untitled

Transcriere

1 24 pagini, 1 leu an VI, nr. 82 REVIST DE CULTUR 10 octombrie 2005 Redac]ia [i administra]ia: B-dul Carol I nr. 3-5, Casa Conachi, IA{I EDITORIAL O altfel de campanie electoral\. Despre decen]\ [i normalitate GABRIELA GAVRIL,,De fiecare dat\ credem c\ lumea `ncepe cu noi! interviu cu Nicolae Manolescu Ce emo]ii ne mai prilejuie[te dl Manolescu? Bogdan Suceav\ Sefarzii o introducere Lauren]iu Ursu M\ intereseaz\ doar restituirea unei emo]ii precise interviu cu regizorul Cristi Puiu despre victoriile de sear\ [i `nfr`ngerile de diminea]\ poeme de Leti]ia Ilea Num\r ilustrat cu fotografii de Bianca Simionescu Calmul cracovian 1 nu l-ar putea duce pe un rom=n cu g`ndul la un ora[ `n febra campaniei electorale, `naintea primului tur al preziden]ialelor. Ba, s\ spun drept, cred c\ i s-ar p\rea total nefiresc [i unui francez trecut prin experien]a (zgomotoas\!) a alegerii `ntre Jacques Chirac [i Jean-Marie Le Pen. Cracovia, cu turi[ti forfotind pe str\zi, c`nt\re]i, saltimbanci, pictori [i caricaturi[ti, `nghi- ]itori de fl\c\ri, gurali cu br`nzeturi tradi]ionale, florari, v`nz\tori de gazete [i o mul]ime de porumbei cam rebegi]i de frig, afi[eaz\ parc\ o indiferen]\ senioral\ fa]\ de orice agita]ie politic\. Se repar\ o parte din Rynek, cea `n care se afl\ statuia lui Adam Mickiewicz, iar muncitorii pot fi v\zu]i robotind [i s`mb\ta seara, la lumina reflectoarelor. Se lucreaz\ cu grij\ pentru a nu se distruge zidurile vechi ale cet\]ii. {i cum s-au mai g\sit fragmente ale unor piese din secolul al XIV-lea, se pare, arheologii perie [antierul cu minu]iozitate. Ieri (8 octombrie), slovacii `[i f\ceau cunoscute produsele tradi]ionale [i ofertele turistice. Lumea m`nca lini[tit\ `n pia]\, mai cump\ra c`te un suvenir [i r\m`nea s\ se uite la trupa de dansuri populare. M-a cuprins o u[oar\ melancolie patriotic\: noi de ce nu... Cam la fiecare col] de strad\, tineri `mpart pliante [i flutura[i dar nici unul politic. E[ti `ndemnat s\ urmezi [coli de limbi str\ine, s\-]i perfec]ionezi educa]ia `n diverse moduri, s\ cumperi c\r]i [i dic]ionare, s\ te bucuri de atmosfera cluburilor, s\ vezi expozi]ia de schi]e ale lui Rembrandt [i nenum\rate alte spectacole, s\ vizitezi Acvariul, s\-]i men]ii condi]ia fizic\ `n s\li de gimnastic\, s\ participi la Bayit Hadash (s\rb\torirea a 670 de ani de existen]\ a Kazimierz-ului, cartierul evreiesc al Cracoviei), s\ mergi la deschiderea unor galerii [i multe altele. A[adar, singurele afi[e pe care le po]i z\ri s`nt cele ale spectacolelor. {i pentru c\ nici mie nu mi-a venit s\ cred, am b\tut c`teva ore str\zile, c\ut`nd semne ale campaniei electorale. Am num\rat doar patru panouri (probabil mai s`nt c`teva), c`te dou\ pentru Donald Tusk [i Lech Kaczynski. ~n Rynek, pe un suport metalic mobil, informa]ii tehnice despre alegeri, circumscrip]iile de votare. At`t. S\ v\ mai amintesc cum arat\ ora[ele [i c\tunele noastre la alegeri? Nu e candidat, oric`t de nesemnificativ, care s\ nu ne fi z`mbit, p`n\ la satura]ie, de pe ziduri, garduri, st`lpi, geamuri de buticuri, `ndemn`ndu-ne s\-l vot\m. Despre vulgaritatea cras\ a unor afi[e n-are rost s\ mai vorbesc acum. G\selni]a cu ardeiul, de exemplu, e de o mitoc\nie ce-ar fi fost sanc]ionat\ `n alte p\r]i. Politicienii rom=ni `nso]i]i de juni `mbr\ca]i `n culorile partidului, sufl`nd din ]ignale, url`nd `n megafoane, `mp\r]ind baloane [i insigne ([i c`teodat\ pumni), arunc`nd `n dreapta [i-n st`nga cu flutura[i s-au gr\bit s\ bat\ ]ara-n lung [i-n lat. S-o conving\, adic\. (continuare `n pagina 3)

2 2 Agora Coloan\ sonor\ pentru un reportaj fotografic LAUREN}IU URSU Anul trecut a fost `nfiin]at `n Ia[i un Centru de Studiu al Iudaismului. O ini]iativ\ oarecum `nt`rziat\, av`nd `n vedere c\ succede celor din Bucure[ti [i Cluj, cu at`t mai mult cu c`t Ia[ul a reprezentat un loc important al vie]ii evreie[ti din Rom=nia. În calitate de student al Centrului, am f\cut o c\l\torie la {tef\ne[ti-boto[ani, dornic s\ cunosc unul din {tetl-urile evreie[ti importante din zon\. {tef\ne[ti a fost un cunoscut centru comercial [i hasidic. Rabinii de aici au atins o notorietate care dep\[e[te mult grani]ele Rom=niei. Îns\ ce am v\zut acolo a fost foarte diferit de imaginea idilic\ pe care mi-o formasem din c\r]i. Plecat din Ia[i cu un autobuz demn de un muzeu al tehnicii, ajung `n {tef\ne[ti dup\ dou\ ore jum\tate de chin, obosit, bronzat, mirosind a e[apament. Cobor `n strad\ `ntr-un praf ad`nc de c`]iva centimetri, `n ritmul unei cunoscute manele autohtone. Aflu cu greu unde este Prim\ria. O g\sesc `n sf`r[it [i vorbesc cu secretarul acesteia, destul de suspicios la `nceput dar, `n cele din urm\, g\sim cale de comunicare [i ne desp\r]im prieteni. Pornesc, dup\ indica]iile lui, c\tre cimitirul evreiesc, urm`nd, pe drum, s\ identific locul fostei ERESURI Ce emo]ii ne mai prilejuie[te dl Manolescu? BOGDAN SUCEAV Deplasat\ la Neptun, cu prilejul manifest\rii organizate de Uniunea Scriitorilor, Simona Chi]an l-a întrebat pe dl Manolescu (pre[edintele Uniunii Scriitorilor din România) de ce Mircea C\rt\rescu nu a participat la manifestare. Dl Manolescu, [tiind c\ presa monitorizeaz\ evenimentul datorit\ prezen]ei lui Mario Vargas Llosa în România, a produs o declara]ie care dep\[e[te în hot\r`re (dar totodat\ [i în absurd) interven]iile pe subiecte literare ale dlui Gigi Becali. S\ reamintim întregul pasaj, a[a cum a v\zut lumina tiparului [i a pixelului în Evenimentul zilei din 20 septembrie 2005: C\rt\rescu crede c\ USR este o fosil\ stalinist\ care nu mai trebuie s\ existe. Prin urmare, de ce s\-l invit\m s\ aib\ de-a face cu fosile staliniste\, a spus Nicolae Manolescu, pre[edintele USR. Nu am avut nici un fel de dorin]\ de a participa la acest festival, care nu e un eveniment special, a declarat C\rt\rescu pentru EVZ. Îi s`nt recunosc\tor lui Nicolae Manolescu pentru c\ m-a ajutat la începuturile mele literare, dar pozi]ia mea fa]\ de USR nu este influen]at\ de acest lucru. De altfel, îmi voi prezenta cur`nd demisia din Uniune, a precizat FOTO: DINU LAZ R sinagogi, d\r`mate de comuni[tii atei [i na]ionali[ti... Drumuri de ]ar\, pr\fuite, nimic din atmosfera unui {tetl evreiesc. Totul pare a fi reintrat `n ritmul atemporal al satului rom=nesc. E greu de crezut c\ acest sat subdezvoltat a fost c`ndva un t`rg, un centru cultural [i economic. Ajung p`n\ la urm\ la un spa]iu viran care pare s\ corespund\ descrierii locului sinagogii. În marginea lui, o cas\ pitoreasc\, pe jum\tate d\r`mat\. Este locuit\ de un b\tr`n care inspir\ nem\rginit\ mil\. B\tr`nul [i casa lui miam dat seama mai t`rziu simbolizeaz\ cumva starea de degradare `n care a ajuns localitatea. Îmi continuu drumul pe l`ng\ biseric\ [i ajung `n cele din urm\ la cimitirul evreiesc. O priveli[te frumoas\. O livad\ de meri, o f`nt`n\ cu ap\ r\coroas\ se deseneaz\ `n zona cimitirului. Mult\ verdea]\. Intru pe poarta albastr\, observ c\ cimitirul e locuit, dar `nainte s\ vorbesc cu cineva, nu m\ pot ab]ine s\ vizitez monumentele funerare. P\reau bine `ngrijite, cele din margine, `ns\ dup\ ce fac c`]iva pa[i, vreo cinci, am un [oc. M\ trezesc `ntre cartofi, cartofi crescu]i foarte `nal]i, m`ndri, foarte verzi, printre morminte. Picioarele mi se afund\ `n p\m`ntul af`nat, simt c\ m\ scufund senza]ie mai acut\ C\rt\rescu. Un alt scriitor român cu notorietate, Norman Manea, a lipsit [i el de pe lista invita]ilor. Norman Manea e celebru, dar cu talentul st\ mai prost, a spus Manolescu. Aceasta a fost declara]ia dlui Manolescu. Din ra]iuni literare [i morale ne vedem nevoi]i s\ coment\m aici pe marginea acestei declara]ii, cu at`t mai mult cu c`t critica de serviciu tace m`lc. Cred c\ una dintre preocup\rile de c\p\t`i ale pre[edintelui Uniunii ar fi trebuit s\ fie aceea de a se îngriji de imaginea asocia]iei profesionale în fruntea c\reia se afl\ (nu cu votul meu). De fapt, Uniunea are [i director de imagine, dar nu are website, de[i s`ntem amenin]a]i cu aceasta de ani de zile. În termenii celui mai înalt standard, Uniunea Scriitorilor ar trebui s\ fie garantul indubitabil al onestit\]ii intelectuale, al stilului, elegan]ei [i inteligen]ei în materie de literatur\ [i în chestiuni conexe. Dl Manolescu, îns\, ales pre[edinte al USR în iunie 2005, face aceea[i gre[eal\ de ra]ionament ca [i mult mai priceputul politician Emil Constantinescu în 1997: î[i imagineaz\ c\ poate [arja în orice direc]ie sus]inut de capitalul s\u de încredere. În doar un minut, dl Manolescu a produs o declara]ie incredibil\, care aduce atingere imaginii celor mai importan]i prozatori ai literaturii noastre de azi (adic\ dnii C\rt\rescu [i Manea), o declara]ie revolt\- toare care ne face s\ ne întreb\m ce frustr\ri ascunde sub masca de fost senator dl pre[edinte al unora dintre scriitori. Înt`i de toate, ar trebui spus c\ dl Norman Manea este profesor la Bard College, o institu]ie de elit\ de pe Coasta de Est (m\car pentru asta [i dl Manolescu ar trebui s\-[i m\soare cuvintele). În plus, Întoarcerea huliganului a ap\rut acum doi ani la Farrar, Straus and Giroux. Eu nu [tiu dac\ vreunul dintre membrii Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor are vreun volum ap\rut la o editur\ similar\. Despre c\r]ile lui Norman Manea au scris elogios p`n\ acum, între al]ii, Heinrich Böll [i Octavio Paz (am`ndoi s`nt de]in\tori ai Premiului Nobel), Antonio Tabucchi, Cynthia Ozick, Edward Hirsch, Ariel Dorfman, Philip Roth (de]in\torul unui premiu Pulitzer) [i al]ii. Întoarcerea huliganului a beneficiat de o expunere extraordinar\ în SUA, fiind prezentat în New York Times, New York Times Book Review, New York Review of Books, San Francisco Chronicle, Los Angeles Times, New Republic, The NewYorker [i alte prestigioase publica]ii, iar în Italia acest volum a primit Premiul Napoli pentru proz\ str\in\. În ceea ce prive[te critica româneasc\, în decursul timpului au scris despre opera lui Norman Manea autori ca Matei C\linescu, Lucian Raicu, Valeriu Cristea, Mircea Iorgulescu, Virgil Nemoianu, Paul Georgescu, Gheorghe Grigurcu [i mul]i al]ii. În Ziua din 11 august 2005, Paul Cernat a scris: Recunoa[terea lui Norman Manea în ]ar\ drept unul dintre cei mai importan]i scriitori români postbelici este inevitabil\: c`nd se va produce cu adev\rat, dincolo de orice prejudec\]i [i resentimente, înc\ o restan]\ a criticii noastre va fi fost trecut\. Am putea cita aici [i alte opinii ale unor critici prestigio[i. Pe scurt, ca s\ nu l\s\m loc de dubii, dac\ dnii Mircea C\rt\rescu sau Norman Manea ar accepta s\ participe la o manifestare a Uniunii Scriitorilor, Uniunea ar trebui s\ fie onorat\. dec`t la cobor`rea din autobuzul muzeal r\t\cit pe [oseaua Ia[i-Boto[ani. Senza]ia de co[mar este cu at`t mai acutizat\ de urletele pe care le aud [i le `n]eleg `n cele din urm\: Pizda m\-tii!, Pleac` di pi p\m`ntu` nieu. Încerc s\-i explic scopul misiunii mele acolo, c\ nu vreau s\-i fur vi]elul care pa[te printre morminte ([i care e vinovat de d\r`marea multor lespezi), c\ n-am venit s\-i culeg cartofii sau merele. Nu am nici un succes, trebuie s\ m\ retrag gr\bit, `nainte de a mi se sparge capul. Întors `n Ia[i, iau leg\tura cu dl. Kaizerman, [eful filialei FCER. Îl sun\m pe dl. David, omologul din Boto[ani. Ceea ce ne poveste[te seam\n\ foarte mult cu ceea ce mi s-a `nt`mplat [i mie. A fost fug\rit, `njurat, blestemat de omul care `i este subordonat [i care locuie[te `n dependin]ele cimitirului aflat `n administra]ia FCER. Toate acestea sub justificarea be]iei. Dup\ c`teva luni, hot\r`t `n sf`r[it s\ iau o pozi]ie, m\ re`ntorc cu o prieten\ fotograf pentru a aduna materialul necesar unei abord\ri care s\ dep\[easc\ impresia subiectiv\, literar\ a primei mele vizite. În Autogara Ia[i Vest, pierdem autobuzul, pentru c\ pe el scria Santa Mare. {tef\ne[tiul nu mai e suficient de important pentru a fi men]ionat pe pl\cu]a maxi-taxi-ului, de[i `n urm\ cu trei luni era. Mergem la marginea Ia[ului [i a[tept\m, facem autostopul. Nu avem succes; doar un uria[ ne tot abordeaz\, oferinduse drept taxi p`n\ unde am vrea s\ mergem. Dup\ dou\ ore [i negocierea unui pre] rezonabil, mergem. Într-o or\ ajungem. Ca s\ nu ne lase balt\, [oferul merge [i el `n cimitir. O experien]\ mai interesant\ dec`t s\ doarm\ `n ma[in\ `ntr-o zi c\lduroas\, `i spunem. Avantaj reciproc. Prin atitudinea sa, reu[e[te s\-l intimideze pe paznic mai mult dec`t toate actele pe care le prezentaser\m noi. Fotografiem [i film\m, `n timp ce [oferul culege merii, strugurii, gogo[arii omului. Paznicul n\- du[e[te ascult`nd cu pio[enie instruc]iunile pre]ioase ale uria[ului privind agricultura! Fiecare `[i g\se[te na[ul. Nu [tiu ce s\ spun despre acest paznic. A fost angajat pentru a proteja cimitirul [i a sf`r[it prin a-l distruge. Poate c\, l\sat nep\zit, cimitirul ar fi fost vandalizat de al]ii. Cel pu]in, prin sim]ul ridicat al propriet\]ii, Gheorghe Pricop a protejat cimitirul de ceilal]i vandali. Ar trebui s\-i fim recunosc\tori? Fotografiile realizate de Bianca Simionescu ilustreaz\ acest num\r din Timpul. Privi]i-le [i spune]i-mi ce ar fi de f\cut. {i atunci, dac\ a[a stau lucrurile, de ce dl Nicolae Manolescu se preface a nu fi la curent\ Pentru c\, dac\ ar fi fost cu adev\rat informat, nu ar fi dorit s\-[i angajeze prestigiul în afirma]ii precum cea de mai sus. Explica]ia e una singur\: dl Manolescu genereaz\ acest fel de declara]ii crez`nd c\ ele au greutate, c\ ele fac diferen]a, c\ astfel de vorbe aruncate din col]ul gurii pot influen]a realitatea. Nu ar fi prima oar\. Tot a[a dl Manolescu [i-a exprimat opiniile în urm\ cu ceva vreme în leg\tur\ cu publicarea pe web (neserioas\, în opinia d`nsului; chestiune contrazis\ din plin de realitate, at`ta vreme c`t exist\ LiterNet [i alte portaluri culturale excelente). Ceea ce d`nsul g\se[te greu de suportat e, de pild\, faptul c\ un autor plecat din România reu[e[te în lume f\r\ girul domniei sale (care se dovede[te, astfel, perfect inutil) [i f\r\ s\ aib\ vreo tangen]\ cu România literar\ (care se deosebe[te de The NewYorker [i World Literature Today prin faptul c\ ruleaz\ dup\ toate regulile unui parastas: acolo se exhib\ în principal familia, care produce m\t\nii dup\ cum spune popa). P`n\ la urm\, se pare c\ dl Norman Manea e de vin\ c\ nu l-a a[teptat la infinit pe dl N. Manolescu s\-l recunoasc\, iar dl Mircea C\rt\rescu e de vin\ pentru c\ a spus ceea ce ]ine de domeniul eviden]ei. Aviz amatorilor: cine mai face a[a, indiferent c`t de talenta]i ar fi, p\zea! C`t despre credibilitatea dlui Manolescu, interesant\ op]iune la b\tr`ne]e: ilustrul critic se las\ influen]at de Vincent Van Gogh, mai cu seam\ de acel moment de sear\ str\vezie c`nd celebrul pictor a optat s\-[i taie urechea, l\s`nd în urm\ un celebru lob lips\ [i un mare mister.

3 Agora EDITORIAL O altfel de campanie electoral\... (continuare din pagina 1) Au fost tocmi]i l\utari s\ dea concerte gratis poporului ocupat s\ `nghit\ mititeii [i berea primite tot gratis, s-a fluierat [i s-a `njurat din abunden]\ la mitinguri [i contramitinguri, la `nt`lniri spontane. Tricouri cu `nsemne electorale, p\l\rii, [epci, trompete [i alte darabane. Lumea [i-a adus brusc aminte de orfelinate [i casele de b\- tr`ni, neferici]ii s-a `nfruptat din cozonaci electorali. Prim\riile au distribuit rapid ajutoare sociale, f\r\ vreo anchet\ prealabil\. S-a jucat hora unirii pe partide (fiecare cu fularul lui), politicienii s-au `ntrecut `n a-[i etala frumuse]ea (no comment), virilitatea (deh!), sim]ul umorului (?!?). S-a dansat, s-a c`ntat, s-au zis glumi]e, s-au preg\tit farse de prost gust, s-au pupat toate moa[tele disponibile. C`nd cele autohtone n-au p\rut de ajuns, au mai fost `mprumutate altele, pentru a fi plimbate cu alai politic prin t`rguri. ~n ritmul acesta, nu m-ar fi mirat deloc dac\ Sf`nta Parascheva s-ar fi sculat ca Laz\r din racl\, [i-ar fi ridicat v\lul de pe fa]\ [i, cu o voce molcom\, s-ar fi apucat s\ ne explice cum stau lucrurile cu privatizarea, corup]ia, intrarea `n UE, regimul vizelor [cl. Ca un fapt divers: c`nd unii politicieni polonezi au alunecat spre un soi de populism religios, li s-a atras aten]ia c\ valorile bisericii catolice n-ar trebui amestecate prea mult `n competi]ia electoral\. Dup\ gustul nostru, publica]iile poloneze ar putea fi considerate plicticoase [i rigide. Articolele politice din Polityka, Rzeczpospolita sau Gazeta Wyborcza pe care le-am citit se limiteaz\ s\ analizeze programe, platforme politice, profilul principalilor candida]i, `ncerc`nd s\ r\spund\ la o `ntrebare normal\: Jakim jest politykiem? (Ce fel de politician este?). {i totul `ntr-un limbaj aproape alb, ce-i permite [i uneia ca mine (cu minime cuno[tin]e de limb\ polon\) s\ `n]eleag\ textele. S`nt oferite grafice, rezultate ale unor sondaje de opinie, s`nt analizate din punct de vedere sociologic a[tept\rile electoratului [i muta- ]iile de mentalitate produse `n ultimii ani. De pild\, `n Gazeta Wyborcza (8-9 octombrie), se discut\ despre participarea la vot (la primul [i la al doilea tur) din 1990 `ncoace. Se poate observa limpede c\ `ntotdeauna prezen]a la al doilea tur de scrutin a fost mai sc\zut\ cu c`teva procente. Un alt articol ofer\ informa]ii legate de Jak wybierasz prezydenta (cum alegi pre[edintele): ce documente trebuie s\ aib\ asupra sa aleg\torul, cum se pune X [i unde etc. ~n dou\ pagini din Echo miasta, o foaie a municipalit\]ii distribuit\ gratuit, citim despre Krakowski desant w stolicy : fiecare reprezentant al Cracoviei ales `n parlament este prezentat pe scurt, cu o fotografie [i o noti]\ biografic\, preciz`nduse [i num\rul de voturi ob]inute. To]i s`nt ai ora[ului, nimeni nu e ridiculizat `n vreun fel. ~n Rzeczpospolita din 7 octombrie, un articol de vreo 2500 de semne aduce la cuno[tin]a cititorilor modul `n care s-a desf\[urat ultima `nfruntare televizat\ `ntre Donald Tusk [i Lech Kaczynski. Emisiunea (moderat\ de doi ziari[ti destul de sobri, trebuie s\ spun) este comentat\ pe scurt [i de trei sociologi. ~n Polityka un elegant s\pt\m`nal de cultur\ politic\, am putut citi un interviu cu un specialist `n Constitu]ie, despre prerogativele pre[edintelui `n Polonia. (M-a amuzat la un moment dat o observa]ie: campania electoral\ de anul acesta i se p\- rea intervievatului extrem de g\l\gioas\.) Ei, bine, ziarele poloneze apeleaz\ la sociologi, speciali[ti `n drept [i politologi pentru a comenta actualitatea politic\. Titlurile articolelor par nu-i a[a? complet lipsite de imagina]ie [i expresivitate: Care s`nt platformele politice, Cine se va dovedi mai bun?, Alegeri 2005, Cine este primul ministru?, Va fi prezen]a la vot sub 50%? [i altele de acest fel. S-ar putea zice c\, [i din punct de vedere grafic, publica]iile poloneze s`nt plicticoase. Nu apar nic\ieri poze `nf\]i[`nd figurile politice `n ipostaze jenante sau cine [tie ce alte colaje [i trucaje grote[ti. Ca s\ vezi ciud\]enie, aici nu se pricepe chiar toat\ lumea la politic\ [i dreptul la imagine al fiec\ruia este respectat! Am uitat s\ spun c\ politicul nu a ]inut `ntotdeauna prima pagin\ a gazetelor (chiar dac\ s`ntem `n campanie electoral\). Gazeta Wyborcza, de pild\, a considerat c\ acordarea premiului Nobel lui el Baradei [i protestele americanilor reprezint\ un subiect mai fierbinte dec`t cele politice. Alte publica]ii au propus editoriale despre `nv\]\m`nt, s\n\tate sau pe teme sociale. V\ invit s\ v\ reaminti]i cam cum au ar\tat gazetele noastre de campanie (arat\ ele tot timpul astfel...): ploaia de pamflete, atacurile la persoan\, publicitatea politic\ de[\n]at\, nenum\ratele caricaturi [i bule nesemnate, limbajul mai mult dec`t trivial `mbr\]i[at f\r\ nici o jen\ [i de intelectuali ([i `nc\ `n reviste de cultur\ ). Porecle ( Marinarul, Popeye, Bombonel ) vehiculate cu dezinvoltur\, manifest\ri de o intoleran]\ [i de o agresivitate care-]i dau insomnii dac\ e[ti un ins c`t de c`t normal. ~nc\ un detaliu: gemenii Kaczynski au jucat, copii fiind, `ntr-un film destul de popular pe vremea aceea `n traducere, titlul 3 ar fi Cei doi care au furat luna. Nimeni nu [i-a permis s\-i ironizeze/satirizeze, plec`nd de la acest am\nunt biografic. V\ pute]i imagina `ns\ ce jocuri de cuvinte [i demonstra]ii de virtuozitate verbal\ ar fi produs pseudo-anali[tii no[tri politici care s-au istovit vorbind despre chelia, [uvi]a [i lacrimile lui Traian B\sescu [i ce repede le-ar fi g\sit celor doi porecle. Ce b\[c\lie ar fi f\cut un Mircea Dinescu pe aceast\ tem\, cum s-ar fi pronun]at un Cristian Tudor Popescu, ce umor c\znit ar mai fi etalat Mircea Mih\ie[ `n vreuna din tabletele sale! *** Desigur, [i `n Polonia lupta politic\ este extrem de dur\, [i aici exist\ nenum\rate forme de manipulare a electoratului, [i aici se manifest\ porniri populiste, `ns\ se p\streaz\ o anumit\ decen]\, iar excesele s`nt totu[i sanc]ionate. ~n Rom=nia m-am sim]it `n fiecare campanie electoral\ ca `ntr-o cetate asediat\, `ntr-un fel de bucl\ temporal\ suprarealist\. Mi-a fost greu s\ suport vacarmul [i isteria generalizate, s\ v\d cum se degradeaz\ din pricini politice rela- ]iile dintre oameni [i cum limita bunului sim] este dep\[it\ f\r\ nici o mustrare de con[tiin]\. Aici, la Cracovia, via]a `[i urmeaz\ cursul firesc [i te po]i bucura de frumuse]ea ora[ului [i de toamna aurie. Cracovia, 9 1 Pentru c\ prietenii din Ia[i m\ tot suspecteaz\ de ceva vreme de idealizare [i-un fel de... sindrom de supraadaptare la un alt mediu cultural, `nt`i am avut de g`nd s\ propun un foto-montaj `n loc de articol. Dar, din nefericire, vechiul meu aparat de fotografiat s-a `nc\p\]`nat s\ nu func]ioneze. Pentru o nou\ etic\ a muncii la rom=ni... NICOLAE COANDE Rom=nii nu lucreaz\ de dragul muncii, ci pentru rezultatul ei (Horia Bernea) Editura Curtea Veche a publicat de cur`nd o carte care merit\ o aten]ie aparte: Etica muncii la rom=nii de azi (seria Actual). ~nc\ din titlu apare ca o eviden]\ faptul c\ exist\ [i rom=ni de ieri, a[a cum exist\ un om recent depistat de un eseist rom=n intransigent. Cum erau rom=nii de ieri nu [tim, doar dac\ apel\m la memoria colectiv\ depozitar\ a tradi]iilor [i cutumelor, a[a cum reiese din c\r]i precum Istoria civiliza]iei rom=ne moderne (E. Lovinescu) sau Din psihologia poporului rom=n (D. Dr\ghicescu). Fire[te, exist\ [i m\rturii orale care nu trebuiesc neglijate; chiar autoarea c\r]ii pe care o voi comenta, Monica Heintz, lector universitar de etnologie la Universitatea Paris X Nanterre, a studiat pas cu pas formele de etic\ a muncii ce se manifest\ la locul principal de munc\ pentru a sonda un teritoriu destul de ambiguu pentru rom=nii `n[i[i: planeta-munc\. ~nc\ din start, cercet\toarea, specializat\ `n problema muncii [i a valorilor `n Rom=nia dup\ 1989, atrage aten]ia c\ pentru a vedea cum se manifest\ etica muncii `n practic\ a investigat trei `ntreprinderi de servicii: o institu]ie de stat Gamma ([coal\ popular\ de art\), o firm\ privat\ Beta (propune clien]ilor pachete pentru `nv\]area limbilor moderne) [i o organiza]ie neguvernamental\ Alpha (are ca misiune ameliorarea vie]ii copiilor institu]ionaliza]i. Cercetarea a dus la rezultate surprinz\toare, ca [i la descoperirea unor constante ale etosului muncii la rom=ni, obi[nui]i s\ se auto-desconsidere `n timp ce se compar\, dar s\ se situeze pe pozi]ii confortabile `n plin act travailistic, acesta v\zut ca produc\tor de valori, dar diminutivat `n cazuistica popular\ prin apoftegme de genul sus munca, s\ nu ajungem la ea... Monica Heintz este interesat\ s\ afle dac\ exist\ o etic\ rom=neasc\ a muncii [i `n cel fel se manifest\ o atare mentalitate, dac\ ea exist\ [i este de notorietate. ~n]eleg`nd s\-[i fac\ meseria `n mod profesionist, autoarea s-a angajat `n diferite perioade la cele trei `ntreprinderi, studiind la fa]a locului, cum se zice, etica muncii, nimic altceva, `n opinia autoarei, dec`t teoria [i practica legate de munc\. Avem a[adar `n fa]a ochilor un proiect de cercetare care-[i propune s\ deconspire teoriile populare la mod\ `n domeniu, dar [i modul `n care func- ]ioneaz\ `n postsocialism institu]ii care au `nc\ leg\turi cu modul de produc]ie anterior lui Trebuie precizat c\ autoarea pune accent pe studiul sectorului servicii, vitregit `nainte de 1989 de o idelogie refractar\ la consum, un sector `nc\ prost v\- zut de rom=nii care au crescut `n cultul produc]iei [i al productivit\]ii. Pentru compara]ie, `n 1999, doar 30,5% din popula]ie lucra `n sectorul servicii, spre deosebire de alte ]\ri din Vest unde serviciile reprezint\ mult mai mult `n economia na]iunilor de acolo. Trebuie remarcat faptul c\ autoarea surprinde excelent un anume defetism al rom=nului recent, care se vede ca `napoiat `n condi]iile `n care compara]ia se face constant cu locuitorul Occidentului prosper: exist\ o emula]ie pozitiv\ p`n\ la un punct [i care, ciudat, duce `n cele din urm\ la un soi de mimetism ce-[i pune amprenta negativ asupra metalit\]ii [i comportamentului acestuia. Efectul de deriziune este sus]inut de un adev\rat manual de supravie]uire, unul alternativ la cel oficial, dar cum oficialul nu este b\tut `n cuie... Cele observate de cercet\toare `n institu]iile unde s-a implicat conduc la teza potrivit c\reia, de[i se `ncearc\ impunerea de reguli noi, acestea nu s`nt respectate. Rom=nii implementeaz\ rapid [i voios (`nsu[i cuv`ntul implementare!) tot felul de tehnici manageriale, import\ chiar autori la mod\ `n domeniu, guru ai revolu]iilor `n bran[\, doar pentru a conchide mai t`rziu c\ existen]a planificat\ savant nu este cu nimic superioar\ economiei subterane unde banul scap\ impozit\rii [i, deci, se face mai u[or. OK, cazul rom=nesc se aseam\n\ `n datele esen]iale cu cel al altor ]\ri care realizeaz\ brusc trecerea de la un tip de economie la altul, iar autoarea ajunge la concluzia, exprimat\ endemic `n societate, c\ mo[tenirea socialist\ greveaz\ fatalmente eforturile de schimbare. Nu s-a vorbit la noi, la modul politicianist, de schimbarea schimb\rii? De ce nu s-ar credita teoria [i `n domeniul abordat, mai ales c\ rom=nii nu par s\ aib\ convingeri definitive `ntr-un domeniu unde tocmai dezorganizarea [i r\zg`ndirea s`nt la ele acas\? Monica Heintz acord\ o importan]\ deosebit\ modului `n care economia rom=neasc\ o rupe cu trecutul: haotic [i f\r\ perspectiva limit\rii acestuia, `n ciuda e- forturilor succesivelor guverne care fac experimente mai mult sau mai pu]in reu[ite pe cobaii care se `nt`mpl\ s\ fim. Economiile alternative revin nu pentru c\ ar fi plecat vreodat\, ci pentru c\ ele comunic\ rizomatic [i cu cele la vedere. ~n momentul `n care declinul modului de produc]ie comunist afecteaz\ sute de mii de familii, intervine salvarea prin pia]a neagr\ care ofer\ loc de munc\, chiar instabil, [omerului [i profit rapid noului patron, nimic altceva dec`t un fost slujba[ `n comunism. A[a cum exist\ o cultur\ a `ntreb\rii, exist\ [i una a organiza]iei, care se str\- duie[te s\ se echipeze cu seturi novatoare de valori pentru a rezista la cerin]ele pie]ei. Dezordinea schimb\rii este unul dintre capitolele forte ale c\r]ii [i surprinde cum nu se poate mai corect [i mai nuan]at cum era stabilit\]ii comuniste intr\ `n vrie `n mentalitatea rom=nilor care-[i v\d amenin]ate locul de munc\ [i habitudinile, primul fiind v\zut ca o citadel\ rom=neasc\ a rezisten]ei chiar la ideologie: noi ne facem c\ muncim, ei se fac c\ ne pl\tesc! ~n fond, miza acestei c\r]i excelent construite, cu etaje [i ni[e care comunic\ organic, este de a sesiza gradual cum este afectat\ condi]ia rom=neasc\ a existen]ei diurne `ntr-un sistem colectivist [i cum (sau dac\ ) se poate ie[i la lumin\ prin adoptarea unei etici protestante a muncii, dincolo [i dincoace de orice vog\ a celor ce se revendic\ de la sub-curentul Workaholic. Tonul comparatistic al lucr\rii este unul de de `nalt nivel [i profesionalism [i vine s\ umple un gol `n bibliografia rom=neasc\ a momentului. ~ns\ autoarea nu face predic]ii; profesionist\, sobr\ [i exact\, ea `nregistreaz\ ca `ntr-un cine-verité dramatismul schimb\rii de paradigm\ `n societatea rom=neasc\: monopolului jemenfi[ismului generalizat (sau drapat `n heirupism de mod\ nou\) ea `i contrapune un adev\rat monopol al lucrului bine f\cut, multietajat [i construit pe principiul fagurelui unde socializeaz\ harnica albin\ a lui Maeterlinck.

