Ianuarie Standardizarea Revista Organismului Naţional de Standardizare ISO/IEC/IEEE implementarea calității în dezvoltarea soft

Transcriere

1 Ianuarie Standardizarea Revista Organismului Naţional de Standardizare ISO/IEC/IEEE implementarea calității în dezvoltarea software

2 STANDARDIZAREA PUBLICAŢIE OFICIALĂ A ASOCIAŢIEI DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA ISSN COLEGIUL DE REDACŢIE Prof. Dr. Ing. Mircea Bejan Universitatea Tehnică Cluj Napoca Prof. Dr. Ing. Nicolae Drăgulănescu UP Bucureşti Prof. Dr. Ing. Constantin Militaru UP Bucureşti REDACŢIE Speranţa Stomff Maria Bratu Jeni Toma Andreea Tărpescu COPERTA ŞI TEHNOREDACTARE Ştefania Kraus Foto coperta Fotolia Cuprins STANDARDIZAREA ROMÂNĂ Rolul și importanța standardelor în educație...1 Scurt istoric al etaloanelor naţionale de rezistenţă şi tensiune electrică în curent continuu... 5 Lemn, sticlă, tâmplărie... 9 LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE Noutăţi legislative din luna decembrie STANDARDIZAREA EUROPEANĂ Calitatea. Instrumente ale performanței: Lean Management Noutăți de la ETSI: La mulți ani 3GPP! Interviu cu dl Dr. Edward G. Tiedemann Jr STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ Alimente naturale ASRO Editura STANDARDIZAREA Str. Mendeleev Tel: 021/ Fax: 021/ DIRECŢIA STANDARDIZARE Tel/Fax: 021/ EDITURĂ-MANAGEMENT PROIECTE Redacţie Marketing Tel: 021/ VÂNZĂRI ŞI ABONAMENTE Serviciul Marketing-Vânzări Tel: 021/ Fax: 021/ ; 021/ Toate drepturile rezervate ASRO Noutăți de la IEC: Standardizarea și protejarea planetei ISO/IEC/IEEE

3 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ Rolul și importanța standardelor în educație (partea a III-a) Prof. univ. dr. ing. Nicolae DRĂGULĂNESCU, Auditor al calităţii (EOQ/ DGQ şi TÜV), Asesor EFQM, Secretar general Fundaţia Română pentru Promovarea Calităţii, Bucureşti, Preşedinte/Membru al Comitetelor tehnice ASRO CT 56, CT 167, COCON Lector univ. dr. Remus CHINĂ, remus.china@gmail.com Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir, Membru al Comitetului tehnic ASRO CT 56 Continuare... STANDARDE STANDARDE, MODELE ȘI REFERENȚIALE UTILIZATE SAU UTILIZABILE PENTRU MANAGEMENTUL CALITĂȚII ÎN EDUCAȚIE După anul 1990, s-a acordat o tot mai mare atenţie implementării instrumentelor şi metodelor specifice Managementului calităţii, nu numai în domeniile economic şi de afaceri, ci şi în domeniul educaţiei. Momentul t 0 poate fi considerat (cel puţin pentru spaţiul educaţional european), Reuniunea de la Bergen (2005) 1, desfăşurată la nivel de miniştri ai educaţiei din sistemele educaţionale europene, unde s-au stabilit principalele proiecţii strategice referitoare la implementarea Managementului calităţii în sistemele educaţionale europene. 1 Meeting in Bergen, Sursa: În categoria standardelor specifice Managementului calităţii în educaţie, includem: Standarde pentru evaluarea organizațiilor educaționale Prin implementarea legislației calității în educație, sistemul educațional a devenit de facto al doilea domeniu reglementat din punct de vedere al calității 2 (în afară de cel al construcțiilor). În prezent sunt utilizate, pentru acordarea autorizării, acreditării și evaluării periodice (re-acreditare) școlilor din România, două tipuri de standarde: standardele de autorizare și standardele de 2 NA: A se vedea lucrarea în care acest subiect a fost tratat pe larg: N. Drăgulănescu, R. Chină, Acțiuni corective și corecții oportune în actuala abordare românească a asigurării calității educației, accesibilă la (I) Google Academic, STANDARDIZAREA ianuarie

4 acreditare 3. Pentru funcționarea școlilor la nivel optim, a fost elaborat și aprobat al treilea tip de standard pentru educație: standardul de referință 4. Aceste denumiri ar fi fost mai edificatoare dacă ar fi fost desemnate drept standarde minimale (în loc de standarde de acreditare) și standarde cu caracter optim (în loc de standarde de referință, această expresie fiind și pleonastică). Aceste standarde sunt aplicate în sistem de către școli, iar verificarea aplicării lor se realizează fie direct de către școală, prin procesul de evaluare internă, fie de către experți ai autorității cu atribuții în acest scop Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP) 5. Pentru învățământul universitar, tot prin OUG 75/2005, s-a înființat instituția similară: Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) 6. În ceea ce privește standardele de evaluare din sistemul de învățământ secundar, se pot prezenta următoarele considerații (Chină, 2015) 7 : 1. Autorizarea Autorizarea este acordată persoanei fizice/juridice pentru a înființa o școală (de nivel preuniversitar); Orice școală autorizată are dreptul de a școlariza (de a desfășura un proces educațional, de a înscrie elevi la cursuri, de a angaja personal didactic și de a emite documente școlare, nu acte de studii); Sunt două situații posibile privind autorizarea: Înființarea unei școli în această situație persoana fizică sau juridică care solicită înființarea școlii va parcurge etapele prevăzute în procedura de autorizare. După aplicarea procedurii de evaluare externă, dacă ARACIP propune acordarea autorizării, ministerul educației emite un ordin prin care inițiatorul este autorizat să înființeze școala pentru nivelurile/specializările/calificările pentru care a solicitat declanșarea procedurii de autorizare; Înființarea unui nivel de învățământ/specializare/calificare profesională de către o școală deja acreditată. În această situație, inițiatorul este școala acreditată. Ea va parcurge etapele de autorizare pentru specializările/calificările solicitate, la fel ca și un inițiator care dorește să înființeze de la zero o școală. Unitatea de învățământ autorizată nu poate emite acte de studii, chiar dacă este acreditată, pentru specializările, calificările profesionale autorizate. 3 Aceste standarde sunt aprobate prin HG nr. 21/ Aprobat prin HG nr. 1534/ ARACIP. Sursa: 6 ARACIS. Sursa: 7 R. Chină, Managementul calității în învățământul preuniversitar referențiale, modele, tehnici, instrumente, partea a II-a, Editura Universitară, București, Școala este evaluată prin verificarea îndeplinirii cerințelor standardului de autorizare și a indicatorilor de performanță stabiliți prin standard (evaluare de conformitate). Cerințele standardului de autorizare reprezintă, în realitate, condițiile minime de funcționare a unei școli înainte de a fi acreditată. 2. Acreditarea. Pentru acordarea acreditării unei școli autorizate, este utilizat standardul de acreditare. Acreditarea școlii se acordă prin Ordin de Ministru și conferă drepturi depline școlii respective privind funcționarea acesteia în sistemul de învățământ preuniversitar. Față de o școală autorizată, școala acreditată are dreptul de a organiza examene de sfârșit de ciclu și de a elibera acte de studii. Standardele de autorizare și de acreditare sunt standarde complementare, inseparabile, în sensul că autorizarea este o primă etapă a acreditării. Acreditarea are semnificația, în contextul asigurării calității educației din România, nivelului minim al calității, întrucât standardul de acreditare descrie, potrivit legislației calității, un nivel minim al calității. Evaluarea periodică reprezintă o verificare la intervale de 3-5 ani a măsurii în care o unitate școlară se menține la nivelul standardului de acreditare. Pentru verificarea funcționării unei școli la nivel optim este utilizat standardul de referință. De remarcat că toate cele trei 3 tipuri de standarde de autorizare, de acreditare și de referință sunt formulate în termeni de cel puțin ceea ce înseamnă că, prin conținutul lor, nivelul acestor standarde descriu, în realitate, nivelul minim al activităților, proceselor educaționale pentru care sunt formulate. Câteva aspecte pozitive ale acestor 3 standarde : Față de referențialul utilizat exclusiv până în anul 2005, pentru evaluarea instituțională Regulamentul de inspecție școlară aceste standarde au reprezentat un real salt calitativ, inclusiv prin abordarea sistemică introdusă; S-au introdus elemente terminologice specifice culturii calității, chiar dacă multe dintre acestea au fost și au rămas deformate față de semnificațiile consacrate din Managementul calității; S-au introdus două concepte esențiale evaluarea externă (pe baza standardului) și evaluarea internă ambele constituind un demers fundamental pentru creșterea responsabilității conducerii școlii față de calitatea proceselor educaționale din școală. Unele aspecte negative ale acestor 3 standarde: Standardele nu respectă terminologia și definițiile consacrate (deficiență majoră menționată și de noi, în prima parte a acestui articol);

5 Standardele nu au fost elaborate prin consensus-ul părților interesate (ci de ARACIP și ARACIS, conform OG 75/2005, fiind impuse autocratic școlilor și universităților) și nu au fost aprobate de un organism recunoscut specializat în standardizare (fiind aprobate doar prin HGR); Standardele au rămas la nivelul anului 2007, când au fost elaborate, nefiind actualizate ca standardele elaborate de ASRO (cu toate că se aplică la nivel național), deși cerințele și condițiile în sistemul educațional s-au modificat între timp în mod considerabil, inclusiv legislația aferentă din sistemului educațional; Standardele se suprapun într-o manieră nedorită, generatoare de birocrație și ineficiență, cu alte standarde/referențiale din sistem (standardele SCIM, Regulamentul de inspecție școlară etc.); Experții utilizați în procesele de evaluare sunt persoane active din sistem situație care determină reducerea drastică a obiectivității evaluării. În același timp, pe parcursul evaluărilor, evaluatorii confundă frecvent conceptele inspecție / control (proces preferat de experții evaluatori ai ARACIP/ ARACIS) și evaluare (= punerea în evidență a părții pline a paharului ); Standardele nu sunt compatibilizate cu alte standarde din sistem și nici nu utilizează definiții/concepte/metode specifice standardelor din domeniul evaluării sistemice/instituționale. ROLUL ȘI IMPORTANȚA STANDARDELOR ÎN EDUCAȚIE Importanța standardelor, la nivel local, regional, continental sau global este deosebit de mare. În primul rând, standardele facilitează libera circulație a produselor și serviciilor. Utilizarea standardelor încurajează interoperabilitatea între diferiți actori ai macro-proceselor de comerț la nivel global și, în același timp, încurajează comparabilitatea produselor și serviciilor. Procesul de standardizare are ca scop esențial raționalizarea economică dar și asigurarea și îmbunătățirea calității produselor și serviciilor în corelație cu protecția consumatorilor și a mediului înconjurător. Prin urmare, standardele și standardizarea, în general, au impact direct atât asupra creșterii gradului de satisfacție al consumatorilor, cât și asupra protecției mediului înconjurător ceea ce înseamnă o contribuție serioasă la dezvoltarea unei culturi sănătoase privind viața cotidiană. Standardizarea în educație reprezintă o uriașă oportunitate de a conecta în mod direct cerințele și specificul mediului de afaceri (economic, industrial etc.) cu capabilitățile și performanțele mediului educațional. Spre exemplu, elaborarea unui referențial comun de ierarhizare a calificărilor dobândite în diferite sisteme educaționale din spațiul european, cum este Cadrul European al Calificărilor (EQF) facilitează considerabil mobilitatea forței de muncă în spațiul comunitar, prin recunoașterea actelor de studii emise la diferite niveluri în sistemele educaționale din Uniunea Europeană, prin precizarea expresă a nivelului corespunzător din EQF. Adoptarea Cadrului European de Asigurare a Calității în Educație și Formare Profesională (EQARF) conduce la o abordare coerentă la nivel comunitar, a demersului asigurării calității în sistemele educaționale formalizate dar și în cele de formare profesională continuă sau a adulților. Adoptarea Modelului ISO 9001 creează premisele obținerii de către organizațiile educaționale a unor performanțe notabile în domeniul și la nivelul la care acestea acționează. Nu în ultimul rând, realizarea unor performanțe superioare poate facilita declanșarea unui proces real de benchmarking (etalonare concurențială) sau de schimb de practici și bune practici în domeniul în care organizațiile educaționale funcționează. Elaborarea și adoptarea standardului ISO 21001:2018 (primul standard în domeniu, ce urmează a fi în curând tradus și publicat și în limba română) sunt extrem de importante pentru organizațiile educaționale, deoarece acestea se pot conecta mult mai ușor la rigorile mediului economic sau de afaceri în care absolvenții proprii vor activa. Se poate realiza o compatibilizare a limbajului dintre mediul de afaceri și cel utilizat în organizarea și funcționarea organizațiilor educaționale. Implementarea noii ediții a standardului ISO 9001, SR EN ISO 9001:2015 (aplicat și în mediul de afaceri), este fundamentală pentru resetarea unor concepte din educație. Spre exemplu: conceptul produs educațional a fost considerat în mod eronat, în majoritatea abordărilor din procesele educaționale, ca fiind, chiar elevul/ studentul. În cadrul noului standard SR EN ISO 21001:2018 se clarifică foarte bine ce este produsul educațional și, în acest context, devine tot mai evident faptul că elevul/ studentul este practic clientul organizației școlare. Pe scurt, importanța standardelor și a standardizării pentru educație, constă în: Elaborarea unor politici publice realiste, bazate pe realitățile socio-economice și pe abordări procesuale corelate cu cerințele formulate și stabilite la nivel de societate; Un management eficient și eficace al mega-proceselor desfășurate la nivelul sistemului educațional; STANDARDIZAREA ianuarie

