Proiect LIFE08 NAT/RO/ Conservarea acvilei ţipătoare mici în România Acvila țipătoare mică o specie vulnerabilă Acvila ţipătoare mică este o pas

Transcriere

1

2 Acvila țipătoare mică o specie vulnerabilă Acvila ţipătoare mică este o pasăre răpitoare a cărei zonă de cuibărire este restrânsă în principal în partea centrală, estică şi de sud-est a Europei. Specia este considerată a fi în declin pe suprafaţa întregii arii de răspândire, populația fiind estimată la de perechi la nivel global. România oferă speciei una dintre cele mai importante zone de cuibărit. Ca rezultat al celor mai recente studii, populaţia de acvilă ţipătoare mică din România este estimată între de perechi, reprezentând aproximativ 22% din populaţia speciei la nivelul Uniunii Europene şi 10% din întreaga populaţie la nivel global. Cele mai multe perechi cuibăritoare de acvilă ţipătoare mică se găsesc în Transilvania (Regiunea 7 Centru), în vestul României şi pe pantele estice ale Carpaţilor. O populaţie mică există, de asemenea, în estul, sud-estul şi sudul României. Scurtă descriere a speciei Acvila țipătoare mică preferă pentru cuibărit pădurile mature de foioase, în general de stejar, din zonele de deal, șes și cele de luncă. Unele perechi urcă și în zona de munte unde cuibăresc în păduri de fag și de molid. Specia alege pentru cuibărit păduri în vecinătatea cărora există pășuni, câmpii umede și zone agricole, suficient de mari pentru procurarea hranei. Consumă cu precădere rozătoare (șoareci de câmp). Ocazional prinde și amfibieni (broaște) și reptile (șopârle, șerpi) sau chiar insecte (greieri, cosași). Acvila ţipătoare mică este o specie migratoare de distanţă lungă. La noi este oaspete de vară, sosind de regulă la mijlocul lunii aprilie (rareori, unele exemplare chiar la sfârșitul lunii martie) și migrează spre cartierele de iernare în septembrie. Iernează în Africa de Est, la sud de Sahara, dar o parte din păsări ajung și în Africa de Sud. Amenințări la adresa speciei Declinul populaţiei de acvilă țipătoare mică la nivel global este determinat în principal de degradarea habitatului de cuibărit. Presiunea exercitată asupra habitatului de cuibărit este generată de modul de planificare și utilizare a resurselor de masă lemnoasă, prin exploatarea nerațională a pădurilor cu vârste înaintate. Impactul nerespectării prevederilor amenajamentelor silvice, abordarea existenței pădurilor doar din perspectivă economică, conduc în anumite zone la dispariția pădurilor mature propice pentru cuibăritul speciei. Activităţile umane desfăşurate în apropierea cuiburilor constituie unul dintre cei mai importanţi factori cu efect negativ asupra acestei specii. Deranjul este produs în principal de lucrările silvice. Alte tipuri de deranj sunt cele provocate de construcțiile temporare sau permanente realizate la marginea pădurii (stâne, case de vacanțe, păstrăvării, pensiuni etc.) și în unele cazuri dezvoltarea de infrastructură pentru amenajări hidroelectrice. Apariţia acestora în apropierea zonelor de cuibărit conduc în cele mai multe cazuri la încetarea cuibăritului și abandonul teritoriului de cuibărire. Alți factori perturbatori sunt turismul off-road motorizat și pășunatul ilegal în pădure. În habitatul de hrănire cele mai importante amenintări sunt modificarea sistemului actual de folosintă a terenurilor agricole prin: schimbarea structurii mozaicate a terenurilor arabile în favoarea monoculturilor, extinderea culturilor agricole neprielnice 1 2