4 4 Ipote[tii dup\ 1989 VALENTIN CO{EREANU Dup\ 1989, s-au f\cut demersuri pentru ca, pornind de la o simpl\ cas\ memorial\ s\ se ajung\ ast\zi la un Centru na]ional de studii, `n a[a m\sur\ `nc`t s\-i stea deopotriv\ centrului muzeografic. În 1992, prin Hot\r`re de Guvern, s-a `nfiin- ]at institu]ia mai sus pomenit\. C`nd, dintr-o credin]\ nestr\mutat\, povesteam ce planuri avem pentru Ipote[ti, evident c\ toat\ lumea ne-a ironizat; [i lucrurile nu s- au oprit numai la ironie. Au urmat sistematic be]ele `n roate, problemele, reclama]iile. Tot tac`mul. Dar n-a fost dat s\ moar\ caii c`nd voiau c`inii. A `nvins credin]a noastr\ [i a angaja]ilor no[tri. (Oricum, totul va ap\rea `ntr-un volum.) S-au recompus Zilele Eminescu, d`ndule o nou\ compozi]ie [i `ndep\rt`ndu-le de festivismul pregnant mo[tenit dinainte de S-a lucrat apoi la o tematic\ `n vederea compunerii unui muzeu nou, interactiv, aprobat de Ministerul Culturii f\r\ s\-i fi `n]eles sensul, `nc`t abia dup\ ce [i-a dat girul Horia Bernea, tematica a fost adoptat\. S-a constituit apoi Biblioteca Na]ional\ de Poezie, la ideea lui Lauren]iu Ulici. În sf`r[it, `ncepute `nc\ din 1993, s-a construit prin R.K.-uri amfiteatrul `n aer liber (568 de locuri), s-a amenajat un muzeu etnografic pe specific local, `n casa ultimei proprietare a mo[iei Eminovice[tilor, s-a restaurat casa memorial\ [i bisericu]a familiei Eminovici (g\sit\ de noi `n documente de arhiv\ `nc\ de la 1680). S- au ]inut c`teva edi]ii ale Taberei Na]ionale de Pictur\, sub conducerea lui Horia Bernea. Dup\ moartea sa, tab\ra risca s\ cad\ `n derizoriu, a[a `nc`t ast\zi ne afl\m la a II-a edi]ie a Taberei Interna]ionale de Grafic\, sub conducerea profesorului Mircia Dumitrescu, de la Academia de Arte din Bucure[ti. Întruc`t tab\ra a constituit un exemplu ilustrativ din ceea ce am numit mai sus: Ipote[ti un modùl dar [i un mod de via]\, vrem s\ spunem c\, de[i Tab\ra condus\ de Horia Bernea mergea foarte bine, potrivit\ fiind pe structura a ceea ce se `nt`mpla la vremea respectiv\ [i de pe urma c\reia Memorialul [i-a `mbog\]it substan]ial patrimoniul, iat\ c\ `n noile condi]ii ea nu a mai func]ionat a[a cum `ncepuse. Cum, `ncep`nd din anul urm\tor, Centrul Na]ional de la Ipote[ti va edita propria sa revist\, se impunea, ca un lucru firesc, `n demersul ar\tat, ca aceasta s\ beneficieze de o grafic\ pe m\sur\. {i cum am crezut `n demersurile care vin dinl\untrul lor, am primit cu entuziasm propunerea profesorului Dumitrescu de a schimba termenii derul\rii taberei. {i anume: s-a propus ca participan]ilor s\ li se dea cu un an `nainte! o tem\ din Eminescu, `n a[a fel `nc`t ei s\ poat\ lucra `n tihn\, cu seriozitate [i pe `ndelete la ceea ce [i-au propus, iar `n anul urm\tor (toamna) s\ a- duc\ la Ipote[ti lucr\rile pentru a fi vernisate. Anul acesta, spre exemplu, expozi]ia cu ilustra]ii la Sonetele eminesciene a fost vernisat\ de criticul Pavel {u[ar\. S-a plecat de la premiza c\, `n cele 10 zile de tab\r\, pictorii (oric`t de talenta]i vor fi fiind!) nu puteau s\ dea `ntotdeauna numai lucr\ri valoroase. {i-apoi la toate acestea se ad\ugau [i obliga]iile pentru sponsorii [i partenerii cu care se organiza tab\ra. Lucrurile au c\p\tat a[adar o turnur\ nou\ [i mult mai profitabil\, c\ci `n cazul noii tabere au avut de c`[tigat ambii parteneri; Ipote[tii pe de o parte `ntruc`t au `n patrimoniul lor lucr\ri ale autorilor rom=ni [i str\ini (ilustr`ndu-l pe Eminescu!), p\str`nd asupra lucr\rilor toate drepturile de proprietate, iar pe de alt\ parte, avantajul arti[tilor de a-[i vedea lucr\rile publicate, de a r\m`ne `ntr-un patrimoniu sigur [i de a fi promovate sistematic peste timp. Dar nu numai at`t; studen]ilor li s-a asigurat prin `nsu[i statutul taberei, cazare [i mas\, precum [i un mijloc de transport care s\ le `nlesneasc\ zilnic drumul spre m\n\stirile din Nordul Arte Moldovei. ~n ce scop? În primul r`nd, nu unul turistic. Evident c\ nici acesta nu trebuia neglijat. Îmbin`nd utilul cu pl\- cutul, studen]ii plecau diminea]\, dup\ un program prestabilit, st\teau o zi la unadou\ m\n\stiri, f\c`nd crochiuri, explic`ndu-li-se imaginea frescelor medievale, tehnici de lucru etc. Apoi, seara, la Ipote[ti se f\ceau seminarii asupra celor acumulate peste zi. Dar lucrurile nu s-au oprit aici. În tab\r\ au fost invita]i poetul Adam Puslojic `mpreun\ cu un grup de al]i patru arti[ti din Serbia. Ace[ti creatori au constituit emolientul artistic al taberei, c\ci fiecare a avut de `nv\]at ceva; studen]ii de la mae[trii, mae[trii de la cei tineri. {i totul f\r\ fasoane, f\r\ orgolii, f\r\ de[ert\ciunile zilei. La Ipote[ti, acestea nu-[i mai au rostul, c\ci nu `nt`mpl\tor spa]iul ipote[- tean este ascuns de lumea dezl\n]uit\ [i plin\ de orgolii. Ipote[tii de azi `]i ofer\ tihn\, o tihn\ colinar\, unde toate relele lumii se pierd `n lini[tea locurilor pe care Eminescu `nsu[i le-a iubit at`t de mult. A[a `nc`t, f\r\ re]ineri, putem spune c\ Ipote[tii au constituit [i `n acest an un modùl [i un mod de via]\, unul pe care nu vrem s\-l ghilotin\m sub nici un chip. El trebuie continuat. {i o vom face, c\ci ceea ce era de demonstrat s-a demonstrat. Caietele lui Eminescu s`nt un patrimoniu fantastic De ce sonetele? ~n primul r`nd, sonetele s`nt poezii foarte frumoase, `n al doilea s`nt foarte pu]ine, s`nt 28 [i, ca o tem\ de clas\, am putut s\ organizez volumul, acesta fiind foarte u[or de tip\rit pentru noi. Monitorul oficial le iube[te foarte mult [i mi-a dat volumul scris, tip\rit, iar noi am f\cut gravurile originale [i le-am pus `n acest volum. Dar de ce Eminescu? De ce Eminescu? Poate ar fi trebuit s\ fie `nceputul, `n sensul c\ e un fel de punere `n discu]ie mai larg\. Majoritatea `ncearc\ s\-l demitizeze pe Eminescu. Mi se pare pu]in fals\ problema. Noi nu avem nevoie de demitiz\ri propriu-zise. Cred c\ avem nevoie de mitiz\ri, dar s\ le `n]elegem la adev\rata valoare. Avem nevoie de valori `n jurul c\rora s\ ne ax\m, s\ ne fix\m, s\ le construim, s\ le zidim. Aceast\ dorin]\ de a distruge valorile prin demitizare, m-a determinat s\-mi apropii studen]ii de valorile reale. Problema a pornit foarte greu, `ntr-un fel, pentru c\ ei erau `n anul `nt`i. Cuno[tin]ele lor valorice erau aparent mici. Tocmai de aceea este un succes. Aceast\ `ntreprindere este un succes din mai multe puncte de vedere. Ei, `n loc s\ se ocupe de ilustrarea unor c\r]i precum C\]elu[ cu p\rul cre], au f\cut altceva, am `ncercat s\-i ridic la un nivel valoric major. Am avut noroc c\ ei au `n]eles lucrul acesta, au fost foarte serio[i, au `nv\- ]at din mers. S-a mai `nt`mplat `nc\ un lucru: ca s\ pot s\-i ridic pe ei, a trebuit s\-i pun `n compania unor arti[ti de mare prestigiu. Se `nt`mpl\ foarte rar ca un pictor s\ fac\ o expozi]ie cu un maestru. La acest proiect au contribuit mul]i arti[ti consacra]i, precum Mirel Zamfirescu, Constantin Baciu, care este acum un adevarat iesean. S`nt nume valoroase, `n sensul c\ am avut 25 de studen]i [i 25 de arti[ti plastici consacra]i. V\ da]i seama c\ a fost o concuren]\ creativ\. Interviu cu Mircia Dumitrescu ~n ce const\ unicitatea ilustra]iilor? Este pentru prima dat\ c`nd am f\cut un experiment [i v\d c\ mi-a reu[it. Vede]i, acum s`nt foarte mul]i oameni care vor s\ cumpere volumul Sonete de Eminescu. Cinstit, nu se poate cump\ra, nu din cauza banilor, ci prin faptul c\ el exist\ doar `ntr-un num\r de 50 de exemplare. Cartea are un tiraj de o mie de exemplare, dar fiecare artist nu ilustreaz\ dec`t 25 de exemplare. Gravurile originale s`nt semnate de un singur autor, dar numai pentru 25 de volume. O parte din volume vor fi donate Academiei Rom=ne, Bibliotecii Academiei, Funda]iei Na]ionale pentru {tiin]\ [i Art\, Funda]iei de la Bucure[ti a Academiei Rom=ne, Memorialului Ipote[ti. A]i ajuns la Ia[i de la Ipote[ti. Ce se `nt`mpl\ acum la Ipote[ti? Am avut iar noroc. Cred c\ Eminescu e aproape de Dumnezeu [i Dumnezeu `i `ndepline[te orice dorin]\. N-am crezut c\ se poate `nt`mpla acest lucru. Pentru acest proiect, am vorbit cu directorul memorialului [i am stat [i am pus la cale o tab\r\ interna]ional\. A[a ne-a ie[it. La `nceput, nu [tiam ce condi]ii fantastice s`nt `n acest memorial. N-am v\zut niciodat\ Ipote[tii, e prima dat\ c`nd am venit [i e un loc minunat care are suflu. Am stabilit cu studen]ii ca, dup\ ce termin\, s\ venim la a- cest memorial [i sa facem o tab\r\ de documentare [i de vizitare a m\n\stirilor din Nordul Moldovei. Expozi]ia de la Academie a fost organizat\ [i la Ipote[ti. Am ]inut foarte mult s\ vedem m\n\stirile [i f\ceam `n a[a fel `nc`t, `n fiecare zi, vizitam c`te o m`n\stire [i o biseric\ pentru a putea sesiza diferen]ele [i particularit\]ile. Din colectiv au f\cut parte s`rbi, nem]i, trebuiau s\ vin\ [i ni[te unguri. Cum a fost la Expozi]ia de la Ipote[ti? Eu n-am fost la deschiderea de la Ipote[ti, am avut o alt\ expozi]ie la Budapesta, cu o carte care a avut mare succes, pentru c\ ungurii au declarat c\ nu pot s\ fac\ o asemenea carte bibliofil\ de mari dimensiuni. Expozi]ia de la Ipote[ti a fost deschis\ `n compania ambasadorilor ]\rilor care l-au tradus pe Eminescu. Aceste seturi de car]i nu le punem `n v`nzare, ci le don\m bibliotecilor mari din lume: Fran]a, Anglia. ~ncerc\m prin cartea bibliofil\ s\ refacem iubirea de carte ~n ce m\sur\ va mai fi prezent Eminescu `n crea]ia lui Mircia Dumitrescu? De data aceasta s`nt foarte orgolios, e o m`ndrie, pentru c\ eu m-am apropiat de manuscrisele lui originale. ~ncep`nd de a- nul trecut, am f\cut lansarea primului volum de manuscrise ale lui Eminescu, sub egida Academiei Rom=ne [i a Editurii Enciclopedice. Vom continua publicarea acestor caiete, care s`nt pentru mine un patrimoniu fantastic. Anul acesta vor mai ie[i `nc\ trei volume. Am mai lucrat cu domnul Petru Cre]ia, c`nd tr\ia, un manuscris eminescian, el spun`nd c\ a descoperit poezii care nu s`nt `n volumele lui Perpessicius. Este adev\rat, acum v\z`nd originalele, este clar c\ era foarte greu s\ se citeasc\, pentru c\ cerneala trecea de pe o parte pe alta. Am `ncercat s\ cur\], `ntr-un fel, manuscrisele. Eu s`nt sigur c\ oamenii pasiona]i vor putea, a[a cum Petru Cre]ia a descoperit poezii noi, s\ g\seasc\ alte poezii `n aceste volume. Interviu realizat de COSMINA STRATAN Un experiment poetic [i grafic În aceast\ var\, la Centrul Na]ional Mihai Eminescu de la Ipote[ti, s-a desf\[urat unul din cele mai interesante experimente de interferen]\ a artelor. La cea de-a doua edi]ie a Taberei Interna]ionale de Grafic\, marele artist, dar [i marele pedagog care este Mircia Dumitrescu le-a dat drept tem\ participan]ilor, 25 de studen]i [i 25 de arti[ti consacra]i, ilustrarea sonetelor eminesciene. {i, dup\ aceea, totul a devenit carte. Dar nu orice fel de carte, pentru c\ tirajul de 1000 de exemplare `nseamn\, de fapt, 41 de seturi complete, dat fiind c\ fiecare artist ilustreaz\ 25 de exemplare! Prin urmare, aceste seturi nu vor fi puse `n comer], ci au fost [i vor fi depuse `n importante fonduri publice de carte din Rom=nia (Bilbioteca Acdemiei, Biblioteca Central\ de Stat, BCU Ia[i etc) [i `n mari biblioteci ale lumii (de la Biblioteca Congresului SUA la Biblioteca Na]ional\ Francez\). Chiar `n zilele `n care apare revista, `n jur de 15 octombrie, ie[enii s-au putut bucura de contemplarea lucr\rilor celor 50 de graficieni [i a volumelor ilustrate de ace[tia `ntr-o frumoas\ expozi]ie `n aer liber l`ng\ teiul lui Eminescu din Copu, organizat\ de Funda]ia Academia Liber\. Ar trebui s\ adaug c\ n-a[ fi [tiut mare lucru despre proiect [i nici aceast\ pagin\ n-ar fi ap\rut dac\ nu ar fi avut grij\ s\ m\ ]in\ la curent Cosmina Stratan, autoarea interviului cu Mircia Dumitrescu [i participant\ la buna desf\[urare a proiectului. {i ca s\ duc m\rturisirea p`n\ la cap\t, tot prin grija ei am putut semnala [i apari]ia superbei edi]ii franco-rom=ne a poeziilor erotice verlaine-iene, ilustrat\ [i dichisit\ tot de Mircia Dumitrescu. (Liviu Antonesei)