6 Proiectarea corectă a viziunii și a misiunii organizației școlare prin corelarea organizării și funcționării acesteia cu realitățile mediului în care se află și cu cerințele societății; O creștere a responsabilității sociale a organizațiilor educaționale; O îmbunătățire efectivă a culturii organizaționale. În consecință, importanța standardelor și a standardizării în educație este enormă și orice ignorare, de către factorii decizionali, a influenței exercitate de acestea asupra mediului educațional ar crea importante reduceri ale calității în mediul educațional. CONCLUZII Într-o societate supusă unor provocări din ce în ce mai mari privind avansul tehnologic fără precedent (suntem în plină tranziție de la Revoluția 3.0 la Revoluția 4.0 a utilizării Inteligenței Artificiale) și dinamica accelerată a schimbărilor, standardele reprezintă o necesitate și un motor al atenuării șocurilor provocate de către cei doi factori menționați anterior. Abordările coerente, bazate pe eficiență și eficacitate în organizarea și funcționarea entităților educaționale, formularea opțiunilor strategice ale acestora pe baza unei viziuni și a misiunii exprimate, elaborarea politicilor publice privind educația, corelarea serviciilor educaționale oferite de către entitățile educaționale cu solicitările pieței muncii toate necesită standarde și procese de standardizare. Au fost și mai sunt, numeroase discuții despre efectele standardizării în educație. Scepticii standardizării/ standardelor au atacat din plin procesul de standardizare în educație, sub lozinca uniformizării și a limitării sau uciderii creativității și inovativității. Acestea sunt aspecte nerealiste deoarece, din punctul nostru de vedere, marile provocări ale secolului al XXI-lea, nu pot fi rezolvate de către sistemele educaționale fără o implementare masivă a standardelor în structura și funcționarea entităților educaționale componente. Acest demers al standardizării, este completat de un alt demers extrem de important, care a pornit în ultimii 10 ani: educația despre standardizare. Deja, se conturează un lider mondial în acest demers: Coreea de Sud, mai mult ca sigur și ca urmare a faptului. Poate nu întâmplător, având în vedere că ultimele 4 ediții ale evaluărilor PISA 8 au fost dominate de sistemul educațional sud-coreean. Factorii decizionali din Coreea de Sud au luat deja hotărâri în sensul implementării unui proces de educație despre standardizare de la nivelul educați- 8 PISA Programme for International Student Assement. Sursa: onal cel mai de jos. O ignorare a rolului și importanței standardelor în educație ar facilita alunecarea sistemului educațional pe traiectorii aleatorii, imprecise și imprevizibile, deloc dorite într-o societate tot mai atentă, mai pretențioasă și mai pragmatică. BIBLIOGRAFIE 1. EN 45020, Standardizarea și activitățile complexe. Vocabular general. Ghidul ISO /IEC 2: Sursa: ilnas-en standardization-and-related-activities-general-vocabulary (accesat ). 2. Reuniunea de la Bergen, Sursa: cid101762/ministerial-conference-bergen-2005.html (accesat ). 3. CEDEFOP. Sursa: (accesat ). 4. COR Clasificarea Ocupațiilor din România. Sursa: mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/munca/c-o-r (accesat ). 5. ISO IWA 2:2009 Sisteme de management al calității. Linii directoare pentru aplicarea ISO 9001:2000 în domeniul educației. Sursa: standardizare.wordpress.com/2009/05 (accesat ). 6. ASRO Asociația de Standardizare din România (Organismul Național de Standardizare). Sursa: 7. Drăgulănescu, N., Chină, R și alții, Asigurarea calității educației o abordare proactivă, Editura Standardizarea, București, Hohan, I. De la ISO 9001/2008 și IWA 2/2007 la o nouă generație de standarde pentru managementul calității în educație și formare ISO 21001/2017 Sursa: (accesat ). 9. Deming Prize. Sursa: (accesat ). 10. NIST National Institute of Standards and Technology. Sursa: (accesat ). 11. EFQM The European Foundation for Excellence. Sursa: efqm.org/. 12. Strategia Europa Sursa: (accesat ). 13. EQARF European Quality Assurance Reference Framework for Vocational Education and Trening. Sursa: publication-detail/-/publication/ (accesat ). 14. Drăgulănescu, N. Chină, R. Acţiuni corective şi corecţii oportune în actuala abordare româneascã a asigurãrii calitãţii educaţiei, 2010, revista Calitatea Acces la Succes, nr. 4-8, GNAC Grupul Național pentru Asigurarea Calității. Sursa: gnac.ro/ (accesat ). 16. EQAVET The European Quality Assurance in Vocational Education and Trening. Sursa: (accesat ). 17. EQF - European Qualifications Framework. Sursa: europa.eu/ro/events-and-projects/projects/european-qualifications-framework-eqf (accesat ). 18. HG nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului Național al Calificărilor (cu modificări și completări). 19. HG nr. 21/2007 pentru aprobarea standardelor de autorizare, acreditare, evaluare periodică a unităților de învățământ preuniversitar. 20. HG nr. 22/2007 pentru aprobarea metodologiei de evaluare instituțională a unităților de învățământ preuniversitar. 21. HG nr. 1534/2018 pentru aprobarea standardelor de referință și a indicatorilor de performanță pentru unitățile de învățământ preuniversitar. 22. ARACIP. Sursa: ARACIS. Sursa: Chină, R. Managementul calității în învățământul preuniversitar referențiale, modele, tehnici, instrumente, partea a II-a, Editura Universitară, București.

7 Scurt istoric al etaloanelor naţionale de rezistenţă şi tensiune electrică în curent continuu Liliana CÎRNEANU, Marciana SIMIONESCU, Institutul Național de Metrologie Florica Elena IONESCU, expert standardizare, ASRO Introducere Institutul Naţional de Metrologie (INM) este organizat ca institut de cercetare-dezvoltare în domeniul metrologiei, aflat în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală (BRML). Principalele activități desfășurate de INM constau în dezvoltarea, menținerea și utilizarea etaloanelor naționale, asigurarea trasabilității la Sistemul Internațional (SI) şi diseminarea unităților de măsură la nivel național. Etaloanele naționale sunt bunuri publice, aflate în proprietatea statului român, întreținute, perfecționate, comparate, conservate și utilizate de către Institutul Național de Metrologie. Laboratorul Mărimi Electrice din Institutul Naţional de Metrologie a fost şi este deţinătorul etaloanelor naţionale ale României în domeniul electric şi vârful sistemului de măsurări electrice naţionale. Între etaloanele naţionale deţinute de acest laborator, se regăsesc şi cele care fac subiectul acestui articol, respectiv: etalonul naţional de rezistenţă şi de tensiune electrică în curent continuu. Scurt istoric Etalonul naţional de rezistenţă electrică în curent continuu al României a fost un etalon de grup, constituit din rezistoare de valoare unică. Prima etalonare a unui rezistor etalon de 1 Ω, fabricaţie Siemens & Halske, aparţinând Direcţiei de Măsuri şi Greutăţi, a avut loc la Biroului Internațional de Măsuri și Greutăți (BIPM) în anul Din anul 1958, institutul dispune de grupuri de rezistoare etalon cu valori nominale de: (0,1, 1, 10, 100) mω şi (1, 10, 100, 1 000, ) Ω. Grupul de 1 Ω, cel care prezenta cele mai bune caracteristici metrologice, era utilizat pentru preluarea unităţii de la BIPM şi pentru diseminarea unităţii de rezistenţă electrică şi constituia etalonul naţional. Începând cu anul 2006, etalonul naţional a fost completat cu un grup de rezistoare etalon de 10 kω si reatestat ca etalon naţional. Astfel, în prezent, etalonul naţional de rezistenţă electrică în curent continuu al României este un etalon secundar, format din două grupuri de rezistoare etalon de valoare unică de 1 Ω şi 10 kω. Rezistorul etalon cu valoare unică, este un rezistor special caracterizat printr-o singură valoare nominală a Figura 1 Rezistor din grupul național Figura 2 Etaloane de referință Figura 3 Element Weston STANDARDIZAREA ianuarie

8 rezistenţei electrice între punctele sale de conexiune, destinat a fi utilizat ca etalon de rezistenţă electrică. Rezistoarele etalon sunt construite astfel încât rezistenţa lor electrică să fie stabilă în timp şi să prezinte variaţii cât mai mici cu temperatura, umiditatea, presiunea şi cu modul de conectare în circuitul de măsurare. Un rezistor din grupul naţional (Figura 1) este constituit dintr-o bobină de manganină introdusă într-o carcasă metalică etanşă. Capetele bobinei sunt conectate la 4 borne exterioare, două de curent I1, I2 şi două de tensiune U1, U2, fixate pe capacul carcasei, care este o placă din material electroizolant. Rezistoarele etalon de 1 Ω şi 10 kω care compun etalonul naţional şi etaloanele de referinţă sunt păstrate într-o încăpere termostatată la temperatura de 23 C ± 10 C, la Institutul Naţional de Metrologie (Figura 2). Pe lângă grupurile din componenţa etalonului naţional, laboratorul deţine etaloane de referinţă constituite din grupuri de rezistoare etalon cu valori nominale cuprinse în domeniul 0,1 mw TW. Aceste grupuri servesc la diseminarea unităţii de rezistenţă electrică, fiind plasate în schema de ierarhizare pe treapta imediat următoare, sub etalonul naţional. Etalonul naţional de tensiune electrică în curent continuu a fost constituit în 1968 ca un etalon de grup, alcătuit din elemente Weston saturate (Figura 3), fabricate în URSS. Aceste elemente, însă, aveau următoarele dezavantaje: erau fragile, astfel că trebuiau manipulate cu o grijă deosebită; trebuiau ferite de zdruncinări, vibraţii, loviri sau şocuri mecanice; trebuiau să fie ferite de expunerea la lumină; nu trebuiau răsturnate sau înclinate, deoarece se puteau combina substanţele din interior, ducând la distrugerea pilei electrice; valoarea tensiunii electromotoare (t.e.m.) a elementelor era puternic dependentă de temperatură; valoarea tensiunii electromotoare (t.e.m.) a elemen- telor era afectată de fenomenul de histerezis termic; timpul de revenire la valoarea iniţială a tensiunii, după modificarea temperaturii, fiind de de zile. În consecinţă, se impunea înlocuirea acestor etaloane, cu unele mai robuste şi mai puţin dependente de condiţiile de mediu. Astfel, în anul 2006, elementele Weston din componenţa etalonului naţional au fost înlocuite cu etaloane de tensiune cu diodă Zener (Figura 4). Acestea au următoarele avantaje: sunt stabile în timp; au acumulator, fapt ce le conferă o independenţă a alimentării timp de 72 de ore; sunt robuste şi fiabile, fiind rezistente la şocuri mecanice şi zdruncinări; influenţa temperaturii ambiante este minimă, având termostatare încorporată etc. La sfârşitul anului 2011, a fost achiziţionat etalonul primar de tensiune electrică bazat pe efect Josephson (Figura 5) care realizează unitatea de măsură volt fără a se raporta la alte etaloane ale aceleiaşi mărimi şi se bazează, conform relaţiei de mai jos, numai pe constante fundamentale şi pe frecvenţa f care poate fi controlată cu foarte mare exactitate: unde: Vn = nf/k J K J = 2e/h, constanta Josephson; e, sarcina elementară; h, constanta Planck; n, numărul de trepte; f, frecvența radiației electromagnetice. Valoarea constantei Josephson a fost atribuită prin consens internaţional la Comitetul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi (CIPM) în 1988 şi a fost aplicată din 1 ianuarie 1990: K J-90 = ,9 GHz/V, cu o incertitudine standard relativă de 4x10-7. Figura 4 Etaloane de tensiune cu diodă Zener 6