3 (ex. porumb, rapită), abandonarea culturilor favorabile acvilelor (ovăz, orz, grâu) si aparitia pârloagelor cu plante invazive. Coliziunea cu liniile electrice reprezintă o altă cauză importantă a mortalităţii, atât în perioada de cuibărit, cât şi în cea de iernare. Otrăvirea, distrugerea cuiburilor, colectarea ouălor sau coliziunea cu palele turbinelor eoliene sunt de asemenea pericole reale la adresa speciei. Numeroasele ameninţări la adresa acestei specii prioritare conform Directivei Păsări şi dimensiunea redusă a populaţiei globale a determinat necesitatea unui proiect pentru conservarea acvilei țipătoare mici în România (unde cuibărește 10% din populația globală a speciei). Scurtă descriere a proiectului Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu alături de partenerii săi Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii Grupul Milvus şi Societatea Ornitologică Română, au implementat de-a lungul a patru ani, în perioada ian dec. 2013, proiectul Conservarea acvilei ţipătoare mici în România finanţat prin componenta Natură şi Biodiversitate a programului LIFE+ al Comisiei Europene. Principalul obiectiv al proiectului a fost crearea condiţiilor optime pentru asigurarea stării favorabile de conservare pentru un procent semnificativ (22%) din populaţia de acvila ţipătoare mică la nivelul Uniunii Europene. Proiectul a avut ca zone țintă 12 situri Natura 2000 pentru protecție specială avifaunistică din România, răspândite pe întreg teritoriul țării: de la siturile cheie ale proiectului din centrul țării (ROSPA Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului, ROSPA Podişul Hârtibaciului, ROSPA Piemontul Făgăraşului), unde s-au desfășurat cele mai importante activități de conservare, la ariile de protecție specială avifaunistică de la poalele vestice ale Carpaților Orientali (ROSPA Dealurile Homoroadelor, ROSPA Depresiunea si Munţii Giurgeului, ROSPA Depresiunea şi Munţii Ciucului, ROSPA Munţii Bodoc Baraolt) și trecând munții către Moldova în ROSPA Vânători Neamţ. De la est la vest proiectul a vizat situri Natura 2000 precum ROSPA0091- Pădurea Babadag (în județul Tulcea), ROSPA Munţii Almajului Locvei (între județele Mehedinți și Caraș-Severin), ROSPA Defileul Mureşului Inferior - Dealurile Lipovei și ROSPA Lunca Mureşului Inferior (din județului Arad). Activităţile proiectului Principalele activităţi în cadrul proiectului Conservarea acvilei ţipătoare mici în România au constat în: Activități de studiu &monitorizare Culegerea datelor despre specie în teren (observații directe, studiul populațiilor de pradă, cartarea teritoriilor de hrănire, colectarea și analizarea mostrelor de hrană) și elaborarea unui raport preliminar despre cerințele speciei Monitorizarea acvilelor cu ajutorul transmițătoarelor satelitare și analiza datelor satelitare pentru identificarea rutelor de migrație și siturilor pre-migratie Elaborarea Ghidului pentru managementul corespunzător al habitatului acvilei țipătoare miciîn România și Planul național de 3 4

4 acțiune pentru specie Elaborarea unei propuneri de agromediu favorabilă conservării speciei Formarea unei Rețele de Conservare a Acvilei Țipătoare Mici în România Monitorizarea populației în 3 situri cheie Activități de conservare directă Limitarea deranjului prin activități silvice, inclusiv amplasarea de perimetre de protecție în jurul cuiburilor Stabilizarea cuiburilor afectate şi aşezarea de platforme artificiale pentru cuiburi în zone sigure Restricționarea accesului în zona cuiburilor în perioada de cuibărit Izolarea liniilor de înaltă tensiune în zonele cheie pentru evitarea electrocutării păsărilor, 5 Rezultatele proiectului Cele mai importante rezultate ale proiectului au fost: Identificarea a 819 cuiburi de răpitoare din care 72 de acvilă țipătoare mică în cele 3 situri cheie ale proiectului Montarea a 18 transmițătoare satelitare pe adulți și juvenili de acvilă pentru obținerea de date despre specie Realizarea Planului naţional de acţiune pentru specie și a Ghidului pentru managementul corespunzător al habitatului acvilei țipătoare miciîn România Actualizarea Planului Internaţional de Acţiune pentru Specie (amenințări și acțiuni) în cooperare cu proiectul LIFE pentru conservarea acvilei țipătoare mici din Slovacia Stabilizarea a 83 de cuiburi şi amenajarea a 100 de