5 Eseu Despre dispozi]ia pentru interpret\ri alternative {TEFAN AFLOROAEI 1. Fa]\ `n fa]\ cu cel\lalt A[ dori s\ spun mai `nt`i c\ aici, `n aceast\ zon\ relativ nesigur\ a Europei, identitatea cultural\ s-a afirmat mai cur`nd ca reac]ie dec`t ca oper\ de prim\ instan]\. Ea reprezint\ de regul\ un r\spuns `n fa]a celuilalt, un mod de ap\rare sau chiar de compensa]ie istoric\. Altfel spus, tinde s\ ia mai cur`nd forma pasiunii dec`t pe cea a ac]iunii. Se afirm\, `n consecin]\, ca element al unei confrunt\ri simbolice sau al unei dispute. Faptul din urm\ se `nt`mpl\ ca [i c`nd ceea ce ne este propriu ar avea un caracter mai cur`nd recesiv (Mircea Florian), probabil de aceea se anun]\ uneori cu o for]\ de-a dreptul nefireasc\. Aceast\ simpl\ constatare, ea `ns\[i reac]ia unuia dintre noi, ar trebui `ntr-un fel sau altul justificat\. Nu o voi face totu[i, `ntruc`t a c\uta s\ enun]i senten]ios ce `nseamn\ `n ea `ns\[i identitatea mental\ a unor comunit\]i este un lucru oric`nd discutabil. Mai potrivit ar fi s\ vedem `n ce fel a fost ilustrat aici un posibil model cultural, cum a fost el `n]eles `n timp [i dac\ prezen]a a ceva cu totul str\in s-a `nscris firesc `n economia sa. Ultimul aspect conteaz\ destul de mult acum. A[a cum s-a spus, fa]\ de perspectiva a ceea ce este egal cu sine (perspectiva lui idem, dup\ Paul Ricoeur), mult mai departe ar putea s\ conduc\ cea care anun]\ o anume diferen]\ fa]\ de sine, perspectiva lui ipse (Sorin Alexandrescu) 1. Nu va fi vorba, prin urmare, de constituirea unei identit\]i `n genere, ci de un anume mod al ei, sensibil [i polemic `n acela[i timp. Cred c\ am putea `n]elege mai bine faptul `n discu]ie dac\ nu am ignora ceea ce Hegel a v\zut `n felul luptei pentru recunoa[tere la care ader\ orice con[tiin]\ de sine. În definitiv, con[tiin]a identit\]ii presupune `ntotdeauna o confruntare viguroas\ cu sine [i cu cel\lalt, iar vigoarea `n timp i-o asigur\ exact cei care se dovedesc ap]i s\ se deschid\ unor medii simbolice diferite, chiar str\ine. C\ci abia recunoa[terea just\ [i sincer\ a elementului str\in legitimeaz\ `n timp r\spunsul propriu. Tocmai acest lucru am c\utat s\-l aduc `n aten]ie alt\dat\, vorbind despre nevoia de a face loc punctului de vedere str\in `n g`ndirea [i `n percep]ia proprie. Adic\ de a-]i privi la un moment dat formele proprii de expresie ca [i cum ]i-ar fi str\ine, at`t c`t e posibil acest lucru. Spuneam atunci c\ `n aceast\ zon\ mental\ de care noi ]inem se face prezent\ o anumit\ dispozi]ie pentru viziuni alternative. Aveam `n vedere acele teorii care propun alte explica]ii sau alte valori dec`t cele consacrate `n g`ndirea occidental\, f\r\ a le exclude `n vreun fel pe acestea din urm\. În definitiv, teoriile alternative apar `n felul unor replici cu miz\ serioas\: ele propun modele diferite de `n- ]elegere, a c\ror eficien]\ caut\ s\ devin\ comparabil\ cu a celor deja impuse. De exemplu, Blaga argumenteaz\ `n aproape toate scrierile sale c\, al\turi de logica analitic\, urmeaz\ a fi luat\ `n serios [i o alt\ logic\, ce accept\ paradoxul [i antinomia, formula dogmei, `n ultim\ instan]\. Ea ar deschide `mpreun\ cu cea analitic\ o adev\rat\ bifurca]ie, f\r\ a se ajunge neap\rat la un conflict insolubil `ntre ele. Cu fiecare din direc]iile urmate se face prezent\ de fapt o fa]\ distinct\ a lumii `n care ne situ\m. Blaga va spune la un moment dat c\ filosofia kantian\, cu doctrina categoriilor care-i este proprie, ofer\ o explica]ie a- decvat\ fenomenului cunoa[terii [i probabil multor altor fenomene, nu `ns\ [i faptului de crea]ie. De aceea, logica respectiv\ ar trebui s\ fie dublat\ de o alta diferit\, apt\ s\ `n]eleag\ procesul de crea]ie [i datele de limit\ ale vie]ii spirituale. Paginile unor autori ca Origen [i Dionisie, Pascal [i Kierkegaard, invoca]i `n Eonul dogmatic, tind s\ descrie logica paradoxal\ [i `n a- cest sens dogmatic\ asupra c\reia va medita Blaga `nsu[i. Nu doresc acum s\ spun c\ problema ridicat\ de autorul `n discu]ie a fost rezolvat\ deja, sau c\ ar impune lumii de ast\zi o grabnic\ validare a ei, ci doar c\ felul `n care a fost ea formulat\ genereaz\ o alternativ\ real\. G`ndirea este nevoit\ uneori s\ accepte o anumit\ concuren]\ a c\ilor urmate, f\r\ excluderea unora de c\tre altele. Faptul din urm\ a nu exclude oricum calea concurent\ e `nso]it de mari dificult\]i. Ni se aduc astfel `n aten]ie experien]e simbolice mult diferite de cele legitimate `n alte spa]ii culturale. {i s`nt preconizate, cu privire la ele, noi concepte sau metode, a[a cum a- fl\m [i la Mircea Vulc\nescu (`n Logos [i eros) sau la Mircea Florian (vorbind despre structura de tip recesiv a unor fenomene), la Eliade (dubla lectur\ a oric\rui fenomen, istoric\ [i religioas\). Sau chiar `n scrierile unui logician ca Petre Botezatu, cel care a propus o alt\ topografie a logicii pe care a numit-o logic\ natural\ [i un nou mod de-a `n]elege opera]iile g`ndirii. Este posibil ca disponibilitatea unor interpre]i pentru viziuni alternative s\ fie un fel de [ans\ pe care ei [i-o acord\ singuri `n fa]a unor situa]ii istorice nu `ntotdeauna convenabile. 2. Un `n]eles radical al termenului alternativ\ Cel care spune, cum am v\zut mai sus, c\ logica aristotelic\ poate fi dublat\ de o alta, antinomic\, nu are `n vedere cu aceasta o `nc\lcare premeditat\ a unor principii logice (de exemplu, principiul non-contradic]iei sau cel al ter]ului exclus). Nici nu e posibil a[a ceva `n exerci]iul obi[nuit al g`ndirii. Ci are `n vedere doar accederea posibil\ `ntr-un alt plan al `n]elegerii, acolo unde principiile respective nu mai func]ioneaz\ exact a[a cum le formul\m noi `n mod obi[nuit. Cum `[i d\ seama oricine, delimitarea logic\ nu epuizeaz\ spa]iul de comprehensiune propriu omului. Acest spa]iu este mult mai larg [i activ la niveluri mult diferite unele de altele. Cu alte cuvinte, g`ndirea dep\[e[te poten]ial cel pu]in `n acest chip ceea ce ea formuleaz\ doar `ntr-un anume fel. Ea are posibilitatea s\ `ncalce ceea ce singur\ formuleaz\. Sau ceea ce ea singur\ aproximeaz\ `n timp. Proced`nd astfel, nu se contrazice neap\rat pe sine. În fond, g`ndirea poate s\ `ncalce un anume mod al unei reguli logice. Nu `nseamn\, astfel, c\ ea `ncalc\ acea regul\ `n genere. G`ndirea poate s\ dep\[easc\ ceea ce ea singur\ formuleaz\. Fire[te, nu are cum s\ dep\[easc\ acele presupozi]ii sau credin]e pe fondul c\rora lucreaz\ continuu. Tot ce poate fi formulat logic poate fi [i `nc\lcat. Probabil c\ ultimul cuv`nt folosit nu este aici cel mai potrivit. Dar, cum am v\zut, acest lucru nu este valabil [i cu privire la datele de fond ale g`ndirii, indiferent cum le numim pe acestea. C`nd g`ndirea `ncalc\ anumite reguli logice, ea nu face dec`t s\ ating\ limitele lor de valabilitate. {i face acest lucru nu suspend`ndu-se pe sine `n eter, ci cobor`nd la un alt nivel de comprehensiune. S\ ne amintim c\ {tefan Lupa[cu sus]ine cu destule argumente valabilitatea unui principiu neclasic, cel al ter]ului inclus, mai ales atunci c`nd caut\ s\ descrie lumea psihomental\ sau cea microfizic\ 2. Despre acest principiu va vorbi explicit dup\ 1951, ceea ce va trezi multe nedumeriri [i rezerve `n mediile academice franceze. Ini]ial a fost suspectat pentru ideile sale excentrice sau bizare, mai t`rziu `ns\ va fi invocat `n discu]iile despre multiplele niveluri ale realit\]ii sau despre formele neclasice ale logicii. Ce anume a[ re]ine din ceea ce spune Lupa[cu? Atunci c`nd doi termeni compun o opozi]ie, de exemplu omogen/eterogen, actual/poten]ial, nici unul dintre ei nu ajunge s\ defineasc\ singur o anume realitate. Fiecare suport\ un gen de par]ialitate `n ceea ce singur indic\. {i a- tunci poate fi reg\sit, oric`t de precar, `n zona de dominare a celuilalt. Ceea ce `nseamn\ c\ ace[ti termeni, cu par]ialitatea [i coniven]a lor, fac loc unui al treilea. Or, exact acesta din urm\ nume[te elementul pe care ei se sprijin\ sau la care trimit constant. În acest fel a[ prelua acum ideea c\ al treilea termen este inclus: el se afl\ deja acolo, doar c\ `n alt mod sau la alt nivel dec`t ceilal]i doi termeni care asigur\ rela]ia de opozi]ie. Lupa[cu identific\ un singur element ce s-ar sustrage acestui mod de exprimare logic\: afectivitatea ca atare. Doar despre aceasta s-ar putea spune c\ este ceea ce este. A[adar, doar afectivitatea reface tautologia proprie fiin]ei ca atare 3. Ea singur\ ar face vizibile `nsemnele transcenden]ei: inepuizabil\, saturat\ sau chiar excesiv\, transgres`nd unele opera]ii ale g`ndirii, asemeni unei materii originare sau indefinite. Fire[te, nu este u[or de acceptat ideea c\ o astfel de realitate apare ca suficient\ sie[i. Iar enun]ul `n cauz\, ceva este ceea ce este, dincolo de aparen]a sa ludic\ sau tautologic\, reu[e[te totu[i s\ aduc\ `n acela[i loc al g`ndirii dou\ surse complet diferite, una testamentar\ (Ie[irea III, 14) [i o alta aristotelic\ (Metafizica, IV, 1, 1003 a). Ceea ce Lupa[cu spune despre afectivitate nu prive[te `ns\ doar acest act inten]ional. În definitiv, fluxul tr\irii, de[i unul [i acela[i, poate s\ devin\ excesiv cu fiecare act `n parte [i s\ fac\ loc unor sciziuni profunde ale sale. Termenul acum `n aten]ie, anume alternativ\, poate fi `nt`lnit cu dou\ `n]elesuri mai frecvente. Pe de o parte, el nume[te posibilitatea de a alege `ntre dou\ lucruri, dou\ c\i, dou\ solu]ii etc. ; pe de alt\ parte, semnific\ succesiunea a dou\ lucruri care vin pe r`nd 4. Adic\ o variant\ posibil\, o cale diferit\ fa]\ de cele cunoscute deja. Îns\ ambele `n]elesuri de mai sus pot s\ conduc\, din p\cate, la multe confuzii. Cel din urm\, de pild\, se substituie pe nesim- ]ite unui alt termen, alternan]\, cu aceea[i r\d\cin\. Tocmai acesta indic\ de fapt o schimbare care se petrece alternativ, r`nd pe r`nd, adic\ simpla alternare a unor date. De exemplu, c`nd Robert Blanché vorbe[te de logici alternative (`n Logique et son histoire d Aristote à Russell, 1971), el se refer\ exact la cele care [i-au propus s\ `nlocuiasc\ logica clasic\, fie ele polivalente, paraconsistente sau de alt gen. Doar c\ acest `n]eles al cuv`ntului este acum impropriu, c\ci nume[te de fapt o alternan]\ `n timp [i nu o alternativ\. La fel se `nt`mpl\ [i atunci c`nd prin alternativ\ se `n]elege doar o variant\ la situa]ia dat\ [i nu situa]ia creat\ de ambele variante, cu disputa lor real\. Paul B. Armstrong discut\, `ntr-un articol, despre modurile rivale de interpretare. Observ\ bine cum acestea stau `n dependen]\ de orizontul [i via]a unor presupozi- ]ii. C\ci fiecare de]ine o metafizic\ diferit\, un set diferit de credin]e care `i formeaz\ punctul de plecare [i definesc pozi- ]iile sale `n c`mpul hermeneuticii. C`nd diferen]a lor deriv\ din cea a unor asump]ii diferite, rivalitatea lor devine tare, poten]at\. Altfel, ea r\m`ne slab\. A `mbr\]i[a un tip de interpretare `nseamn\ a face un salt `n credin]\, accept`nd un set de credin]e [i resping`nd altele 5. Fiecare rival `n interpretare anun]\ pur [i simplu o alternativ\. Ideea din urm\ poate fi u[or acceptat\, doar c\ ea oculteaz\ o situa]ie care nu este totu[i prea greu de `nt`lnit. Anume, acea situa]ie `n care interpretul accept\ dou\ metafizici diferite, sau dou\ tradi]ii distincte de `n]elegere. Fire[te, nu le asum\ `ntocmai, ca [i cum ar fi doar distincte sau doar str\ine una celeilalte. Ci exploreaz\ punctele lor de `nt`lnire, unele analogii [i r\d\cini comune. Procedeaz\ ca [i cum ar fi sigur de o complicitate nev\zut\ a lor, ceea ce timpul suport\ mult mai u[or dec`t ne imagin\m. Nu cumva astfel se nasc interpret\rile noi [i cu 5 adev\rat eficiente atunci c`nd toate celelalte obosesc? Mai potrivit ar fi, cred, pentru ceea ce discut aici un `n]eles cu adev\rat radical al termenului alternativ\, anume `ns\[i coprezen]a a dou\ c\i sau variante diferite. În fond, po]i s\ alegi `ntre dou\ c\i sau variante doar atunci c`nd ambele s`nt posibile, c`nd ambele comport\ o form\ de valabilitate. Iar aleg`nd una dintre ele, nu urmeaz\ c\ este definitiv exclus\ cealalt\: ea `nc\ r\m`ne valabil\, cel pu]in `ntr-un plan de fond sau `n unul inten]ional. A[adar, alternativa nume[te `nainte de toate o bifurca]ie, o profund\ dedublare a `n]elegerii noastre. {i deopotriv\ a rela]iei cu lumea sensibil\. Este vorba de coprezen]a unor atitudini ce anun]\ diferen]e radicale chiar [i atunci c`nd au acelea[i r\d\cini. Ele pot lua, de exemplu, forma a dou\ logici concurente, chiar dac\ inegale sub aspectul eficien]ei lor. În ultim\ instan]\, exprim\ moduri distincte dar non-separabile de situare `n lume. Prefer, a[adar, pentru acest termen un `n]eles pu]in mai dramatic, adic\ unul ce re]ine ideea de confruntare sau disput\, a[a cum apare ea `ntr-un scenariu dramaturgic. M\ bucur s\ observ c\ Sorin Alexandrescu folose[te un `n]eles asem\n\tor al termenului `n discu]ie, atunci c`nd vorbe[te despre cultura de interferen]\ ce ne-ar fi proprie. Dac\ marginalitatea are ca termen de referin]\ un singur centru, interferen]a uzeaz\ nu numai de (cel pu]in) dou\ centre, ci [i de o dinamic\ proprie. Într-adev\r, interferen- ]a nu poate fi redus\ la o dubl\ marginalitate, ea presupune un conflict adesea violent `ntre mai multe seturi de norme provenite din respectivele centre, o identitate de sine tragic\, bazat\ pe dileme profunde, strategii proprii de succes, de atac [i contraatac, o tematic\ local\ [i un rezervor de valori [i idei alternative, ca [i o creativitate energic\, gata de a se av`nta pe marile scene ale `ndep\rtatelor centre 6. Nu rezult\ din cele spuse mai sus c\ figura alternativei ar fi absent\ `n alte orizonturi mentale, de exemplu `n cel occidental sau `n cel sudamerican 7. Iar simpla invocare a unor nume nu e niciodat\ suficient\ prin ea `ns\[i pentru a sus]ine o idee. Exist\ destule cazuri, `n istoria acestei culturi, care pot s\ contrazic\ ideea de mai sus, dar voi ignora acum prezen]a lor. 1 Cf. Sorin Alexandrescu, Identitate `n ruptur\. Mentalit\]i rom=ne[ti postbelice, 2000, pp Cf. Logique et contradiction, PUF, Paris, 1947, pp , unde vorbe[te de caracterul ireductibil al contradic]iei, aceasta put`nd fi `ntr-o privin]\ diminuat\, dar nicicum eliminat\ logic; Le principe d antagonisme et la logique de l énergie. Prolégomènes à une science de la contradiction, Herman et C-ie, Paris, 1951; Les trois matières, Julliard, Paris, 1960; La tragédie de l énergie. Philosophie et sciences du XX-e siècle, Casterman, Paris, Cf. Logique et contradiction, p Dic]ionar de neologisme, 1978, p. 50. Exemplul ce urmeaz\ este elocvent: schimbare a sunetelor unui cuv`nt sau a cuvintelor apar]in`nd unei familii, cu ajutorul c\reia se marcheaz\ diferen]a dintre formele gramaticale sau dintre derivate [i cuv`ntul de baz\. Din aceea[i familie semantic\, s`nt aminti]i [i al]i termeni: alternare (de exemplu, `n biologie, alternare de genera]ii, adic\ succesiune regulat\ a unei genera]ii sexuate cu alta asexuat\ ); alternativ (curent electric alternativ, al c\rui sens variaz\ periodic `n acela[i circuit); alternor, alterniflor etc. 5 Cf. The conflict of interpretations and the limits of pluralism, in PMLA, vol. 98, no. 3, 1983, pp Cf. Identitate `n ruptur\. Mentalit\]i rom=ne[ti postbelice, ed. cit., p. 12. A se vedea [i pp. 28, Exist\ autori care au sus]inut cu destule argumente posibilitatea comunic\rii `ntre spa]ii culturale str\ine [i complementare, a[a cum a f\cut, de exemplu, Erwin Schrödinger. Al]ii, precum North Alfred Whitehead, anun]\ o alternativ\ intern\ Occidentului `nsu[i, situ`nd fa]\ `n fa]\ g`ndirea ce opereaz\ `n termeni de substan]\ [i cea care opereaz\ `n termeni de rela]ie sau de proces (Process and Reality, 1929). Paul Ricoeur, cum [tim, are `n vedere conflictul unor interpret\ri ce vizeaz\ surse [i finalit\]i diferite. La fel [i Wayne Booth, vorbind despre pluralismul interpret\rilor (Critical Understanding. The Powers and Limits of Pluralism, 1979). Exemple, `n aceast\ privin]\, exist\ suficiente.

6 6 BURSA C R}ILOR Paul Verlaine, Virago/ Femmes, traducere Iana Maravis, viziunea grafic\, coperta [i ilustrarea volumului Mircia Dumitrescu, cu imagini dup\ sculptura sa Androginul, Editura Uniunea Paneuropean\, Bucure[ti, 2005, 62 pagini, pre] neprecizat Prima traspunere `n limba rom=n\ a ciclului erotic Femmes (1892) de Paul Verlaine ne sose[te sub chipul s\rb\toresc al acestei superbe edi]ii bibliofile. O edi]ie bilingv\ de altfel, care permite, text cu text [i vers cu vers, controlul cititorului experimentat asupra calit\]ilor traducerii, `ntreprindere deloc u[oar\ `n cazul literaturii care utilizeaz\ termeni ce nu pot fi g\si]i `n DEX sau `n alte dic]ionare generale, ci doar `n instrumentele specializate, care, de altfel, lipsesc `n cultura noastr\. Dup\ c`teva lecturi, trebuie s\ recunosc c\ doamna Iana Mavis izbute[te o echivalare remarcabil\ a poeziei stupra verlainiene pre limba nostr\. {i nu m\ refer doar la cuvintele dificile, ci la `ntreg demersul transpunerii, inclusiv transferul muzicalit\]ii, at`t de specifice, a poeziei marelui poet francez. Nu din lipsa spa]iului nu citez, ci doar pentru a deschide pofta de lectur\! ~ns\, edi]ie bibliofil\ fiind, desigur c\ la frumuse]ea acestui volum concur\ [i dimensiunea sa grafic\ [i tipografic\ formatul excelent pentru o carte de poezie, coperta cumva moale, aproape m\t\soas\, h`rtia la fel, corpul de liter\ elegant [i perfect dimensionat. Contribu]ia sculptorului [i graficianului Mircia Dumitrescu este esen]ial\. ~n sf`r[it, sculptura sa `n lemn Androginul, `ncep`nd de pe copert\, este remarcabil jucat\ grafic detalii, unghiuri, perspective `n paginile volumului, conferindu-i acestuia caracteristicile unui obiect artistic unic, la fericita confluen]\ a poeziei cu arta traducerii [i artele plastice. De[i este, f\r\ `ndoial\, nu doar o pl\cere, ci o adev\rat\ bucurie s\ ]ii `n fa]a ochilor [i `n m`ini o asemenea edi]ie, a[ sugera traduc\toarei [i editurii g`ndirea [i a unei edi]ii normale, populare, `n tiraj sporit. Poezia verlainian\, inclusiv cea erotic\, are suficien]i iubitori `n Rom=nia, a[a c\ cererea e desigur mult mai mare dec`t cea care poate fi onorat\ de o edi]ie bibliofil\ superb\, repet!, fatalmente limitat\. Deocamdat\, felicit\ri tuturor celor care au f\cut posibil\ existen]a acestei edi]ii. De ce se consider\ ace[ti domni o elit\? Bucure[ti, 26 septembrie 2005 Stimate domnule Antonesei, În edi]ia din iulie-august a.c. a revistei Timpul a ap\rut un articol al dlui N. Coande, la al c\rui titlu nu pot dec`t s\ m\ asociez: Cine mai e [i Ple[u \sta? Exact acesta a fost unul din subiectele pe care le-am abordat, `n compania a doi distin[i oameni de carte, `ntr-o emisiune a postului public de radio, din care dl N. Coande a ascultat numai coada. Întruc`t p`n\ acum m-am ocupat numai de c\r]ile mele, f\r\ a da din coate spre a ie[i `n fa]\, n-a[ vrea ca dl N. Coande s\ m\ judece numai dup\ un sf`rc de band\ de magnetofon [i, evident, m\ simt dator cu unele explica]ii. Nu am cuno[tin]\ ca `n cultura rom=n\ s\ fi existat un caz similar, `n care o reputa]ie at`t de obez\ [i de gogonat\ s\ se fi construit pe o oper\ at`t de sub]ire [i de anemic\ asemeni celei a dlui Andrei Ple[u. În fond, ce a scris dl Ple[u? Ni[te `ncerc\ri ar fi hazardat s\ le spunem eseuri, eseul fiind o specie total superioar\, incapabile s\ se lege `ntr-un sistem coerent. Atunci c`nd `ncerci s\ le dai cap la cap, consta]i c\ temele lor, de regul\, s`nt `mpu[cate. A mai scris [i o carte despre problema de strict\ actualitate a `ngerilor, carte de care, trebuie s\ recunosc, era o acut\ nevoie. Într-adev\r, c`nd Parlamentul geme de `ngeri, c`nd `ngerii mi[un\ ca [obolanii [i prin Guvern, c`nd `nsu[i Pre[edintele ]\rii se consider\ un veritabil arhanghel, numai cartea dlui Ple[u ne mai lipsea! În sf`r[it, a mai scris [i ni[te articola[e despre toate [i despre nimic, ap\rute ini]ial `n Dilema, plimbate [i prin Aspirina s\racului, dac\ nu cumva [i prin alte periodice, [i parte din ele retip\rite apoi `n dou\ volume cu titluri inter[anjabile, astfel `nc`t cititorii s\ nu-[i dea seama c\ e vorba de acela[i calup de br`nz\, `nvelit `n alt\ h`rtie de ziar. {i at`t. Cam pu]in, nu-i a[a? O asemenea oper\, redundant\ [i sub- ]ire ca lama de ras, te trimite la o `ntrebare fireasc\: ce este, `n fapt, dl Ple[u? Eseist `n mod sigur nu este, de vreme ce `ncearc\ s\ fie. O fi estetician sau istoric al artei? Nu prea se pare, pentru c\ nu-l mai intereseaz\ domeniul `n care s-a instruit la facultatea specializat\ a Institutului de Arte Plastice de pe vremuri. Sau poate o fi filosof? Îns\, `n ceea ce m\ prive[te, am mari `ndoieli c\ unul ca Heidegger s-ar fi `nghesuit s\ cotrob\iasc\ prin dosarele de securitate ale celor pe care nu-i agrea. Numai ca s\-i loveasc\ la mir. M\ rog, unii cred c\ dl Andrei Ple[u ar fi moralist, de[i i s-ar potrivi mult mai bine eticheta de lup moralist. {i, `n cazul acesta, pe ce [i cum s-a cl\dit reputa]ia aceasta obez\ [i gogonat\ la care ne referim? S-a cl\dit pe nimic, prin agita]ia unei cohorte de aplaudaci pe care dl Andrei Ple[u o tot mobilizeaz\ `n promovarea intereselor sale, de cel pu]in dou\ decenii [i jum\tate. Imediat dup\ ce dl Ple[u s-a `nvrednicit s\ rosteasc\ o vorb\ sau dou\ la televizor, s\ a[tearn\ un r`nd pe h`rtie sau numai s\ se scobeasc\ `n nas, cohorta de aplaudaci cade pe spate de extaz [i de fericire, b\t`nd temenele de admira]ie fa]\ de idolul ei, `ndeob[te `n Dilema [i 22, precum [i `n alte reviste din Capital\ [i din provincie, conduse de oameni care se prefac a nu `n]elege c\ regele este gol. De un ridicol total este acuza]ia ce ni s-a adus, dup\ emisiunea de la postul de radio public, cum c\ am `ndr\znit s\-i demitiz\m pe d- nii Ple[u [i Liiceanu. P\i c`nd au fost mitiza]i [i de cine? Este vorba cumva despre certificatul de genialitate pe care Pre[edintele ]\rii l-a acordat d-lui Ple[u, `n prim\- vara acestui an? Cu pu]in timp `n urm\, `n revista Dilema, condus\ direct de dl Andrei Ple[u, aplaudacii domniei sale au ajuns p`n\ acolo `nc`t nu s-au sfiit s\-i presteze jur\- minte de fidelitate. O doamn\ de 84 de ani singur\ [i-a declinat etatea, eu nu mi-a[ fi permis s-o divulg, de altfel o str\lucit\ traduc\toare `n [i din limba englez\, s-a exprimat negru pe alb: `ntreaga mea via]\ voi urma linia Ple[u-Liiceanu-Patapievici! {i dac\ tot `i survine numele `n discu]ie, este de remarcat c\ [i dl Gabriel Liiceanu, prietenul dlui Ple[u, se arat\ suferind [i debil la capitolul oper\. Nu demult, dl Paul Goma ne-a asigurat c\ directorul editurii Humanitas nici nu ar fi scriitor, ci un versat `n negustoria de c\r]i. Probabil dl Goma [tie ce [tie, `n temeiul unor experien]e strict personale. Totu[i, eu nefiind ini]iat `n afacerile editoriale ale dlui Liiceanu, mi se pare mai potrivit\ formula conform c\reia avem de-a face cu un important filosof european f\r\ oper\ filosofic\. Fiind rezonabil s\-i d\m Cezarului ce e al Cezarului! Îngrijor\tor este faptul c\, `n acela[i climat patronat de mitiza]ii `n cauz\, [i al]ii Polemici for]eaz\ accesul la o reputa]ie cl\dit\ pe v`nt. C`nd dna Mona Musc\ s-a decis s\ demisioneze, s-a vorbit `n unele publica]ii [i despre [ansele dlui Adrian Cioroianu de a accede la postul vacant de titular al Ministerului Culturii [i Cultelor. Dl Adrian Cioroianu este membru al Grupului de Dialog Social [i a fost recomandat cititorilor drept un reputat istoric, cu toate c\ nu a scris practic nimic, nu a dus nici o cercetare la cap\t. La fel, dac\ `n[ir\m pe o list\ numele membrilor grupului respectiv [i ale tuturor redactorilor de la 22 [i Dilema, constat\m c\ nici unul din ei nu a realizat nimic c`t de c`t remarcabil `n via]\. Doar se laud\ cu disperare unii pe al]ii sau, c`nd s`nt asmu]i]i, sar la bereg\]ile celor ce-i sup\r\ de dnii Ple[u [i Liiceanu [i, uneori, [i pe dl Patapievici. {i to]i ace[ti domni se consider\ o elit\. P\i pe ce? {i unde va ajunge cultura rom=n\ dac\ a apucat-o pe drumul acesta? Ca s\ nu mai vorbim [i de faptul c\ unii dintre cei ce-[i [tan]eaz\ pe crup\ marca de disiden]i nu m\ refer la disiden]ii adev\ra]i, pentru care am tot respectul, s\ fim `n]ele[i se comport\ mai r\u dec`t ilegali[tii comuni[ti de pe vremuri. Î[i `nchipuie c\ totul li se cuvine, taie [i sp`nzur\ [i m\ mir c\ nu s-au legiferat `nc\ pensiile de disiden]i. {i `n loc s\-[i l\rgeasc\ r`ndurile, s-au `nchis `ntr-o conferie asemeni unei nuci de un soi foarte prost. În `ncheiere, stimate domnule Antonesei, v\ rog s\ nu trata]i interven]ia mea ca un drept la replic\. Dac\ n-o publica]i, nu va fi nici o nenorocire. Desigur, ar mai fi destule de spus [i despre faimoasa {coal\ de la P\ltini[, [i despre ceea ce s-a numit Medita]ia Transcendental\, o cacealma `n care numai ni[te idio]i puteau s\-[i prind\ urechile, [i despre felul `n care dl Andrei Ple[u [i-a dat m\sura maximei sale incompeten]e, `n toate func]iile publice pe care le-a de]inut etc., `ns\ nu `mi permit s\ abuzez de spa]iul tipografic al Timpului, dac\ nu `mi da]i dezlegare. Iar colaboratorului dvs., dlui N. Coande, i-a[ transmite o singur\ observa]ie, de om care a tr\it ceva mai mult `n aceast\ lume: se poate p\trunde `n cultur\ [i pe altfel de c\i dec`t cele b\tute de aplaudacii [i berbecii dlor Ple[u [i Liiceanu! Cu un sincer respect, MIHAI PELIN (L. A.)