9 Până la data de 20 mai 2019 (Ziua Mondială a Metrologiei), va fi implementat Sistemul Internaţional de unităţi revizuit [1]. Noile progrese în calculul constantelor fundamentale (în acest caz, constanta Planck şi sarcina elementară), au condus la o modificare a constantei Josephson de la valoarea atribuită în 1990 prin convenţie, la o nouă valoare, rotunjită la 15 cifre semnificative (această rotunjire conduce la o eroare mai mică de 1x10-15, neglijabilă în marea majoritate a aplicaţiilor): K J = , GHz/V Ca urmare, valoarea tensiunii se va modifica cu +0,1067 ppm (de exemplu, pentru 1 V, valoarea devine: 1, V). Figura 5 Etalon primar de tensiune electrică bazat pe efectul Josephson Componentele acestei instalaţii sunt: (1) joncţiunea Josephson tip SIS (Nb/AlOx/Nb); cryocooler; (2) unitatea electronică; (3) sursă pentru blocarea frecvenţmetrului; (4) detector de nul (nanovoltmetru); (5) comutator cu trei canale pentru schimbarea polarităţii; (6) senzor pentru temperatură, umiditate şi presiune atmosferică; (7) computer cu interfaţă IEEE cu soft dedicat pentru controlul întregului sistem; (8) compresor.[2] Asigurarea trasabilităţii la SI (Sistemul Internațional) Rezultatele măsurărilor și valoarea etaloanelor trebuie să se raporteze la referințe stabilite, printr-un lanț neîntrerupt de comparări cu incertitudini determinate pentru a realiza trasabilitate la SI. În acest scop, trasabilitatea etalonului naţional de rezistenţă electrică la SI, se menţine prin etalonarea rezistoarelor de transfer de 1 W şi de 10 kw, la BIPM sau la un alt institut naţional cu capabilitate recunoscută CIPM- MRA, faţă de etalonul primar de rezistenţă electrică bazat pe efectul Hall cuantic. Pentru a susţine atestarea etalonului de rezistenţă electrică în curent continuu ca etalon naţional, INM a participat la două comparaţii bilaterale în 2006: BIPM.EM-K13 a şi BIPM.EM-K13 b, care au asigurat echivalenţa etalonului naţional cu valoarea de referinţă a comparaţiei cheie. [3],[4] În ceea ce priveşte trasabilitatea etalonului naţional de tensiune electrică în curent continuu la SI, aceasta s-a realizat până în 2011 (anul achiziţionării etalonului primar), prin etalonarea periodică a unuia dintre etaloanele de tensiune cu diodă Zener, la BIPM sau la un alt institut naţional cu capabilitate recunoscută CIPM- MRA. Începând din anul 2012, unitatea de măsură s-a transmis prin comparare directă faţă de etalonul primar bazat pe efect Josephson, aparţinând INM. Pentru a susţine atestarea etalonului primar bazat pe efect Josephson ca etalon naţional, INM a participat la două comparaţii bilaterale: BIPM.EM-K11 a,b în 2013 şi BIPM.EM-K10 b în 2014, care au asigurat echivalenţa etalonului primar la valoarea de referinţă a comparaţiei cheie [5],[6]. Toate rezultatele acestor comparaţii susţin pe deplin incertitudinile de măsurare declarate de INM în domeniul mărimilor electrice în curent continuu. Acestea pot fi consultate pe site-ul web al BIMP (Bureau International des Poids et Mesures): Standarde general aplicabile SR EN ISO/IEC 17025:2018, Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarelor de încercări şi etalonări Acest standard specifică cerinţele generale pentru competenţa, imparţialitatea şi funcţionarea consecventă a laboratoarelor şi se aplică tuturor organizaţiilor care desfăşoară activităţi de laborator, indiferent de numărul personalului. SR GHID ISO/CEI 99:2010, Vocabular internaţional de metrologie. Concepte fundamentale şi generale şi termeni asociaţi (VIM) Acest vocabular conţine un ansamblu de definiţii şi de termeni asociaţi pentru un sistem de concepte fundamentale şi generale utilizate în metrologie şi scheme conceptuale care ilustrează relaţiile dintre ele. Pentru STANDARDIZAREA ianuarie

10 un mare număr de definiţii, sunt prezentate informaţii suplimentare sub formă de exemple şi note. ISO/IEC GUIDE 98-1:2009, Uncertainty of measurement - Part 1: Introduction to the expression of uncertainty in measurement Ghidul pentru exprimarea incertitudinii în măsurare (GUM) oferă o scurtă introducere pentru a indica relevanţa acestui ghid fundamental şi a promova utilizarea sa. De asemenea, subliniază documentele referitoare la GUM care vizează extinderea aplicării acestui ghid la categorii şi domenii mai largi de probleme practice. Ghidul ISO/IEC 98-1:2009 (E) abordează ştiinţa măsurării la un nivel adecvat pentru acei cititori care au beneficiat de cursuri de formare cel puţin până în al doilea an al unui curs de studii ştiinţifice sau inginerie, care conţin noțiuni de predare a teoriei probabilităţilor şi statistici. Mai mult, Ghidul ia în considerare diferitele concepte folosite în ştiinţa măsurătorilor. În special, aceasta acoperă necesitatea de a caracteriza calitatea unei măsurători prin declaraţii adecvate de incertitudine de măsurare. Acest document introductiv descrie, de asemenea, evoluţia recentă a gândirii privind incertitudinea măsurării. SR GHID ISO/CEI 98-3:2010, Incertitudine de măsurare. Partea 3: Ghid pentru exprimarea incertitudinii de măsurare (GUM) Acest Ghid stabileşte reguli generale pentru evaluarea şi exprimarea incertitudinii măsurărilor care pot fi efectuate la diferite niveluri de exactitate şi în numeroase domenii de la activitate comercială până la cercetare fundamentală. De aceea, principiile acestui Ghid sunt gândite să fie aplicabile la un spectru larg de măsurări. ISO/IEC GUIDE 98-4:2012, Edition 1.0 ( ), Uncertainty of measurement Part 4: Role of measurement uncertainty in conformity assessment Ghidul ISO/IEC 98-4:2012 oferă îndrumări şi proceduri pentru evaluarea conformităţii unui element (entitate, obiect sau sistem) cu cerinţele specificate. Elementul ar putea fi, de exemplu, un bloc de calibre, cântare pentru produse alimentare sau o mostră de sânge. Procedurile pot fi aplicate în cazul în care există următoarele condiţii: elementul se distinge printr-o singură cantitate scalară (o proprietate măsurabilă) definită la un nivel de detaliu suficient pentru a fi reprezentat în mod rezonabil de o adevărată valoare reală unică; un interval de valori admisibile ale proprietăţii este specificat de una sau două limite de toleranţă; proprietatea poate fi măsurată şi rezultatul măsurării exprimat într-o manieră compatibilă cu principiile GUM, astfel încât cunoaşterea valorii proprietăţii poate fi descrisă în mod rezonabil prin: (a) o funcţie de densitate a probabilităţii, (b) o funcţie de distribuţie, (c) aproximări numerice la astfel de funcţii sau (d) o estimare optimă, împreună cu un interval de acoperire şi o probabilitate de acoperire asociată. BIBLIOGRAFIE [1] CCEM-WGSI Guidelines on implementing the new SI [2] JVS supravoltcontrol Manual, Supracon [3] Bilateral Comparison of 1 W Standards (ongoing BIPM key comparison BIPM.EM-K13.a) between the INM (Romania) and the BIPM [4] Bilateral Comparison of 10 kw Standards (ongoing BIPM key comparison BIPM.EM-K13.b) between the INM (Romania) and the BIPM. [5] Bilateral Comparison of 1 V and 10 V Standards between the INM (Romania) and thebipm (part of the ongoing BIPM key comparison BIPM.EM-K11.a and b) [6] Comparison of the Josephson Voltage Standards of the INM and the BIPM (part of the ongoing BIPM key comparison BIPM.EM- K10.b) 8

11 Lemn, sticlă, tâmplărie Mariana Crăciun, expert standardizare, ASRO Standardizarea în domeniul produselor pentru construcţii are un rol important în creşterea eficienţei acestora, dar are şi rol de reglementare. Găsirea unui echilibru între cele două este cheia pentru o piaţă sănătoasă a produselor de construcţii pe plan european. Standardizarea permite restabilirea unui factor de încredere între diferiţii actori, în special pentru utilizatori şi consumatori, şi permite, de asemenea, reducerea necesităţii în cele mai multe cazuri, a unor controale sistematice, greoaie şi costisitoare. În acest scop, Comisia Europeană a propus mai multe mandate pentru elaborarea de standarde armonizate cu Regulamentul European nr. 305/2011, Produse pentru construcții, conform căruia toate materialele de construcții introduse pe piața europeană, destinate construcțiilor, trebuie să demonstreze conformitatea cu cerințele esențiale rezistență mecanică și stabilitate, securitate la incendiu, igienă, sănătate și mediu înconjurător, siguranță și accesibilitate în exploatare, protecție împotriva zgomotului, economie de energie și izolare termică, utilizare sustenabilă a resurselor naturale. Această atestare a conformității se materializează prin aplicarea marcajului CE pe aceste produse. Standardizarea este recunoscută ca un instrument strategic de la care factorii de interes aşteaptă standarde care stabilesc în mod clar caracteristicile produselor şi serviciilor în funcţie de utilizarea acestora şi introduce un număr suficient de niveluri de performanţă pentru a permite o diferenţiere concurenţială. ASRO, în calitate de organism naţional de standardizare, organizează desfăşurarea activităţii de standardizare la nivel naţional şi reprezintă România în procesul de standardizare europeană şi internaţională. Standardele sunt instrumente recunoscute pentru asigurarea competitivităţii produselor şi serviciilor şi reprezintă documente tehnice de referinţă pentru activitatea de supraveghere a pieţei. În acelaşi timp, activitatea de standardizare naţională are la bază o cooperare susţinută între industrie, consumatori, autorităţi publice şi alte părţi interesate în elaborarea standardelor pe bază de consens. Lemnul, sticla și elementele de tâmplărie se numără printre cele mai cunoscute materiale şi produse utilizate în sectorul construcţiilor. În prezent, activitatea de standardizare în domeniul lemnului şi al sticlei pentru construcţii, precum şi al tâmplăriei termoizolante şi al feroneriilor aferente, se desfăşoară în cadrul următoarelor comitete tehnice de standardizare din cadrul ASRO: ASRO/CT 118, Lemn şi produse finite şi semifinite de lemn, maşini şi utilaje pentru prelucrarea lemnului; ASRO/CT 326, Structuri de lemn şi structuri metalice în construcţii; ASRO/CT 122, Sticlă pentru construcţii; ASRO/CT 318, Uşi, ferestre, elemente de închidere şi accesorii pentru construcţii. STANDARDIZAREA ianuarie