platforme artificiale de cuibărit 82 de cuiburi protejate prin amenajarea unor perimetre de protecție în cele 3 situri cheie (inclusiv pentru cuiburi artificiale montate ocupate) 23 de cuiburi protejate prin amenajarea unor bariere de limitare a accesului în cele 3 situri cheie ale proiectului 26 de teritorii de cuibărit protejate prin 100 Realizarea unor lucrări demonstrative pentru un management al păşunilor adecvat speciei Activități de informare & conștientizare Intâlniri de informare a factorilor interesaţi din siturile incluse în proiect Amplasarea de panouri informative în siturile incluse în proiect Realizarea și difuzarea unui film documentar și a unui spot TV despre specie internaționale pentru actualizarea Planului European de Acțiune pentru Specie. Activităţi educative în şcoli, etc. Organizarea unei conferințe 6

5 de avertizoare montate pe traseele turistice 1500 de stâlpi de medie tensiune izolaţi și reducerea cu 90% a mortalității prin electrocutare pe tronsoanele izolate Peste 1000 de proprietari de teren conştientizaţi cu privire la activităţile de management al păşunilor favorabile speciei 350 de factori de interes din cele 12 situri incluse în proiect informați prin 50 de intâlniri (autorități silvice autorități locale, ONGuri, administratori & custozi). Ateliere de conștientizare a importanței speciei cu peste 390 de persoane din asociaţii de vânătoare în toate cele 12 situri principale ale proiectului Realizarea unui film documentar despre specie difuzat la TVR1 și distribuția a 500 de DVD-uri cu acest film în școli, universități, ONGuri etc. Peste 200 de apariții în mass-media locală și națională (presa scrisă, radio, TV) și un spot TV difuzat de 10 posturi de televiziune 54 de panouri informative amplasate în cele 12 arii speciale de protecţie avifaunistică incluse în proiect Sesiuni educative cu peste 2000 de elevi din 50 de școli din cele 3 situri cheie despre necesitățile ecologice ale speciei, serial educativ de benzi desenate despre acvilă postat pe site-ul proiectului www. pomarina.ro Producerea şi distribuţia de materiale informative către factorii interesați (2000 de afișe, 900 tricouri, 2000 insigne, 4000 stickere, 2000 calendare, 700 mape, 500 pixuri) Realizarea a două expoziții itinerante prezentate în primăriile și școlile din cele trei situri cheie ale proiectului Culegerea datelor în teren În cei patru ani de proiect echipele celor trei parteneri au făcut muncă de teren în cele trei situri cheie ale proiectului pentru culegerea datelor legate de specie. Activitatea de identificare a cuiburilor de acvilă s-a desfășurat anual din toamnă până în primăvară, în afara perioadei de cuibărit. Când se întorceau păsările primăvara, echipa proiectului revenea pentru a afla câte dintre aceste cuiburi au fost ocupate de acvile și câte de alte specii de păsări răpitoare, cum ar fi șorecarii comuni (Buteo buteo), ulii porumbari (Accipiter gentilis) sau viesparii (Pernis apivorus). Pentru că păsările au tendința de a schimba cuiburile de la an la an sau de a începe construirea unui nou cuib primăvara devreme, această sarcină a trebuit să fie efectuată anual. Din 2010, echipa proiectului a găsit peste 800 de cuiburi de păsări răpitoare în cele trei situri, dintre care pentru 72 avem confirmarea că au fost ocupate de acvile țipătoare mici. Ca număr de perechi, au fost identificate între perechi de acvilă țipătoare mică în ASPA Podișul Hârtibaciului, între 50 și 60 de perechi în ASPA Piemontul Făgăraș iar în ASPA Dealurile Târnavelor- Valea Nirajului tot între 50 și 60 de perechi. 7 8

6 În cazul în care cuiburile nu au putut fi localizate în acest mod, s-a utilizat o metodă alternativă, de observare directă a perechilor de acvilă, de multe ori timp de cinci sau șase ore pe zi, atunci când vânează sau adună materialele pentru cuib. Prin identificarea locului din care părăsesc sau prin care intră în pădure, au putut fi identificate noi cuiburi. Montarea transmițătoarelor satelitare În decursul celor patru ani ai proiectului LIFE au fost montate 18 transmițătoare satelitare pe acvile, adulți și juvenili, capturate în cele trei situri Natura 2000 cheie ale proiectului din centrul Transilvaniei. Aceste aparate speciale, dotate cu mici celule solare și tehnologie de ultimă generație, au furnizat specialiștilor date importante despre ruta de migrație și locul de iernare a acvilelor din Africa, dar și despre folosirea teritoriului de cuibărit și a locurilor de hrănire din țara noastră (harta migrației acvilelor poate fi urmărită pe site-ul proiectului Toate aceste informații au fost extrem de importante pentru specialiștii din cadrul proiectului în elaborarea măsurilor de conservare dedicate acvilei țipătoare mici. Activități practice de conservare Zone tampon în jurul cuiburilor Pentru protejarea cuiburilor de acvilă identificate s-au delimitat în cadrul proiectului 72 zone tampon, cu un diametru de 300 metri în jurul cuiburilor. Marcarea zonelor tampon, s-a realizat cu ajutorul unor plăcuțe cu semne specifice aplicate pe copaci. Perimetrele de protecție în jurul cuiburilor au devenit măsurile principale de conservare adoptate prin Planul Național de Acțiune pentru ca pe viitor în vecinătatea cuiburilor de Aquila pomarina identificate lucrările silvice să fie restricționate. Echipa proiectului și autoritățile silvice centrale au agreat o soluție pentru plata unor subvenții către proprietarii de pădure pentru pierderile suferite ca urmare a neexploatării arborilor din perimetrele de protecție. Stabilizarea cuiburilor naturale și montarea cuiburilor artificiale Condițiile meteorologice aspre care deteriorează cuiburile peste iarnă, pe de o parte, dar și tăierea arborilor în care sunt construite cuiburi, au făcut necesară activitatea de stabilizare a cuiburilor naturale și montarea de cuiburi artificiale. Cuiburile artificiale sunt realizate din metal și camuflate cu crengi. În cei patru ani de proiect, echipa proiectului a construit și amplasat 100 de platforme de cuibărit noi, în locații din cele trei situri principale ale proiectului. Alternativ, acolo unde a fost necesar, s-au reparat și stabilizat cuiburi, folosind același material vegetal ca cel găsit într-un cuib natural. Restricționarea accesului în zona cuiburilor prin bariere și avertizoare În baza studiilor de teren realizate în cadrul proiectului și în colaborare cu gestionarii de fond silvic din cele trei situri cheie, au fost identificate drumuri forestiere care era necesar să fie închise publicului și activităților în zonă în timpul sezonului de cuibărit. Astfel au fost amplasate 20 de bariere pe drumurile forestiere din zonele unde au fost identificate cuiburi de acvilă și 100 de plăcute de avertizare pe trasee turistice. Izolarea stâlpilor de medie tensiune Pentru reducerea mortalității produsă de coliziunea cu liniile de medie tensiune, în 9 10

7 perioada au fost verificați peste 4835 stâlpi electrici în cele trei situri cheie, iar dintre aceștia au fost izolați ulterior 1500 de stâlpi periculoși pentru păsări. În 2013 eficiența izolării stâlpilor a fost monitorizată de echipe formate din membrii proiectului alături de voluntari. Rezultatele au fost îmbucurătoare confirmând o eficacitate de peste 90% a izolării. Activitatea de izolare a stâlpilor de medie tensiune a avut caracter de pionierat în centrul Transilvaniei. Cu excepţia unui proiect pilot al Asociaţiei Grupul Milvus, prin care s-au izolat câţiva stâlpi de medie tensiune în zona Dumbrăvioara, acţiuni de asemenea amploare nu au mai fost întreprinse în această zonă. Managementul demonstrativ al pajiștilor Sesiunileteoretice și demonstrațiile practice cu privire la gestionarea eficientă a pajiștilor pentru asigurarea unui habitat de hrănire propice speciei s-au desfășurat în locații pilot din cele trei