7 Interviu Nu pot s\ fiu altfel dec`t s`nt: cu sim]urile excitate la maxim [i atent la tot ceea ce se `nt`mpl\ `n jurul meu. Cristi Puiu: Prima dat\ c`nd am fost la Cannes, `n 2001, m\ plimbam ca printr-un muzeu. Exista o distan]\ `ntre mine [i ceilal]i. Eu veneam din Rom=nia. Acolo erau foarte multe celebrit\]i... Dan Daia: La ce anume distan]\ v\ referi]i, `ntre Est [i Vest? C.P.: Nu. M\ refer at`t la o distan]\ fizic\ c`t [i la una spiritual\. M\ intereseaz\ doar restituirea unei emo]ii precise D.D.: Sim]i]i c\ sec]iunea Un certain regard este privit\ de cei de la Cannes ca un fel de off? C.P.: Selec]ia oficial\ are dou\ sec]iuni: competi]ia pentru Palme D Or [i competi]ia Un certain regard pentru Marele Premiu la Un certain regard. Sunt selec]ionate filme care, dup\ cum [i numele o indic\ (un certain regard, o anumit\ privire), inoveaz\. Anul \sta, dac\ ai observat, `n selec]ia pentru competi]ie (pentru Palme D or), au fost selec]ionate filmele unor regizori ultra consacra]i (erau cel pu]in patru fo[ti premia]i cu Palme D or), regizori care au o carier\ notabil\ `n spate. În vreme ce la Un certain regard, chiar dac\ `nt`lne[ti regizori cu ceva mai multe filme, cum era cazul Kim Ki-duk sau al lui Alain Cavalier sau al lui François Ozon, de regul\ s`nt selec]iona]i regizori care se afl\ la `nceput de drum. Dar nu este o regul\, totu[i. Dac\ te ui]i `n selec]ia din anii preceden]i `l vei g\si a- colo [i pe David Mamet, pe Lars Von Trier. Dar aici, `n Rom=nia, oamenii au nevoie s\ separe lucrurile `n felul \sta, pentru c\ nu vor s\ fie `ncurca]i: Ce `nseamn\ Un certain regard?, Ce `nseamn\ competi]ie Palme D Or?, Ce `nseamn\ film de autor?, Ce `nseamn\ film de art\?... D.D.: S`nte]i regizor [i scenarist. Care dintre cele dou\ prevaleaz\ `n modul dumneavoastr\ de a v\ manifesta artistic? C.P.: Am`ndou\ prevaleaz\, dac\ se poate spune a[a, `n detrimentul meseriei de pictor, pentru c\ am abandonat pictura acum ceva vreme, `n momentul `n care m- am apucat s\ fac Marfa [i banii, `n Nu ai timp s\ le acoperi pe toate. Dar, altfel, s`nt regizor, scenarist [i `n egal\ m\- sur\ m\ investesc [i `n una [i `n cealalt\. Mi-e aproape imposibil s\ fac altfel [i-mi este imposibil s\ m\ g`ndesc doar la varianta `n care a[ fi doar regizor [i a[ lucra dup\ scenariul altcuiva. D.D.: C`t despre filmul Moartea domnului L\z\rescu, vocea presei spunea c\ are o coloratur\ oarecum naturalist\. A]i avut-o `n obiectiv `nc\ de la `nceput sau a ie[it pur [i simplu din subiect? C.P.: Nu din subiect, a ie[it pur [i simplu din capul meu [i din felul `n care percep eu lucrurile [i lumea care m\ `nconjoar\. Nu pot s\ fiu altfel dec`t s`nt, [i anume cu sim]urile excitate la maxim [i Interviu cu regizorul Cristi Puiu atent la tot ceea ce se `nt`mpl\ `n jurul meu. Nu m\ intereseaz\ at`t de mult parabolele [i metaforele, chiar dac\ filmul este foarte bine articulat la nivel simbolic. M\ intereseaz\ ([i asta de o manier\ general\) doar restituirea unei emo]ii precise. Dac\ filmul \sta `l emo]ioneaz\ pe spectator `nseamn\ c\ scopul a fost atins, de[i c`nd faci un film nu-]i propui s\ ajungi la o ]int\, sau `]i propui mai pu]in s\ ajungi la o ]int\ c`t s\ restitui, s\ livrezi spectatorului, propria ta viziune despre lucruri [i despre via]\. D.D.: Ca spectator mi s-a p\rut c\ personajul principal al acestui film a fost corpul uman... C.P.: Da, se poate spune [i a[a, dar este clar c\ personajul principal a fost o- mul [i nu sistemul medical. Se poate spune c\ a fost [i corpul omenesc, pentru c\ pe undeva, la un moment dat, m-am `nt`lnit cu o pelicul\ de-al lui Stan Breckage* care a fost filmat\ la morga unui spital (a filmat o autopsie, `ntr-un film experimental de 30 de minute). C`nd s-a `nt`mplat aceast\ `nt`lnire cu filmul lui Breckage ceva s-a schimbat `n mine. Atunci am avut sentimentul foarte clar al existen]ei omului-obiect, omul-lucru, omul-chose. Asta pentru c\ exact a[a erau tratate cadavrele: erau m\surate, erau c`nt\rite, t\iate, despicate [i iar\[i m\surate etc. Nu neap\rat \sta este punctul de start pentru filmul nostru, Moartea domnului L\z\rescu, dar [i lucrul acesta a func]ionat ca un fel de ramifica]ie a unei r\d\cini care porne[te din cazul real. Porne[te din frica mea de moarte, porne[te din povestea lui Laz\r, din Evanghelia lui Ioan, unde afl\m c\ Iisus l-a `nviat pe Laz\r, dar nu [tim cum a murit Laz\r. Asta este o posibil\ ipotez\ a mor]ii lui Laz\r care, rom=n, devine L\z\rescu [i moare la `nceput de secol XXI. D.D.: Faptul c\ s`nte]i coautor al scenariului a influen]at `ntr-un mod anume scrierea sa? C.P.: Nu, pentru c\ p`n\ acum am scris cu R\zvan R\dulescu toate scenariile de lung metraj. Pentru Un cartu[ de Kent [i un pachet de cafea, scenariul pentru care am luat Ursul de aur anul trecut la Berlin, eu am scris scenariul, singur. Pentru noi este foarte important s\ lucr\m `mpreun\ pentru c\ vorbim aceea[i limb\ [i ne `n]elegem c`t se poate de bine. Nu e nevoie s\ explic\m la infinit, s\ intr\m `n detalii. Avem aproximativ aceea[i vizine despre ceea ce `nseamn\ filmul [i dramaturgia. Dac\ vei r\sfoi cartea de istorie a filmului peste vreo cincizeci de ani, poate vei da peste filmele mele la capitolul «Cinema-ul realist din post- 89» D.D.: Sunte]i adeptul unui anumit tip de film? C.P.: Nu s`nt neap\rat adeptul unui anumit tip de film... V\d foarte multe filme [i-mi plac foarte mul]i autori extrem de diferi]i dar, dac\ se pune problema s\ fac eu un film, cum nu le po]i face pe toate, m-am g`ndit c\ cel mai bine este s\ fac ceea ce `mi place s\ fac. {i atunci filmele care ies s`nt filme despre care se poate spune c\ fac parte din categoria celor realiste. Dac\ vei r\sfoi cartea de istorie a filmului peste vreo cincizeci de ani, poate vei da peste filmele mele la capitolul Cinema-ul realist din post 89. D.D.: Cu ocazia premierii de la Cannes s-au f\cut tot felul de apropieri ale filmului dumneavoastr\ cu cele ale lui Kieslowski... C.P.: Bine, asta este norma, pentru c\ nu e[ti para[utat, nu e[ti aruncat din OZN aici, pe Terra. Absolut orice realizator se `nscrie `ntr-o filia]ie. Nici un autor nu realizeaz\ filme cu totul [i cu totul noi, care s\ nu aib\ leg\tur\ cu filme anterioare ale altor autori. Fiecare se revendic\ de la un stil, de la un autor, de la o [coal\. În ceea ce m\ prive[te, eu m\ revendic de la Cassavetes [i de la Raymond Depardon dar, sigur, criticii `l pot vedea [i pe Kieslowski, `l pot vedea [i pe Mike Leigh, cum a zis altcineva, sau pe Ken Loach, nu? Moartea domnului L\z\rescu este o poveste care are at`ta duritate, at`ta dragoste c`t `i trebuie ei ca s\ func]ioneze. Nu este nimic ad\ugat din burt\. D.D.: Considera]i c\ filmul dumneavoastr\ este perceput doar la suprafa]\? Este privit Moartea domnului L\z\rescu doar ca o incitare, la modul senza]ional? M\ refer la acel titlu: Rom=nia f\r\ anestezie... C.P.: Nu [tiu, cred c\ titlul \sta arat\ c\ e un ecor[eu pe viu, c\ e o vivisec]ie. Ar fi putut fi spuse lucrurile astea `n fel [i chip. De fapt este acela[i lucru: privirea este nemiloas\, imaginea Rom=niei este restituit\ cu maximum de cruzime [i f\r\ nici un fel de menajamente, adic\ nu ne purt\m cu m\nu[i. Am zis: s-ar fi putut spune `n fel [i chip, dar asta a vrut s\ spun\, 7 cred, c\ nu exist\ fasoane, c\ nu exist\ fi]e. Este o poveste care are at`ta duritate, at`ta dragoste c`t `i trebuie ei ca s\ func]ioneze. Nu este nimic ad\ugat din burt\. D.D.: Exist\ o unitate `ntre filmele [i scenariile dumneavoastr\? C.P.: Da, s`nt acelea[i preocup\ri pentru lumea care se afl\ [i tr\ie[te la marginea Bucure[tiului, la periferia societ\]ii. D.D.: Din seria de [ase filme pe care a]i promis c\ o lansa]i, urm\torul care ar fi? C.P.: Nu [tiu, acum, care o s\ fie... Probabil c\ o poveste despre adulter, dar nu asta este important, poate s\ fie oricare alta. Cred c\ este important s\ se petreac\ `n Rom=nia ceea ce s-a petrecut `n Italia dup\ r\zboi, apari]ia neo-realismului. În Rom=nia `nc\ nu s-a `nt`mplat chestia asta... Filmul \sta are ceva mai pu]ine t\ieturi, adic\ `ncerc s\ mint mai pu]in. D.D.: Încerca]i o monografie social\ prin seria celor [ase filme? C.P.: Nu, dar este momentul ca autorii, regizorii, scenari[tii, oamenii care s`nt prin[i `n mod creativ `n bran[a asta artistic\ care se cheam\ cinema s\ spun\ adev\rul, sau s\ `ncerce s-o fac\, s\ se opreasc\ din minciun\, s\ nu mai machieze lucrurile, realitatea, propriile emo]ii. D.D.: Ce este minciuna `n cinema, domnule Cristi Puiu? C.P.: E mult de discutat aici. Un alt capitol, un alt episod. Dac\ `ncepem discu- ]ia asta ne `ntindem pe [apte ore a[a, lejer. E foarte mult\ minciun\. {tii, cum spunea Godard: Fiecare t\ietur\ este o minciun\. De aia filmul \sta are ceva mai pu]ine t\ieturi, adic\ `ncerc s\ mint mai pu]in. Interviu realizat de Dan Daia * Stan Breckage, Act of Seeing With One s Own Eyes, 1971, 32 min.

8 8 BURSA C R}ILOR Ion Mitican, Uli]a mare. Din vremuri demult uitate, Ia[i, Editura Tehnopres, 2004 Rezultat al unor ample [i îndelungate document\ri, volumul lui Ion Mitican, Uli]a mare. Din vremuri demult uitate este practic o reconstituire a Ia[ului de odinioar\, a geografiei sale am\nun]ite ce nu scap\ din vedere nici un cotlon înc\rcat de istorie [i legend\. Informa]ia exact\ este prins\ într-o nara]iune u[or de urm\rit, din aceasta nelipsind elementele de imagologie [i multiplele perspective ale vizualiz\rii. Nu e vorba neap\rat de un ochi al str\inului care descoper\, ci de o întreag\ re]ea de imagini ce-[i schimb\ configura]ia în func]ie de efectul inten]ionat, astfel înc`t impresia de ansamblu s\ fie una caleidoscopic\. Atunci c`nd î[i fixeaz\ aten]ia asupra unui anumit monument (arhitectonic), autorul face istoria obiectivului cu pricina, relateaz\ evenimentele reale care au avut o mai mic\ sau mai mare leg\tur\ cu înf\ptuirea [i func]ionarea edificiului. Relat\rile despre Palatul Roznovanu s`nt ilustrative în acest sens. Nu at`t cl\direa în sine este descris\, ci împrejurimile [i împrejur\rile, contextul politic [i social în care palatul a fiin]at fie ca re[edin]\ a familiei Roznovanu, fie ca institu]ie public\. Nimic nu e l\sat la voia înt`mpl\rii, nimic nu e rememorat doar de dragul rememor\rii. Prin aceast\ carte avem, practic, acces la un sistem mult mai organic dec`t ne-am putea noi ast\zi imagina. Bineîn]eles c\ distan]a în timp ne face s\ idiliz\m pu]in lucrurile, dar, dac\ judec\m dup\ legile armoniei, nu putem s\ minimaliz\m stilul deloc simplist al unui ora[ care avea la vremea respectiv\ un statul de invidiat. Mecanica transform\rii ora- [ului este redat\ printr-o povestire deloc lene[\, chiar condimentat\ de tot felul de istorii orale (provenite din ischitirea bunicilor ) sau consemnate în publica]iile vremii. Uli]a Mare, coloana vertebral\ a Ia[ului, este personajul principal al unei aventuri care dureaz\ înc\. Nici cl\dirile (cele care mai exist\) nu [i-au schimbat prea mult relieful, de[i s`nt acum flancate de altele întemeiate dup\ alte legi urbane. Ia[ul vechi, Uli]a Mare înseamn\, dincolo de istorie [i legend\, stil [i (subliniez) caracter. Lucr\ri precum cele ale lui Ion Mitican (autorul a scris un num\r impresionant de c\r]i dedicate acestui subiect) se dovedesc extrem de utile ast\zi, c`nd puntea dintre trecut [i prezent tinde s\ devin\ din ce în ce mai sub]ire. ({.A.) {ERBAN AXINTE O apari]ie insolit\ pe pia]a literar\ din România, cartea ar\deanului C\t\lin Lazurca Celebrul animal (Polirom, 2005) se pare c\ `ntrune[te toate condi]iile pentru a deveni, dac\ nu un bestseller, m\car un bun prilej pentru recenzen]i de a-[i scoate de la naftalin\ `nn\scutele instincte v`n\- tore[ti. La prima vedere romanul pare simplist, monocord, `nregimentat `n paradigma teribilismului vetust de care literatura rom=n\ a ultimilor ani nu duce deloc lips\. Totu[i ne d\m repede seama c\ nu poate fi vorba de a[a ceva. Ceea ce propune C\t\lin Lazurca e o proz\ de bun\ calitate, `n cre[- tere de la pagin\ la pagin\. Vorbim despre un metaexperiment bine condus, romanul fiind, dintr-o anumit\ perspectiv\, imaginea prelucrat\ [i comentat\ a e[ecului unui proiect cultural supravegheat de Celebrul animal, proiect despre care mul]i afl\ chiar din aceast\ carte. Protagoni[tii beneficiaz\ de portrete generoase; fiec\ruia `i este preg\tit\ intrarea `n scen\ prin restituirea acelor am\nunte semnificative din via]a personal\ care `l face pe acesta s\-[i merite statutul de erou al unei istoriei promise, dar am`nate `n repetate r`nduri. A[adar, prin aceast\ serie de expozi]iuni `ntrep\trunse se legitimeaz\ a- dev\ratul personaj al romanului, personajul colectiv, autointitulat Celebrul animal. Dar cine s`nt ei, `n fond [i la urma urmei? O grupare terorist\, o adun\tur\ de anarhi[ti-satani[ti care nu aveau altceva mai bun de facut dec`t s\ contrarieze opinia public\, o sect\ cre[tin\ aflat\ `n c\utarea unui `nv\]\tor care s\ propov\duiasc\ iubirea aproapelui prin sex, drugs & rock n roll? Nimic mai fals, nimic mai adev\rat. Întreg romanul e o deliberare r\mas\ f\r\ concluzie. Naratorul introduce personajele printr-o metod\ inedit\; scoate la iveal\ un fel de CV-uri alc\tuite din rubrici bizare `n acord cu spiritul at`t de des amintitei organiza]ii. De exemplu: Vasile Leac 30 de ani la data na[terii Celebrului animal [i foarte nefericit. Autor modest, cu puseuri de genialitate. Membru fondator, sufletul Celebrului animal. În mare m\sur\, lui i se datoreaz\ extremismul mi[c\rii. Cu totul lipsit de suport ideologic, a impus revolta `ntemeindu-se doar pe bunul-sim]. Statutul social: marginal, cu mari ambi]ii se visa director de editur\. Convingeri religioase: necunoscute, `l b\nuim c-ar fi un intimist. Orientare sexual\: foarte performant\. Totu[i discret. Calit\]i extreme: foarte `nalt, curajos, uneori violent. Ciud\]enii: nimeni nu-l v\zuse vreodat\ m`nc`nd. Un fapt interesant, autorul acestui roman nu este naratorul evenimentelor, de[i relatarea se face la persoana `nt`i. {i asta nu ar fi nimic, dar printre personajele prezentate de povesta[ul Adrian Viorescu `l `nt`lnim [i pe C\t\lin Lazurca, lui i se a- cord\ tot at`ta aten]ie ca [i celorlal]i. Acest am\nunt `l face pe cititor s\ urm\reasc\ mai interesat schimbul de m\[ti dintre cei doi. De altfel, numele care se ascund `n Un text `n care vi se spune la final: Cronici din tranzi]ie Nu v\ feri]i de Celebrul animal! spatele Celebrului animal s`nt culese din realitate. Singura excep]ie e naratorul `nsu[i, care e o fic]iune de la un cap\t la altul, asta dac\ nu cumva ceilal]i protagoni[ti nu i-au cedat acestuia c`te ceva din biografiile lor. A[adar, cu un autor-personaj de roman [i cu un narator-inven]ie auctorial\ putem s\ `ncepem `n sf`r[it v`n\toarea Celebrului animal. P`n\ ce devine limpede subiectul c\r]ii, cititorul, aflat `ntr-o stare de a[teptare, este recompensat la fiecare pas. Multe am\nunte delicate cu privire la at`t de verosimilele prezen]e umane din fa]a sa `i s`nt servite acestuia cu non[alan]a unui fapt cotidian. Intr\m u[or `n zona de ad`ncime a romanului, vorbind despre un soi de sinceritate dus\ la extrem care produce ierarhiz\ri atipice. Prin expunerea total\ se ajunge la o voin]\ de dinamitare a cutumelor [i a faptelor iner]iale. Adrian Viorescu, Vasile Leac, Florin M\du]\, C\t\lin Lazurca, Andreea Melinte, Sorin Neam]u [i T.S. Ca[i[ s`nt ni[te tineri care deja au e[uat `n ceva. Proiectele lor individuale au c\zut `n derizoriu. Cu to]ii se simt `mb\tr`ni]i. Chiar impoten]a sexual\ a lui Viorescu func]ioneaz\ ca un simptom general. Au `n]eles cu to]ii c\ trebuie s\ propun\ ceva lumii, dar nici ei nu [tiu prea bine ce anume e mai bine s\ fac\. Vor s\ recupereze un sens moral [i se `mpiedic\ de imoralitatea lor, pe care o [i afi[eaz\. ~ncearc\ s\ capteze aten]ia lumii [i reu[esc. Str`ng bani, m`n\ de la m`n\, [i pun la punct un sistem publicitar. Cuceresc Aradul [i, simbolic, `ntreaga Rom=nie. Toat\ lumea prive[te cu mirare, indignare sau admira]ie c\tre acele anun]uri din ziare sau afi[e lipite pe diferite stabilimente (inclusiv pe cl\direa poli]iei din Arad) ce con]ineau texte precum: V`nd funduri de pahare. Gata pictate. Stoc nelimitat, Exersez arta cutremuratului. Nu r\spund la scrisori. S`nt aproape sau Libr\ria Dorina angajeaz\ fete cu acela[i nume. Ei simt o oarecare satisfac]ie (`n gen Man on the moon) c`nd vad c\ diversiunea lor reu[e[te, dar s`nt perfect con[tien]i c\ ac]iunile lor nu au un sens `nchegat, bine orientat spre ceva: s-a dovedit c\ important era s\ ai fantezie [i s\-]i permi]i excesele, `n felul acesta ajungeai s\ m\rturise[ti prin propria-]i via]\ o doctrin\ `n care credeai, de[i n-ai putut s-o `nchegi. {i din acest motiv, la un moment dat, ei `ncearc\ s\ dea o turnur\ politic\ demersului `n care se angajaser\. Alegerile locale se dovedesc un bun prilej de punere `n act a acestei n\zuin]e. Inventeaz\ un politician, Mile Sp\taru, `n care se traveste[te poetul Vasile Leac. Concep clipuri electorale, lanseaz\ subiecte incendiare pentru dezbaterile publice (de exemplu, necesitatea folosirii zilnice a deodorantului intim cu arom\ de st`njenel). Politicianul sus]inut de Celebrul animal amestec\ mesajul electoral cu cel publicitar, fiind pus `n situa]ia de a recomanda produse inexistente (biscui]i cu crem\ hidratant\). Cu un asemenea discurs, Mile Sp\taru a determinat peste dou\ mii de oameni s\ `l voteze. O astfel de fars\ nu a putut r\m`ne f\r\ urm\ri. Vasile Leac sufer\ de unul singur tratamente inumane `n arestul poli]iei. Ceilal]i (probabil din cauza remu[c\rilor) se hot\r\sc s\-l r\zbune. {i miza romanului `ncepe s\ se `ntrevad\ odat\ cu m\sura radical\ pe care Celebrul animal se h\t\r\[te s\ o ia. Pedepsirea exemplar\ a profesorului de fizic\ P`rvu (fost securist [i violator, actualmente deputat) `n care cu to]ii vedeau un simbol al cinismului malign reciclat [i regenerat. În aceast\ ultim\ parte a c\r]ii, efectele comice (at`t de prezente `n restul romanului) s`nt `nlocuite de scene tari, terifiante, marcate puternic de experien]a consumului de droguri [i alcool. Lumea pare acum o `ngem\nare a mai multor planuri din ce `n ce mai greu de separat. Proiec]iile personajelor (c\tre sine sau spre exterior) g`ndurile, caracterele, motiva]iile sufer\ [i ele distorsiuni serioase. Odat\ cu maturizarea [i cu asumarea unei opozi]ii reale fa]\ de datul de neclintit intervine [i reac]iunea daimonic\ a destinului, infinit mai distructiv\. Moartea Andreei ([i nu a securistului P`rvu) se produce din cauza unei supradoze de cocain\ pe care protagonista [i-o administreaz\ pentru a nu avea trac `n timp ce pronun]\ sentin]a dat\ de complexul de judecat\. Finalul este (oarecum) nea[teptat. Prin moartea sa, Andreea neutralizeaz\ o criz\ profund\. Celebrul animal `[i reg\se[te menirea ini]ial\ de proiect cultural. Extremismul mi[c\rii politic-justi]iar `[i consum\ arderile, devine, pentru fiecare `n parte, un catalizator al idealurilor de dinaintea ader\rii la grup. O joac\ a oamenilor mari (Radu Pavel Gheo) `n care cineva moare pentru a `mplini destinul narativ al acestui roman. Scris cu dezinvoltur\ [i naturale]e, Celebrul animal este departe de a fi un caz exclusiv pitoresc `n peisajul prozei de azi. Foarte rar am mai `nt`lnit romane ale c\ror `nt`mpl\ri s\ fie plasate chiar `n anul apari]iei c\r]ii. Multe dintre paginile Celebrului animal con]in a[adar, comentarii asupra unor apari]ii editoriale ultrarecente; devin literatur\ evenimente `n plin\ desf\[urare `nc\. Esen]ial, C\t\lin Lazurca este c`[tig\torul unui pariu important. Se folose[te de indiscre]iile biografiei pentru a capta repede aten]ia cititorilor, dar nu se limiteaz\ doar la asta. El nu face gre[eala protagoni[tilor s\i. Construie[te cu mare aten]ie un discurs unitar [i g\se[te `n minimalism punctul de plecare al programului s\u estetic. Prin tematica pe care o abordeaz\ (societatea rom=neasc\ `n postcomunism) Celebrul animal se `nrude[te, de la distan]\, cu alte dou\ romane care trateaz\ `n linii mari aceea[i problematic\. Este vorba de Circul nostru v\ prezint\: (Lucian Dan Teodorovici) [i Venea din timpul diez (Bogdan Suceav\). {i acum, recomandarea de final: Nu v\ feri]i de Celebrul animal!