12 Comitetul tehnic ASRO/CT 118 este comitetul tehnic oglindă pentru următoarele comitete tehnice europene și internaționale: CEN/TC 38 Durability of wood and wood-based products; CEN/TC 112 Wood-based panels; CEN/TC 142 Woodworking machines Safety; CEN/TC 175 Round and sawn timber; CEN/TC 207 Furniture; CEN/TC 364 Project Committee High Chairs; ISO/TC 89 Wood-based panels; ISO/TC 136 Furniture; ISO/TC 218 Timber; ISO/TC 39 Machine tools; ISO/PC 287 Chain of custody of wood and wood-based products. Comitetul tehnic ASRO/CT 122 este comitetul tehnic oglindă pentru: CEN/TC 129 Glass in building; ISO/TC 160 Glass in building. Comitetul tehnic ASRO/CT 318 este comitetul tehnic oglindă pentru: CEN/TC 33 Doors, windows, shutters, building hardware and curtain walling; ISO/TC 162 Doors and windows. Comitetul tehnic ASRO/CT 326 este comitetul tehnic oglindă pentru: CEN/TC 124 Timber structures; CEN/TC 135 Execution of steel structures and aluminium structures; ISO/TC 165 Timber structures; ISO/TC 167 Steel and aluminium structures. Lucrările de standardizare din aceste patru comitete tehnice naţionale de standardizare se desfăşoară simultan cu lucrările comitetelor tehnice europene şi internaţionale în oglindă. La nivel naţional se acordă prioritate standardelor europene armonizate cu regulamentul UE nr. 305/2011 şi se urmăreşte adoptarea cu celeritate a acestor standarde pentru a da astfel posibilitate producătorilor, organismelor de certificare a produselor, dar şi consumatorilor să cunoască din timp cerinţele în domeniu. Deoarece lemnul poate fi utilizat pe scară largă în construcţii, în lucrări complet realizate cu acest material cazul caselor de lemn, sau ca elemente de construcţie, membrii ASRO/CT 118 acordă mare atenţie şi interes elaborării standardelor armonizate pentru produse de lemn care conduc la aplicarea marcajului CE. Astfel în cursul anului 2018 s-a elaborat versiunea română a ediţiei consolidate a standardelor armonizate: SR EN A1:2015, Plăci pe bază de lemn destinate construcţiei. Caracteristici, evaluarea conformităţii şi marcare; SR EN A1:2017, Lambriuri şi placări de lemn masiv. Caracteristici, cerinţe şi marcare; precum şi versiunea română a standardelor pentru plăci pe bază de lemn care stabilesc cerinţele şi metodele de încercare pentru acestea, furnizând recomandări pentru evaluarea conformităţii produselor care fac obiectul acestor standarde: SR EN 14322:2017, Plăci pe bază de lemn. Plăci melaminate pentru utilizări interioare. Definiţie, cerinţe şi clasificare; SR EN 14323:2017, Plăci pe bază de lemn. Plăci melaminate pentru utilizări interioare. Metode de încercare; SR EN 14354:2017, Plăci pe bază de lemn. Acoperiri din lemn furniruit pentru pardoseală. În afara activităţii de elaborare a versiunii române a standardelor de interes din domeniu, membrii ASRO/CT 118 au participat cu observaţii la propunerea de revizuire a standardului de terminologie pentru lemn rotund şi cherestea, EN 844 pe părţi, deoarece aceştia recunosc importanţa cunoaşterii şi utilizării uniforme a termenilor consacraţi din fiecare domeniu de standardizare. Ca o noutate, trebuie semnalată alocarea la ASRO/CT 118 a ISO/PC 287, al cărui domeniu de activitate se referă la administrarea pădurilor şi care a finalizat în octombrie 2018 standardul ISO 38200:2018, Chain of custody of wood and wood-based products care specifică cerinţele pentru lanţul de custodie a lemnului şi a produselor pe bază de lemn. Un lanț de custodie se bazează pe un sistem de control pentru urmărirea şi manipularea materialelor pe tot parcursul lanţului de aprovizionare sau pe părţi ale lanţului de aprovizionare, inclusiv declaraţia de transport, primire, producţie, vânzare, revânzare şi ieşire. Acest document este destinat să permită urmărirea materialelor din diferite categorii de surse până la produsele finite. În anul 2018 la CEN/TC 124, comitetul oglindă al ASRO/ CT 326, se află în curs de revizuire sau de elaborare a mai multor standarde armonizate pentru structuri de lemn, care conduc la aplicarea marcajului CE. La nivel naţional, în 2018 s-a realizat versiune română a standardul EN :2016 care reprezintă baza pentru certificarea lemnului de construcţii cu secţiune dreptunghiulară. Deşi acest standard a fost publicat în 2016, nu a fost citat în JOUE astfel că se aplică în continuare ediţia din Se află în curs de revizuire standardele: EN 14250, cu privire la cerinţele pentru produse referitoare la elemente de structură prefabricate; EN 16351, Structuri din lemn. Lemn laminat cu lamele ortogonale. Cerințe; EN 14374, care se referă la cerinţele pentru lemn 10

13 stratificat (LVL), urmăreşte să integreze elementele referitoare la acele produse care se regăsesc în standardele EN de definiţii, clasificare şi specificaţii pentru LVL şi EN Membrii ASRO/CT 318 au avut o implicare activă în elaborarea standardelor armonizate pentru uşi şi ferestre. Pe parcursul anului trecut s-a publicat de CEN/TC 33/ WG 1, standardul EN :2018, după retragerea anexei referitoare la Directiva Maşini. Se aşteaptă publicarea unui act delegat referitor la clasele de permeabilitate la aer. Data de la care va fi obligatoriu marcajul CE pe aceste produse este , corespunzătoare cu cea din EN Standardul a fost adoptat pe plan naţional ca SR EN :2018, Ferestre şi uşi. Standard de produs, caracteristici de performanţă. Partea 2: Uşi interioare pentru pietoni, prin metoda notei de confirmare. Standardul EN pentru ferestre şi uşi exterioare pentru pietoni se află în curs de revizuire şi s-a elaborat deja un anteproiect pentru transmitere în anchetă. Pentru aceste două standarde precum şi pentru EN 13241, Uşi şi porţi pentru uz industrial, comercial şi pentru garaje şi EN 16361, Uşi acţionate automat pentru pietoni, se pune problema unei eventuale uniri/fuziuni cu EN referitor la caracteristici de rezistenţă la foc şi/sau de etanşeitate la fum. Sticla, ca material de construcţie, a devenit o necesitate în arhitectura modernă. Datorită evoluţiei producţiei de sticlă şi a metodelor de prelucrare, în prezent există o varietate de utilizări a acestui material. În acelaşi timp, prin elaborarea standardelor armonizate pentru produse de sticlă pentru construcţii s-au stabilit cerințele în ceea ce priveşte funcţionalitatea şi securitatea. Referitor la elementele de construcţie de sticlă, securitatea reprezintă o prioritate maximă. Elementele de construcţie din sticlă trebuie, în primul rând, să ofere protecţie împotriva riscului de tăiere în caz de spargere şi, în al doilea rând, protecție împotriva potențialelor căderi prin ferestre sau balustrade de balcon. În cursul anului 2018 membrii ASRO/CT 122 şi-au manifestat interesul pentru elaborarea seriei de standarde EN 1279, referitoare la elemente de vitraje izolante, elaborată de CEN/ TC 129 şi publicată la 25 iulie Standardele incluse acoperă cerințele pentru elementele de vitraje izolante. Acestea oferă izolaţie termică şi fonică şi, prin urmare, sunt utilizate pe scară largă într-o mulţime de clădiri comerciale şi rezidențiale: principala utilizare a elementelor de vitraje izolante constă în montarea acestora în ferestre, uşi, pereţicortină, acoperişuri şi închideri pentru a oferi protecţie perimetrică împotriva radiaţiilor ultraviolete directe. La sfârşitul anului 2018, ASRO a adoptat seria de standarde EN 1279 prin metoda notei de confirmare, urmând ca în programul de lucru al ASRO/CT 122 pe 2019 să se includă elaborarea versiunii române a acestei serii de standarde. SR EN :2018, Sticlă pentru construcţii. Elemente de vitraje izolante. Partea 1: Generalităţi, descrierea sistemului, reguli pentru substituţie, toleranţe şi calitate vizuală, oferă definiţii pentru elementele de vitraje izolante şi tratează regulile cu privire la descrierile sistemelor, calitatea optică şi vizuală a acestora, dimensiuni şi toleranţe şi stabileşte regulile de înlocuire pe baza unei descrieri existente a sistemului. Realizarea cerințelor acestui standard indică faptul că elementele de vitraje izolante îndeplinesc cerinţele pentru utilizarea preconizată şi asigură, prin evaluarea conformităţii, că parametrii vizuali, energetici, acustici şi de siguranță nu se modifică semnificativ în timp. SR EN :2018, Sticlă pentru construcţii. Elemente de vitraje izolante. Partea 5: Standard de produs, reprezintă standardul armonizat pentru elementele de vitraje izolante destinate utilizării în clădiri. Standardul stabileşte prevederi pentru determinarea caracteristicilor elementelor de vitraje izolante care includ reacţia la foc, rezistenţa la foc, rezistenţa la glonţ şi rezistenţa la explozie, împreună cu protecţia împotriva zgomotului şi a caracteristicilor termice. În momentul citării acestui standard în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) în temeiul Regulamentului (UE) nr. 305/2011, va fi posibilă utilizarea acestuia ca bază pentru stabilirea declaraţiilor de performanţă (DoP) şi aplicarea marcajului CE. Standardele: SR EN :2018, Sticlă pentru construcţii. Elemente de vitraje izolate. Partea 2: Metodă de încercare de lungă durată şi cerinţe pentru pătrunderea umidităţii, SR EN :2018, Sticlă pentru construcţii. Elemente de vitraje izolante. Partea 3: Metodă de încercare de lungă durată şi cerinţe pentru debitul de gaz pierdut şi pentru toleranţele la concentraţia gazului, SR EN :2018, Sticlă pentru construcţii. Elemente de vitraje izolante. Partea 4: Metode de încercare a caracteristicilor fizice ale componentelor etanşării perimetrice şi inserţiilor, sunt standarde de metode de încercare care susţin cerinţele esenţiale ale elementelor de vitraje izolante. Toate cele patru comitete tehnice naţionale reunesc specialişti din respectivele domenii de activitate, reprezentanţi ai mediului universitar, economic, ai institutelor de cercetare şi ai asociaţiilor profesionale care-şi oferă expertiza în beneficiul standardizării atât pe plan naţional, cât şi pe plan european. Globalizarea secolului al XXI-lea şi explozia mijloacelor informaţionale care atrag atenţia asupra problemelor mondiale ale omenirii: schimbări climatice, economie sustenabilă, explozie demografică, implică utilizarea unor materiale, privite desigur din altă perspectivă şi supuse altor criterii pentru utilizare. Pentru o planetă verde, cu habitate ecologice, important este să se valorifice potenţialul fiecărui material, natural sau conceput conform cerințelor economice, fără excese şi ţinând seama de limitele naturale. STANDARDIZAREA ianuarie

14 LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE Noutăţi legislative din luna decembrie Mihaela Vorovenci, consilier juridic ASRO Prezentul articol, în prima parte, conţine noutăţile legislative publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi, în a doua parte, pe cele publicate în Monitorul Oficial al României, care fac referire la standarde, din luna decembrie Partea I Legislaţie comunitară 1.1 Acte comunitare care conţin referiri la standarde Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare), publicată în JOUE L 328/82 din Acte comunitare care conţin referiri la standarde Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1892 a Comisiei din 3 decembrie 2018, privind o măsură luată de Letonia, în conformitate cu Directiva 2006/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului, de interzicere a introducerii pe piață a unei mașini de tuns iarba fabricate de GGP Italy SpA [notificată cu numărul C (2018) 7656] (Text cu relevanță pentru SEE), publicată în JOUE L 309/40 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1960 a Comisiei din 10 decembrie 2018, privind o măsură de salvgardare adoptată de Suedia în temeiul Directivei 2006/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru a interzice introducerea pe piață a unui tip de mașină automată de poziționare a popicelor și a unui kit suplimentar care este utilizat împreună cu acest tip de mașină automată de poziționare a popicelor, fabricate de Brunswick Bowling & Billiards, și pentru a retrage mașinile introduse deja pe piață [notificată cu numărul C(2018) 8253] (Text cu relevanță pentru SEE), publicată în JOUE L 315/29 din Regulamentul nr. 79 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE/ONU) Dispoziții uniforme, privind omologarea vehiculelor în ceea ce privește echipamentul de direcție [2018/1947], publicat în JOUE L 318/1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1973 al Comisiei din 7 decembrie 2018, de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 909/2013 al Comisiei privind specificațiile tehnice pentru sistemul de afișare al hărților electronice și de informații pentru navigația interioară (sistemul ECDIS interior) menționat în Directiva 2005/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului, publicat în JOUE L 324/1 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/2048 a Comisiei din 20 decembrie 2018, privind standardul armonizat pentru site-uri web și aplicații mobile elaborat în sprijinul Directivei (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului, publicată în JOUE L 327/84 din Regulamentul (UE) 2018/2069 al Consiliului din 20 decembrie 2018, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1387/2013 de suspendare a taxelor vamale autonome prevăzute în Tariful vamal comun pentru anumite produse agricole și industriale, publicat în JOUE L 331/4 din Regulamentul (UE) 2018/2070 al Consiliului din 20 decembrie 2018, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1388/2013 privind deschiderea și modul de gestionare a unor contingente tarifare autonome ale Uniunii pentru anumite produse agricole și industriale, publicat în JOUE L 331/197 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066 al Comisiei din 19 decembrie 2018, privind monitorizarea 12

15 și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 601/2012 al Comisiei (Text cu relevanță pentru SEE), publicat în JOUE L 334/1 din Partea a II-a Legislaţie naţională 2 Acte normative care conţin referiri la standarde 2.1 Ordinul Ministerului Mediului nr. 1287/2018 din 05/12/2018, pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr din 14/12/2018. Referiri la standarde: La art. 20 Criterii de eligibilitate a proiectului şi cerinţe tehnice ale componentelor sistemului de panouri fotovoltaice, alin. 6 Cerinţe tehnice ale panourilor fotovoltaice:, lit. l) standarde minime obligatorii pentru module SR EN şi SR EN 61730;. 2.2 Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1473/2018 din 22/11/2018, pentru crearea cadrului de aplicare a prevederilor Regulamentului delegat (UE) 2016/161 al Comisiei din 2 octombrie 2015, de completare a Directivei 2001/83/CE a Parlamentului European şi a Consiliului prin stabilirea de norme detaliate pentru elementele de siguranţă care apar pe ambalajul medicamentelor de uz uman, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr din 05/12/2018. Referiri la standarde: La art. 9 se menționează la alin. (1) Suportul identificatorului unic, respectiv reprezentarea grafică în vederea culegerii automate a elementelor de date, este codul de bare bidimensional Data Matrix ECC 200 conform standardului Organizaţiei Internaţionale de Standardizare/Comisiei Electrotehnice Internaţionale ISO/IEC La alin. (3) Identificatorul de simbologie pentru codul de bare bidimensional Data Matrix ECC 200, menţionat în anexa N a ISO/IEC 16022, este şirul de caractere ]d2, conform ISO/IEC La alin. (4) Codul de bare bidimensional Data Matrix ECC 200 utilizează în prima poziţie a datelor codificate caracterul simbol FNC1, care indică utilizarea identificatorilor de aplicare conform standardului ISO/IEC 15418:2009. La art. 10 se menționează la alin. (1) Este obligatoriu ca elementele cuprinse în IU să fie tipărite pe ambalajul medicamentului şi în format lizibil pentru om., iar la alin. (2) Pentru reprezentarea în format lizibil pentru om se utilizează setul de caractere de tip OCR-B, conform ISO/IEC 1073-II. În Anexa nr. 1 la Norme la lit. a) se specifică Codul de produs (PC): un şir format din 14 cifre, unic la nivel global, în care prima cifră este întotdeauna 0 (zero), iar următoarele 13 cifre reprezintă codul GTIN-13 (Global Trade Item Number, conform ISO/IEC 15459:2014), asociat produsului. 2.3 Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1537/2018 din 07/12/2018, privind stabilirea atribuţiilor principale ale responsabililor cu managementul calităţii din cadrul Ministerului Sănătăţii şi unităţilor aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea acestuia, pentru implementarea şi gestionarea Sistemului de management al calităţii bazat pe standardul SR EN ISO 9001:2015, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr din 21/12/2018. Referiri la standarde: La art. 2 se menționează la alin. (1) Atribuţiile principale ale responsabilului managementului calităţii pentru implementarea şi gestionarea Sistemului de management al calităţii SR EN ISO 9001:2015 sunt următoarele: La art. 2 alin. (1) lit. b) coordonează proiectarea, documentarea, implementarea, menţinerea, îmbunătăţirea şi raportarea Sistemului de management al calităţii, în concordanţă cu cerinţele standardului ISO 9001:2015 şi cu obiectivele stabilite de conducerea instituţiei [ ]; la lit. c) promovează în instituţie Sistemul de management al calităţii conform cerinţelor standardului ISO 9001:2015 în vederea realizării serviciilor conforme de către personalul implicat ; la lit. r) asigură implementarea şi menţinerea conformităţii sistemului de management al calităţii cu cerinţele specifice standardului ISO 9001:2015 ; la lit. z) desfăşoară activităţi necesare în vederea certificării conformităţii Sistemului de management al calităţii cu cerinţele stabilite prin ISO 9001:2015 ; STANDARDIZAREA ianuarie

16 La alin. (3) Fişa de post a persoanei desemnate se va completa cu atribuţiile specifice responsabilului managementului calităţii pentru implementarea şi gestionarea Sistemului de management al calităţii SR EN ISO 9001: Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 3741/2018 din 10/12/2018, privind aprobarea Ghidului solicitantului elaborat în baza Hotărârii Guvernului nr. 807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investiţiilor cu impact major în economie şi a Ghidului de plată elaborat în baza Hotărârii Guvernului nr. 807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investiţiilor cu impact major în economie, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr din 19/12/2018. Referiri la standarde: La cap. II Plata ajutorului de stat, Aria desfăşurată suma ariilor tuturor nivelelor construcţiei conform STAS «Clădiri civile, industriale şi agrozootehnice. Arii şi volume convenţionale». Tipurile de construcţii care nu se încadrează în STAS Clădiri civile, industriale şi agrozootehnice. Arii şi volume convenţionale (ex.: platforme, drumuri etc.) NU sunt eligibile. 2.5 Ordinul Ministerului Mediului nr. 1305/2018 din 11/12/2018, pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind instalarea de sisteme fotovoltaice pentru gospodăriile izolate neracordate la reţeaua de distribuţie a energiei electrice, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 17 din 08/01/2019. Referiri la standarde: La art. 15 Criterii de eligibilitate ale proiectului şi cerinţe tehnice ale componentelor sistemului de panouri fotovoltaice, la lit. (a) Panouri fotovoltaice mono sau policristaline se menționează standardele minime obligatorii pentru module: SR EN 61215, Module fotovoltaice (PV) cu siliciu cristalin pentru aplicaţii terestre şi SR EN 61730, Calificare pentru securitatea în funcţionare a modulelor fotovoltaice (PV). Partea 1: Cerinţe de construcţie (cât şi alte standarde care reglementează produsele propuse spre instalare) ; la lit. (b) Elemente active (invertor/încărcător) Invertor se specifică certificări conform: EN 60335, EN 62109, EN 55014, EN ; la lit. (c) Încărcător se menționează certificări conform: EN ; la lit. (d) Baterii, se specifică garanţie (cf. IEC 61427): minimum 5 ani, iar la lit.(g) Modul înregistrare - stocare date şi comunicaţie se menționează certificare: EN 60950/EN 62368, EN 55032;. 2.6 Ordonanţă de urgenţă nr. 112/2018 din 21/12/2018, privind accesibilitatea site-urilor web şi a aplicaţiilor mobile ale organismelor din sectorul public, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr din 27/12/2018. Referiri la standarde: La art. 2 se menționează În aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos semnifică după cum urmează: c) standard un standard astfel definit la art. 2 pct. 1 din Regulamentul (UE) nr /2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2012, privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE şi 93/15/CEE ale Consiliului şi a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/ CE, 2009/23/CE şi 2009/105/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului şi a Deciziei nr /2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului; d) standard european un standard european astfel cum este definit la art. 2 pct. 1 lit. (b) din Regulamentul (UE) nr /2012; e) standard armonizat un standard armonizat astfel cum este definit la art. 2 pct. 1 lit. (c) din Regulamentul (UE) nr /2012; La art. 5 se menționează în alin (2) În cazul în care nu a fost publicată nicio referinţă a standardelor armonizate prevăzute la alin. (1), conţinutul aplicaţiilor mobile care respectă specificaţiile tehnice sau părţi ale acestora adoptate de Comisia Europeană prin acte de punere în aplicare este considerat a fi în conformitate cu cerinţele privind accesibilitatea prevăzute la art. 3, care fac obiectul respectivelor specificaţii tehnice sau al unor părţi ale acestora. Specificaţiile tehnice respective respectă cerinţele de accesibilitate prevăzute la art. 3 şi asigură cel puţin un nivel de accesibilitate echivalent celui asigurat prin standardul european EN V1.1.2 ( ), respectiv V2.1.2, Cerinţele privind accesibilitatea pentru achiziţiile publice de produse şi servicii TIC în Europa ( ) ; la alin. (5) se specifică Standardul european EN V1.1.2 ( ), urmând ca eventualele sale versiuni ulterioare sau standardul european care îl înlocuieşte să se stabilească prin acte delegate adoptate de Comisia Europeană, în conformitate cu art. 6 alin. (4) şi art. 10 din Directiva (UE) 2016/

17 STANDARDIZAREA EUROPEANĂ Calitatea. Instrumente ale performanţei: Lean Management Olivier Mirguet Afectat de o reputaţie defăimătoare, sinonim cu un ritm de lucru infernal? Absolut deloc! În Alsacia şi în Franche-Comté, polul Vehiculul viitorului, de exemplu, continuă să creadă în calităţile Lean Management, vector de performanţă într-o organizaţie. Articolul de faţă prezintă calităţile acestei metode de organizare a producţiei care s-a impus cu greu în Franţa. La Dangel, Lean Management a permis optimizarea liniei de producţie De mai bine de 12 ani, polul de competitivitate Vehiculul viitorului a dezvoltat diverse acţiuni colective în favoarea fabricanţilor de automobile din Alsacia şi Franche-Comté: schimb de viziuni cu privire la viitor, proiecte desfăşurate în colaborare şi diseminarea de bune practici. Lean Management este unul din principiile promovate în această regiune cu un bogat trecut industrial. Metoda lean nu are o reputaţie bună, dar principiile sale rămân în continuare de actualitate, afirmă Patricia Fettig, director de program la PerfoEst, organizaţie alcătuită din 367 de întreprinderi, care face parte din polul Vehiculul viitorului, cu sediul la Étupes. În limba engleză, STANDARDIZAREA ianuarie

18 lean înseamnă subţire. În franceză, sensul a fost deviat. Avem tendinţa de a crede că este sinonim cu un ritm de lucru infernal. În realitate, Lean Management înseamnă performanţa organizaţiilor. Această performanţă nu se referă doar la ritm. Se acordă atenţie stării de bine a lucrătorilor, ergonomiei locului de muncă, securităţii şi respectării clientului. Organizaţiile care aplică această metodă se înscriu într-un demers de progres, declară Patricia Fettig. Detaşată de trei ani la PerfoEst, dna Fettig, inginer de la firma Citroën, a elaborat pentru 2018 un program colectiv de relansare a performanţei organizaţiilor pe baza de Lean Management: 85% dintre membrii noştri provin din domeniul construcţiei de automobile. Ceilalţi sunt din sectoare diverse, cum ar fi domeniul lemnului sau al industriei agroalimentare. Promovăm diversificarea. Construcţia de automobile este un sector ciclic, care se confruntă uneori cu crize la care doar organizaţiile cele mai flexibile pot rezista, declară doamna Fettig. Există un punct comun între toţi membrii noştri: ei vor să profite de dinamica filierei auto pentru a progresa. Priceperea producătorilor de echipamente în managementul serviciului pentru clienţi şi în controlul securităţii pot inspira procese originale şi în alte profesiuni. Stabilim riscurile cu toţi operatorii, trecem pe la fiecare loc de muncă, explicăm principiile securităţii şi instruim noii angajaţi. Totul depinde de dificultăţile cu care se confruntă membrii noştri. După criza din 2008, întreprinderile neperformante au dispărut. Cele care au rezistat trebuie să fie şi mai performante pentru a câştiga noi sectoare de piaţă. În 2019, va trebui să ne concentrăm pe capacitatea organizaţiilor de a se adapta la sarcinile de lucru fluctuante. Vom lucra şi la eliberarea organizaţiei, cea de-a doua etapă a Lean Management, care constă în a conferi mai multă autonomie operatorilor. Această etapă se poate construi când echipele sunt suficient de mature, ştiu să desemneze un lider şi să desfăşoare reuniuni de rezolvare a problemelor, adaugă doamna Fettig. La Rejelec, întreprindere mică de 15 salariaţi, cu sediul la Beewihr (Rinul de Sus), specializată în instalaţii electrice industriale (utilităţi, procese şi mentenanţă), managementul de la cel mai înalt nivel a interpretat favorabil importanţa unui asemenea demers. Pentru a rezolva problemele legate de o aprovizionare defectuoasă, echipele au creat zone de pregătire a echipamentelor. Când echipamentele sunt gata, un semnal vizual indică lucrătorilor că activitatea poate începe. Echipele nu lucrează mai repede, ci mai bine, într-un climat liniştit. Echipamentul colectiv este mai bine identificat. În secţii, revizuirea organizării conferă o imagine mai bună întreprinderii, afirmă Patricia Fettig, care a supervizat reorganizarea acestei întreprinderi mici. Poli şi colaborare Cu ocazia întâlnirilor organizate în 2017 de polul Vehiculul viitorului pe teritoriul său regional din Alsacia şi Franche-Comté, echipele de consultanţi ai polului de competitivitate au propus cursuri de formare pentru organizaţiile care au dorit să adere la metoda lean. Colectivităţile teritoriale au promis cofinanţări. În Alsacia şi în Franche-Comté, organizaţiile interesate sunt adesea întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) cu capital familial: cei de salariaţi din domeniul automobilului reprezintă 340 de membri. Managementul de la cel mai înalt nivel al IMM-urilor cunoaşte operatorii după prenume. Ei nu vor să mai audă termeni în japoneză şi refuză să se exprime cu anglicisme, declară Patricia Fettig. Într-un mediu tot mai standardizat, inclusiv în IMM-uri, consider lean management-ul un echivalent al bunului simţ ţărănesc. În urmă cu mulţi ani, am pus la punct o certificare în conformitate cu ISO 9002 pe locaţia Citroën de la Mulhouse (Rinul de Sus). Pe vremea aceea, elaboram proceduri peste proceduri. La ora actuală, am acţiona diferit. Dacă procedurile sunt prea stricte, echipele şi operatorii se simt «ţinuţi în frâu». La Dimeco, fabricant de linii de presă cu sediul la Pirey, managementul de la cel mai înalt nivel regreta întârzierile la toate proiectele comerciale şi tehnice în curs de desfăşurare. Echipamentul necesita puneri la punct sistematice la client, generând pierderi de timp. PerfoEst a intervenit în 2017 pentru aplicarea unei noi metode de coordonare şi de comunicare. Biroul de metode de la Dimeco, operatorii din atelier şi reprezentanţii serviciului Achiziţii se reunesc de acum înainte în fiecare săptămână. Nouă organizare inspiră încredere. Cifra de afaceri a crescut de la 14 milioane de euro în 2017 la 21 milioane de euro în 2018, declară Christine Jeanney, preşedinte al acestei întreprinderi mijlocii de 86 de salariaţi. Planul de acţiune stabilit după metoda Lean Management împreună cu lucrătorii, după un an de reuniuni săptămânale, pare deja să dea roade. Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 390, decembrie 2018-ianuarie

19 Cuvântul specialistului Philippe Medemblik Director al întreprinderii de automobile Dangel Ne vom tripla capacităţile datorită conceptului de Lean Management La 35 de ani de la fondarea sa de către Henry Dangel, această întreprindere alsaciană de o sută de salariaţi este specializată în continuare în transformarea în 4x4 a vehiculelor şi camionetelor din gama Citroën şi Fiat. Philippe Medemblik, directorul său, explică importanţa unui demers bazat pe lean management, implementat în două etape începând cu Enjeux: Organizarea atelierului dumneavoastră a fost revizuită în întregime conform principiilor lean. O asemenea aderare nu riscă să dezorienteze salariaţii? Philippe Medemblik: Ritmul de producţie infernal atribuit conceptului de Lean Management este o afirmaţie falsă. În Franţa, există o viziune politică care opune bunăstarea socială a salariatului performanţei organizaţiei. Este regretabil. Ritmul de producţie este stabilit de cronometru, printr-o decizie de flux care nu are nimic de-a face cu Lean Management. Lean constă în optimizarea activităţii unei organizaţii. Timpul de lucru trebuie alocat corect. E.: Care este contribuţia polului de competitivitate? P.M.: Dangel a utilizat competenţa colectivă a polului Vehiculul viitorului pentru a-şi optimiza organizarea. Un prim proiect a fost iniţiat în atelierele noastre în Se punea problema optimizării mijloacelor de producţie şi a creşterii polivalenţei pe cele două linii instalate. După doi ani, al doilea proiect a permis implementarea demersului Kaizen de îmbunătăţire continuă şi aplicarea unei scheme inedite de distribuţie a componentelor între stoc şi atelier. E.: La cât se ridică investiţia? P.M.: Investiţia materială este minimă. Polul Vehiculul viitorului a furnizat un sprijin financiar de de euro şi a facilitat stabilirea unei relaţii cu un consultant exterior. E.: Cum aţi procedat? P.M.: În 2015 dispuneam de două linii de producţie. Cea care nu era polivalentă a fost închisă. În 2017, linia unică a putut fi optimizată datorită Lean Management. Obiectivul nostru următor va consta în a asigura o producţie suplimentară de cel puţin 50% pe această linie. O creştere a producţiei va fi furnizată de o a doua echipă de 2x8. E.: Care este contribuţia Lean Management în organizaţia dumneavoastră? P.M.: Activitatea de pregătire în timp pe marginea liniei şi accelerarea ritmului. Stocurile care ocupau locul în atelier se află acum în magazin. Arborii de transmisie sunt echipaţi în prealabil în afara liniei. Distribuţia se efectuează în fluxuri sincrone. Am îmbunătăţit ergonomia locurilor de muncă. Operatorii nu trebuie să mai ridice braţele în cursul procesului de producţie şi este mai uşor pentru ei. E.: Cum arată atelierul dumneavoastră reorganizat? P.M.: Problemele noastre de nomenclator legate de disponibilitatea componentelor în lanţ au dispărut. Am câştigat suprafeţe disponibile în atelier, care sunt reutilizate pentru a face locurile de muncă mai ergonomice. Manipularea sarcinilor grele s-a redus. Tulburările coloanei vertebrale sunt acum eliminate, având în vedere că lucrătorii nu trebuie să mai ridice braţele. Sacii cu deşeuri de ambalaje au dispărut. Cărucioarele care transportă componentele STANDARDIZAREA ianuarie

20 pe marginea lanţului de producţie sunt umplute cu deşeuri. E.: Care sunt obiectivele dumneavoastră pe termen mediu? P.M.: Transformăm de vehicule pe an la Dangel. Obiectivul până în 2020 este ca această cifră să ajungă la de vehicule. În 2017, am lansat versiunea 4x4 a noului vehicul utilitar Expert, din gama Peugeot şi Jumpy, din gama Citroën. Ne propunem să atragem şi să interesăm şi alţi constructori la schema noastră de transformare 4x4. Christophe Eckenfelder Director la Jetlaque, la Rhinau (Rinul de Jos) Lean management a îmbunătăţit rentabilitatea noastră Întreprinderea noastră mică de 45 de salariaţi este specializată în vopsirea cu materiale compozite. Lucrăm în proporţie de 90% pentru export, pentru ramura de camioane Mercedes, dar şi pentru industria medicală, feroviară şi fabricanţii de mobilier elegant. Se pun două întrebări: Cum să îmbunătăţim calitatea organizaţiei noastre? Cum să devenim mai flexibili într-un mediu exigent? PerfoEst ne-a permis să demarăm reorganizarea. Aplicarea metodei lean s-a efectuat în patru etape. La început, am pregătit echipele la evoluţia care urma să vină. Apoi am aplicat standarde în funcţionarea atelierului pentru a putea reproduce operaţiile repetitive. Pe această bază, întreaga organizaţie a fost regândită şi reconfigurată, cu crearea de grupuri autonome de producţie. Pentru a încununa acest demers, am instaurat un instrument de management propriu întreprinderii noastre, denumit Jetlaque Problem Solving sau JPS. Este vorba de găsirea de soluţii la problemele noastre de zi cu zi: o pană de maşină, un loc de muncă ce nu mai este adaptat, o masă prea joasă sau prea înaltă în atelier. Sistemul JPS se întinde pe trei niveluri. Fiecare grup autonom de operatori şi-a desemnat responsabilul. La acest nivel, se rezolvă problemele fără a face apel la sprijin exterior. Echipele noastre găsesc o soluţie pentru 25% din cazuri. Cel de-al doilea nivel constă în a soluţiona problemele întâlnite cu ajutorul unui responsabil al calităţii, logisticii sau proceselor. În acest stadiu, 90% dintre cereri sunt satisfăcute într-un termen maxim de două săptămâni. Ultimul nivel al JPS este implementat dacă soluţia problemei necesită o investiţie care depăşeşte bugetul nostru anual. Rentabilitatea Jetlaque s-a îmbunătăţit prin noua organizare. Circuitele de decizie au fost scurtate. Anticiparea a făcut organizaţia noastră mai fluidă. În ceea ce priveşte clientela, indicatorii sunt pe verde. Organizaţia noastră este certificată în conformitate cu ISO Acest standard de management al calităţii în industria automobilului se îmbină perfect cu Lean Management. Îmbunătăţirea calităţii organizaţiei, creşterea flexibilităţii într-un mediu exigent: acestea sunt motivaţiile întreprinderii Jetlaque 18

21 Noutăți de la ETSI LA MULȚI ANI 3GPP! În decembrie 2018, 3GPP (The 3rd Generation Partnership Project) și-a sărbătorit cea de-a 20-a aniversare în minunatul oraș Sorrento din Italia. Cu ocazia acestei zile festive, președinții 3GPP au oferit informații interesante despre modul în care s-a lucrat și se lucrează în continuare în 3GPP. George Mayer, Președintele Centrului de rețele și terminale ale grupului de specificații tehnice ale 3GPP (TSG CT) urează Hai să facem 5G posibil colegilor săi și întregii comunități implicate în dezvoltarea 3GPP și a 5G. Acesta rememorează succint discuțiile despre standardizare și inovare din timpul întâlnirilor dinamice, și cum acestea l-au impresionat încă de când s-a alăturat echipei 3GPP, fără să mai întâlnească anterior o așa interacțiune, competitivitate, consens și recunoaște în cadrul unei singure organizații. La mulți ani 3GPP! Aceștia au fost 20 de ani excelenți spune cu entuziasm Erik Guttman, președintele Sistemului de arhitectură a grupului de specificații tehnice ale 3GPP (TGS SA). Acesta este mândru de calitatea întâlnirilor 3GPP, de progresul care s-a realizat și continuă să se realizeze constant și de colaborările dintre specialiștii în domeniu și alte părți interesante care au creat de-a lungul anilor un mediu de lucru captivant. Și președintele grupului de specificații tehnice Radio Access Networks al 3GPP, dl Balazs Bertendyi, urează organizației 3GPP să aibă răbdare ca și până acum și să continue cel puțin pentru încă 20 de ani, la fel de bine sau mai bine. Acesta apreciază cultura muncii eficiente din 3GPP și recunoaște că a fost fascinat, încă de la început, de modul de lucru, mereu cu cele mai noi tehnologii și cu unele dintre cele mai inteligente minți din industrie. 3GPP reprezintă o colaborare între grupuri de asociații de standarde în domeniul telecomunicațiilor cunoscută sub denumirea de Parteneri organizaționali a cărui scop inițial a stat la baza creării unei specificații a sistemului de telefonie mobilă 3G bazate pe specificațiile GSM (Global System for Mobile Communications), și care, ulterior a fost extins pentru a include dezvoltarea și întreținerea rețelelor de telefonie mobilă și a tehnologiei inteligente. A contribuit Andreea Tărpescu, Redactor ASRO, din revista Enjoy the ETSI Mag, ianuarie 2019 STANDARDIZAREA ianuarie

22 Interviu dl Dr. Edward G. Tiedemann Jr. Vicepreședinte senior al departamentului de inginerie al Qualcomm Technologies Inc. În interviul nostru exclusiv, Ed Tiedemann împărtășește cu noi viziunea de transformare a rețelei din perspectiva noului Radio 5G și noile posibilități de bandă de undă milimetrică. ETSI MAG: Pentru dvs., ce este captivant privind transformările viitoare ale rețelei spre 5G? Edward Tiedemann: Sunt încântat de noile capabilități pe care le aduce 5G NR (noul radio), care pot ținti multe tipuri diferite de servicii. Cu NR, 3GPP a dezvoltat multe dintre aceste capabilități, cum ar fi comunicarea de latență redusă ultra-fiabilă (URLLC), pornind de la bază. Este interesant să lucrezi cu noile industrii și comunitățile lor de utilizatori care sunt dornici să evalueze noua noastră platformă 5G. Un alt aspect interesant al modelului 5G îl reprezintă utilizarea undelor milimetrice (Millimeter Wave) (mmw) care vor aduce operatorilor o cantitate enormă de spectru. Toate acestea conduc la avansarea tehnologiei mmw, cum ar fi emițătoarele, receptoarele și antenele care pot fi incluse în telefoanele deja încărcate cu multe componente. Cuplat cu tehnicile de antenă extrem de direcțională activate de MIMO masiv, cantitatea de capacitate Viziunea de transformare a rețelei din perspectiva noului Radio 5G (NR) și noile posibilități de bandă de undă milimetrică. Dr. Edward G. Tiedemann, Jr., este vicepreședinte senior al departamentului de inginerie al Qualcomm Technologies, Inc. El conduce activitățile organizației Qualcomm în domeniul standardizării și al organizațiilor din industrie. Dr. Tiedemann a contribuit la proiectarea și dezvoltarea sistemului TIA/EIA/IS-95 CDMA a condus Qualcomm și a contribuit la proiectarea și dezvoltarea sistemului cdma2000 de a treia generație. Dr. Tiedemann a condus grupul offline pentru industria de convergență M2M, care a dus la onem2m, în care ETSI este un partener fondator. Înainte de a se alătura Qualcomm în 1988, Dr. Tiedemann s-a aflat la Laboratorul Lincoln al MIT, unde a lucrat la sisteme de comunicații prin satelit cu unde milimetrice. În timpul liber, este implicat în mai multe universități, activează în conservarea istorică și se află în consiliul de supraveghere al Muzeului Peabody Essex. 20

23 potențială este imensă. În ceea ce privește problemele legate de propagarea mmw, experiențele noastre în mediu de aer liber sunt mai pozitive decât ne așteptam inițial și ne așteptăm să obținem o bună acoperire în aer liber utilizând locațiile de celule existente. Acoperirea din exterior spre interior este o provocare, dar eliminarea în mare parte a traficului în aer liber din benzile de frecvență mai joase poate duce la performanțe și experiențe de utilizare mult mai bune pentru toți. E.M.: Am auzit că 5G va deveni comercial în 2019; se va întâmpla? E.T.: Fabricarea unei noi generații de tehnologii mobile, fie 3G, 4G, sau 5G, reprezintă o realitate comercială care este o performanță deosebită. Aceasta presupune ca întregul ecosistem mobil să lucreze bine împreună. Pentru 5G, suntem într-o configurație foarte bună. 3GPP a făcut o treabă extraordinară de a trage împreună NR de la primul workshop din septembrie 2015, până la accelerarea care a dus la finalizarea capabilităților Non-Standalone NSA în decembrie 2017 și finalizarea Release 15, inclusiv Standalone (SA), în iunie Companiile cooperează strâns acum cu un număr vast de teste de interoperabilitate și studii ale câmpului care conduc la implementări compatibile NR. Până la publicarea acestui articol, mai mulți operatori vor fi anunțat serviciul comercial NR. Prevedem implementările comerciale 5G NR care se produc la scară globală în 2019, atât în benzile de frecvență sub 6 GHz, cât și în cele ale spectrului de microunde (mwave). E.M.: Dacă ar trebui să alegeți cazuri cheie de utilizare în 5G, ce ați selecta? E.T.: 5G este o țesătură de conectivitate unificatoare care va conecta practic totul din jurul nostru. Pentru prima fază a implementărilor 5G, pe baza specificațiilor 3GPP Release 15, vedem 5G care permite noi și îmbunătățite cazuri de utilizare în bandă largă mobilă. Un smartphone mai capabil este doar un exemplu. 5G va permite experiențe ale realității extinse (XR) mobile mai captivante. Ne imaginăm diviziunea XR, care reduce povara procesării pe receptor, transferând o parte din această procesare către cloud-ul de margine. Cerințele de latență redusă pentru XR se potrivesc perfect cu latența redusă furnizată de interfața aeriană NR și prelucrarea cloud-ului de margine. Ca rezultat, putem muta XR din mediul legat de ziua de azi la o utilizare reală a telefonului mobil, oferind în același timp grafică și imagini vizuale fotorealiste. Cea de-a doua fază a 5G, bazată pe Release 16 a 3GPP, va extinde 5G la noi industrii, cum ar fi conducerea autonomă cu 5G NR C-V2X și fabrici configurabile dinamic cu Ethernet industrial wireless 5G NR. E.M.: Puteți să ne împărtășiți foaia de parcurs a produselor pentru 5G? E.T.: La Qualcomm, lucrăm la produse care oferă capacități de modem-antenă în toate benzile de frecvențe 5G. Aceasta include prima familie de modemuri anunțată din gama 5G, Snapdragon X50, precum și module de antenă care pot suporta în întregime frecvențele 5G atât în mmw (QTM052) cât și sub-6 GHz (QPM56xx). În plus, dezvoltăm de asemenea o soluție de celulă mică de 5G (FSM100xx) care poate fi utilizată pentru a îmbunătăți acoperirea de 5G atât pentru implementări în interior, cât și în aer liber. E.M.: Cum vedeți rolul ETSI în transformarea rețelei 5G? E.T.: În 1998, conducerea ETSI și alți vizionari din cadrul 3GPP au făcut previziuni și au depus efortul de a aduce împreună 3GPP. Acest angajament a continuat până în ziua de azi și va continua, mă aștept, pentru mult timp. Procesele și politicile care au fost puse în aplicare au stimulat inovația extraordinară și, prin cooperarea dintre numeroasele companii implicate și conducerea 3GPP, au reușit să elaboreze la timp specificațiile critice. Impactul asupra societății prin dezvoltarea tehnologiilor 3G, 4G și acum 5G a fost enorm. Este uimitor cât de mulți oameni se referă la tehnologie prin faptul că au văzut panouri spunând 4G-LTE sau auzind de 5G. Acesta reprezintă ceva de care ETSI și întreaga comunitate 3GPP ar trebui să fie mândri. Ceea ce ETSI numește standardele de clasă mondială reprezintă standardele mondiale pentru comunicațiile fără fir. E.M.: Cum rămâne cu evoluția viitoare a rețelelor de comunicații? E.T.: Lucrul în acest ritm rapid din industria TIC este extraordinar de incitantă. Vom continua căutarea noastră de a conecta fără fir aproape orice lucru din jurul nostru. Oamenii inteligenți vor exploata noile capabilități pe care le-am adus la 5G. O tendință pe care o vedem astăzi este convergența telefonului mobil cu AI, transformând marginea wireless care deschide ușile spre noi oportunități și cazuri de utilizare. Mă aștept ca evoluția tehnologiei mobile să continue cu siguranță, ceea ce va duce la lansarea multor versiuni de 5G ale specificațiilor 3GPP. Sunt încrezător că vom trece la 6G în aproximativ un deceniu, deși este greu de anticipat ce se va întâmpla. În general, viitorul comunicării mobile este luminos și sunt încântat să fac parte din efortul global și captivant de a accelera evoluția tehnologiei mobile și standardizarea acesteia în viitor. Traducere: Adrian Colgiu, expert Standardizare, ASRO, din: ETSI Magazine, nr. 3, ianuarie 2019, revista Institutului European de Standardizare în Telecomunicații, fiind preluat cu acordul și aprobarea ETSI. STANDARDIZAREA ianuarie

24 STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ 22

25 Alimente naturale Faptul că acordăm o atenţie tot mai mare la ceea ce mâncăm după cum o dovedesc evoluţia obiceiurilor consumatorilor şi înmulţirea imaginilor cu farfurii pline cu feluri de mâncare care arată senzaţional pe reţelele de socializare este semnificativ pentru creşterea cererii de produse alimentare naturale. Acest lucru a îndemnat o reţea mondială de furnizori de ingrediente şi de producători de alimente să iniţieze un dialog interesant cu privire la semnificaţia noţiunii de natural. Maxima potrivit căreia suntem ceea ce mâncăm pare să fi căpătat o importanţă neaşteptată într-o lume în care distanţele sunt de acum înainte anulate. Aspectul pozitiv: în prezent, putem savura alimente de o mare diversitate. Copiii şi tinerii din generaţia mileniului (cu vârste cuprinse între 5 şi 20 de ani) cresc şi doresc să dispună de alimente din lumea întreagă care să fie uşor de utilizat şi la preţuri convenabile. Ei pot să le găsească în supermarketuri, bufete cu autoservire şi distribuitoare automate întrucât furnizorii şi producătorii au ştiut să răspundă necesităţilor unei lumi în care gusturile s-au internaţionalizat şi în care modurile de viaţă evoluează într-un ritm rapid. Paralel, o generaţie hiperconectată, care este conştientă de impactul său asupra planetei, precum şi de efectele mediului asupra sănătăţii sale, va fi tot mai preocupată să ştie de unde provin alimentele, cum au fost produse şi care sunt ingredientele din care sunt constituite. Din fericire, consumatorii pot fi liniştiţi. Majoritatea alimentelor sunt produse în conformitate cu standarde mai stricte ca niciodată, chiar dacă produsele alimentare mondializate prezintă totuşi un inconvenient. Este vorba despre banalizarea STANDARDIZAREA ianuarie

26 lor, datorată necesităţii de a transporta rapid produsele brute şi de a omogeniza ingredientele necesare pentru a produce alimente care să fie previzibile, stabile şi uşor de prelucrat. Pericolele unei alimentaţii globalizate Când se elimină conotaţiile culturale, reţetele şi tehnicile de producţie locale la ingredientele alimentare, acestea încep să semene cu produsele industriale. În plus, în aceste condiţii, o lipsă de claritate a terminologiei de bază poate crea neînţelegeri costisitoare şi poate genera ocazii pentru operatorii necinstiţi. Astfel, delincvenţii au profitat de amploarea circulaţiei alimentelor la nivel internaţional pentru a încerca să comercializeze ingrediente falsificate sau care nu îndeplineau condiţiile din standarde. Amploarea unei astfel de fraude nu este suficient cunoscută dar, amplificat de reţelele de socializare, impactul asupra conştientizării consumatorilor a fost considerabil. El a permis furnizorilor să evalueze cât de fragilă este încrederea şi a provocat o cerere pentru stabilirea de reguli de joc echitabile, potrivit cărora furnizorii sunt obligaţi să-şi descrie produsele în mod transparent şi, mai ales, foarte clar. Împreună la aceeaşi masă Era indispensabil ca furnizorii de ingrediente şi clienţii lor, producătorii de alimente, să ajungă la păreri comune cu privire la noţiunea de natural. Producătorii ar fi astfel în măsură să îşi exprime ulterior revendicările în legătură cu produsul finit, cu certitudinea de a merita încrederea consumatorilor. Cu alte cuvinte, un standard ISO era neapărat necesar. Elaborat de ISO/TC 34, comitetul tehnic al ISO pentru produse alimentare, o specificaţie tehnică a fost publicată în ISO/TS 19657, Definiţii şi criterii tehnice care permit să se considere un ingredient alimentar ca fiind natural, este un document concis, care furnizează o terminologie clară. Ea aduce lămuririle atât de aşteptate pentru a descurca iţele proceselor şi ale mijloacelor logistice care caracterizează actualele lanţuri mondiale de aprovizionare alimentară. La şase luni de la publicarea specificaţiei, un Impactul asupra conştientizării consumatorilor a fost considerabil 24

27 ziarist de la ISO Focus a profitat de ocazie pentru a întâlni unul din experţii care au luat parte la elaborarea sa şi l-a rugat să precizeze avantajele pe care le prezintă documentul şi modul în care standardele pot influenţa provocările şi tendinţele care definesc relaţia noastră viitoare cu alimentele. De la inginerul chimist la expertul de standardizare Dominique Taeymans este un consultant în domeniul reglementării alimentelor a cărui carieră se întinde pe patru decenii. Belgian de naţionalitate şi cetăţean elveţian, acesta este profesor de inginerie alimentară şi a lucrat la Nestlé, prestigioasa firmă alimentară internaţională. El a contribuit la armonizarea cadrului de reglementare al Uniunii Europene pentru produse alimentare, precum şi la elaborarea de standarde internaţionale ale Codex Alimentarius. Cu o experienţă bogată în domeniul universitar, comercial şi de reglementare, el şi-a adus o contribuţie importantă la activitatea echipei de experţi ai ISO/TC 34, al cărui secretariat este asigurat împreună de AFNOR, membru al ISO pentru Franţa, şi ABNT, membru al ISO pentru Brazilia. Având în vedere că standardul îşi propune să permită comunicarea între întreprinderi, ziaristul de la ISO Focus a dorit să ştie cum alte persoane decât specialiştii pot să înţeleagă criteriile potrivit cărora este posibil ca un aliment să fie considerat natural. Există trei criterii care permit să se califice un aliment ca fiind natural, afirmă domnul Taeymans. Primul element este originea sa. Provine acesta din natură?. Cu alte cuvinte, prima parte a definiţiei exclude substanţele sintetizate chimic sau care nu există decât în laboratoare. A doua întrebare: cum poate influenţa acest lucru evoluţia practicilor agricole, de exemplu, o orientare către agricultura celulară, în care produse mai mult sau mai puţin identice cu proteinele din carne sau din ouă ar putea fi fabricate în laborator. Din punctul meu de vedere, acestea nu ar mai fi nişte produse naturale şi nu ar putea fi etichetate ca atare, a afirmat expertul. Acest lucru nu ar constitui însă un obstacol în calea noilor tehnologii care ar putea remedia problema foametei în lume? Nu, întrucât specificaţia tehnică nu judecă meritele sau defectele diverselor tipuri de agricultură sau de produse, nici necesitatea lor. Ea furnizează pur şi simplu un mijloc comun de a defini ceea ce este natural, când este vorba despre o caracteristică importantă a STANDARDIZAREA ianuarie

28 produsului. Cel de-al doilea criteriu este că el nu trebuie să fi fost supus unui tratament chimic, cu alte cuvinte, nu s-a utilizat chimia la nivel industrial pentru a altera în mare măsură ingredientul, deşi aditivii alimentari sunt autorizaţi, cu condiţia să respecte principiul esenţial al caracterului natural. Capacitatea de a răspunde la principala preocupare a consumatorilor, şi anume siguranţa sanitară a alimentelor, este cel de-al treilea criteriu, care aplică un grad subtil de toleranţă la definiţia oricărui ingredient natural. Potrivit lui, ingredientul trebuie să fie conform cu dispoziţiile de reglementare locale în domeniul siguranţei sanitare a alimentelor şi, dacă acest obiectiv nu poate fi atins în mod realist cu ajutorul unor procedee naturale, este posibil să se recurgă la soluţii de înlocuire, dar numai dacă acestea din urmă nu modifică absolut deloc caracterul fundamental al alimentului. Fiecare cu gusturile sale Dacă diversitatea tradiţiilor culinare determină consumatorii din fiecare ţară să aibă opinii diferite cu privire la conţinutul unui produs natural, activităţi de anvergură internaţională, care constau în expedierea ingredientelor la fabricanţii din lumea întreagă, necesită o bază comună de dialog. 26

29 Afirmaţiile reprezentanţilor întreprinderilor destinate consumatorilor cu privire la produsele lor alimentare variază ca şi preferinţele diferitelor naţiuni în domeniul gustativ şi fac obiectul unor reguli stricte. Acestea constau într-un amestec de convenţii culturale şi de dispoziţii de reglementare locale şi, când ele sunt standardizate la diferite niveluri, aici intră în joc standardele Codex, care stabilesc reguli clare cu privire la ceea ce trebuie să figureze pe etichetele produselor finite. Aceste standarde referitoare la etichetare, destinate consumatorilor, cuprind şi produsele biologice, o categorie care ar trebui să intereseze cumpărătorii de produse alimentare naturale. Există oare un risc de confuzie între cei doi termeni? Să sperăm că nu, răspunde domnul Taeymans. Termenul biologic desemnează o categorie precisă şi bine reglementată alimente produse de o anumită formă de agricultură, în vreme ce noţiunea de natural reprezintă mai degrabă o revendicare şi capătă un sens mai larg. Multe produse biologice ar trebui considerate naturale, dar reciproca nu este adevărată. Produsele naturale nu sunt neapărat produse biologice. Un standard ISO era neapărat necesar Deciziile corecte A trebuit să se aştepte publicarea specificaţiei tehnice ISO/ TS pentru ca producătorii să fie în măsură să-şi evalueze ingredientele şi să le atribuie proprietăţi pe picior de egalitate. Necesitatea unui standard care să fie utilizat între întreprinderi reflectă complexitatea tot mai mare a imensei reţele mondiale de producători, de furnizori şi de fabricanţi care umplu rafturile supermarketurilor noastre cu produsele pe care le aşteptăm. Să luăm exemplul unui pachet de paste pe care figurează o singură etichetă ce indică compoziţia şi valoarea sa nutritivă. Totuşi, principalul său ingredient (este vorba despre semolina durum) poate conţine la rândul său mai multe ingrediente, fiecare din ele putând proveni de la numeroşi furnizori sau putând avea mai multe origini. Chiar dacă vi se pare dificil, în calitate de consumator, să luaţi deciziile corecte cu privire la ce veţi pune în farfuria dumneavoastră, vă puteţi imagina cât de grea devine sarcina dacă aveţi în vedere alimentul fracţionat în elementele sale constitutive de bază. Dacă fizicienii în domeniul particulelor se pot amuza să inventeze termeni când este nevoie, furnizorii de produse alimentare trebuie să găsească definiţii clare pentru termeni care au fost de uz curent timp de decenii. Datorită standardelor ISO, fiecare din noi poate participa la dialogul care îşi propune să stabilească ce anume mâncăm şi în ce mod. Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 129, iulie-august 2018, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO ( Editor: gasiorowski@iso.org. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abonamente: sales@iso.org STANDARDIZAREA ianuarie

30 Noutăți de la IEC: Standardizarea și protejarea planetei CREȘTEREA POPULAȚIEI, AGRICULTURA VIITORULUI ȘI STANDARDELE Numărul populației globale crește de la an la an, orașele sunt supraaglomerate, iar condițiile climatice nu sunt întotdeauna favorabile producției alimentare. Toate acestea au atras atenția cercetătorilor și producătorilor de alimente în sensul că vor avea nevoie de mai multe modalități de maximizare a producției alimentare. Astfel, a apărut agricultura pe verticală, soluție venită să combată criza alimentară mondială. Acest nou tip de agricultură este caracterizat prin faptul că realizarea produselor alimentare se face în straturi suprapuse pe vertical, într-un mediu controlat, unde lumina, temperatura și umiditatea sunt monitorizate constant. În momentul actual, fermele verticale sunt utilizate pentru producții mai mici de plante, care să poată aduce profit producătorilor, precum plantele medicinale sau cele utilizate în crearea tratamentelor naturiste și pentru creșterea legumelor și a verdețurilor pe tot parcursul anului. Nu sunt concepute, însă, pentru obținerea unor culturi mari, care să hrănească întreaga populație a lumii, cum ar fi producțiile de grâu, porumb sau orez. Există două metode de creștere a culturilor pe verticală care asigură condițiile ideale de creștere a unei producții bogate, ambele bazate pe udarea plantelor fie prin pulverizarea cu apă și nutrienți, fie prin cultivarea acestora într-un bazin de apă bogat în nutrienți. Mai mult, în agricultura pe verticală se utilizează foarte multe tehnologii avansate. Automatizarea ajută în cadrul fermelor pe verticală, în plantarea, replantarea sau recoltarea semințelor. Senzorii și camerele inteligente oferă în mod constant informații despre creșterea plante- 28 Inspectarea produselor lor din ferme pentru a putea îmbunătăți creșterea și sănătatea plantelor. Temperatura, nutrienții necesari, nivelul de umiditate sau de oxigen, sunt ajustate în funcție de nevoile plantelor. Pentru buna funcționare a acestor ferme verticale, mai multe comitete tehnice IEC au dezvoltat anumite standarde specifice acestora. Spre exemplu, IEC TC 34, Lămpi și echipamente asociate dezvoltă standardele internaționale pentru lămpi, iluminat electric și soluții de iluminat, iar IEC TC 47, Dispozitive semiconductoare pregătește standarde pentru proiectare și utilizarea semiconductoarelor, inclusiv a senzorilor. IEC TC 56, Fiabilitate se referă la automatizare, în timp ce IEC TC 44, Securitatea mașinilor electrice. Aspecte electrotehnice pregătește standarde pentru siguranța mașinăriilor. IEC TC 2, Mașini electrice rotative oferă linii directoare pentru pompele cu motor utilizate în agricultură pentru sistemul hidraulic, iar IEC TC 82, Sisteme de conversie fotovoltaică a energiei solare se ocupă de standardele elaborate pentru energia fotovoltaică. Nu în cele din urmă, IEC TC 88, Turbine eoliene se preocupă de standardele pentru energia eoliană și IEC TC 114, Energia marină pentru energia maritimă. Grupul de lucru tehnic comun dintre IEC și ISO, ISO/IEC JTC 1, Tehnologia informației pregătește standarde internaționale care contribuie la îmbunătățirea Inteligenței Artificiale. Agricultura pe verticală este așadar promițătoare, generează entuziasm și creează o piață de nișă pentru aprovizionarea locuitorilor orașelor cu produse proaspete pe tot parcursul anului și oferă sprijin agriculturii tradiționale. PROTEJAREA PLANETEI Având în vedere că în ultimele decenii acumulările de deșeuri electrice și electronice au devenit o problemă majoră a umanității, în 2004 s-a înființat comitetul tehnic IEC TC 111, Standardizarea mediului pentru produsele și sistemele electrice și electronice, care se ocupă de standarde destinate combaterii acestui nou tip de reziduuri și pentru a veni în sprijinul respectării cerințelor legislative asupra controlului substanțelor toxice. Comitetul tehnic IEC TC 111 are în componența sa un număr de 25 de țări membre IEC, dar și un număr de 12 țări cu statut de observator în cadrul organismului internațional de standardizare. Aceste țări pregătesc împreună standarde pentru protejarea mediului înconjurător, doresc ca reciclarea să devină o normă, iar mineritul urban (recuperarea materialelor rare din dispozitivele electrice și electronice folosite, în depozitele de deșeuri văzute drept niște mine pentru

31 aceste materiale încorporate în dispozitivele moderne) un proces răspândit la nivel global. Printre standardele cele mai importante elaborate de IEC TC 111 se pot aminti: IEC 62474, Declarație de material pentru produse și pentru industria electrotehnică care stabilește ce substanțe și materiale pot fi utilizate în produsele electrice și electronice; IEC 62321, Determinarea anumitor substanțe din produsele electrotehnice care definește metode standardizate de determinare a nivelului potențial de substanțe toxice din produsele electrice și electronice; IEC 62430, Proiectare cu consecințe asupra mediului înconjurător pentru produse electrice și electronice care oferă linii directoare pentru minimalizarea impactului negativ al dispozitivelor asupra mediului de-a lungul ciclului lor de viață. Mai mult, IEC definește și proiectarea ecologică pentru toate produsele electrice și electronice (materialul folosit, cantitatea de energie utilizată și gradul de reciclare), acțiune care a dus la înființarea unui grup de lucru comun cu ISO și anume, JWG ECD 62959, care pregătește un standard global menit să se ocupe de proiectarea ecologică a tuturor produselor existente pe piață. Acest standard va fi publicat în câțiva ani și va purta logo-ul ambelor organizații participante, IEC și ISO. Așadar, IEC TC 111 se ocupă de aspectele legate de mediul, pregătind linii directoare, rapoarte tehnice, deci standarde pentru protejarea mediului înconjurător și a sănătății umane. IEC TC 111 își concentrează atenția asupra impactului pe care produsele electrice și electronice le au asupra mediului pe parcursul ciclului lor de viață și după încheierea acestuia: de la achiziționarea materiilor prime până la fabricarea, distribuirea, utilizarea, întreținerea, reutilizarea și reciclarea părților componente. S-au semnat, de-a lungul ultimilor ani, diferite acorduri internaționale cu privire la acțiunile de reciclare ale deșeurilor electrice și electronice la nivel global, două dintre acestea fiind Convenția de la Minamata și Convenția de la Basel. În timp ce prima face referire la eliminarea treptată a produselor care conțin mercur, cea de-a doua urmărește să controleze mișcările transfrontaliere ale deșeurilor periculoase și modul cel mai eficace de eliminare a acestora fără a cauza alte daune mediului. Un exemplu de țară care respectă legea reciclării aparatelor de uz casnic este Japonia. Legea impusă în Țara Soarelui Răsare face referire la aparatele de aer condiționat, frigiderele, televizoarele și mașinile de spălat. Funcționează, de asemenea, și responsabilitatea comună, unde toți locuitorii orașului, întreprinderile, municipalitățile și guvernul național suportă sarcina gestionării deșeurilor. China dorește ca, până în 2025, rata de recilare a deșeurilor electrice și electronice să crească până la 50%, prin solicitarea producătorilor de a nu se mai concentra doar pe procesul de fabricare, ci de a utiliza standardele de protecție a mediului înconjurător pe toată durata de viață a unui produs. Produsele electronice dintr-o benă Comitetul consultativ de la IEC, ACEA (Advisory Committee on Environmental Aspects Comitetul consultativ pentru aspectele legate de mediu), care se concentrează pe aspecte legate de managementul substanțelor, proiectarea ecologică și etichetarea, ia în considerare toate aspectele de protejare ale mediului care au legătură cu efectele dăunătoare ale unui produs, grup de produse sau ale unor sisteme care utilizează tehnologia electrică, incluzând electronicele și telecomunicațiile. Așadar, telefoanele mobile, televizoarele cu LED, vehiculele electrice, senzorii și multe alte bunuri electrice și electronice care au în componența lor, printre altele, și metale prețioase fac ca mineritul urban să fie posibil: după ce și-au servit scopul inițial, produsele pot fi reciclate și utilizate în componenta altor produse. Scopul acestui serviciu nou este, deocamdată, de a completa mineritul tradițional și de a limita expunerea comunităților la materialele cu potențial toxic și să se atingă ținta ideală de zero deșeuri. Așa zisa reciclare în curtea din spate, practicată foarte des în ultimii ani, nu este o soluție de prelucrare a deșeurilor electrice și electronice deoarece acestea pot cauza numeroase daune mediului înconjurător și sănătății oamenilor. Totuși, un număr din ce în ce mai mare de țări adoptă o legislație drastică referitoare la deșeurilor electrice și electronice, ceea ce conduce, încet dar sigur, spre o lume în care reciclarea va fi prezentă în viețile tuturor locuitorilor lumii. MINERITUL URBAN STANDARDIZAREA ianuarie