situri Natura 2000 cheie ale proiectulu. În cele trei județe (Mureș, Sibiu, Brașov) unde au fost amplasate aceste loturi au fost organizate 16 întâlniri teoretice și sesiuni practice cu factorii interesați din sectorul agricol. În urma evaluării sistemului existent de subvenții acordate fermierilor a fost elaborată în cadrul proiectului o propunere pentru o nouă măsură de agromediu dedicată conservării acvilei țipătoare mici. În acest scop a fost stabilit un grup de lucru în cadrul Ministerului Agriculturii, din care au făcut parte alături de specialiștii din cadrul acestei instituții și cei ai proiectului LIFE sau cei ai unor organizații cu experiență în acest domeniu, cum ar fi Fundația ADEPT sau Rețeaua Națională pentru Dezvoltare Rurală. Ghidul pentru managementul corespunzător al habitatului acvilei țipătoare mici în România Ghidul de management și Planul de acțiune au fost realizate prin consultări publice cu peste 2000 de persoane și se adresează în primul rând celor care gestionează Ariile de Protecţie Specială Avifaunistică (APSA) din cadrul reţelei Natura 2000, în care este prezentă acvila ţipătoare mică, în special cele 12 APSA din România în care această specie are cele mai semnificative populații. Rolul ghidului este de a oferi celor responsabili de pregătirea planurilor de management pentru respectivele APSA un set de măsuri de conservare vitale pentru menţinerea populaţiei de acvilă ţipătoare mică. Planul național de acțiune pentru specie Acest document reprezintă primul plan elaborat pentru acvila țipătoare mică în România și are scopul de a stabili acțiuni menite să asigure un statut favorabil de conservare pentru specie, pornind de la amenințările şi factorii limitativi identificați care afectează populaţia de acvilă ţipătoare mică din România. Asumarea acestor acțiuni la nivel național se face prin adoptarea planului prin Ordin de Ministru. Acțiunile viitoare de conservare a speciei, atât în interiorul cât și în afara ariilor protejate vor putea avea ca fundament acest document. Conștientizarea publicului În cadrul activităților de conștientizare a publicului au avut loc peste 50 de prezentări ale proiectului prin care au fost informați aproximativ 350 de factori interesați din cele 12 APSA-uri incluse în proiect. Pentru informarea și conștientizarea vânătorilor cu 11 12

8 privire la necesitățile ecologice ale speciei au fost organizate 25 de ateliere de lucru, la care au participat 391 de angajați ai gestionarilor de fonduri de vânătoare. 54 de panouri informative au fost montate în diferite locații cheie din cele 12 situri Natura 2000 ale proiectului. În 2013 proiectul LIFE și-a propus să aducă necesitățile păsărilor răpitoare mai aproape de populația din siturile Natura 2000, unde acvila țipătoare mică cuibărește, prin intermediul unei caravane expoziționale, prezentă în 24 de primării din siturile cheie Podișul Hârtibaciului, Piemontul Făgărași și Dealurile Târnavelor Valea Nirajului. Expoziția prezintă în imagini necesitățile de cuibărit și hrană ale acvilei și felul în care activitățile din silvicultură și agricultură pot fi derulate, în așa fel încât să favorizeze prezența speciei. Cele peste 15 ore de filmare a diferitelor aspecte din viața acvilelor țipătoare mici s-au concretizat în filmul documentar dedicat conservării acvilei ţipătoare mici în România, difuzat pe TVR1 în Spotul TV prin care atragem atenția asupra pericolelor la care este supusă acvila țipătoare mică a fost finalizat în 2011 și a fost difuzat pe 5 posturi TV locale din toată țara și pe un post național (TVR Cultural). Cu peste 200 materiale de presă, știri și reportaje difuzate pe canalele TV naționale și locale, articole în reviste de specialitate, în presa scrisă națională, presa scrisă locală și în medii on-line, proiectul a primit o atenție deosebită din partea publicului larg. Site-ul proiectului a avut peste de accesări numai în ultimii doi ani de proiect. Sesiuni educative în școli Peste 2000 de elevi din 50 de unități de învățământ din cele trei situri cheie ale proiectului au participat la sesiunile educative organizate de echipa proiectului LIFE. Ei au aflat astfel despre caracteristicile speciei, măsurile generale de conservare, importanţa păsărilor răpitoare în ecosistem, obiectivele şi activităţile proiectului. Activitatea s-a desfăşurat atât sub forma sesiunilor la clasă, cât şi prin ieșiri în teren, ocazie cu care copii s-au familiarizat în mod direct cu caracteristicile acvilei țipătoare mici. Pentru a-i atrage pe elevi în lumea acvilelor țipătoare mici, am creat un serial de benzi desenate, postat pe site-ul proiectului, prin care am ilustrat viața acestor păsări într-o manieră mai accesibilă copiilor. Ulterior am pregătit și o expoziție în care elevii din 14 școli din siturile Natura 2000 din centrul țării i-au putut cunoaște pe Piciul și Generalul, personajele principale ale serialului destinat acvilei țipătoare mici. Continuitate După încheierea proiectului, continuitatea activităților va fi asigurată de către Rețeaua de Conservare a Acvilei Țipătoare Mici în România care va implementa în anii următori activități de identificare de cuiburi, marcare de perimetre de protecție în jurul cuiburilor, respectiv de monitorizare. Rețeaua este formată din 35 de voluntari instruiți în cadrul proiectului și custozi/administratori ai ASPA incluse în proiect

9 Conservarea acvilei ţipătoare mici în România finanţat prin Programul LIFE+ Natura şi Biodiversitate al Uniunii Europene Conținutul acestui material reprezintă în totalitate responsabilitatea beneficiarilor proiectului și nu poate fi interpretat ca reprezentând punctul de vedere al Uniunii Europene Echipa proiectului: APM Sibiu: Camelia Proca, Alexandru Nicoară, Mihai Proca, Tibor Sos, Mihai Câmpean, Simona Strîmbu; Milvus Group: Tamás Papp, Szilárd Daróczi, Róbert Zeitz, Zsolt Hegyeli, István Komáromi, Enikő Dabóczi; SOR: Ciprian Fântână, Attila Matis, Sebastian Bugariu, Cătălina Pantilie Colaboratori: Ferenc Kósa, Márton Kelemen, Mihai Pop, Răzvan Popa, Ion Sarbu (Meo), Ana Maria Benedek, Dan Hulea, Alida Barbu, Mirela Gavrila, Laurian Gheorghe, Marius Drugă, Paul Bădilă, Deák Attila, Judith Papp, Bogdan Gh. Trif, Maria Cecilia Dobrotă, Daniela Maria Stoica, Andrei Bălan, Nela Miaută, Magda Cace, Gheorghe Gheorghiță, Dănuț Iacob Gurzău Anamaria, Edy Schneider, Szabó Zoltán, Marius Bădilă (administrația APSA Podișul Hârtibaciului), Adrian Crețu (administrația APSA Piemontul Făgăraș), Zoltán Kovrig (administrația APSA Dealurile Târnavelor Valea Nirajului), Bedő Oliver și Mihai Iacomir (administrația APSA Dealurile Homoroadelor), Papucs András (administrația APSA Munții Bodoc Baraolt), Maria Szabó (administrația APSA Depresiunea și Munții Ciucului), Melles Előd (administrația APSA Depresiunea și Munții Giurgeului), Cătănoiu Sebastian (administrația APSA Vânători Neamț), Marian Jiplea (adminsitrația APSA Porțile de Fier), Mihai Pascu (adminsitrația APSA Defileul Mureșului Inferior Dealurile Lipovei), Paul Hac (administrația APSA Lunca Mureșului Inferior), Lavinia Gliga, Ioana Cazan, Emilian Burdușel, Niccolò Alfano, Clément Bougneux,Kinga Csiszér, Zsolt Csorvási, Katrien Delille, Aude Deslandes, Attila Dósa, Sue Fischer, Attila Fülöp, Alexandre Jeveaum, Kecskés Attila, Hana Latková, Zsófia Mezey, Edgár Papp, Marta Peris Cabré, Attila Siklódi, Szilárd Sugár, Michał Śmielak. Nu toate persoanele care au susținut implementarea proiectului pot fi amintite aici, dar le mulțumim tuturor Fotografii realizate de: Lauri Mäenpää, Pasi Parkkinen, Eugenijus Kavaliauskas, Tibor Sos, Sebastian Bugariu, Deák Attila, Alexandru Nicoară, Mihai Proca, Răzvan Popa. Date de contact: Agentia pentru Protectia Mediului Sibiu: tel ; , Asociaţia Grupul Milvus: tel./fax , Societatea Ornitologică Română: tel ,