9 Cronici din tranzi]ie Drumul aparte al Rom=niei `n comunism DORIS MIRONESCU La cincisprezece ani de la c\derea dictaturii ceau[iste, este poate vremea coapt\ pentru o discu]ie echilibrat\, obiectiv\ asupra comunismului rom=nesc. Sarcasmele [i resentimentele pot fi l\sate, m\car o vreme, la o parte, la fel [i formulele fericite ale unui discurs retoric-acuzator [i, probabil, [i narcisist. Întreb\rile de felul cum a fost posibil? ar putea s\ se fac\ din nou auzite, de ast\ dat\ nu `n tonalitatea pl`ng\tor-stupefiat\ a supravie]uitorilor unei traume, ci `n maniera deta[at\ a celui care `ncearc\ s\ explice cauzele unei situa]ii deja clasificate istoric. Vladimir Tism\neanu public\ la Polirom traducerea rom=neasc\ a sintezei sale din 2003: Stalinism pentru eternitate. O istorie politic\ a comunismului rom=nesc. În cartea sa, politologul utilizeaz\ o experien]\ acumulat\ `n zeci de ani de studiu, dar [i o cantitate de informa]ie la care pu]ini au avut acces, pentru elucidarea unui proiect `n acela[i timp [tiin]ific [i personal. În `ncercarea de a descifra grandoarea [i mizeria romantismului revolu]ionar al secolului XX, el pune la lucru stenograme ale plenarelor [i congreselor, chiar [i atunci c`nd acestea nu par s\ fie dec`t simple exerci]ii de discurs ritual `n limba de lemn, masc`nd totu[i decizii politice [i semnale cu adres\ interna]ional\. O abunden]\ de rapoarte [i memorii publicate `nainte [i dup\ 89 s`nt folosite, cu toate precau]iile necesare. În acela[i timp, Tism\neanu cunoa[te [i istoria anecdotic\ a comunismului rom=nesc (`ntre altele, o relatare privind tandre]ea cu care Dej o amintea pe Ana noastr\ `n [edin]ele C.C., mult dup\ epurarea devia]iei de dreapta Pauker-Luca-Teohari Georgescu), una capabil\ s\ explice obscurit\]ile numeroase ale parcursului sinuos al P.C.R. Dar, `nainte de toate acestea, autorul este un cunosc\tor al diferitelor c\i ale comunismul european [i, probabil, cel mai `n m\sur\ s\ realizeze o analiz\ comparat\ a comunismului rom=nesc, cel mai `n m\sur\ s\ explice ceea ce mult\ vreme anali[tii europeni au numit drumul aparte al Rom=niei. Cultura politic\ a comunismului rom=nesc Titlul c\r]ii anun]\ teza fundamental\ a autorului: istoria comunismului rom=nesc este una a stalinismului pentru eternitate, uneori deghizat, adesea purt`nd alt nume, `ns\ niciodat\ abandonat. Chiar [i atunci c`nd linia politic\ p\rea definitiv trasat\ [i numele lui Stalin pus la index de raportul secret al lui Hru[ciov, rom=nii `[i asigurau originalitatea prin nerenun]area la acest nucleu dogmatic, pentru cei mai mul]i dintre ei singurul posibil. Este amintit\ obstina]ia cu care Nicolae Ceau[escu vorbea, `n 1964, la 11 ani de la moartea dictatorului sovietic, despre `nv\]\turile utile pe care studen]ii {colii de Partid le-ar mai putea `nc\ ob]ine din frecventarea scrierilor georgianului. La fel, adaptarea uimitoare a lui Gheorghiu-Dej la jargonul dezghe]ului, prezent`nd eliminarea Anei Pauker ca pe o remarcabil\ anticipare a reformismului lui Hru[ciov, nu reu[e[te s\ mascheze mentalitatea stalinist\, de autoritarism extrem, de dogmatism sclerozant [i intoleran]\, atestabil\ din momentul `nfiin]\rii P.C.R., `n mai 1921, [i p`n\ `n 1989, cu prelungiri `n via]a de apoi, prin unele partide rom=ne[ti de ast\zi. Încep`nd prin a fi un partid minuscul [i, pe deasupra, paralizat de teama frac]ionismului, Partidul Comunist din Rom=nia `[i p\streaz\ reflexele [i dup\ venirea sa la putere ca urmare a conjuncturii nefericite a r\zboiului mondial. De[i secretariatul era alc\tuit, `n anii 40 [i la `nceputul anilor 50, din patru-cinci persoane, asta nu a garantat niciodat\ existen]a unei bune comunic\ri `ntre ele sau m\car promisiunea unei dezbateri principiale cu privire la scopurile guvern\rii [i la aplicarea unora dintre cele mai silnice directive staliniste. Un lucru care a marcat profund modul de guvernare [i practica politic\ de dup\ 1945 a fost tocmai absen]a unei tradi]ii de g`ndire marxist\ la comuni[tii rom=ni. Pu]inii membri ai P.C.d.R. interbelic nu erau intelectuali, st`nga intelectual\ fiind, de altfel, o direc]ie destul de debil\, lipsit\ de o tradi]ie prestigioas\ `n lumea politic\ rom=neasc\. Lipsa exerci]iului de dezbatere doctrinar\ (justificat\ [i de condi]ia clandestinit\]ii) a f\cut ca practica politic\ de mai t`rziu s\ fie una dogmatic\, autoritarist\, `ncercat\ mereu de spaimele devia]ionismului. Nici un György Lukács, Bertolt Brecht, Antonio Gramsci sau Palmiro Togliatti nu au ap\rut ca purt\tori de cuv`nt ai comunismului rom=nesc. Comuni[tii rom=ni au a[teptat sugestiile [i semnalele Moscovei [i, cu excep]ia lui P\tr\[canu, P.C.R. nu a avut nici un teoretician demn de men]ionat (p. 99), afirm\ Tism\neanu. Stalinismul a putut fi dep\[it, `n partidele comuniste din Europa, prin dezvolt\ri na]ionale ale marxismului, favoriz`nd dezvoltarea unor elite politice alternative, preg\tite s\ imprime un alt curs guvern\rii dec`t cel dictat de Moscova [i, mai apoi, de stalinismul perfect asimilat de aparatul de la Bucure[ti. Din interiorul elitelor comuniste din Polonia [i Ungaria a ap\rut o abordare umanist\ a socialismului, `n timp ce elita de partid din Rom=nia a pre`nt`mpinat aceast\ posibilitate prin reprimarea a `nse[i ideii de disiden]\. [...] În mod paradoxal, documentele din arhivele `ndelung ]inute sub secret indic\ faptul c\ nici o tenta]ie critic\ de acest fel nu a ap\rut printre comuni[tii rom=ni (p. 103). Comunismul na]ional [i na]ional-comunismul 9 Foarte des s-a f\cut auzit\, `n leg\tur\ cu varianta de totalitarism practicat\ de Nicolae Ceau[escu, sintagma na]ional-comunism. F\c`nd pandant na]ional-socialismului hitlerist, formula menit\ s\ atrag\ aten]ia la nocivitatea ceau[ismului, superioar\ chiar [i nazismului, nu este, totu[i, dec`t o figur\ de stil `ntre altele. Ea subliniaz\ c\ una dintre p`rghiile importante prin care Ceau[escu [i-a sus]inut legitimitatea a fost o interpretare abuziv\ a istoriei Rom=niei, calific`nd regimul s\u drept epoc\ de aur spre care au tins toate `ncerc\rile de prop\[ire din trecut. Dar, `n fond, formula nu descria specificitatea rom=neasc\ a cazului, nici nu `l individualiza `ntr-at`t pe Ceau[escu, care nu f\cuse dec`t s\ preia un mecanism de legitimare a P.C.R. prin anexarea trecutului de la Gheorghe Gheorghiu-Dej. În ceea ce prive[te leg\tura dintre comunism [i valorile na]ionale, va trebui s\ a- dopt\m pe viitor distinc]ia propus\ de c\tre Vladimir Tism\neanu `ntre comunism na- ]ional [i stalinism na]ional, astfel: Primul a reprezentat o reac]ie critic\ fa]\ de imperialismul sovietic, fa]\ de planurile hegemonice [i de ortodoxia ideologic\ rigid\. A fost relativ inovativ, flexibil [i tolerant fa]\ de relaxarea politic\ [...] comuni[tii na]ionali au favorizat `n general alternativele revizioniste at`t pe cele moderate, c`t [i pe cele radicale la modelul stalinist sacralizat (p. 55). Reprezentan]i ai comunismului na]ional au fost Tito [i Imre Nagy, Alexander Dubcek, Palmiro Togliatti [i, episodic, polonezul Wladislaw Gomulka. De[i comunismul na]ional nu este `nc\ o variant\ democratic\ a comunismului, el anun]\ socialismul cu fa]\ uman\ al anilor 60 [i, `n unele cazuri, conduce la posibilitatea unei instaur\ri democratice, dac\ [i condi]iile o permit. În orice caz, o astfel de g`ndire politic\ antreneaz\ elitele comuniste pe calea pluralismului [i diminueaz\ [ansele de existen]\ ale stalinismului atroce, stalinism definit drept superioritatea `ntregului asupra p\r]ilor, preeminen]a societ\]ii asupra individului (p. 253). În acest caz, devine limpede c\ orientarea dejist\ de dup\ 1960, ca [i ceau- [ismul, nu s`nt dec`t forme cosmetizate de stalinism na]ional, [i `n nici un caz comunism adaptat valorilor na]ionale [i urm\rind interesul na]ional. Momentele revendicate de c\tre istoriografia comunist\ ca etape ale desprinderii liderilor rom=ni de influen]a nociv\ a Moscovei ([i care continu\ s\ fie la fel tratate de securi[tii de azi) devin, `n interpretarea lui Tism\neanu, simple episoade ale luptei pentru putere, fie pe plan intern, fie `n cadrul mai larg al blocului estic. Eliminarea din 1952 a grupului Pauker-Luca nu a reprezentat `n nici un caz un semn prevestitor al comunismului na]ional in statu nascendi, ci a fost mai degrab\ `ncercarea, `ncununat\ de succes, a lui Gheorghiu-Dej [i a fac]iunii sale de a se folosii de fantasmele paranoice ale lui Stalin pentru a-[i consolida controlul asupra aparatului P.C.R. (p. 170). La fel, autonomismul na]ional care p\rea s\ fie promovat de Ceau[escu `n primii ani ai conducerii sale se cuvine privit drept o form\ de stalinism reinvestit. Ca [i Stalin, Ceau[escu nu a permis apari]ia centrelor de autoritate rivale, aplic`nd regulile despotice instituite de bol[evici dup\ 1921: eliminarea oric\rei forme de democra]ie intrapartinic\, centralismul birocratic [i omnipoten]a secretarului general. El nu putea accepta lupte frac]ioniste [i avea o viziune militarist\ asupra rolului [i structurii partidului (p. 253). Scena balconului din august 1968 nu poate fi considerat\ o adeziune nem\rturisit\ la modelul de comunism na]ional afirmat de Prim\vara de la Praga, c`t\ vreme solidarizarea [...] cu Dubcek a fost determinat\ de respingerea comun\ a preten]iilor imperialiste ale U.R.S.S., [i nu pe afinit\]i `n privin]a politicii interne (p. 237). Ceau[escu nu putea fi de acord, nici m\car `n 1968, cu pluralismul politic, pia]a liber\ [i marxismul revizionist acceptate de c\tre liderii cehoslovaci. În fine, Tism\neanu contest\ o alt\ viziune folcloric\, una care consider\ c\ escaladarea cultului grotesc al personalit\]ii se datoreaz\ contagierii lui Ceau[escu `n urma unei vizite `n Coreea de Nord `n Tezele din iulie nu erau numai o problem\ de preferin]\ personal\: Ceau[escu `ncerca s\ st\vileasc\ mi[carea de liberalizare din Rom=nia [...], s\-[i consolideze puterea personal\ [i s\ se debaraseze de acei membri ai aparatului care ar fi putut visa la un «socialism cu fa]\ uman\» (p. 242). Îndelungul tango, `nceput `n 1962, al comuni[tilor rom=ni cu `ntreaga lume comunist\, `ntre Moscova [i Beijing, ]\rile arabe [i Lumea A Treia reprezenta o `ncercare de izolare a partidului lor fa]\ de campaniile antistaliniste din ]\rile blocului estic. Mai t`rziu, Nicolae Ceau[escu a folosit imaginea nou-creat\ pentru a poza `n copil teribil al lumii comuniste, de[i, `n fapt, anti-moscovismul s\u ascundea o pozi]ie mult mai servil\ dec`t se crede, el sus]in`nd mult\ vreme U.R.S.S.-ul `n disputa cu Beijingul. Pe de alt\ parte, ruperea r`ndurilor pe plan interna]ional a `nsemnat uniformitate total\ [i str`ngerea ferm\ a r`ndurilor pe plan intern, ceea ce a dus la consecin]ele cunoscute `n degradarea traiului din anii 80. Parada [anselor ratate Ceea ce arat\ cu pregnan]\ analiza lui Vladimir Tism\neanu este lungul [ir de rat\ri ale [anselor, c`te vor fi fost ele, de edificare a unui comunism rom=nesc mai pu]in antina]ional dec`t a fost; cu alte cuvinte, ratarea de c\tre rom=ni a posibilit\]ii de a transforma regimul comunist `ntr-o manier\ de guvernare c`t de c`t suportabil\, `n condi]iile istorice date. Probabil c\ regimul comunist nu putea fi dec`t unul criminal, c`t\ vreme el se suprapunea cu totalitarismul [i adera la teze precum na]ionalizarea [i planificarea economiei, controlul vie]ii private a guverna]ilor [i obedien]a ideologic\, merg`nd p`n\ la suspectarea delictului de g`ndire antipartinic\. Îns\, nu mai pu]in adev\- rat, `n Rom=nia nu s-a dat nici o [ans\ exerci]iului alternativ de g`ndire [i de guvernare comunist\, care ar fi putut, cine [tie?, salva ]ara de la dezastru. DE pild\, eliminarea lui P\tr\[canu ([i, implicit, a platformei politice poten]iale asociate cu numele s\u) a echivalat cu o lovitur\ de gra]ie dat\ oric\rei speran]e de dezvoltare a unui comunism na]ional rom=nesc autentic (p. 127). Lipsa de intui]ie politic\ a intelectualilor, permeabilitatea lor la manipulare (de urm\rit istoria cazului Jar, p ) [i pasivitatea lor `n momente cruciale a `nsemnat, de asemenea, irosirea unei [anse importante de sporire a gradului de libertate. De pild\, anul 1956 momentul `n care a putut fi pus\ pentru prima dat\ sub semnul `ntreb\rii [i `n mod direct ordinea leninist\ [i c`nd se putea merge `n direc]ia tendin]ei interna]ionale de re`nnoire a idealurilor radical-democratice a fost un e[ec pentru cultura rom=n\ postbelic\. [...] În loc s\ `n]eleag\ c\ a se conforma directivelor partidului [i a evita orice `nclina]ie eretic\ echivala cu ie[irea din curentul principal al istoriei, intelectualii rom=ni s- au felicitat pentru perspicacitatea lor politic\ f\r\ egal (p. 188). Esen]ial totu[i, `n aceast\ istorie a erorii, este rolul liderilor politici, niciodat\ capabili s\ formeze o elit\ pozitiv\ a ]\rii. Absen]a intelectualilor veritabili la v`rful partidului, cinismul compact al sistemului, lipsa capacit\]ii de a g`ndi o alternativ\ la stalinismul triumf\tor `nc\ mult dup\ moartea lui Stalin caracterizeaz\ experimentul politic al comunismului rom=nesc. Nimic nu a tulburat con[tiin]a `mp\cat\ `n tic\lo[ie a acestor oameni de aparat. Este meritul sintezei lui Vladimir Tism\neanu de a fi descris cu acribie lumea lor moral\ [i de a fi oferit o explica]ie definitiv\ a lipsei de [ans\, a drumului aparte pe care l-au avut rom=nii de parcurs `n cei 45 de ani de comunism.

10 10 Carne putred\ (fragment din romanul cu acela[i nume) GHEORGHE MIRON Era t`rziu c`nd am ajuns acas\. Mergeam `ncet prin curtea pustie, s\ nu-l trezesc pe tata. Prin perdea, am z\rit totu[i lumin\. Deci nu doarme. Era o lini[te grea, iar `ntunericul [i pustiul cur]ii m-au `nsp\im`ntat. Am vrut s\ m\ g`ndesc c\, `n\untru, m\ a[teapt\ mama. C\ z`mbe[te la mine [i m\ `ntreab\, unde ai fost, apoi m\ `ndeamn\ s\ merg `n buc\t\rie s\ m\ servesc cu pl\cint\ cu dovleac, pl\cerea mea. Dar nu puteam. Zidurile casei se ridicau `n fa]a mea str\ine [i amenin]\toare. Casa se transforma parc\ `ntr-o cruce grea; crucea mea, `[i deschide u[ile [i m\ a[teapt\ s\ intru ca `ntr-un morm`nt. Ce s\ fac? Am p\[it pe aleea `ngust\ str\juit\ de b\l\rii. Gr\dina nu mai fusese `ngrijit\. De c`nd oare? Am r\mas c`teva clipe `n razele lunii care `ncepeau s\ r\sar\. Curtea casei avea o culoare neagr\, amenin]\toare. M\ `ntrebam dac\ nimerisem bine, dac\ eu chiar locuiam acolo [i dac\ acolo crescusem [i copil\risem. Sim]eam o oboseal\ cumplit\ [i durerea `mi sf`[ia picioarele [i t\lpile. C`t oi fi r\t\cit de c`nd plecasem de la b\tr`na Maria? În sf`r[it, am intrat `n camer\. Era o c\ldur\ `n\bu[itoare [i mirosea a putregai. Lumina l\mpii d\dea o culoare de plumb camerei. Lungit pe pat, cu piciorul cangrenat, ro[u [i umflat, st\tea tata. Laba piciorului era parc\ mai neagr\. Omul st\tea sprijinit de perete. Fuma. Bea. Avea o sticl\ `n m`n\. A `ndreptat pumnul spre mine. Unde dracu ai umblat p`n\ la ora asta? De c`nd te a[tept! Nu [tii c\ trebuie s\ mai dai [i pe acas\? În sf`r[it, acum nu ne va mai deranja m\-ta. Vom fi singuri. Cred c\ de mult dore[ti asta. De fapt, eu `ntotdeauna mi-am dorit s\ fim numai noi. At`t. Nu cumva te-ai `nh\itat cu vreun b\rbat? M\ temeam c\ dac\ i-a[ fi spus ceva l-a[ fi provocat mai tare. Am dat s\ trec, dincolo, `n camer\. Nu voiam s\-l mai am `n fa]a ochilor pe nemernic [i, mai ales, voiam s\ m\ culc. Dar am renun]at imediat. M-am uitat dup\ lighean [i dac\ era ap\ `n c\ldare. {tiam c\ trebuia s\ m\ supun, mai ales c\ nu mai tr\ia mama. Numai acest g`nd m-a `ngrozit. Oare tata ce va face cu mine [i, mai ales, oare cum `i voi rezista? Hai gr\be[te-te! Ai adus ligheanu s\ te speli? Doar [tii c\ nu-mi place s\ fii nesp\lat\, s\ pu]i! M-am dezbr\cat de pulov\r. S`nii `mpungeau c\ma[a s\ o rup\. Tata i-a privit cu ochii lui beli]i [i ro[ii. Era asudat. Am pus pulov\rul pe scaun. Oare, s\ m\ mai dezbrac? Am c\utat ligheanul. Nu era. M-am uitat sub pat [i sub mas\. Nu am g\sit nimic. M-am dus afar\. Ligheanul era `n balcon. Pentru c`teva clipe, am r\mas `n a[teptare. Sim]eam c\ nu mai am putere, c\ picioarele m\ l\sau. Sl\biciunea se aduna `n stomac. Acolo, aveam h\ul care `mi sorbea puterile. Noaptea se `ntindea `n fa]a mea. Departe, mi se p\rea c\ gemea ora[ul. Sim]eam cum vuietul `n\bu[it m\ chema. Sim]eam cum ora[ul m\ a[tepta. Oare c`t o s\ mai stea f\r\ mine? De c`nd a[tept clipa `nt`lnirii, oare va veni vreodat\? Luna era deasupra casei. Am ie[it `n curte s\ o privesc. Lumina lunii mi-a amintit de moarte. Dar de care moarte? Departe, se auzeau l\tr`nd c`inii. Unii urlau. M-am desc\l]at [i am intrat `n\untru. P\[eam pe p\m`ntul r\coros. M\ sim]eam singur\ [i `nstr\inat\. Camera slab luminat\, zidurile cenu[ii erau poveri peste sufletul meu. Acele obiecte m\ ]ineau acolo. Prizonier\. Tata s-a r\sucit pe o parte. {i-a aprins ]igara. Ai adus ligheanul? Ap\ este `n c\ldare. Spal\-te! Mirosul iute de putreziciune mi-a lovit n\rile. Respiram tot mai greu. De ce nu deschizi geamul? Ce-ai spus? S-a sup\rat tata. De asta `]i arde ]ie acum. Te a[tept aici singur de c`teva ore. Spal\-te odat\! Dar apa e prea rece, s\ o `nc\lzesc. De ce ai umblat aiurea, trebuia s\ stai acas\ pentru a `nc\lzi apa. Spal\-te cu rece! Vreau s\ m\ uit! Mi-am dat jos fusta [i chilo]ii. Am pus ap\ `n lighean [i m-am cr\c\nat deasupra. M-am sp\lat sub privirile tatii, a[a cum o mai f\cusem de mii de ori, de-a lungul anilor. D\-]i [i bluza jos. Vreau s\ v\d tot! Dup\ ce m-am sp\lat, m-a chemat l`ng\ el. Vino aici! M-am dus. Piciorul cangrenat era pe pern\. Rana de pe mu[chi era neagr\. Puroiul se prelingea `n jos [i f\cuse pe pern\ o pat\ s`ngerie, neagr\. Pu]ea. M-au luat fiorii. Tata mi-a pus o m`n\ pe [olduri. Mi-a m`ng`iat fesele m-a pus s\ m\ aplec [i mi-a b\gat un deget `n fund. Durerea m-a cutremurat. Am gemut. Curv\ mic\, ai umblat la b\rba]i? E[ti prea larg\! M\ doare! am zbierat. Taci [i dezbrac\-m\! O s\ vezi tu! În noaptea asta, te voi face femeie. De c`nd a[tept momentu. M-am s\turat numai la spate. De altfel, e[ti prea larg\, dup\ at`]ia ani. Vei vedea ce `nseamn\ un adev\rat b\rbat, tat\l t\u. I-am descheiat c\ma[a omului [i i-am tras-o `n jos, cu mare greutate. Rana de pe picior `l durea [i tata se mi[ca anevoios. I-am descheiat pantalonii. Un miros greu de urin\ [i de carne putred\ mi-a lovit n\- rile. Se amesteca cu izul de hoit din `nc\- pere. Sim]eam c\ m\ `n\du[, c\ vomit. I-am scos un crac al pantalonilor, dar cu cel\lalt m-am oprit la ran\. Pantalonii erau prea str`m]i. Nu am putut s\-i trag mai jos. Las\, e bine [i a[a, nu mai c\uta motive. Acu nu mai e m\-ta. Gata, s-a zis cu tine. Am r\mas noi singuri. Nu mai accept nici o scuz\. De ast\zi, `i vei ]ine locul `n toate. {i `n pat [i cu grija casei. M-am uitat dup\ scaun. Era mai `ncolo. Dac\ m\ aplecam, puteam s\-l apuc [i s\-i dau `n cap animalului. Nimerisem bine cuv`ntul? Bine`n]eles. De sute de ori, `mi venise `n minte. C`nd mama era `n via]\, mai puteam s\ uit de umilin]\ [i g\seam motive s\ evit atingerea lui mizerabil\. De sute de ori, `ncercasem s\-i m\rturisesc mamei despre iadul prin care treceam de aproape zece ani, dar nu putusem niciodat\. Ru- [inea [i frica m\ paralizau. Priveam puroiul cum curgea din rana piciorului tatii. Degetul lui din fund `ncepea s\-mi provoace usturime. M-am tras brusc, dar m-am dezechilibrat [i am picat cu m`na `n balta de puroi de pe pern\. Era fierbinte [i c`]iva stropi au s\rit pe fa]a [i pe buzele mele. M\ ardeau. Am scos limba [i i-am gustat. Erau iu]i. Amari. M-am [ters de puroi, m-am urcat `n pat [i am `nchis ochii. Tremuram. De[i asudam din cauza c\ldurii, `mi era frig. Tata s-a urcat pe mine. Respira greu. Mirosul de tutun [i alcool m\ `n\du[ea. Am tras fa]a `ntr-o parte dup\ aer. El mi-a `mpinso `napoi. A `nceput s\ m\ s\rute. Limba [i scuipatul lui erau amare. M-am ab]inut s\ nu-i vomit `n gur\. Tata mi-a desf\cut picioarele, dar nu a putut face mai mult. S-a for]at degeaba. Nu mai era capabil. Asudase [i respira foarte greu. Transpira]ia fierbinte [i unsuroas\ curgea de pe trupul lui peste al meu. Toat\ eram ud\. Curv\ mic\, ce ]i-ai pus `ntre picioare, `]i ba]i joc de mine!? M-a despicat mai tare [i a pus m`na. Era aspr\ [i rece. Am `nceput s\ tremur mai tare [i am izbucnit `n pl`ns. El nu m-a luat `n seam\. M\ c\uta cu degetele. A g\sit locul [i a `mpins. Usturimea m-a str\b\tut ca un cu]it. Degetul bubos mi-a profanat trupul. Am avut sentimentul c\ un cal [i-a b\gat copita `n mine. M\ dezvirginase. M\ doare! Taci curv\! Dup\ c`teva minute de chin, tata a c\zut `ntr-o parte. Eu am vrut s\ m\ ridic [i s\ plec de acolo. Nu am putut. Nu mai aveam putere. Dar nici el nu m-a l\sat. Din noaptea asta, vei dormi numai cu mine, aici, `n locul m\-tii, ai `n]eles? Mirosul de carne putred\ trecuse sau nu-l mai sim]eam. C\ldura devenise suportabil\ sau nu-i mai d\deam aten]ie. Numai sudoarea curgea parc\ mai tare pe mine, udase patul [i `mi d\dea senza]ia c\ st\team `ntr-o balt\ m`loas\, fierbinte. Am `ncercat s\ adorm. Vedeam cimitirul cu sutele de cruci, dar nu voiam s\-i dau a- ten]ie. De fapt, chiar Petre, mort cum `l [tiam, zbura pe deasupra [i `ncerca s\ m\ prind\. Fa]a lui se transformase `ntr-un cioc, iar m`inile [i picioarele `n gheare. Fugeam de ar\tare. Degeaba. Petre tr\gea p\m`ntul cu tot cu cimitir spre el. Pe c`t fugeam s\ m\ `ndep\rtez, m\ apropiam mai tare de el. În cele din urm\, a ie[it mama [i m-a tras cu ea `n morm`nt. Am s\rit `nsp\im`ntat\. D\deam din picioare [i din m`ini. Strigam c\ nu vreau s\ intru `n morm`nt, c\ s`nt vie. Nu mai aveam aer. Am s\rit `n pat `nsp\im`ntat\ [i asudat\. Unde s`nt? M-am sculat `n capul oaselor. Am deschis gura larg pentru a putea respira, dar privirea mi se `mp\ienjenea. M-am ridicat `n genunchi. Eram tot mai `nsp\im`ntat\. Eliberat\ de p\tur\, `ncepeam s\ m\ r\coresc. Afar\, `ncepea s\ se lumineze. Oferea o culoare de plumb `nc\perii. Mi-am dat seama c\ eram `n pat, dar, `n acela[i timp, am sim]it arsur\ `ntre picioare. Se scurgea `n jos pe pulp\. M-a luat groaza [i am pus m`na. Arsura mi-a fript [i degetele. M-am pip\i mai sus, dar f\r\ s\ m\ uit, de fric\. Mi-am dat seama c\ nu aveam chilo]ii pe mine [i c\ arsura ud\ curgea din mine. Am descoperit c\ era s`nge. Tata m\ nenorocise. Acum, chiar c\ eram femeie, dar oare chiar eram? Ce s\ fac? Am luat o boarf\ [i mi-am pus-o `ntre pulpe. Pentru c`teva momente, am uitat unde m\ aflam. U[a `ngust\, cu perdeaua rupt\ pe margini, mi se p\rea c\ nu o mai v\zusem niciodat\. Patul tare cu d`mburi `mi d\dea senza]ia c\ st\team pe ar\tur\. Dar mai cu seam\, camera str`mt\ cu tavanul jos [i cu aerul greu m\ f\cea s\ cred c\ m\ aflam `ntr-un morm`nt. M-am amintit iar\[i de mama moart\. Din co[marul nop]ii cu mor]i, cruci [i cimitire, cu morm`ntul mamei deschiz`ndu-se [i tr\g`ndu-m\ `n\untru, cu [iroaie Proz\ de sudoare [i cu b\l]i m`loase, fierbin]i, vedeam `n sf`r[it lumina zilei. St\team `ntristat\ [i `nsingurat\ `n pat [i m\ g`ndeam totu[i dac\ chiar eram acas\; `n casa `n care copil\risem [i `n care petrecusem un alt co[mar, dar pe viu, al\turi de tata. Tot el m\ batjocorise [i m\ umilise `n noaptea care tocmai trecuse, iar suferin]a `nc\ `mi ardea sufletul. În acea clip\, mi-am amintit de el. M-am retras speriat\ l`ng\ perete. Parc\ mi se r\cise trupul. El nu era pe pat. Unde disp\ruse? De c`teva s\pt\m`ni, z\cea numai `n pat. Piciorul i se umflase prea tare, iar talpa era `n `ntregime neagr\. Omul nu voia s\ mearg\ la spital. O s\-]i taie piciorul! S\-l taie! Se scula uneori de pe pat, lua c`rjele [i ie[ea afar\, pe prisp\. Hei, Angelo, d\-mi o can\ cu ap\! A[teptam c`teva minute cu ochii pe rana purulent\ de pe pulp\. Mu[tele roiau `mprejur. Mirosul de hoit le atr\gea. Zburau `n grupuri, cu trupurile lor verzi [i grase. Atacau rana. Tata le gonea cu un ziar r\sucit. Le urm\rea c`nd se a[ezau pe picior sau pe prisp\ [i le izbea. Omora c`te trei-patru o dat\. C`nd obosea de at`tea lovituri, le l\sa s\ se a[eze pe cangren\. Atunci, le lovea din nou. Ucidea c`te zececincisprezece `n acela[i timp. Hai, fat\, `mi aduci ap\? Izbiturile dese peste ran\ f\ceau s\ curg\ mai mult puroi amestecat cu s`nge negru. M\ apropiam cu ulcica de ap\, iar mirosul greu m\ f\cea s\ vomit. Era un miros fierbinte [i unsuros, ca un abur. Tata izbea cu nep\sare peste ran\ plin\ de mu[te grase, produc\toare de viermi, dar el nu se v\ita de durere. Probabil nici nu mai sim]ea nimic. Bea [i mai cerea o can\. Uneori `i aduceam c\ldarea plin\ cu ap\. El se r\corea pe fa]\ [i pe piciorul s\n\tos. Arunca ap\. Acum, l`ng\ pat, cu fa]a `n jos [i cu un picior sp`nzurat pe un scaun z\cea tata. Avea o m`n\ r\sucit\ sub el, iar trupul i se blocase `n spa]iul str`mt dintre sob\ [i pat. Omul gemea [i striga Angelo! Angelo! Dar nu [tiam dac\ era vorba de mine sau de mama care murise. Am s\rit jos din pat `nsp\im`ntat\. Am tras perdeaua. Lumina dimine]ii s-a rev\rsat `n camer\. Am vrut s\ ies afar\ [i s\ strig dup\ ajutor, dar m-am r\zg`ndit. Eram goal\, murdar\ de s`nge pe pulpe [i cu [omoiogul `ntre picioare. Cum puteam ap\rea a[a `n fa]a vecinilor? Oare ei [tiau c\ tata dormea cu mine de ani de zile, a[a cum o f\cuse `n noaptea trecut\? C\ m\ violase ani de zile numai `n fund? Acum, m\ [i deflorase. Halal tat\! Probabil c\ nu [tiau [i mai bine era. M-am [ters [i m-am `mbr\cat cu o rochie. Nu mai s`ngeram [i mi-am aruncat boarfa dintre picioare. L-am ridicat pe tata `n pat. I-am tras pantalonii pe el s\ nu-l g\- seasc\ vecinii dezbr\cat. Am ie[it afar\. Soarele `ncepea s\ r\sar\ de dup\ deal. R\coarea dimine]ii `mi d\dea for]e noi. Am respirat ad`nc. Era mult mai bine. Am pus ap\ `n lighean [i m-am sp\lat `ntre picioare. Mi-am schimbat o rochie nou\, din blugi. Mi-am c\utat banii. Erau vreo cinci sute de mii de lei. În c`t timp `i str`nsesem? În c`teva luni, `n juma de an sau `ntr-un an. Nu mai [tiam. Nici nu puteam s\-mi aduc aminte, `n acea clip\. Am cotrob\it [i `n buzunarele pantalonilor lui tata din dulap. Am mai g\sit c`teva h`rtii, `n jur de o sut\ de mii. Super! M-am uitat la ceas. P`n\ la sosirea trenului mai aveam aproape o or\. Aveam timp destul s\ ajung la gar\.

11 Poezie despre victoriile de sear\ [i `nfr`ngerile de diminea]\ LETI}IA ILEA poem f\r\ titlu zile `n care p`n\ [i respira]ia e o corvoad\ de care m\ achit cu greu s`nt la jum\tatea drumului nici `napoi nici `nainte acum `n biseric\ lum`n\rile s`nt trei sferturi pentru mor]i un telefon la care nu mai r\spunde nimeni prietenul nici m\car nu a existat `n noapte sirena salv\rii sirena poli]iei chem frigul s\ m\ p\trund\ s\ `nainteze pe aleile `ntunecoase ale s`ngelui meu pe c`nd exersez z`mbetul vorba tandr\ `mbr\]i[area ca [i c`nd ar mai putea urma ceva nimeni nimic niciodat\ `n jur tot mai des tot mai ad`nc se moare se moare se moare tot mai aproape se aude pasul celui ce m\ v`neaz\ p\[ind u[or pe p`nza brumei dar termin\ odat\ `mpl`nt\ pumnalul `i spun el se `ndep\rteaz\ s`nt o prad\ ne`nsemnat\ un trofeu de doi bani tot mai str\in\ de toate de mine nu mai `n]eleg pur [i simplu `ntre speran]\ [i dezn\dejde nici un glas dar s\-mi explice cineva v\ rog nu mai `n]eleg via]a mea un urlet de c`ine spre lun\ `n noaptea anului nou `ntr-o sticl\ de b\utur\ ieftin\ `nghesui la repezeal\ amintiri chipuri vorbe ce-ar mai fi fost de spus de scris de tr\it sticla plute[te `n sil\ pe malul cel\lalt moartea trage cu sete o du[c\ din ea editorilor mei despre ce este vorba `n cartea dumneavoastr\? a `ntrebat dumnealui editorul crede]i c\ se va vinde? [ti]i c\ poezia este un risc o pierdere planificat\ ia uita]i-v\ la dumneavoastr\ p\rul crescut alb din vopsea riduri scolioz\ celulit\ nici dracu nu va veni s\ v\ cear\ autograf poate mama dracului noi promov\m poetele asta e politica editurii noastre nu v\ `ncadra]i ia `ncerca]i mai bine la institutul de medicin\ am auzit c\ la catedra de anatomie se pl\te[te bine `n biroul meu nu se fumeaz\ a]i lua un ban cinstit pentru creierul dumneavoastr\ distrofic conectat la centrala de energie a ora[ului pentru inima cu malforma]ie genetic\ inima aia de iube[te [i las\ [i las\ tot ce iube[te un savant ar putea scrie o carte `ntr-adev\r serioas\ despre dumneavoastr\ un succes de libr\rie ia `ncerca]i dumneavoastr\ la morg\ s\ v\ organizeze ei un concurs de recunoa[te]i autorul? am putea s\ d\m premiile chiar noi c\r]i despre succesul `n via]\ sau sexul pe-n]elesul tututor am putea oferi participan]ilor din sertarele vecine b\utur\ [epci tricouri animatoare poete serioase nici m\car nu v\ mai obosi]i s\-mi spune]i despre ce este vorba `n cartea dumneavoastr\ poezia nu se vinde v\ spun eu `ncerca]i `n alt\ parte la morg\ la salubritate la cimitirul preistoric la revedere [i nu mai reveni]i conduce]i-v\ dumneavoastr\ singur\ alo, femeia de serviciu ia aerise[te dumneata [i spal\ cu cloramin\ aspir\ ca lumea [i fii atent\ la tapiserie te pomene[ti c\ nenorocita asta de-[i zice poet\ avea [i p\duchi jurnal de bord august 2005 ehei ce frumo[i eram poe]i buc\tari poe]i fotografi poe]i pescari Ioana Gabriel [i eu exila]i la Canal cincizeci de ani prea t`rziu mereu confund`nd pu[c\ria cu c`rciuma Periprava cu Vene]ia f\c`nd troc cu iluzii vodc\ ]ig\ri [i alte sentimente Ioana Gabriel [i eu al]i meseni to]i rom=ni deci poe]i f\cu]i nu n\scu]i despre care nici m\car nu era vorba ehei ce frumo[i eram pe c`nd ne str\duiam s\ r\m`nem `n burta balenei nu m\ `ntreba]i ce mai fac nu fi]i `ngrijora]i nu mai da]i telefoane s`nt bine mul]umit\ radioas\ am realizat tot ce-am vrut am multe planuri totul merge ca pe roate de triste]e singur\tate z\d\rnicie de mult am uitat doar c\ nu [tiu de unde c\ma[a asta de s`rm\ ghimpat\ pe care nu mai pot s-o dezbrac pustiu despre v\zute [i nev\zute t`rziu c`nt [i eu ca un greiere `ntr-o cas\ pustie ei nu aud ei sap\ c\r\ri `n nisipul de[ertului parceleaz\ m\soar\ pun capcane pentru v`nt ocupa]i s\ lase ceva `n urm\ o cas\ un copac o d`r\ de melc 11 a[a c`nt eu `n zadar despre victoriile de sear\ [i `nfr`ngerile de diminea]\ despre prietenii du[i sau gustul zmeurei dup\ ce ai fumat de copil\rie b\tr`ne]e nu-mi amintesc nu m\ `nsp\im`nt\ moartea mea doar moartea celorlal]i doar v`rsta de mijloc se-mp\ienjene[te `n zori c`ntul de greiere `n casa pustie

12 12 Nu [tiu dac\ am format mai multe mediocrit\]i dec`t al]ii Radu Eugeniu Stan: Într-o prezentare a c\r]ii dumneavoastr\, Cititul [i scrisul, a]i pornit de la titlul unei Cronici a Mizantropului, unde t`n\rul G. C\linescu `[i cita propriet\reasa, care `l c\ina pentru c\ cite[te tot timpul: Tot mai `nve]i, maic\?. Îmi permite]i s\ v\ `ntreb ce a]i citit `n ultima vreme? În textul acela spunea]i c\ [i dumneavoastr\ citi]i f\r\ `ncetare. Nicolae Manolescu: Citesc tot timpul, evident. Întrebarea dumneavoastr\ e una la care r\spund cel mai greu pentru c\, pe de o parte, citesc `n acela[i timp mai multe c\r]i [i, pe de alt\ parte, am `n momentul de fa]\, ca s\ zic a[a, o direc]ie de lectur\, pentru Istoria critic\ a literaturii române, pe care o scriu. În amalgamul \sta de c\r]i, am citit [i am recitit, de pild\, aproape tot Llosa, fiindc\ urma s\ ne `nt`lnim la mare. Llosa `n francez\ [i `n român\, nu [tiu spaniol\. Pe de alt\ parte, am citit, tot pentru Istorie..., luna asta, august, tot Nichita St\nescu, Sorescu [i acum s`nt la Vasile Voiculescu. Nu citesc `ntr-o ordine strict\, fac diferite salturi. Vede]i, asta `n ultimele s\pt\m`ni. R.E.S.: Spunea]i, `ntr-un text cu acela[i titlu, Cititul [i scrisul, ap\rut `n 1986: Nu to]i cititorii s`nt critici.... N.M.:...[i nu to]i criticii s`nt cititori. Da, un critic nu e un cititor `n sensul propriu. Un cititor este un om care cite[te mai ales de pl\cere; un critic cite[te de pl\cere, dar mai ales de nevoie. R.E.S.: În 1986, spunea]i [i de o infirmitate pe care a]i avea-o, c\ nu a]i fi capabil de a citi de dragul de a citi. N.M.: Se pierde, probabil, ceva din disponibilitatea de a citi, din pl\cerea de a citi, dac\ `]i faci din citit o meserie. În momentul `n care ai dori s\ cite[ti o carte din pur\ pl\cere [i n-o g\se[ti, sau pur [i simplu nu mai [tii s\ cite[ti din pl\cere dup\ ce ai citit de nevoie zeci de ani... R.E.S.: Citam, mai `nainte, o Cronic\ a mizantropului. În alt text din acela[i ciclu, G. C\linescu spunea c\, `n acea vreme, cei mai mari du[mani ai culturii române ar fi fost profesorii de liceu. Mult mai dur era t`n\rul Eugen Ionescu, care spunea despre profesorii secundari c\ alc\tuiesc breasla cea mai inert\, inactual\, nepreg\tit\ dintre breslele intelectuale, c\ orice preocupare intelectual\ li se pare suspect\. N.M.: Da, cred c\ avea dreptate. R.E.S.: Realitatea se men]ine [i azi? N.M.: Da, se men]ine. R.E.S.: De ce? N.M.: Probabil c\ multora li se pare c\ a face o facultate de Litere [i a deveni profesor de limba [i literatura român\ nu presupune cine [tie ce voca]ie. {i dac\, de pild\, unii simt c\ n-au chemare de matematician, de muzician, de artist, unde se duc? La limba [i literatura român\! R.E.S.: Sau la alt\ limb\, str\in\, nu-i a[a? N.M.: {i bosa limbilor e cu totul altceva: cere voca]ie. Se pare c\ limba [i literatura român\ nu cere nici una. R.E.S.: Cum nu cere nici una? Nu mai `n]eleg nimic. N.M.: A[a se pare! În mintea unora care vin la noi, la Litere, f\r\ s\ aib\ pl\cerea de a citi sau interesul pentru lectur\... M\ g`ndeam chiar acum c\ trebuie s\ ]in luni [3, N.R.] diminea]\ o lec]ie de deschidere pentru seria care a intrat acum prin concurs aici, la Bucure[ti. Chiar m\ g`ndeam la o tem\... R.E.S.: Ierta]i-m\ c\ v\ `ntrerup. Dar ace[tia s`nt studen]ii dumneavoastr\! N.M.: Nu s`nt studen]ii mei. Ei s`nt anul `nt`i; ei, deci, nu s`nt `nc\ studen]ii nim\nui. R.E.S.: Nu de ace[tia vorbeam. M\ g`ndeam la studen]ii pe care i-a]i avut, la absolven]ii dumneavoastr\... N.M.: Noi ce putem s\ facem? Îi primim, `i mai l\s\m corigen]i, chiar repeten]i, unii abandoneaz\ de la sine, unii mai [i termin\, pentru c\ notele s`nt de la unu la De fiecare dat\ credem c\ lumea `ncepe cu noi! NICOLAE MANOLESCU, critic [i istoric literar, pre[edinte al Uniunii Scriitorilor din România. N\scut la R`mnicu-V`lcea, 27 noiembrie 1939 Liceul la Sibiu (1956) Facultatea de Filologie a Universit\]ii din Bucure[ti (1962) Doctorat `n Litere la Universitatea din Bucure[ti (Opera lui Titu Maiorescu 1974) Carier\ universitar\ la Facultatea de Filologie a Universit\]ii din Bucure[ti. Profesor titular din 1990 Redactor-[ef [i editorialist la s\pt\m`nalul România literar\ din 1990 Membru corespondent al Academiei Române (1997) Dintre c\r]ile publicate: Literatura român\ de azi, (1965), Lecturi infidele (1966), Metamorfozele poeziei (1968), Poezia român\ modern\ de la G. Bacovia la Emil Botta (1968), Contradic]ia lui Maiorescu (1970 edi]ia a doua la Humanitas, 2000), Teme ([apte volume, ), Introducere `n opera lui Alexandru Odobescu (1976), Sadoveanu sau utopia c\r]ii (1976), Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc (trei volume, ), Istoria critic\ a literaturii române (vol. 1, 1990), Dreptul la normalitate. Discursul politic [i realitatea (1991). zece, dintre care numai primele patru `i opresc din carier\. Dar celelalte [ase? Po]i s\ devii profesor [i av`nd cinci pe linie! R.E.S.: {i, deci, ar\t cu degetul: iat\ galeria de mediocrit\]i format\ de Nicolae Manolescu!. N.M.: Nu [tiu dac\ am format mai mul]i mediocri dec`t al]ii, dar, oricum, nu e nimic de f\cut aici. Înc\ o dat\, dac\ i-am trece numai pe aceia cu zece, ar fi ce-ar fi. Dar c`t\ vreme `i trecem [i pe aceia cu cinci... L\sa]i-m\ s\ m\ `ntorc. R.E.S.: La subiectul lec]iei dumneavoastr\ de luni. N.M.: M\ g`ndeam ce pot s\ le spun eu acestor copii, dec`t un singur lucru? C\ nu e obligatoriu s\ cite[ti! C\, probabil, nou\zeci [i nou\ la sut\ din popula]ia globului nu cite[te. În sens propriu, literatur\, desigur! O fi citind ea altele... Dar, dac\ faci o facultate de Litere [i vrei s\ fii profesor de Limb\ [i literatur\ român\, atunci ai o obliga]ie, una singur\, dar foarte serioas\: s\ cite[ti! Nu vrei? Nu vii! Te duci `n alt\ parte, plaja este enorm\, oferte s`nt peste tot! Eu le spun asta [i ei `n]eleg ce vor. {colile speciale de parlamentari [i invazia inginerilor R.E.S.: Este adev\rat c\ s`nt pu]ini care vin la dumneavoastr\, la Litere? N.M.: Nu... S`nt mai pu]ini ca alt\ dat\, evident, pentru c\ [i oferta e mult mai mare, exist\ o mul]ime de facult\]i care nu existau `nainte. S`nt, cumva, `nrudite sau apropiate [i atunci [i diversitatea e mult mai mare. De venit studen]ii, vin, nu va pieri niciodat\ facultatea asta, pentru c\ va fi mereu nevoie de profesori de român\. R.E.S.: Nu vorbeam neap\rat de lucrul acesta. Absolven]ii dumneavoastr\ se duc `n cu totul alt\ parte. N.M.: Asta e o mare problem\. Se duc pentru c\ e o leaf\ mai bun\ `n alt\ parte, pentru c\ li se pare mai interesant, n-ai ce s\ faci! E adev\rat, e un fenomen! A[a, `n forma asta, ap\rut dup\ 90, `n ultimii zece ani. Din motive de cre[tere a ofertelor, apoi Interviu pentru c\ salariile `n `nv\]\m`nt au r\mas foarte mici [i, `n general, din cauz\ nu numai de voca]ie, ci [i pecuniar\. Magistra]ii, ofi]erii, func]ionarii publici, parlamentarii au avut cre[teri semnificative de salarii. R.E.S.: Doar nu ve]i spune c\ facultatea dumneavoastr\ formeaz\ parlamentari. N.M.: Ba da! În Senatul României, `n care am fost [i eu `ntre 92 [i 96, o cincime erau absolven]i de Litere. R.E.S.: {i f\ceau o [coal\ special\ de parlamentari? N.M.: Nu f\ceau [coal\ de parlamentari, dar spun c\, pentru a deveni parlamentar, nu te duci la Litere, te duci la Drept, la {tiin]e Economice, la Rela]ii interna]ionale... Literele nu te trimit direct pe o cale din asta. De la Litere, `n afar\ de jurnalism, profesorat, nu prea ai, in mod natural, unde s\ te duci. Mul]i s`nt manageri, s`nt moderatori de televiziune... Dar nu ai multe op]iuni. R.E.S.: Mi-a spus cineva c\, dup\ 1990, cei mai buni jurnali[ti români nu erau absolven]i de Litere. N.M.: Pentru c\ s-a `nt`mplat un fenomen... a fost o explozie a num\rului de gazete [i de locuri, era firesc ca facult\]ile de Litere, care aveau, la data aceea, c`teva zeci de absolven]i pe an, s\ nu poat\ acoperi tot. {i atunci ne-am trezit, `n , cu c`teva sute de publica]ii, de unde n-avusesem p`n\ atunci dec`t c`teva zeci, [i cu oameni care n-aveau deloc scrisul ca preg\tire. Cei mai mul]i erau ingineri. R.E.S.: Îmi da]i voie s\ v\ `ntrerup... M\ g`ndeam la nucleele profesionale de la Opinia, de la Dialog, de la Echinox... O parte din ace[tia erau c`t se poate de ingineri. N.M.: Nu, nu! [tia erau extrem de pu]ini! Erau c`teva zeci de persoane! Brusc, dup\ 90, am avut nu sute, ci mii! Nu [tiu c`]i au fost! Inclusiv fiul meu, care a lucrat `n Geologie p`n\ `n 1990, a fost dup\ aceea `n presa scris\, apoi `n Radio, unde este p`n\ `n ziua de azi. Voia]i s\-i dau pe Buzura [i pe Ivasiuc pe m`na Securit\]ii? R.E.S.: Spunea]i c\ lecturile dumneavoastr\ din ultima vreme s`nt pentru Istoria critic\ a literaturii române. Unul dintre editoriali[tii acestei reviste spunea, `ntrunul din numerele trecute, despre istoricii literari români, referindu-se la selec]iile deloc inocente, la treceri sub t\cere, tezisme, pseudo-judec\]i de valoare, la manipul\ri practicate de c\tre istoriile literare. Poate avea dreptate? N.M.: Nu [tiu. Vorbind a[a, `n general, nu pot s\ spun dac\ este adev\rat sau nu. Aici judecata trebuie f\cut\ om cu om, critic cu critic. Sigur c\ exist\, la fiecare dintre noi, [i erori, [i t\ceri mai mult sau mai pu]in vionovate, ca s\ zic a[a. Exist\ [i omisiuni din incompeten]\, [i omisiuni din rela]ii proaste. Dar, `n general vorbind, critica a acoperit toat\ suprafa]a, nu exist\ cazuri flagrante de autori care ar fi meritat s\ fie trata]i `n critic\ [i n-au fost trata]i. Unii n-au fost trata]i de anumi]i critici sau de al]ii... R.E.S.: Sau denatura]i pe criterii ideologice? N.M.: Nu, asta `n nici un caz!

13 Interviu R.E.S.: Nu s-a `nt`mplat a[a ceva? N.M.: De mult nu s-a `nt`mplat! De mult nu se mai `nt`mpla! De pild\, la sf`r- [itul anilor 60, se [tia foarte bine care este ierarhia adev\rat\ [i care este ierarhia oficial\. {i ele au mers separat vreme de dou\- zeci de ani; n-a mai fost un secret pentru nimeni care s`nt scriitorii reali sigur, de la scriitorii excep]ionali p`n\ la cei de m`na a doua [i care erau cei impu[i de oficialitate. Deci aici n-a existat... cel pu]in noi nu f\ceam aceast\ confuzie. {i nici publicul. Nu se mai f\cea, de pe la mijlocul anilor 60 nu s-a mai f\cut! R.E.S.: Îmi da]i voie s\ continuu cu un alt pasaj din editorialul acela, pe care nu l-am `n]eles `n `ntregime... N.M.: Nici eu nu-l `n]eleg. Heliade-R\dulescu, Co[buc, Vlahu]\, contemporanii no[tri. N.M.: S-a terminat [i cu asta de mult! sta e un reflex al modernismului. Marele maestru este Jan Kott, cu Shakespeare-contemporanul nostru, care a marcat o genera]ie `ntreag\, e adev\rat! S-a terminat [i cu asta! În acest moment, viziunea este mai degrab\ retro, [i accentul cade mai degrab\ pe diferen]\ dec`t pe identitate. Ion Heliade R\dulescu contemporanul nostru... Se vorbe[te de acel Heliade plin de haz, tocmai prin ce apar]ine secolului al XIX-lea [i se deosebe[te de noi. A fost, da, viziunea aceasta, `ncep`nd cu C\linescu [i cu criticii interbelici [i triumf`nd dup\ r\zboi cu Negoi]escu, care cred c\ a fost ultimul mare critic al acestui mod de a vedea lucrurile. Acum s-a terminat R.E.S.: Textul spune de b\t\lia pentru estetic, care p\rea a fi o victorie `n anii 60-70, dar care ar fi condus la o viziune monadic\ asupra valorii estetice, f\c`nd aproape imposibil\ orice discu]ie din perspectiva complexit\]ii [i complementarit\]ii valorilor. Pute]i comenta acest pasaj? N.M.: Da, sigur, e ceva adev\rat `n asta, e vorba de o judecat\ prin scoatere din context a `ntregii probleme. Cu alte cuvinte, e un mic paradox aici. Autorul textului face apel la contextualizare [i la nesimplificare, dar el comite exact eroarea asta! Nu, b\t\lia pentru estetic a fost o modalitate prin care s-a rezistat `mpotriva politicului de tip comunist [i a ideologicului `n literatur\. A fost singura posibilitate pe care am avut-o vreme de cincisprezece-dou\zeci de ani, de a sus]ine opere valoroase, care nu corespundeau standardelor ideologice, [i de a ne opune unor opere care veneau cu `ntruparea ideal\ a ideologiei [i nu aveau nici o valoare. Sigur c\ asta a `nsemnat, `ntre altele, ignorarea unor aspecte din complexitatea unui om. Evident, asta se `nt`mpla c`nd ne feream ca dracul de t\m`ie s\ spunem anumite lucruri, care ar fi putut fi chiar ni[te denun]uri. Dac\ eu m\ apucam s\ povestesc pe `ndelete romanele lui D.R. Popescu, F sau V`n\toarea regal\, sau nu mai [tiu eu ce roman al lui Buzura sau al lui Ivasiuc, sau al altuia de prin anii aceia, era ca [i cum i-a[ fi dat pe m`na Securit\]ii, pentru c\ acolo erau ni[te groz\vii din punctul de vedere al realit\]ii sociale [i politice. Deci e adev\rat c\ e o simplificare, dar ea a fost util\ una peste alta [i ne-a permis s\ facem o ierarhie de valori acceptabil\ contra celei oficiale. R.E.S.: Textul acela mai spune [i de defectul acesta, de a-i considera pe autorii din trecut Conachi, Budai-Deleanu, R.E.S.: Dumneavoastr\ v\ afla]i `n ceea ce se nume[te filia]ia c\linescian\, nu? {ti]i, v\ `ntreb de pe pozi]ia unui necunosc\tor... N.M.: E adev\rat, da... Numai c\ nu mai pariez pe acest mod de a scrie despre literatura trecutului. Eu `nsumi am scris `n acest mod c`nd eram mai t`n\r, `ntr-o vreme `n care Al. C\linescu, colegul nostru de la Ia[i, scria Caragiale [i v`rstele contemporane ale literaturii [i a[a mai departe... În momentul de fa]\, eu cred mai degrab\ `n diferen]\. Nu ]in s\-mi revendic un trecut numai pentru c\ seam\n\ cu mine. Încep s\-l iubesc pentru c\ se deosebe[te. R.E.S.: Cam acela[i lucru spunea [i editorialul din Timpul. N.M.: Eu am `n]eles c\ spunea de continuarea manierei moderniste de identificare. R.E.S.: {i d\dea exemple. N.M.: Eu n-o prea mai v\d la criticii genera]iei mele. S\ mai fie a[a, o reminiscen]\... Dar nu cred c\ se mai cite[te a[a. Mie mi se pare clar. Vi se pare relevant ce spune Mihai Ungheanu? N-are nici o valoare! R.E.S.: La [ase ani dup\ celebrele Teze din iulie, dumneavoastr\ conducea]i Cenaclul de Luni, din care acum multe nume s`nt cunoscute `n literatura român\. Ace[tia au fost to]i studen]i ai dumneavoastr\? N.M.: Nu to]i. Cenaclul era al Centrului Universitar, nu era al Faculta]ii de Litere. Cei mai mul]i erau de la Litere: Lefter, Mariana Marin, C\rt\rescu... Elena {tefoi vine de la Filozofie. Iaru e literat... R.E.S.: Deci, Elena {tefoi, dac\ vine de la Filozofie, nu e literat. N.M.: Nu, `ntrebarea a fost dac\ au f\cut facultatea de Litere. Ei veneau de la facult\]i destul de diferite. R.E.S.: Dup\ aceea, a]i fost atacat de domnul Mihai Ungheanu. N.M.: Dup\ aceea, am fost atacat tot timpul de domnul Ungheanu. O veche disput\ `ntre noi... R.E.S.: Dl Ungheanu care, din c`te [tiu, s-a men]inut `n politic\. N.M.: E parlamentar p`n\ `n ziua de azi. R.E.S.: În 1985, scria despre cenaclul dumneavoastr\: Literatura nu s-a scris [i nu se scrie `n România numai `n prelungirea unor seminarii botezate «cenacluri» de c\- tre cadre didactice ambi]ioase. Dumneavoastr\ era]i un cadru didactic ambi]ios. N.M.: Vi se pare relevant ce spune Mihai Ungheanu? N-are nici o valoare! R.E.S.: Cum a[a, n-are nici o valoare? N.M.: N-are absolut nici o valoare. Este un simplu politruc cultural. N-are nici un merit literar, sau de vreun alt fel. N-a sus]inut `n via]a lui vreun scriitor! Except`nd primul lui volum, n-a scris niciodat\ vreo chestie cu cap [i coad\. Nui un om demn de `ncredere, `n nici o privin]\! N-avem ce discuta despre el. Nu ne cobor`m p`n\ acolo! R.E.S.: Cum crede]i dumneavoastr\. N.M.: Mihai Ungheanu a fost `n stare s\ publice o antologie de texte compromi]\- toare din anii 50, cu o lung\ prefa]\, `n care a dat toat\ vina pe situa]ia dezastruoas\ din cultura român\ din anii comunismului, nu pe comunism, ci pe influen]a sovietic\. Ce s\ mai po]i discuta cu un om ca \sta? N-avem ce discuta! Haide]i s\ trecem! R.E.S.: Trecem, dac\ spune]i dumneavoastr\. C`nd a]i fost ultima dat\ `n str\in\tate? N.M.: Am fost acum o lun\, `n Fran]a. R.E.S.: A]i vorbit cu vreun str\in despre literatura român\? N.M.: Acum, `n Fran]a, nu, am fost `n concediu. Dar am vorbit de multe ori cu str\ini despre literatura român\. Ultima dat\ am vorbit chiar la Neptun, acum, la Zilele [i nop]ile de literatur\, unde au fost treizeci [i ceva de scriitori str\ini. {i numai despre literatura român\ am vorbit. R.E.S.: Despre ce scriitori? N.M.: La `nt`lnirile astea? Despre cine am vrut s\ se [tie! De la Mircea C\rt\rescu, pe care unii `l citiser\, pentru c\ a fost tradus, [i p`n\ la Nicolae Breban sau Eugen Simion. Dar nu v\d sensul, nu v\d sensul chestiunii. R.E.S.: Nu `n]eleg. N.M.: Nu-i normal, scriitorii, c`nd se v\d `ntre ei, s\ vorbeasc\ despre scriitori? Despre ce s\ vorbeasc\? Nu se pricep la altceva. R.E.S.: {i pe mine, ca necunosc\tor, m-ar fi interesat care s`nt scriitorii despre care a]i vorbit. N.M.: Eu fiind critic, `n general vorbesc despre c`t mai mul]i scriitori `mi aduc aminte, sau despre cei care s`nt `n discu]ie `n contextul acela. Dar care-i problema? Am vorbit despre at`]ia `nc`t nu-mi mai aduc aminte. Uniunea Scriitorilor din România a fost `nfiin]at\ `n 1949 R.E.S.: Acum dou\ luni, numele dumneavoastr\ a intrat [i `n aten]ia unor oameni `n afara literaturii, ca mine. Despre alegerile de la Uniunea Scriitorilor vorbea toat\ lumea, au fost urm\rite cu sufletul la gur\ de toate ziarele. P`n\ la urm\, a fost un fel de plebiscit: 320 de voturi, urm\torul candidat av`nd 80. Gazetele s-au referit, dar nu foarte clar pentru mine, la o cuv`ntare pe care a]i rostit-o atunci. V\ aduce]i aminte ce a]i spus? N.M.: Nu mai ]in minte ce am spus `n momentul acela, dar s`nt lucruri pe care leam spus [i `nainte de alegeri. Am spus c\ vreau s\ redau Uniunii, pe m\sura posibilului, o anumit\ demnitate ca asocia]ie de breasl\ profesional\, ceea ce este, `n primul r`nd. N-am s\ pot ignora c\ ea va continua s\ r\m`n\ un fel de sindicat al scriitorilor, date fiind condi]iile de via]\ destul de dificile pentru mul]i dintre ace[tia. S`nt mul]i la pensie, cu ni[te pensii derizorii. Nu se poate scoate pensie din cariera literar\, se scoate un fel de ajutor. Nu `n ultimul r`nd, am mai spus c\ este important ca Uniunea Scriitorilor s\ devin\ o parte ascultat\ a societ\]ii civile române[ti; nu un partid politic, nu-i vorba s\ fac politica cuiva, dar va trebui s\ se pronun]e `n acele probleme care intereseaz\ pe toat\ lumea; nu e normal ca glasul unui sindicalist de la CFR- Marf\ s\ se aud\ [i glasul Uniunii Scriitorilor nu. {i asta `n probleme capitale, cum ar fi integrarea european\, nivelul de trai, [tiu eu, multe alte lucruri care, din p\cate, ne cam privesc pe to]i. Deci, asta am spus atunci. Asta ar fi esen]ial. R.E.S.: Cu ni[te ani `nainte, `n 1998, Uniunea Scriitorilor luase hot\r`rea s\ adere la Asocia]ia Na]ional\ a Uniunilor de Creatori.

14 14 N.M.: Da, face parte [i acum din ANUC. R.E.S.: În 1998 era condus\ de acad. Mihnea Gheorghiu, pre[edinte al Uniunii Cinea[tilor... N.M.: Pre[edin]ii ANUC s`nt numi]i prin rota]ie. În ANUC s`nt Uniunea Arhitec]ilor, Uniunea Scriitorilor, Uniunea Cinea[tilor, Uniunea Compozitorilor, Uniunea Arti[tilor Plastici [i fiecare pre[edinte devine prin rota]ie [i pre[edinte al ANUC, dar n-a[ putea s\ v\ spun la ce interval. R.E.S.: {i la ce v\ folose[te? N.M.: ANUC-ul? În m\sura `n care exist\ un num\r de probleme pentru toat\ cultura, nu numai pentru literatur\, adun`ndu-ne, mai ob]inem c`te ceva. Interviu toate astea s`nt false. N-am nici un r\zboi cu Paul Goma! De mult nu mai am nici un r\zboi cu el! R.E.S.: Iar atacul recent la adresa dumneavoastr\, semnat de dl B\dili]\, `n Averea... N.M.: Nu, nu!!! Nu exist\ dl B\dili]\! Hai s\ fim serio[i, s\ vorbim de altceva! Cum, faci gazet\rie [i nu vrei dec`t s\ comunici fapte? R.E.S.: În 1990, un coleg scria c\ lucrul cel mai periculos care se `nt`mpla atunci `n pres\ ar fi fost perpetuarea unui model al ziaristului militant. N.M.: Ce-o fi `nsemn`nd asta? R.E.S.: La ce probleme v\ referi]i? N.M.: Probleme care `ncep de la finan]area culturii, de la bani, de la posibilitatea de a vinde, de la tiraje, de la valorificarea operelor de art\, de la s\lile de concert [i p`n\ la biblioteci, lucruri care s`nt, din p\cate, comune tuturor domeniilor. De pild\, din ANUC au ie[it doi mini[tri ai Culturii Caramitru [i, acum, Iorgulescu. Unul, [eful UNITER-ului, cel\lalt, al Uniunii Compozitorilor. R.E.S.: V-a folosit cu ceva c\ au devenit mini[tri? N.M.: Da, e de v\zut, e de recunoscut faptul c\, `n breslele astea ale creatorilor au existat oameni capabili s\ dirijeze `ntreaga cultur\ a ]\rii. Asta arat\ c\ ANUC-ul n-a stat degeaba. bat un pic sistemele pe-aici, fi[ele de posturi, salariile... Am descoperit, cu aceast\ o- cazie, c\ personalul Uniunii are ni[te salarii absolut penibile, nici nu [tiu de ce a fost o asemenea ceart\ `n jurul banilor de aici, care erau a[a de pu]ini [i a[a de prost `mp\r- ]i]i. Am f\cut tot ce-am putut, ce se poate face `ntr-o lun\, dou\, trei. Tot ce vrem noi s\ facem ne va lua un timp... Iat\, am pus pe pere]i, aici, portretele pre[edin]ilor Uniunii Scriitorilor. St\m a[a, ca [i cum lumea `ncepe cu noi de fiecare dat\! Nu `ncepe cu noi! Uniunea `ncepe cu Mihail Sadoveanu, care va fi acolo! R.E.S.: C`nd a luat fiin]\ Uniunea Scriitorilor? N.M.: În R.E.S.: {i are vreo leg\tur\ Uniunea Scriitorilor de acum cu cea din 1949? N.M.: Are, cum s\ nu aib\? E aceea[i, conform legii de `nfiin]are, care s-a mai modificat, ca [i toate legile din România. N-a devenit altceva. Uniunea este aceea[i, cu alte statute, evident. R.E.S.: {i, probabil, face altceva dec`t `n anii 50. N.M.: P\i face! Dac\ ar face acum ce f\cea pe vremea comunismului, n-ar fi nici bine, dar n-ar fi nici r\u `n anumite privin]e, pentru c\ erau bani mai mul]i [i alte pove[ti de acest fel... E altceva, dar, din punct de vedere legal s\ spunem, e aceea[i institu]ie. N-am avut nici un conflict cu dl Liviu Ioan Stoiciu R.E.S.: A fost foarte discutat, `n ultima vreme, un conflict al dumneavoastr\ cu dl Liviu Ioan Stoiciu. N.M.: N-am avut nici un conflict cu Liviu Ioan Stoiciu. R.E.S.: A ap\rut [i un apel, la un moment dat. N.M.: N-am nici un conflict cu Liviu Ioan Stoiciu. Dimpotriv\, Liviu Ioan Stoiciu, care a fost redactor-[ef adjunct al Vie]ii române[ti, a publicat acolo un text cu multe elemente antisemite. Uniunea Scriitorilor a dat un comunicat `n care atr\gea aten]ia c\ a[a ceva nu este permis nici de lege, nici de codul valabil `n lumea civilizat\, [i i-a retras dlui Stoiciu func]ia de redactor-[ef adjunct. A r\mas doar redactor. Asta a fost tot! Ce a f\cut dl Stoiciu pe urm\, deja nu mai intr\ `n raza mea de vedere. E treaba lui. A str`ns semn\turi, a protestat, a spus c`teva minciuni gogonate, c\ nu l-ar fi chemat nimeni... Toat\ redac]ia a venit, `n afar\ de el, la o discu]ie. A spus c\ l-am chemat la tribunal, c\ am vrut s\-l judec\m... Sau nu l-am chemat, sau l-am chemat, s\ se hot\rasc\ p`n\ la urm\ ce-am vrut s\ facem! Chestiunea e c\ dl Stoiciu a `nc\lcat o lege [i o norm\ de bun\ cuviin]\ [i trebuie s\ pl\teasc\, at`ta tot! Eu n-am s\ a[tept ca pedepsele pentru asemenea lucruri s\ vin\ din str\in\tate, cum se `nt`mpl\ la fotbal, unde stadioanele echipelor care strig\ slogane rasiste s`nt suspendate de UEFA, nu de Federa]ia Român\ de Fotbal. Nu! Uniunea Scriitorilor va lua m\suri, c\ nu va a[tepta s\ intervin\, nu [tiu, Ambasada Statului Israel sau pre[edintele Comunit\]ii Evreie[ti din România. R.E.S.: Alt subiect, mult discutat, mai ales de presa cotidian\ din Bucure[ti, este faptul c\ a]i fi fost dat `n judecat\ de dl Paul Goma. N.M.: De la dl Paul Goma, p`n\ una-alta, n-am primit nimic. Dl Paul Goma s-a `nv\]at s\ tr\iasc\ din scandal [i, dac\ nu provoac\ unul la c`teva luni, nu se simte bine. Eu n-am nici un motiv, n-am nici o treab\ cu Paul Goma. El poate s\ fac\ ce vrea. E major, are [aptezeci de ani, poate s\ scrie ce dore[te, poate s\ fie [i antisemit, [i antifascist, [i anticomunist, e problema lui. Problema mea este c\ avem de-a face cu o revist\ editat\ de noi! Nu de Paul Goma! Deci, r\zboiul Uniune-Paul Goma, Manolescu-Goma, R.E.S.: O atitudine obligatorie fa]\ de realitate. N.M.: A, [i c\ noi trecem acum la o atitudine neutr\ [i obiectiv\. Numai c\, din p\cate, modelele astea nu s`nt specifice unei ]\ri. Presa european\ merge mai pu]in pe informa]ie [i mai mult pe comentariu, vezi presa francez\, presa american\ e mai mult pe informa]ie [i nu pe comentariu. Dar asta ]ine mai mult de educa]ia publicului. Americanii s`nt mult mai neutri, `ntr-un fel, dec`t francezii. Am v\zutun num\r foarte interesant dintr-o revist\ francez\, `n care erau reproduse, `n interior, articolele americanilor [i cele ale francezilor, despre acelea[i subiecte, puse `n paralel. Erau puse `n oglind\, cumva... Francezii veneau, to]i, cu teorii [i cu p\reri, americanii aduceau informa]ie. Era amuzant s\ vezi diferen]a. Noi nu s`ntem prea apropia]i de presa american\, noi s`ntem mai degrab\ tenta]i de comentarii. Nici o publica]ie româneasc\, s\pt\m`nal\ sau cotidian\, nu a sc\pat de paginile mari de comentarii... R.E.S.: Nu m\ refer la aceste pagini. M\ refer la un stil impus de scriitorii care au f\cut gazet\rie `n primii ani ai deceniului trecut. N.M.: P\i ce treab\ aveau scriitorii cu presa? R.E.S.: Cum a[a? Dar erau pline ziarele de ei. N.M.: Da, da... F\ceau comentarii, c\ nu erau ziari[ti. Nu f\ceau investiga]ie. Unii f\ceau chiar parte din partide politice. R.E.S.: {i crede]i c\ acela era jurnalism? N.M.: Nu, nu era. Nici eu nu cred. Dar a[a era moda atunci, `n anii 90. B\canu era la Alian]a Civic\, România liber\ era pe partea aia... Al]ii erau `n PSD, pe atunci PDSR, vezi Diminea]a... Oricum, a sc\zut acest tip de militantism partizan, pentru c\ militant trebuie s\ fii. Militezi pentru ceva! R.E.S.: Nu `n]eleg. N.M.: Cum, faci gazet\rie [i nu te intereseaz\ altceva dec`t s\ comunici fapte? R.E.S.: Dumneavoastr\ `mi spune]i c\ trebuie neap\rat s\ fiu militant. Dar dac\ vreau s\ fiu martor? N.M.: Martorul este cel care asist\ la un eveniment. Ziaristul este cel care scrie dup\ ce s-a produs evenimentul. Vr`nd-nevr`nd, ziaristul este implicat emo]ional, ideologic, uman. Vrea-nu vrea, este implicat! Nu poate s\ nu fie! Interviu realizat de RADU EUGENIU STAN NOT. Pentru pasajele privitoare la atacurile lui Mihai Ungheanu `mpotriva Cenaclului de Luni am folosit cartea Monic\i Lovinescu, Est-Etice. Unde scurte, IV (Bucure[ti: Humanitas, 1994). Editorialul citat din Timpul a ap\rut `n num\rul din iunie al publica]iei [i apar]ine Gabrielei Gavril. R.E.S.: Spunea]i, pe 17 iunie, c\ ve]i face o serie de lucruri pentru Uniune, c\ `i ve]i reda demnitatea. Îmi pute]i spune ce a]i f\cut p`n\ ast\zi, 27 septembrie? N.M.: Sigur c\ da. Am f\cut o mul]ime de lucruri, de[i eu mai spuneam atunci c\ a[ cere un an de gra]ie, `n care vreau s\ fiu l\sat s\ evaluez, sa re-evaluez manifest\rile legate de Uniune, structur\, statut, [i celelalte. S\ vedem ce anume p\str\m, ce schimb\ri facem. S\ nu uit\m c\, p`n\ `n momentul de fa]\, nu s`nt dec`t dou\ luni [i jum\tate de atunci, `n care au fost [i lunile de var\ totu[i, noi ne-am `nt`lnit `n organismele de conducere, am avut dou\ Comitete directoare, vom avea `n cur`nd [i un Consiliu Na]ional `n care vor fi discutate [i re-evaluate cel pu]in o parte din activit\]ile de p`n\ acum ale Uniunii. Am renun]at la unele din ele, nu vom mai face Colocviul de dramaturgie, Colocviul de roman [i altele de felul acesta. Vom face, `n schimb, o `nt`lnire pentru literatura t`n\r\, `n care vor fi invita]i s\ participe to]i scriitorii tineri, membri sau nu ai Uniunii, [i s\-[i spun\ cuv`ntul, noi vom organizatorii, dar nu ne vom amesteca, `n sensul c\ `i vom l\sa s\ `[i dezbat\ siguri problemele. Vom schimba formatul Zilelor [i nop]ilor de literatur\ de la Neptun, care, `n momentul de fa]\, au avut a patra edi]ie pe tiparul vechi, dar nu se poate organiza o asemenea manifestare `n dou\ s\pt\m`ni, am schimbat-o deja [i sper ca [i Consiliul s\ aprobe, e treaba lui. Apoi, sistemul de premii, ele nu vor mai fi cele care au fost p`n\ acum, nu vor sem\na deloc, am str`ns deja propuneri de modificare a statutului. Avem deja o idee despre cum ar trebui s\ se petreac\ lucrurile acestea. Am reu[it s\ ajungem la ni[te acorduri cu editurile [i cu difuzorii de carte, pentru taxa de timbru literar, care n-a fost `ncasat\ p`n\ acum [i care a privat Uniunea de sume importante; din aceast\ cauz\, nu am fost `n stare s\ facem lucrurile cele mai importante, s\ repar\m instala]ia electric\ de aici, de pild\, unde, fiind cl\dire de patrimoniu, nici nu ne putem atinge de ea f\r\ aprob\ri [i para-aprob\ri. Am reu[it, deci, s\ avem protocoalele semnate ca s\ str`ngem taxa de timbru, semnate de principalele edituri [i difuzori de carte, `n consecin]\ am schim-

15 Cerneluri Noi [i Ei. Dialog [i/sau monologuri paralele (II) GABRIELA GAVRIL Doisprezece autori rom=ni. Dou\ site-uri [i c`teva detalii tehnice ~n perioda noiembrie 2005, doisprezece autori rom=ni vor fi invita]i la festivalul Belles Etrangères `n Fran]a, care- [i propune, `n fiecare an, popularizarea literaturii contemporane dintr-o anumit\ ]ar\ sau arie lingvistic\. Numele lor: Gabriela Adame[teanu, {tefan Agopian, Ana Blandiana, Mircea C\rt\rescu, Gheorghe Cr\ciun, Leti]ia Ilea, Dan Lungu, I. Mure[an, Marta Petreu, Simona Popescu, Cecilia {tef\nescu, Vlad Zografi. Cu aceast\ ocazie, vor fi organizate `nt`lniri `n toat\ Fran]a `n libr\rii, biblioteci [i universit\]i. Din c`te [tiu, partea rom=n\ nu are absolut nici o contribu]ie la acest eveniment cultural. Dup\ cum putem citi pe site-ul Centrul na]ional al c\r]ii invit\ doisprezece scriitori rom=ni care se vor `nt`lni cu publicul `n mai mult de treizeci de ora[e. O carte [i un NICULINA OPREA Foto 1. Collegium Maius. Stejarul libert\]ii Dup\ Timi[oara `n trei prieteni (Ed. Brumar, Timi[oara, 2003) colaborarea poetului Dan Mircea Cipariu cu poetul Robert {erban [i graficianul Mihai Zgondoiu se concretizeaz\ `ntr-o nou\ carte, numai c\ de aceast\ dat\ Robert {erban se afl\ `n calitatea sa de editor. Chiar dac\ s`nt eu maria petrarca rilke. adev\rata biografie a mariei dante spinoza, (Ed. Libra, Bucure[ti, 2004) e cartea care `nc\ se cite[te produc`nd insomnii unora [i despre care `nc\ se scrie produc`nd insomnii altora, Poarta Schei nr. 4 (Ed. Brumar, 2005) e noul volum semnat de poetul Dan Mircea Cipariu. C\ poetul de fa]\ nu are un numitor comun cu partea zgomotoas\ a literaturii rom=ne contemporane o demonstreaz\ c\r]ile sale care apar la o perioad\ de timp relativ scurt\. Poarta Schei nr. 4 este construit\ dup\ un proiect asem\n\tor celui din volumul amintit anterior, doar c\ lucrurile stau altfel din punct de vedere al st\rilor emo]ionale [i al faptelor ulterioare. Nu `ncape `ndoial\ c\ film, editate [i produse la ini]iativa Centrului Na]ional al C\r]ii `nso]esc aceste «Belles Etrangères» rom=ne[ti [i prezint\ scriitorii. Cartea 12 autori rom=ni, o antologie de texte inedite, este publicat\ de editura «L inventaire», `mpreun\ cu DVD-ul filmului Vivre et écrire en Roumanie (A tr\i [i a scrie `n Rom=nia), realizat de Dominique Rabourdin pentru Online productions. Acesta va fi disponibil `n primele zile ale lui noiembrie. Tot pe acest site, cititorul francez ([i francofon) poate afla primele informa]ii despre antologia realizat\ [i filmul ce ofer\ c`te un portret intimist al fiec\ruia dintre scriitorii invita]i, surprinz`nd sensibilitatea, umorul, sim]ul teatralit\]ii [i al absurdului. ~n continuare, este prezentat calendarul acestor zile dedicate scriitorilor rom=ni. *** S\ arunc\m o privire [i pe site-ul sac (astfel `l caracterizeaz\ directorul institu]iei) al ICR-ului. Primul text ce ne `nt`mpin\ este cel al domnului H.-R. Patapievici despre Bogdan T\taru-Cazaban, un t`n\r Foto 2. Mar[ul profesorilor [i studen]ilor prin Planty spiritualizat [i abstras, de o frumuse]e copiat\ parc\ dup\ un `nger. Recunosc, anumite fraze din aceast\ schi]\ liric\ s`nt de-a dreptul memorabile: Avea un fel aerian [i sur`z\tor de a se mi[ca prin lume [i te ducea imediat cu g`ndul la acei `ngeri din Fra Fillipo Lippi care `nainteaz\ plutind. Poate chiar astfel stau lucrurile, n-am v\zut nici o fotografie a t`n\rului medievist, nu l-am ascultat vorbind, astfel `nc`t nu pot spune `n ce m\sur\ este (sau pare?) o `ntrupare a reveriilor anumitor autori delica]i din Evul Mediu. Poarta Schei nr. 4 Trebuie s\ m\rturisesc `ns\ c\ alte portrete m\ a[teptam s\ g\sesc pe Chiar dac\ sobrietatea lui Gheorghe Cr\ciun, musta]a lui C\rt\rescu, Foto 3. Mar[ul tradi]ional al profesorilor [i studen]ilor. Pe str. Pilsudskiego spr`ncenele stufoase ale lui Agopian, z`mbetele de spiridu[ ale Simonei Popescu, stilul mai direct al Gabrielei Adame[teanu, ironia t\ioas\ a Martei Petreu, tr\s\turile mai pregnante ale chipului Leti]iei Ilea, `ncruntarea lui Dan Lungu [i cearc\nele lui Vlad Zografi, de pild\, nu ne pot duce cu g`ndul la cine [tie ce fiin]e eterate [i angelice peste m\sur\, s-ar fi cuvenit ca fiecare dintre cei doisprezece scriitori rom=ni s\ fie prezentat aici. Cu fotografii, noti]e bio-bibliografice, fragmente din o- per\ (`n rom=n\ [i `n traducere), microinterviuri sau confesiuni literare. Nu era deloc greu (asta [tie [i un elev de la un liceu de informatic\) s\ fie realizate [i ni[te materiale audio-video. Pot garanta faptul c\ studen]ii mei de la Universitatea Jagiellon\ ar fi fost interesan]i s\-i vad\ [i s\-i asculte pe c`]iva dintre autorii no[tri contemporani. ~nceputul anului universitar. Dou\ procesiuni Universitatea Jagiellon\ din Cracovia, cea mai veche din Polonia a s\rb\torit s`mb\t\, 1, deschiderea celui de-al 642-lea an academic. Festivit\- ]ile au debutat cu mesa sus]inut\ de c\tre Stanislaw Dziwisz, mitropolitul Cracoviei, la Sw. Anna. ~n fa]a impun\torului Collegium Maius, la Stejarul Libert\]ii a fost depus\ o jerb\ de flori (foto 1). Dan Mircea Cipariu este unul dintre poe]ii subjuga]i propriei inspira]ii. Intrarea `n scen\ a personajelor e prima sec]iune a c\r]ii. Cu o bl`nde]e dincolo de v`rsta fizic\, autorul conduce cititorul spre atmosfera at`t de special\ care `nconjoar\ Poarta Schei nr. 4: ( ) Pelerinul exist\ [i el a fost aruncat `n via]\ [i `n literatur\ de o instan]\ `nalt\ a str\zii Poarta Schei. Un fel de limb\ nem]easc\ `i era vorba, care ne avertizeaz\ c\ strada pe care tocmai vei intra, dup\ ce vei trece de Poarta de 700 de ani, te va goli de tot ceea ce ai putea avea mai r\u [i mai brutal. Pentru c\ Poarta Schei ( ) e un Eden de 7 kilometri, `n care arti[tii ascun[i `n podurile caselor, nimfe de la liceul pedagogic [i un cofetar din Oltenia te vor duce s\-]i [lefuie[ti propria-]i idee (absolut\) despre muzica unei singure sfere, care negre[it e o geometrie pentru heruvimi [i apostoli (Descrierea Pelerinului). Nu-mi propun s\ fac o paralel\ `ntre s`nt eu maria petrarca rilke. adev\rata biografie a mariei dante spinoza [i Poarta Schei nr. 4, dar nu pot trece cu vederea c\ aceasta e cartea pereche a celei dint`i. Volumul de fa]\ echilibreaz\ balan]a `n care se afl\ primul, a[a cum spuneam mai devreme, at`t prin faptele personajelor c`t [i prin st\rile suflete[ti. O lume cu totul alta: Oare ce ascund por]ile `nalte, habsburgice, de la num\rul 4? Un loc de popas pentru trup [i suflet, cu lucr\rile de art\ bine me[te[ugite de mae[trii penelului din Valahia cea mi[c\toare ca oglinzile din turn. Turnul Poarta Schei nr. 4 nu se vede pentru trec\torul de r`nd. Turnul Poarta Schei nr. 4 e ca nevoia de femeia frumoas\ [i spiritual\ (Turnul). Dac\ s`nt eu maria petrarca rilke. adev\rata biografie a mariei dante spinoza este o carte `nve[m`ntat\ `n negru, Poarta Schei nr. 4 este perechea ei `nve[m`ntat\ `n alb, prin care poetul nu a f\cut altceva dec`t de-a reveni la starea normal\ de dinaintea experimentului de la Spitalul Voila, iar odat\ cu deschiderea sec]iunii Buc\t\rie de carte, autorul `[i face cu adev\rat num\rul de poet: fericire cereasc\/ v\d pe geamul ma[inii galbene/ [i ma[in\riile [i ispitele de l`ng\ noi/ trec absente/ pe l`ng\ o inscrip]ie ce ar putea `nsemna/ mai mult dec`t o singur\ dragoste// trupa Rouge fredoneaz\ «l amour» `n timp ce/ fericirea cereasc\/ se vede tot mai departe [i mai departe (un panou nu tocmai publicitar). P`n\ la urm\, Poarta Schei nr. 4 este o carte plin\ de mister chiar dac\ misterul/ unui singur punct este de fapt misterul vie]ii, cu tot ce poate `nc\pea `n limitele acesteia: teoria culorilor sf`[iat\ de albi [i negri/ `n toscana/ cea plin\ de pisici/ [i soare lichid// `n catedrala saint-clare/ scriu cu 15 Procesiunea tradi]ional\ a profesorilor [i studen]ilor s-a `ndreptat, prin Planty, Pilsudskiego, Wenecja spre cea mai nou\ cl\dire a Universit\]ii, inaugurat\ cu a- ceast\ ocazie, Auditorium Maximum (foto 2, 3). ~n cadrul ceremoniei desf\[urate aici, fostul rector, prof. Franciszek Ziejka i-a `nm`nat actualului rector, prof. Karol Musiol, Sceptrum Regiminis (`nsemn al puterii), lan]ul masiv (simbol al celei mai `nalte demnit\]i) [i inelul (ce reprezint\ leg\tura dintre rector [i universitate) (foto 4). ~n Rynek, profesori [i studen]i, oaspe]i din universit\]i de prestigiu din lume, locuitori ai Cracoviei [i turi[ti au c`ntat `mpreun\ Gaudeamus. Plou\ m\runt, e frig, bate u[or v`ntul, dar nimeni nu se gr\be[te s\ plece. *** De Ziua interna]ional\ a Educatorului, aproape 2000 de membri ai Federa]iei Educa]iei Na]ionale au organizat, pe str\zile Bucure[tilor, ce se resimt `nc\ de pe urma inunda]iilor, o procesiune inedit\. ~mbr\ca]i ca ni[te ciocli sau rude `ndoliate, dasc\lii au c`ntat prohodul `nv\]\- m`ntului rom=nesc, purt`nd `n t`nguirile claxoanelor mortu la sediul Guvernului. Aici i-au `nm`nat premierului T\riceanu o list\ de revendic\ri, cea mai important\ fiind alocarea a 6% din PIB `nv\]\- m`ntului. Mi-amintesc c\ anul universitar 2004 nu debuta sim]itor altfel: [i mar[ul de-atunci l\sa s\ se `ntrevad\ umorul negru al dasc\lilor, [i cererile erau `n esen]a lor cam acelea[i. Desigur, peti]ia protestatarilor a fost adresat\ pe vremea aceea lui Adrian N\stase. Educa]ia este o prioritate na]ional\ anul urm\tor, ne asigur\ specialistul `n {tiin]ele Educa]iei, M. Miclea. Foto 4. ~nm`narea Sceptrului Universit\]ii Jagiellone unghiile pe pere]i/ dragoste// numai [i numai dragoste (album de toscana). Cum Dan Mircea Cipariu este un t`n\r educat `n spirit nem]esc, el nu uit\ de confra]ii mai mari g`ndind deja la un exerci]iu de beatificare: pana de g`sc\ a lui [tefan agopian/ stiloul de la salzburg primit de traian t. co[ovei/ `n schimbul unei colec]ii de amintiri [i de ceasuri/ creionul chimic (anivisceral) ascuns la piept de ioan gro[an/ t\bli]a electronic\ [i m\rul virtual/ me[te[ugite de florin iaru/ un manuscris de neg\sit p`n\ acum/ atribuit lui ovidiu pe care scrie cu un toc englezesc/ cornelia maria savu// [i aripile lor? (exerci]iu de beatificare). Între istorii [i Sf`tul Duh, Dan Mircea Cipariu [i-a creat un univers propriu: strategia scrisului/ `nlocuit\ de mi[carea haotic\/ a degetelor tale// pe[ti electrici pe[ti r\pitori/ `n pove[tile tale/ despre puterea ursului din p\dure// pe [ira spin\rii/ rechini [i feline de mare/ un pachebot e[uat cu jur\minte/ [i scrisorile `ndr\gosti]ilor/ de la 2005 (oceanogarafie). Tip\rit\ `n condi]ii grafice deosebite, cu o copert\ [i 23 de desene semnate Mihai Zgondoiu, Poarta Schei nr. 4 se adaug\ `n mod cu totul deosebit la crea]ia unui poet `n plin\ ascensiune. 1. Dan Mircea Cipariu, Poarta Schei nr. 4, Ed. Brumar, Timi[oara, 2005

16 16 GABRIEL CATALAN Documentele inedite reproduse mai jos apar]in Ministerului Afacerilor Interne, fiind emise `n vara anului 1944 de sau c\tre Direc]ia General\ a Poli]iei/Direc]ia Poli]iei de Siguran]\, Poli]ia ora[ului T`rgu Jiu [i Lag\rul de interna]i politici de la T`rgu Jiu. Importan]a lor deosebit\ const\ nu doar din faptul c\ s`nt inedite, ci [i `n lumina ori negura pe care o arunc\ asupra contextului `n care a avut loc actul de la 23 August 1944 [i `n special `n chestiunea evad\rilor sau eliber\rilor prealabile ale unor importan]i lideri comuni[ti din Rom`nia. Astfel, este uimitor faptul c\ de]inu]ii politici de la Tg. Jiu aveau o situa]ie foarte bun\ `n lag\r, bucur`ndu-se inclusiv de plimb\ri dese `n ora[, fie la munc\, fie la cump\r\turi. Este de la sine `n]eles c\ dispuneau [i de c\r]i, alimente, obiecte personale variate, pachete [i coresponden]\ cu exteriorul, activit\]i productive [i o sumedenie de ac]iuni relaxante. A[adar, un stil de via]\ [i un regim de deten]ie foarte `ndep\rtat de mizeria [i teroarea `nchisorilor [i lag\relor regimului burghezo-mo[ieresc, pe care le descriau istoricii perioadei comuniste [i liderii comuni[ti `n c\r]ile, studiile [i amintirile lor postbelice. Absolut ciudat\ este neglijen]a ar\tat\ de autorit\]ile lag\rului din Tg. Jiu, care, dup\ ce c\ le permiteau comuni[tilor ie[irea din lag\r [i plecarea `n ora[, `i [i escortau pe ace[ti comuni[ti `n ora[ doar cu c`te un soldat `narmat exclusiv cu o baionet\ (de regul\ un soldat era escorta a 2-3 comuni[ti). Culmea pruden]ei autorit\]ilor militare [i civile administrative antonesciene este faptul c\, `n ciuda avertiz\rilor primite `n iunie 1944 din partea Siguran]ei, care a- vea informa]ii c\ PCdR preg\tea evadarea unor frunta[i comuni[ti precum Gheorghe Gheorghiu-Dej [i Chivu Stoica, liderii rebeliunii comuniste de la Atelierele CFR Grivi]a din februarie 1933 (`n acest sens fiind amintit\ paza insuficient\ ca principala cauz\ a evad\rii `n 1934 de la `nchisoarea militar\ Craiova a capilor comuni[ti Constantin Doncea, Gheorghe Dumitru/ Petrescu [i Gheorghe Avasilichiei/ Vasilichi), conducerea Lag\rului Tg. Jiu nu s-a preocupat prea mult cu `nt\rirea pazei [i `n\sprirea regimului celor viza]i, astfel `nc`t Gh. Gheorghiu-Dej a reu[it s\ evadeze dup\ aproximativ dou\ luni de la aceast\ avertizare [i nu s-a reu[it prinderea lui nici la trei s\pt\m`ni de la evadare, de[i existau informa]ii [i b\nuieli asupra leg\turilor pe care le avea cu exteriorul. Mai mult, dac\ ar fi s\ d\m crezare presei comuniste din anii regimului comunist, la scurt timp dup\ evadarea lui Gheorghiu- Dej, PCdR a organizat cu succes evadarea altor tovar\[i importan]i interna]i `n acela[i lag\r: Evadarea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej din lag\rul de de]inu]i politici de la Tg. Jiu a avut loc `n noaptea de 9 spre 10 august Peste c`teva zile, al]i 14 tovar\[i din cadrele de conducere ale Partidului Comunist din Rom`nia au fost eliberate «dup\ indica]iile tovar\- [ului Gheorghiu-Dej» (vezi articolul Partidul Comunist din Rom=nia organizatorul [i `nf\ptuitorul actului de la 23 August, `n Sc`nteia, nr. 1507/18 august 1949, p. 5). Exist\ [i alte stranii coinciden]e care, al\turi de evolu]ia evenimentelor descrise deja, ne ispitesc s\ lu\m `n considera]ie ipoteza unor evad\ri aranjate de unele oficialit\]i importante ale statului rom=n `n S.I.C. [Serviciul Interna]i Comuni[ti n.n.] 8 Iunie 1944 Grupa I-a Nr.357 Direc]iunea General\ a Poli]iei OPERAT Intrare Nr.8946 S/9 Iunie 1944 [Surs\ n.n.] sigur\ [Semn\tur\ indescifrabil\ = Ion Antonescu? - n.n.] {eful Poli]iei Tg. Jiu va lua contact cu Dl. Comandant al Lag\rului pentru a verifica aceast\ informa]ie [i a-l preveni asupra cazului Doncea. 10. VI.1944 [Semn\tur\ indescifrabil\ n.n.]* 9 VI B.L. [Biroul Lag\re - n.n.] pt. conf. [Semn\tur\ indescifrabil\ n.n.] NOTA S`ntem informa]i c\ interna]ii comuni[ti din lag\rul Tg. Jiu s`nt trimi[i de Comandamentul Lag\rului `n ora[ pentru diferite lucr\ri sau [pentru - n.n.] a face cump\r\turi pentru nevoi personale. Comuni[tii s`nt escorta]i de c\tre un soldat `narmat numai cu o baionet\. De obiceiu se d\ pentru escort\ la 2-3 comuni[ti numai un singur soldat. Astfel ies `n ora[ `n condi]iunile ar\tate printre al]i comuni[ti chiar [i frunta[ii comuni[ti GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ [i CHIVU STOICA, conduc\torii rebeliunei comuniste din Februarie 1933 dela Atelierele Grivi]a C.F.R., despre care aceast\ Direc]iune General\ a raportat informa]iuni c\ Partidul comunist este preocupat de evadarea lor. Fa]\ de situa]ia actual\, opin\m ca tuturor comuni[tilor marcan]i s\ nu li se acorde sub nici un motiv e[irea din lag\r, deoarece Partidul Comunist a creat un resort special care s\ se ocupe cu organizarea evad\rii membrilor interna]i. Men]ion\m c\ evadarea frunta[ilor comuni[ti Doncea Constantin, Gheorghe Dumitru zis Petrescu [i Avasilichiei [Vasilichi - n.n.] Gheorghe, dela `nchisoarea militar\ Craiova `n anul 1934 s a datorat pazei insuficiente. Cei trei comuni[ti fuseser\ trimi[i la spital cu un singur gardian escort\ [i pe drum unul dintre comuni[ti a simulat c\ a le[inat [i cu to]ii au fost urca]i `ntr un automobil de pia]\ dinainte preg\tit `n acest punct `n care se aflau `n afar\ de [ofeur `nc\ un comunist, narcotiz`nd pe gardian [i reu[ind astfel s\ evadeze. (Arhivele Na]ionale Istorice Centrale, Fond Ministerul de Interne/Direc]ia General\ a Poli]iei, dosar 259/1941, f.26 fa]\-verso) ROMÂNIA Ministerul Afacerilor Interne Direc]iunea General\ a Poli]iei Direc]iunea Poli]iei de Siguran]\ Nr S./11 Jun confiden]ial Dosar O evadare a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej `n documente inedite perspectiva apropierii ac]iunii preconizate a se desf\[ura la finele lunii august pentru r\sturnarea mare[alului Ion Antonescu, sau chiar simularea evad\rilor de c\tre autorit\]ile antonesciene cu scopul masc\rii [i amelior\rii contactelor [i negocierilor de armisti]iu cu sovieticii, devenite indispensabile dup\ mutarea frontului de sud pe teritoriul Rom`niei. Anterior evad\rii lui Gheorghiu-Dej, la 5 august 1944, printr-un ordin al MAI, fuseser\ elibera]i din acela[i lag\r cinci comuni[ti de calibru mai mic, printre care Grigore Preoteasa [i Nicolae Ceau[escu, care fusese un intim al lui Gheorghiu-Dej `n vremea deten]iei la Tg. Jiu. De remarcat [i faptul c\ pe 20 august Gheorghiu-Dej nu fusese `nc\ pus sub urm\rire la toate adresele unor cunoscu]i [i amici cu care fusese `n coresponden]\ [i `n lag\r, de exemplu `n com. Ap\r\torii Patriei, la Julieta Ursulescu, persoan\ care era cunoscut\ ca simpatizant\ a PCdR [i care apare pe lista agen]ilor comuni[ti subven- ]iona]i de partid `n anii celui de-al doilea r\zboi mondial, primind `n august 1944 un total de lei (vezi Arhivele Na- ]ionale Istorice Centrale, Fond Comitetul Central al PCR/Sec]ia Gospod\ria de Partid, dosar 2/1944, f.2, 7 [i 12). O alt\ ciud\]enie este `nt`rzierea cu care a fost trimis\ aceast\ sesizare a colonelului Leoveanu, comandantul Lag\rului Tg. Jiu, c\tre Siguran]\ (la zece zile de la evadare), precum [i tardivitatea cu care a fost `nregistrat\ aceast\ adres\ la DGP ( la registratura general\ [i la registratura Siguran]ei). De altfel, `n ianuarie 1945, Iosif Hablic, un informator al Serviciului Special de pe l`ng\ Comitetul Regional al PCR din Oltenia, aflat `n lag\rul de la Tg. Jiu, raporta: colonelul Leoveanu, comandantul lag\rului, are o purtare bun\, d`ndu-mi tot ajutorul, privitor la interna]ii germani (Arhivele Na]ionale Istorice Centrale, Fond Comitetul Central al PCR/Sec]ia Gospod\ria de Partid, dosar 18/1944, f. 5). Remarc\m p\strarea `n func]ie a lui Leoveanu [i colaborarea sa cu organele comuniste regionale conduse chiar de Emil Bodn\ra[, cel care organizase de fapt evadarea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej din lag\rul Tg. Jiu (vezi Arhivele Na]ionale Istorice Centrale, Fond Comitetul Central al PCR/Sec]ia Gospod\ria de Partid, dosar 18/1944, f. 5, 16-18). În sf`r[it, `ntr-un tabel nominal cu persoanele eliberate din acela[i lag\r `ntre 21 martie [i 1 mai 1944 (vezi Arhivele Na]ionale Istorice Centrale, Fond Ministerul de Interne/Direc]ia General\ a Poli]iei, dosar 259/1941, f. 25), l-am reg\sit [i pe t`n\rul, pe atunci, Vartolomei (Bartolomeu) Anania, `nrudit cu preotul Ioan Marina, originar tot din jude]ul V`lcea, cel `n casa c\ruia va fi g\zduit/ascuns Gheorghiu-Dej la R`mnicu-V`lcea din 14 p`n\ `n 26 august 1944, dup\ ce ma[ina cu care fusese preluat la evadare se defectase la Novaci. A- cest paroh ortodox v`lcean v\duv, extrem de oportunist, care acceptase s\ colaboreze cu PCdR, fiind foarte probabil recrutat de Mihail Ro[ianu, de[i era un frunta[ local al PN} (vezi amintirile lui Gh. Apostol relatate `n scris `n volumul s\u Eu [i Gheorghiu-Dej, f.l., f.e., 1998, p.168 [i `nregistrate `n cadrul interviului de istorie oral\ realizat la Institutul de Istorie Nicolae Iorga la 23 iunie 2003, apud. Cristian Vasile, Biserica Ortodox\ Rom=n\ `n primul deceniu comunist, Bucure[ti, Editura Curtea Veche, 2005, pp.36-38). Ca mul]umire pentru acest ajutor special dat `n clipe grele, dictatorul Gheorghiu- Dej, ajuns la putere, l-a r\spl\tit pe preotul de mir, v\duv, paroh al Bisericii Sf`ntul SECRET OPERAT D 26 gl. [Dosar 26 general n.n.] [4-5 semn\turi indescifrabile, din care 2 identice cu cele de la finalul documentului n.n.]* POLI}IEI ORA{ULUI TG. JIU S`nt informa]iuni c\ interna]ii comuni[ti din lag\rul Tg. Jiu s`nt trimi[i de Comandamentul Lag\rului `n ora[ pentru diferite lucr\ri sau a face cump\r\turi pentru nevoi personale. Comuni[tii s`nt escorta]i de c\tre un soldat `narmat numai cu o baionet\. De obicei se d\ pentru escort\ la 2-3 comuni[ti numai un singur soldat. Astfel ies `n ora[ `n condi]iunile ar\tate printre al]i comuni[ti chiar [i frunta[ii Gheorghiu Gh. Dej [i Chivu Stoica, conduc\torii rebeliunei comuniste din Februarie 1933 dela Atelierele Grivi]a C.F.R. Fa]\ de situa]ia actual\ este cazul ca tuturor comuni[tilor marcan]i s\ nu li se acorde sub nici un motiv e[irea din lag\r, deoarece Partidul Comunist a creat un resort special, care s\ se ocupe cu organizarea evad\rii membrilor interna]i. Evadarea frunta[ilor comuni[ti Doncea Ctin, Gheorghe Dtru zis Petrescu [i Avasilichiei Gh. dela `nchisoarea militar\ Craiova `n anul 1934 s a datorat pazei insuficiente [i ajutorului dat de comuni[tii din afar\. V\ rug\m a lua contact cu Dl. Comandant al Lag\rului pentru a verifica aceast\ informa]ie [i a-l preveni asupra cazului Doncea. DIRECTOR [Semn\tur\ indescifrabil\ n.n.] {EFUL SERVICIULUI [Semn\tur\ indescifrabil\ n.n.] (Arhivele Na]ionale Istorice Centrale, Fond Ministerul de Interne/Direc]ia General\ a Poli]iei, dosar 259/1941, f. 27 fa]\-verso)

17 Dosar 17 Gheorghe din R`mnicu V`lcea [i cunoscut ca geamba[ `n zona V`lcea, cu func]ii `nalte `n Sf`ntul Sinod, astfel `nc`t `n trei ani a fost impus succesiv: vicar mitropolitan de Ia[i 1945, mitropolit al Moldovei 1947 [i apoi Patriarh al BOR Coinciden]\ sau poate nu, despre toate acestea cele mai multe detalii le-a dat tot Bartolomeu Anania, ajuns arhiepiscop de Cluj (vezi Amintiri despre patriarhul Justinian, `n vol. Atitudini, Cluj, 1999; conferin]\ la simpozionul dedicat personalit\]ii patriarhului Justinian, organizat la 21 februarie 2001 `n aula Palatului Patriarhiei Rom`ne; filmul documentar Memorie `n alb [i negru, realizat `n de Redac]ia Via]a Spiritual\ a TVR [i Biroul de pres\ al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne). Nu ne r\m`ne dec`t s\ a[tept\m ca sperata [i totala deschidere, ce s-a l\sat prea mult a[teptat\, a dosarelor din Arhivele Securit\]ii [i a celor din Arhiva CC al PCR s\ aduc\ suficiente detalii [i date noi pentru l\murirea acestor chestiuni istorice foarte controversate [i extrem de greu de interpretat. R\m`nem, p`n\ atunci, la nivelul ipotezelor istoriografice, care pot fi foarte interesante, credibile [i utile, dar prea pu]in elucidate [i precare din punct de vedere deontologic, `n lipsa unor confirm\ri sau infirm\ri clare date de documentele epocii. Un roman cu suflu picaresc ANDREEA GRINEA Direc]iunea General\ a Poli]iei OPERAT Intrare Nr S/14 August August 1944 Sig. [Siguran]a n.n.] [Semn\tur\ indescifrabil\ n.n.] 14 August 1944 D 26 gl. B [Dosar 26 general Birou n.n.] B. L. pt. evid. Cs II [Comisariatul II n.n.] [Biroul Lag\re pentru eviden]\ n.n.] [Semn\tur\ indescifrabil\ n.n.]* Direc]iunea General\ a Poli]iei No /13. AUG REGISTRATURA GENERAL No August 5 Lag\rul de Interna]i Politici Tg. Jiu c\tre Direc]iunea General\ a Poli]iei Avem onoare a v\ face cunoscut c\, `n conformitate cu ordinul M.A.I. Nr. din 5 August 1944, am eliberat din lag\r pe interna]ii Ceau[escu Nicolae, Ivan Traian, Popa Emil, Preoteasa Gr. [Grigore n.n.] din Bucure[ti [i Varjas Iosef din Lupeni-Hunedoara. COMANDANTUL LAG RULUI COLONEL S. Leoveanu {eful Biur. [Biroului - n.n.] Eviden]ei C\pitan S. Gheorghiu (Arhivele Na]ionale Istorice Centrale, Fond Ministerul de Interne/Direc]ia General\ a Poli]iei, dosar 259/1941, f. 77) Direc]iunea General\ a Poli]iei OPERAT Intrare Nr S/31 August 1944 Sig. [Siguran]a n.n.] D 26 gl. B [Dosar 26 general Birou n.n.] Dosar J 19862/ 22 aug. [Semn\tur\ indescifrabil\ n.n.] Direc]iunea General\ a Poli]iei No /29. AUG REGISTRATURA GENERAL No August 20 Lag\rul de Interna]i Politici Tg. Jiu c\tre DIREC}IUNEA GENERAL A POLI}IEI Urmare la Nr din 18 August 1944, avem onoare a v\ face cunoscut, c\ internatul Gheorghiu Gheorghe, evadat din lag\r, este `n coresponden]\ cu o oarecare Julieta Ursulescu, din com. Ap\r\torii Patriei, str. Democra]iei Nr. 27, unde, deasemenea, ar putea fi pus `n urm\rire. COMANDANTUL LAG RULUI COLONEL S. Leoveanu {eful Biur. [Biroului - n.n.] Eviden]ei C\pitan S. Gheorghiu (Arhivele Na]ionale Istorice Centrale, Fond Ministerul de Interne/Direc]ia General\ a Poli]iei, dosar 259/1941, f. 78) *Semn\tura/una din semn\turile din aceste locuri am putut s\ o identific: Negreanu. Citind volumul de debut al lui Nicolae Str=mbeanu, un roman cu totul aparte, urzit `n tain\ [i deconspirat anul trecut de editura Humanitas, am avut impresia c\ m\ g\sesc `n fa]a unei scrieri picare[ti. Evanghelia dup\ Araña are semnalmentele unei astfel de c\r]i (minus aspectul moralizator): o intrig\ localizat\ `n teritoriile ]in`nd de Spania secolului al XVI-lea [i mai departe, prin p\r]ile Indiei, personaje care reconstituie tot inventarul tic\lo[iilor [i o atmosfer\ fierbinte, propun`nd cititorilor o poveste seduc\toare. Aventurierul spaniol Araña (porecl\ cu o explica]ie simplist\: personajul are pe piept un semn din na[tere aduc`nd a p\ianjen) se prip\[e[te `n ]inuturile Indiei, m`nat de p\catul uciderii (din culp\) a unui c\lug\r plin de vicii botezat, de-mistificator, Jesus, Fiul Omului. C\l\toria pe mare [i peripe]iile prin care trece nu-i aduc m`ntuirea, ci o avere care, `n mod previzibil, se n\ruie atunci c`nd evenimentele se precipit\. Relatarea, la persoana I, nu st\ `ns\ sub semnul gravit\]ii, ci al non[alan]ei ca expresie a unei filosofii de via]\ vecin\ cu umorul negru. {i cum ar putea fi altfel, c`nd protagonistul este o haimana simpatic\, destul de cult\, din moment ce citeaz\ (pe bune?) din Arta r\zboiului a lui Sun Tzu [i proclam\, pe urmele lui Dante, p\- catul de moarte al indiferen]ei, cobor`t\ din r`ndurile antieroilor care se slujesc mai degrab\ de baliverne [i `nt`mpl\ri favorabile dec`t de fapte mari! Romanul lui Nicolae Str=mbeanu are ceva din desf\[urarea unui scenariu cinematografic [i cred c\ reprezint\ una dintre pu]inele c\r]i (recente) de pe la noi dup\ care s-ar putea face un film. Teritoriile care g\zduiesc ac]iunea s`nt foarte vaste, oferind povestitorului un bun prilej pentru a etala o suit\ de personaje care mai de care mai fistichii, de la acei vagabundos care populeaz\ mahalalele porturilor spaniole p`n\ la figuri exotice de prin Indii, rajahi [i sultani `ncurca]i `n rela]ii de familie nefire[ti. Umanitatea radiografiat\ r\m`ne, chiar [i la cur]ile mari, una m\runt\, dedat\ viciului sau dezm\]ului, dar tocmai prin asta de un farmec aparte. E o desf\[urare de for]e care o dep\[e[te, probabil, pe aceea din povestirile Decameronului, suprapopulat de figuri picante, pe care Boccaccio le-a consacrat ca personaje (productive) ale literaturii. De altfel, caracterizarea schi]at\ c\lug\rului desfr`nat se apropie aproape textual de limbajul povestitorului italian: din cale-afar\ de gras [i asudat, el pu]ea a hoit p`n\ [i-n miezul iernii, dar poftea la muiere chiar [i de mai multe ori `ntr-un singur ceas. Cum ]inuturile str\b\tute apar]in lumii noi, necunoscute [i incitante, ochiul povestitorului nu se las\ ademenit de exotismul peisajului. Îl frapeaz\ obiceiurile locului, `n special practicile erotice de tot felul [i varietatea caznelor [i pedepselor, a c\ror ingeniozitate concureaz\ cu cea a chinurilor din infernul dantesc. Un bandit tr\d\tor e sp`nzurat la drumul mare [i `n burta spintecat\ i se de[art\ aurul furat, f\pta[ii miz`nd pe for]a moralizatoare a unei asemenea pedese (pilda e deturnat\ `ns\ de un personaj martor care, cu destul\ osteneal\, se face st\p`nul monezilor). Într-un alt loc, vinova]ii s`nt sp`nzura]i de un arbust de bambus, ini]ial cu picioarele sprijinindu-se pe p\m`nt (dar copacul, udat de mai multe ori pe zi, cre[te cu o repeziciune uluitoare care se dovede[te a fi [i... mortal\). Iar asta nu e tot: Pentru pricini grave, ne slujim de trasul `n ]eap\, afund`nd parul nu mai mult de-un deget dou\ pe zi, iar pentru crime, fie fierberea mulcom\ `n ulei de sisal, fie belirea de viu, `n afar\ de locul din preajma bucilor, `ntre care obi[nuim s\ `nfigem un pe[te, un [oarece sau un pui de mangust\, dup\ caz.... Asemenea pedepse nu au niciodat\ o valoare moralizatoare, `n ciuda deselor capcane din text privind dreptatea sau mila divin\, ci r\m`n picanterii artistice, cu o valoare strict estetic\. De altfel, titlul romanului este `nc\ o capcan\ `ntins\ cititorului. C\l\toria p\c\tosului Araña nu are semnifica]ia ([i nici finalitatea) unui drum al Golgotei, iar prezen]a demistificatoare a popilor [i c\lug\rilor `ncuscri]i cu Satana sau epifaniile r\posatului Jesus, Fiul Omului nu s`nt suficient de pregnante ca s\ putem vorbi de deturnarea unui tipar al literaturii religioase. În lumea fic]ional\ a scriitorului domne[te mai degrab\ acela[i concept de toleran]\ suveran [i `n universul literar al lui Boccaccio, de pild\, [i caracteristic literaturii f\r\ tez\. De unde eman\ farmecul c\r]ii lui Nicolae Str=mbeanu? Din [tiin]a autorului de a povesti [i, mai ales, din aliajul lingvistic pe care `l m`nuie[te cu naturale]e. Este un limbaj de periferie (pitoresc, iar nu vulgar), cu iz arhaic [i condimentat cu termeni din argoul vechilor dialecte spaniole (unii, b\nuiesc, reconstitui]i cu umor prin mijlocirea legilor fonetice). În ce prive[te tehnica prozei lui Str=mbeanu, nara]iunea e dep\nat\ cu stil [i chiar cu o anume pre]iozitate a rostirii, `n care `[i fac loc analepse [i anticip\ri abil inserate `n curgerea liniar\, dese bucle narative Bat iar\[i c`mpii, `n loc s\ ]in firul pove[tii [i invoc\ri ale unui naratar c`rcota[, care au func]ia unor captatio benevolentiae de care cititorul se las\ cucerit. Evanghelia dup\ Araña propune o poveste captivant\ [i un alt gen de literatur\, mai pu]in sau deloc exersat la noi, o literatur\ deschis\, umblat\, de larg\ respira]ie epic\, turnat\ `ntr-un tipar consacrat, dar nu [i demodat. Nicolae Str=mbeanu demonstreaz\ c\ romanul cu suflu picaresc `[i g\[e[te, [i ast\zi, cititori fideli.

18 18 RADU ANDRIESCU Pentru a `n]elege impactul pe care avangardi[tii europeni l-au avut asupra culturii americane, voi examina cazul lui Marcel Duchamp, caz pe care `l consider exemplar, pentru c\ artistul francez, atunci c`nd se afla la New York, a reu[it performan]a de a-i [oca p`n\ [i pe anarhi[tii cei mai `nver[una]i din mediile culturale newyorkeze. Pentru aceasta, voi `ncepe printr-o scurt\ prezentare a atmosferei culturale din New York-ul primelor dou\ decenii ale secolului trecut. În 1906, Benjamin Tucker 1, redactor-[ef al revistei Liberty [i editor al versiunii `n limba englez\ a manifestului anarhist al lui Max Stirner 2, Der Einzige und sein Eigentum, `[i rezuma ideologia astfel: Egoism `n filozofie, anarhism `n politic\ [i iconoclasm `n art\ 3. La doar zece ani distan]\, `n 1917, F`nt`na lui Marcel Duchamp avea s\ duc\ iconoclasmul `n art\ la limite inimaginabile p`n\ `n acel moment. Printr-un singur gest, Duchamp rupea orice leg\tur\ cu modernismul european [i cu tradi]iile artistice ale Occidentului, provoc`nd un scandal uria[. Totu[i, gestul lui Duchamp nu era unul absolut inedit. Înainte de 1917, anarhi[tii americani duseser\ a- tacuri sus]inute at`t `mpotriva conven]iilor din art\ c`t [i a institu]iilor care o `ncorsetau, pun`nd semnul egalit\]ii `ntre expresia artistic\ desc\tu[at\ [i libertatea individual\. Asta este ceea ce a f\cut, `n fond, mi[carea Dada de la New York: a creat o leg\tur\ indestructibil\ `ntre inova]ia artistic\ [i ideea de negare a artei. Dup\ cum am spus, arti[tii din jurul mi[- c\rii Dada nu veneau pe un teritoriu pustiu. În 1913, pictura modern\ francez\ [i spaniol\ invada New York-ul, prin faimoasa expozi]ie Armory Show, care avea s\ lase urme ad`nci asupra unor scriitori precum William Carlos Williams, la vremea aceea doctor `n New Jersey, cuprins `ns\ de nelini[ti creatoare la g`ndul c\, `n chiar acel moment, departe, la Paris, via]a artistic\ era mult mai tumultuoas\ dec`t `n Statele Unite. În 1914, pictorul anarhist Manuel Komroff scria despre efervescen]a artistic\ a acelei perioade: {coala Independent\ de Art\ 4 nu a r\s\rit peste noapte, dar `n acela[i timp rezultatele ei nu pot fi v\zute doar ca un efect al expozi]iei interna]ionale 5. A existat o evolu]ie constant\ de la stilul lui Robert Henri p`n\ la atitudinea individualist\ din momentul de fa]\ 6. Komroff se referea la eforturile lui Robert Henri mult mai sus]inute dec`t ale altor arti[ti de la `nceputul secolului XX de a submina establishment-ul artistic `n numele libert\]ii de expresie. Într-o perioad\ `n care institu]iile academice de art\, sprijinite de o falang\ de critici care jurizau expozi]iile vremii, promovau ideea de frumuse]e ideal\ [i con- ]inutul moral ridicat al picturii 7, Robert Henri a [ocat lumea artistic\ prin picturi aspre, cum ar fi portretul unei muncitoare, un tablou lipsit de str\lucirea [i opulen]a nudurilor neoclasice 8. Opozi]ia fa]\ de tentativele sale de a desc\tu[a arta de constr`ngerile academismului a fost at`t de puternic\ `nc`t Robert Henri, `mpreun\ cu al]i [apte arti[ti care vedeau lucrurile `n acela[i fel, s-au hot\r`t `n 1908 s\ organizeze prima expozi]ie independent\ din Statele Unite, o expozi]ie care s\ nu fie jurizat\ [i, `n consecin]\, s\ nu fie supus\ normelor academice. Aceast\ expozi]ie a fost urmat\ `n 1910 de o a doua, de mai mari dimensiuni, iar `n 1913 a fost organizat\ expozi]ia de la Arsenal, Armory Show. În cele din urm\ Henri, secondat de cel mai talentat student al s\u, George Bellows, lanseaz\ ideea unui spa]iu expozi]ional independent, f\r\ juriu, deschis tuturor. Astfel ia na[tere `n 1916 Societatea Arti[tilor Independen]i. În aprilie 1917 este organizat\ prima expozi]ie, ce reune[te arti[ti independen]i care activau deja `nainte de Armory Show [i arti[ti reuni]i `n jurul mi[c\rii Dada Duchamp, