu de excelență pentru susținerea mediului rural românesc. Onorat Senat, - 8 -

9 Doamnelor și domnilor senatori, Comuna Slatina-Timiș, atestată documentar din anul 1433, este situată în zonă de deal și munte a Banatului, la poalele Semenicului, pe culoarul Timiș-Cerna, fiind străbătută de drumul european E70, la 20 km de municipiul Caransebeș, 20 km de stațiunea Trei Ape, 40 km de stațiunea Muntele Mic și 60 km față de stațiunea Băile Herculane. Are o suprafață de hectare și o populație de peste de locuitori, trei grădinițe și patru școli. Începând cu anul 2008 și până în prezent, cetățenii comunei Slatina-Timiș, din județul Caraș-Severin, l-au votat ca primar pe liberalul Gheorghe Roma. Aflat la al treilea mandat, primarul și consilierii locali au reușit să realizeze foarte multe lucruri pentru prezentul și viitorul comunității. Vă enumăr câteva proiecte cu finanțare europeană: - rețea de alimentare cu apă și canalizare menajeră în localitatea Sadova Veche și reabilitare drum comunal Sadova Nouă; - modernizare drum agricol în comuna Slatina-Timiș; - centru local de informare turistică; - reabilitare, modernizare și dotare cămin cultural Sadova Veche; - reabilitare, modernizare și dotare grădiniță în Slatina-Timiș; - modernizare drum comunal Ilova și străzi în Slatina-Timiș; - modernizare spații publice exterioare și locuri de joacă pentru copiii din comună; - întocmire proiect și predare unități de cult pentru reabilitare și introducere în circuitul turistic a monumentului istoric Biserica Romano-Catolică din Slatina-Timiș; - de asemenea, este în curs de depunere proiectul de centru de zi pentru persoane vârstnice; - bază sportivă pentru tineret Slatina-Timiș; - alimentare cu apă în localitatea Ilova; - rețea de canalizare și stație de epurare a apelor uzate în localitatea Ilova; - reabilitare, modernizare și dotare școală gimnazială Slatina-Timiș; - rețea de apă în localitatea Sadova Nouă; - canalizare menajeră în Sadova Nouă și reabilitare stație de epurare în Slatina-Timiș; - amenajarea zonelor cu alunecări de teren și combaterea eroziunii în satul Sadova Veche; - reabilitare și dotare cămin cultural Slatina-Timiș; - proiect de cadastru și carte funciară pentru întreaga comună, intravilan și extravilan. A mai realizat anumite proiecte cu finanțare directă de la bugetul local, pe lângă finanțările europene sau guvernamentale: - amenajarea sălii de mese pentru festivități în localitatea Sadova Nouă; - modernizarea căminului cultural din Ilova; - 9 -

10 - modernizarea căminului cultural din Sadova Veche; - reabilitare, captare apă și rețea de apă în Slatina-Timiș; - teren multifuncțional de sport sintetic în localitatea Ilova; - modernizare străzi în localitățile Slatina-Timiș, Ilova, Sadova Veche și Sadova Nouă. În momentul de față toate străzile comunei sunt modernizate, asfaltate sau cimentate. Pe lângă aceste proiecte și realizări, primarul Gheorghe Roma a mai realizat proiecte de parteneriat cu orașul înfrățit Geel, din Belgia. A realizat în comună un centru medical performant, dotat cu tehnică medicală modernă, asigură gratuit îngrijiri medicale la domiciliu pentru persoanele vârstnice. În baza schimburilor culturale cu Belgia, Slatina-Timiș reprezintă România la Eurofest-ul organizat în orașul Geel, unde participă 12 state europene. Doamnelor și domnilor senatori, Săptămâna trecută, în cadrul simpozionului organizat de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), datorită nivelului ridicat de absorbție a fondurilor europene, liberalul Gheorghe Roma, primarul comunei Slatina-Timiș, a primit Premiul de excelență pentru susținerea mediului rural românesc. Doamnelor și domnilor senatori, Iată cum, de zece ani, o comună din Banatul Montan și-a schimbat radical fața, iar cetățenii ei o duc cu mult mai bine. Tânărul liberal Gheorghe Roma, cu răbdare, meticulozitate și devotament, a reușit să-și sculpteze numele în istoria comunei Slatina-Timiș. Ion Marcel Vela, senator PNL de Caraș-Severin Doamna Doina-Elena Federovici: Mulțumim, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Salan Viorel, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Pănescu Doru, Grupul parlamentar al PSD. Domnul Viorel Salan: Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi, Declarația politică ce am s-o prezint azi am intitulat-o Suntem români și ar trebui să votăm cu România. Paradoxul face ca sărbătorirea a 100 de ani de la Marea Unire să ne găsească, din păcate, atât de dezbinați. În loc să aniversăm împreună, umăr la umăr, Centenarul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, evenimentele ultimei săptămâni au dezvăluit existența unei grave fisuri naționale. Din câte am

11 putut să-mi dau seama, miza a devenit suveranitatea națională. Există un grup de români care vor să cedeze o parte din suveranitate și românii care vor să păstreze neatinsă această suveranitate. România va prelua de la 1 ianuarie 2019 președinția Consiliului European pentru o perioadă de șase luni de zile. Este o onoare și un privilegiu pentru oricare stat membru al Uniunii Europene. Este, de asemenea, un examen de maturitate politică și o mare responsabilitate. În acest sens, semnalul primit de la Bruxelles a fost foarte clar: pentru o președinție de succes a României trebuie să existe un consens între Președinție, Guvern și Parlament. Și pot să afirm cu certitudine că există acest consens între Parlament și Guvern, deoarece la nivelul ambelor instituții a fost înțeleasă această cerință politică minimă a unei bune comunicări și colaborări. Interesul României este deasupra oricăror disensiuni, fie ele mai mari sau mai mici. Neînțelegerile politice pot fi trecute, temporar măcar, în plan secundar, ceea ce s-a și făcut la acest nivel instituțional. Din păcate, nu același lucru se poate afirma și despre Președinția României. În timp ce premierul îi cere să renunțe la declarații politice în această perioadă tocmai pentru ca România să poată onora marea responsabilitate ce-i revine la nivel european, președintele țării alege să fie ironic și zeflemitor. Președintele ales al tuturor românilor vorbește cu aroganță și un aer de superioritate când vine vorba despre eforturile intense ale Guvernului României de a pregăti preluarea conducerii Consiliului Uniunii Europene. Președintele României, în loc să dea asigurări că România este capabilă să-și respecte statutul, declară, dimpotrivă, că România nu este pregătită. Să înțelegi necesitatea existenței acestui consens politic intern nu e greu, dacă ții la binele României. Din păcate, președintele României nu este singurul care creează dificultăți acestui proces. Raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare și rezoluția adoptată în Parlamentul European au devenit pentru noi două teste relevante și dintr-o altă perspectivă, aceea de a constata care anume români sunt efectiv împotriva României. Și îi putem considera astfel de vreme ce au votat în favoarea rezoluției Parlamentului European, un document în mod evident părtinitor în raport cu situația reală din România și care trece peste anumite norme de drept comun. Deși am remarcat mai multe aspecte discutabile, mă voi limita aici la unul singur: în textul documentului sunt condamnate acțiuni care sunt în plină anchetă penală, cum este și intervenția jandarmeriei din 10 august anul curent. În acest moment, acțiunea respectivă a forțelor de ordine face obiectul unei anchete penale în curs de desfășurare, a cărei imparțialitate este esențială. Este contrar normelor statului de drept ca politicienii europeni să exprime concluzii ferme cu privire la fapte ce fac obiectul unei anchete penale nefinalizate și, separat, să condamne și să se îngrijoreze când politicienii de la București fac același lucru cu alte anchete în curs de desfășurare. Când ne referim la valori europene, constatarea existenței

12 unui dublu standard în ceea ce privește aplicarea principiilor fundamentale este de natură să submineze încrederea cetățenilor în respectarea și aplicarea lor în mod echitabil pentru toți membrii Uniunii Europene. De asemenea, să fii reprezentantul României în Parlamentul European, ajuns acolo prin votul românilor, și să votezi împotriva intereselor naționale mi se pare de neînțeles și revoltător. Dar a mai rămas puțin timp până la următorul scrutin europarlamentar și am convingerea fermă că alegătorii vor ține minte ce s-a întâmplat și vor sancționa prin vot toate pozițiile antiromânești ale europarlamentarilor români. Se apropie 1 Decembrie, Ziua Marii Uniri și Ziua Națională a României. De aceea, doresc să fac și un apel. Un apel să fim demni, să fim patrioți. Să ne iubim țara și să ne respectăm între noi. Să fim din nou, în anul Centenarului Marii Uniri, acea națiune care, într-un singur glas, și-a croit destinul. Fie ca momentul acesta să ne reamintească mereu să votăm cu România. Dincolo de mișcările geopolitice sau geostrategice, de mișcarea polilor de putere în lume, noi suntem români și ar trebui să votăm cu România. Viorel Salan, Circumscripția nr. 22 PSD Hunedoara Doamna Doina-Elena Federovici: Mulțumim, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Pănescu Doru, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Lupu Victorel, același Grup parlamentar al PSD. Domnul Doru-Adrian Pănescu: Mulțumesc, doamna președintă. Declarația mea de astăzi este intitulată Atenția care trebuie acordată pregătirii cadrelor didactice. Stimate colege, Stimați colegi, Un raport al Institutului de Științe ale Educației, organism aflat în subordinea Ministerului Educației Naționale, publicat săptămâna trecută, a scos la iveală o situație îngrijorătoare, dacă ne gândim la efectele pe termen mediu. Este vorba de lipsa de coordonare între aplicarea noilor programe școlare pentru ciclul gimnazial, începută în 2013, și formarea profesorilor în spiritul acestor programe. În cinci ani de zile de la apariția lor, noile programe au fost implementate până la nivel de clasa a VI-a, însă în tot acest interval profesorii au predat mai mult intuitiv, și nu după o pregătire în conformitate cu cerințele impuse de programele nou elaborate. Așadar, profesorii încă nu au fost formați, deși

13 pregătirea lor ar fi trebuit să reprezinte o măsură de maximă urgență, având în vedere schimbările produse. În acest sens, este de apreciat că în prezent Institutul de Științe ale Educației pune la punct un proiect amplu de formare a profesorilor de gimnaziu. Se numește Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți CRED și vizează formarea a de profesori din învățământul preuniversitar din toată țara. Specialiștii din educație apreciază acest program ca fiind unul foarte complex și bine structurat. În plus, este nevoie de consecvență, de o dinamică articulată în direcția aplicării programului, astfel încât formarea profesorilor să înceapă cât mai repede. Vă mai dau un argument în acest sens. De multe ori atunci când discutăm despre reforma în educație, despre ce se poate și ce nu se poate face, invocăm modelul finlandez ca fiind unul de succes. Însă reușita acestui sistem nu vine nici din finanțarea în exces, nici dintr-o infrastructură excesivă, nici din manualele extraordinare, ci mai ales din rigoarea cu care sunt pregătiți profesorii pentru a preda. Astfel, toți profesorii din Finlanda trebuie să dețină o diplomă de masterat fie în educație profesori de școală primară, fie în materiile pe care le predau, în cazul profesorilor de școală secundară inferioară și superioară. Pregătirea universitară a profesorilor din învățământul primar din Finlanda, spre exemplu, durează cinci până la șase ani. Programul academic cuprinde module de pedagogie, psihologie, metode de evaluare, metode de cercetare și instruire practică. Iată deci ce importanță se acordă pregătirii cât mai bune a cadrelor didactice și cu ce rezultate. În concluzie, consider că formarea cadrelor didactice ar putea fi pista de pe care să pornească relansarea învățământului românesc. Și cred că, alături de programul pe care Institutul de Științe ale Educației îl pregătește, și masteratele didactice ar putea fi o soluție viabilă în vederea unei mai bune instruiri practice a profesorilor. De aceea, și Guvernul, și noi, cei din Parlament, avem datoria de a sprijini aceste proiecte ce vizează formarea personalului didactic, astfel încât să punem în acord teoria educației cu practica pedagogică, în vederea eficientizării învățământului. Vă mulțumesc pentru atenție. Sunt Doru-Adrian Pănescu, senator al Grupului PSD, Circumscripția electorală nr. 24 Iași. Doamna Doina-Elena Federovici: Mulțumim. Îl invit la microfon pe domnul senator Lupu Victorel, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Manoliu Dan, același Grup parlamentar al PSD. Domnul Victorel Lupu: Bună dimineața, stimați colegi! Titlul declarației politice de astăzi: Cooperarea transfrontalieră cu Republica Moldova în an centenar

14 Doamna președinte, Stimați colegi, De-a lungul timpului, România a fost un partener credibil și de nădejde pentru frații noștri de peste Prut. Rememorez acum, în an centenar, momentul 27 martie 1918, atunci când Sfatul Țării din Republica Democratică Moldovenească, condus de Ion Inculeț, a votat democratic unirea cu România. Timp de 22 de ani, până în 1940, am vorbit aceeași limbă și am fost același popor. De asemenea, în 1991, România a fost primul stat care a recunoscut independența Republicii Moldova la doar câteva ore după declarația de independență care a fost adoptată de Parlamentul Republicii Moldova. În același timp, Iașiul a avut întotdeauna un rol important, asumat de altfel, în cooperarea transfrontalieră cu Republica Moldova, iar județul nostru a reprezentat una dintre porțile de intrare spre Uniunea Europeană, după 1 ianuarie 2007, pentru cetățenii Republicii Moldova. Colaborarea pe linie administrativă între Consiliul Județean Iași și raioanele din Republica Moldova a însemnat, de multe ori, inițierea modelelor de bună practică ce s-au finalizat în proiecte și măsuri ale instituțiilor din Republica Moldova pentru dezvoltarea și modernizarea comunităților locale. Motivat de acest fapt, cu ocazia Centenarului Unirii Basarabiei cu România, președintele Consiliului Județean Iași și zece președinți de raioane din Republica Moldova au semnat acorduri de înfrățire. Principalul scop al acestor demersuri a fost dezvoltarea schimburilor culturale, economice și administrative, precum și demararea unor proiecte transfrontaliere cu aceste comunități. Tot atunci a fost semnată și o declarație simbolică de intenție de unire cu Republica Moldova. Cu numai un an înainte, alte 12 comunități din județul Iași au semnat acorduri de înfrățire cu tot atâtea localități din Raionul Hîncești, Republica Moldova. În total și subliniez acest lucru sunt peste 300 de astfel de acorduri de colaborare între autorități publice din județul Iași și Republica Moldova. Tot în anul 2018 am aniversat zece ani de la încheierea acordului de înfrățire dintre municipiul Iași și Chișinău, perioadă în care relațiile dintre cele două orașe s-au dezvoltat, fiind puse bazele unor colaborări culturale, educaționale și universitare. Cel mai important pas l-a făcut însă Consiliul Județean Iași. În acest an au fost depuse 15 proiecte, în valoare totală de 27 de milioane de euro, în vederea obținerii finanțării prin Programul Operațional Comun România Republica Moldova Acestea vor fi implementate în parteneriat cu raioane din Republica Moldova. Prin aceste proiecte se are în vedere îmbunătățirea condițiilor generale de implementare a politicii de dezvoltare regională orientată către cetățean și de identificare a unor soluții comune la problemele cu care aceste comunități se confruntă. Investițiile propuse vizează reabilitarea și promovarea de obiective culturale, modernizarea infrastructurii rutiere, reabilitarea de spitale, achiziționarea de aparatură medicală performantă, dar și colaborări în domeniul cercetării. Ar putea fi refăcute, reabilitate sau modernizate Muzeul sau

15 Bojdeuca Ion Creangă, Muzeul Mihai Eminescu din Parcul Copou, Casa Memorială Constantin Negruzzi, Stăreția Mănăstirii Golia, Secția de cardiologie din cadrul Spitalului de Copii Sfânta Maria, Secția Pașcanu a Spitalului de Pneumoftiziologie, 13 kilometri de drumuri județene între localități situate în apropiere de granița cu Republica Moldova, dezvoltarea unui sistem fotovoltaic de înaltă eficiență pentru generarea energiei electrice. De partea cealaltă a Prutului, Consiliul Raional Fălești va reabilita Strada Ștefan cel Mare din orașul Fălești, Raionul Strășeni va reabilita mai multe obiective de patrimoniu care fac parte dintr-un circuit turistic din zona Podișului Central Moldovenesc, Consiliul Raional Ungheni va reabilita muzeul din comuna Sculeni, Consiliul Raional Strășeni va reabilita și dota secția de pediatrie din cadrul Spitalului Raional, iar Raionul Sîngerei va moderniza drumul național Coșcodeni Drujba. Totodată, câteva proiecte vizează îmbunătățirea calității și capabilității acțiunilor comune de urgență și comunicații în zona transfrontalieră. În acest moment, proiectele se află în faza de evaluare. Speranța acestor comunități stă și în aceste proiecte de modernizare, pentru că asemenea acțiuni vor contribui la creșterea nivelului de trai al locuitorilor și la dezvoltarea economică a acestor zone. Totodată, proiectele vor promova și o interacțiune eficientă între comunitățile din zonele aflate în vecinătate, la granița dintre cele două țări, de o parte și de alta a Prutului. Vă mulțumesc pentru atenție. Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 Iași Doamna Doina-Elena Federovici: Mulțumim, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Manoliu Dan, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Iordache Virginel, Grupul parlamentar al PSD. Domnul Dan Manoliu: Mulțumesc, doamna președintă. Declarația mea politică de astăzi poartă titlul Capitalul privat românesc o șansă pentru o economie sănătoasă, sustenabilă. Doamnelor și domnilor senatori, În declarația politică de astăzi voi aborda un subiect sensibil, dar important al economiei românești, și anume capitalul românesc privat necesitatea protejării lui și importanța sa în stabilitatea și independența României. Antreprenorii și managerii atrag atenția că mediul de afaceri românesc tinde să piardă în fața multinaționalelor din cauza lipsei de know-how a capitalului, dar și pentru că nu primesc, în multe cazuri, sprijinul statului

16 Capitalul străin este așteptat și poate oferi multe învățăminte, prin promovarea unei culturi business antreprenoriale și manageriale, pe care, din păcate, noi nu am avut-o. Prin programul de guvernare, PSD-ul s-a angajat să elaboreze un set de măsuri legislative care să susțină, să protejeze și să promoveze capitalul autohton în fața multinaționalelor, care vin cu un bagaj de business mult mai consistent. Crearea în Guvernul României a unui minister al IMM-urilor și comerțului, cu un portofoliu de proiecte menite să încurajeze retehnologizarea și reforma firmelor autohtone, facilitățile oferite pentru participarea la târgurile internaționale, promovarea și încurajarea achiziționării de produse românești, o serie de facilități fiscale acordate, Legea prevenției sunt doar o mică parte din măsurile luate în favoarea capitalului privat românesc. Conform statisticilor, profitul firmelor românești este mai mare decât cel al firmelor străine. Una din principalele cauze ar fi transferarea profitului de către multinaționale, prin preț și servicii de consultanță supradimensionate, către companiile-mamă din străinătate. Cu toate acestea, investitorii străini beneficiază de o serie de facilități, ca de exemplu terenuri industriale ieftine, cu utilități asigurate, sub prețul pieței, subvenționate până nu demult, acces la finanțări externe extrem de avantajoase în țările de origine, lucru care face ca omul de afaceri autohton să nu aibă nicio șansă. Trebuie să existe o abordare unitară față de dezvoltarea sectorului industrial, în care să se investească într-un sistem educațional puternic, care să ne asigure forță de muncă profesionalizată, plus o abordare echitabilă față de toată lumea. Se cunoaște că în acest moment România se confruntă cu o lipsă acută de forță de muncă profesională. Se caută soluții pentru a aduce românii din străinătate, creșterea competitivității și a calității personalului școlarizat. Devine primordială implementarea în România a învățământului dual. Scăderea natalității, ieșirea la pensie în următorii ani a unei generații de angajați și mai ales exodul forței de muncă spre Occident acutizează criza forței de muncă în România. Prin noua lege a salarizării și viitoarea lege a pensiilor, Guvernul face un pas înainte în rezolvarea problemei. Astfel, mulți antreprenori au trecut la recrutarea de tineri încă de pe băncile facultății, oferind programe de training plătite. De asemenea, firmele care au nevoie de muncitori calificați au ales să-și dezvolte propriile școli de meserii sau calificarea la locul de muncă. Un alt trend este focusarea tot mai puternică către angajatorii flexibili, independenți, beneficiile fiind multiple. Statul român trebuie să investească resurse mai mari în reorientarea sistemului educațional către necesitățile economiei, reînființarea școlilor de meserii în toate domeniile, astfel încât recrutarea forței de muncă să nu devină un chin. Trebuie recunoscut faptul că protocolul din 2012 dintre Ministerul de Interne, Ministerul Public, SRI, Ministerul de Finanțe și Ministerul Justiției a dus la falimentul a mii de firme mici și mijlocii, la protejarea anumitor firme, lucru resimțit în rata scăzută de colectare a taxelor, pentru că

17 firmele rămase nu plăteau oricum taxe. S-a compromis nu doar capitalul românesc, dar însăși economia românească, România ajungând în acest moment să consume mai mult decât produce. De aici trebuie plecat pentru a încuraja dezvoltarea capitalului privat românesc, de la încredere și respect față de oamenii de afaceri români, și nu punerea în spatele lor a întreținerii unui sistem în care toate discuțiile bat monedă spre atragerea de investiții străine. Antreprenoriatul românesc trebuie analizat din punct de vedere al funcției de patrimoniu național pe care o are capitalul autohton și garanția de suveranitate pe care o reprezintă. Trebuie să susținem clasa antreprenorială și capitalul românesc. România rămâne fără viitor fără firme autohtone. Acest lucru a fost înțeles de partidul venit la guvernare în urma alegerilor din 2016, un capitol important din programul său fiind legat tocmai de încurajarea antreprenoriatului autohton. De aceea, consider că este mult mai eficient să se găsească căi de înțelegere între instituțiile statului și firmele românești, astfel încât România să devină stabilă și independentă economic. Mulțumesc. Senator Dan Manoliu, Neamț Doamna Doina-Elena Federovici: Mulțumim, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Iordache Virginel, Grupul parlamentar al PSD. Domnul Virginel Iordache: Doamna președinte, Stimați colegi, În declarația politică de astăzi mi-am propus să abordez consecințele Unirii Bucovinei cu Țara. Supun atenției dumneavoastră câteva aspecte legate de zestrea adusă de Bucovina țării când a decis unirea cu aceasta. Pentru că Bucovina nu s-a întors cu mâna goală acasă, ci a adus cu ea o mulțime de daruri, care nu au făcut decât să întregească tezaurul spiritual și social al României Mari. Acest lucru se datorează faptului că timp de 144 de ani, cât s-a aflat sub stăpânire habsburgică, pe teritoriul Bucovinei au avut loc profunde modificări social-economice, etno-demografice, politice și, nu în ultimul rând, culturale. În cele ce urmează, doresc să vă prezint aceste modificări și să arătăm totodată consecințele Unirii Bucovinei cu Țara. În primul rând, se cuvine să discutăm despre teritoriul de km 2 care s-a întors, după aproape un secol și jumătate, acolo unde-i era locul, în cuprinsul vechiului principat al Moldovei, care devenise între timp parte integrantă a Regatului României. Un teritoriu binecuvântat cu multe bogății, cu oameni harnici, iubitori de glie și neam, ce și-au păstrat identitatea românească în ciuda presiunilor exercitate de administrația habsburgică, administrație care a dus o politică de colonizare asiduă, reușind ca, în decursul câtorva zeci de ani, să transforme populația românească din majoritară în minoritară

18 Trebuie să menționăm aici că interesul Imperiului Austro-Ungar pentru teritoriul Bucovinei a cunoscut două aspecte: unul economic, datorat faptului că birocrația vieneză a estimat că Bucovina poate aduce Curții de la Viena un venit de 21 de milioane de florini pe an, și unul strategic, datorită poziției sale geografice, prin care se putea realiza mai ușor legătura cu Transilvania. Indiferent de motivele avute, ruperea Bucovinei din trupul Moldovei a fost un act nedrept, recunoscut de însuși împăratul Franz Joseph, aproape 100 de ani mai târziu, când a afirmat răspicat următoarele: Ca parte din Dacia Veche, țara aceasta, Bucovina, se numără sub stăpânirea domnilor Moldovei. Iată că anul 1918 a reparat această nedreptate, iar România Mare a reușit să cuprindă în întregul său, așa cum spuneam, peste km 2 de pământ strămoșesc, încărcat de simțire și istorie românească. În al doilea rând, se cuvine să ne oprim puțin asupra transformărilor demografice suferite de Bucovina în perioada cât a fost ruptă de Moldova. Sub acest aspect, remarcăm că, la momentul ocupării sale de habsburgi, pe acest teritoriu trăiau aproximativ de locuitori. Nu este știut cu exactitate procentul de români și de alte etnii, deoarece abia din anul 1880 recensămintele din Austro-Ungaria conțin informații despre limba vorbită. Dar, după unele estimări, pentru anul 1776 se dau următoarele cifre: 85,33% din totalul populației era reprezentată de români, 10,66% de slavi și 4% de alte nații. Cert este că, în urma politicii de colonizare a Curții de la Viena, în Bucovina s-au stabilit ruteni, germani, maghiari, polonezi, lipoveni, armeni, evrei și români ardeleni, fapt ce a dus la modificări demografice majore. Astfel, în 1910, când administrația austro-ungară a făcut ultimul recensământ înainte de unirea Bucovinei cu Țara, populația crescuse la aproximativ de locuitori, din care 38,4% erau ucraineni, 34,4% erau români, 21,2% vorbitori de limbă germană, 4,5% erau polonezi, 1,3% maghiari, iar 0,2% din populație era reprezentată de alte etnii. La momentul Unirii, populația Bucovinei reprezenta aproximativ 4% din totalul populației României Mari, cifră care la o primă vedere nu pare spectaculoasă, dar, dacă o raportăm la teritoriul acoperit, vom remarca că aici găsim cea mai mare densitate umană de pe cuprinsul țării și cea mai mare diversificare etnică. În al treilea rând, trebuie să menționăm că pe perioada stăpânirii austro-ungare au avut loc și modificări majore în structura confesională a populației. Imediat după anexare au sosit în Bucovina diferiți funcționari militari și civili, meșteșugari, comercianți, care în marea lor majoritate erau de religie catolică. Procesele migraționiste însemnate și politica de colonizare au atras în Bucovina mii de țărani de etnii diferite, care nu erau de confesiune ortodoxă. Toate aceste procese au contribuit la diminuarea treptată a ponderii populației ortodoxe din Bucovina și, dacă la începutul secolului al XIX-lea ortodocșii reprezentau aproximativ 95% din totalul populației, iată că în anul 1918 avem deja altă structură confesională. În acest context, religia ortodoxă a ajuns să fie practicată de aproximativ 68% din totalul populației, fiind urmată de religia mozaică 13%, de religia romano-catolică 12%, greco-catolică 3,5%, luterană 2,5% și 1% alte religii

19 Prin unirea cu Țara, Bucovina a adus cu sine inclusiv această varietate confesională, deosebit de complexă și încărcată spiritual, oferind României Mari un exemplu de toleranță religioasă și un model de conviețuire în care pe primul loc a fost pus mereu omul și apoi religia. În al patrulea rând, trebuie subliniat rolul major pe care educația l-a avut în dezvoltarea Bucovinei, aici găsindu-se în anul 1918 cea mai mare populație română știutoare de carte din toate provinciile românești care s-au unit cu Țara. Trebuie să recunoaștem cu onestitate că acest lucru se datorează în mod explicit administrației austro-ungare, care, prin reforma învățământului de la 1869, a acordat copiilor de diferite etnii dreptul de a studia în limba maternă. Astfel, în Bucovina au existat școli primare mixte, cu trei și chiar patru limbi de predare, ceea ce era un caz unic pentru întreg Imperiul Habsburgic. Atât școlile de stat, cât și cele particulare erau accesibile pentru toți copiii, indiferent de originea etnică, confesională sau socială. De exemplu, în anul școlar , în Bucovina funcționau 564 de școli primare oficiale, din care 219 ucrainene, 190 românești, 97 germane, 15 polone, 4 maghiare și 39 mixte. Funcționau, de asemenea, 13 gimnazii pentru băieți, dintre care 4 germane, 4 germano-române, două germano-ucrainene. De asemenea, în Bucovina mai existau două școli reale, o școală de meserii, câteva licee de stat sau particulare de fete, două instituții pentru pregătirea învățătorilor și învățătoarelor. Bucovina aparținea, după Moravia și Viena, la provinciile cu cea mai densă rețea de gimnazii din Austria. Tot aici, la 4 octombrie 1875, a fost inaugurată la Cernăuți Universitatea numită oficial Alma Mater Francisco-Josephina. Viața studențească de la Universitatea din Cernăuți a avut un specific unic în felul său, fiindcă studenții români, germani, poloni, ucraineni și evrei s-au constituit și au activat în societăți academice pe criterii etnice. Societățile culturale au reprezentat o formă specifică de manifestare a conștiinței sociale, de afirmare a idealului național prin intermediul culturii, ele îndeplinind și un important rol social-politic, contribuind la subminarea regimului monarhiei dualiste. Prin atenția acordată dezvoltării învățământului românesc, cunoașterii limbii, literaturii și istoriei naționale, societățile culturale românești au urmărit educația tineretului în spiritul idealurilor naționale, pregătind astfel o generație care va juca un rol important în realizarea unității politice a românilor. De aceea, anul 1918 găsește Bucovina cu oameni politici bine pregătiți, capabili să ducă la capăt cu bine laboriosul proces de unire cu Țara. Ba, mai mult, oamenilor politici li se alătură oamenii de cultură și împreună au găsit cele mai optime soluții pentru care locuitorii acestui teritoriu să simtă Unirea ca pe împlinirea celui mai înalt ideal al generației lor. Un ultim aspect la care voi face referire în această declarație se referă la dezvoltarea Bucovinei din punct de vedere economic sub administrația austriacă. Remarcăm aici orientarea ei spre forme economice central-europene, datorată în mod special coloniștilor germani și evrei. Aceștia au fost cu precădere agricultori, meșteșugari, muncitori și comercianți. Datorită muncii lor asidue, Bucovina a

20 cunoscut o importantă dezvoltare economică, atingând aproape standardele de bunăstare și de nivel de trai central-europene. În pofida eforturilor de industrializare a provinciei făcute de către administrația habsburgică, nu a putut fi modificat caracterul predominant agrar al acestei zone. Producția agricolă din Bucovina a putut asigura, în schimb, dezvoltarea unei industrii alimentare însemnate, provincia fiind un adevărat depozit de brânzeturi și carne pentru întregul imperiu. Important este că Unirea i-a găsit pe toți acești oameni împreună, contribuind masiv prin munca lor la economia României Mari, locul unde toate etniile, indiferent de naționalitate, s-au simțit tot timpul ca acasă. În încheiere, aș dori să subliniez că Bucovina a reprezentat pentru România Mare, și nu numai pentru ea, un strălucit exemplu de colaborare interetnică, un model de conviețuire pașnică și toleranță confesională. Dacă doriți, putem asemăna Bucovina cu Uniunea Europeană, dar o Uniune Europeană care chiar a funcționat, în care nu existau popoare de mâna a doua, nici națiuni privilegiate, ci doar niște oameni care acceptau diversitatea ca pe ceva firesc. Culmea e că în Bucovina diferențele sunt cele care ne-au unit, ne-au apropiat pe unii de alții și nu au creat conflicte. Iar asta se întâmplă de secole, și nu de acum. Prin alipirea Bucovinei, România a câștigat din punct de vedere geografic un teritoriu destul de mare, din punct de vedere demografic a câștigat de peste zece ori mai mulți oameni decât în momentul ocupării, confesional a câștigat un mozaic de religii, iar din punct de vedere educațional a câștigat un sistem bine pus la punct și din punct de vedere economic a câștigat o economie prosperă. Dar nu acestea sunt cele mai mari victorii ale Unirii Bucovinei cu Țara. Cea mai mare victorie o reprezintă bucuria strămoșilor noștri, care în seara zilei de 28 noiembrie 1918 au putut să le spună celor dragi că în sfârșit, după 144 de ani, se odihnesc și ei Acasă! Senator Virginel Iordache Doamna Doina-Elena Federovici: Mulțumim, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Mihail Radu-Mihai, Grupul parlamentar al USR. Se pregătește domnul senator Ganea Ion, Grupul parlamentar al PSD. Domnul Radu-Mihai Mihail: Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori, Ieri a fost Ziua Internațională a Drepturilor Copilului. Statisticile oficiale în România produc cifre diverse, dar este foarte clar că în țară avem undeva între și de copii ai căror părinți sunt plecați în afara țării. Aceștia sunt copii privați de căldura prezenței mamei sau a tatălui lor sau uneori a ambilor părinți, privațiune care poate aduce prejudicii grave dezvoltării lor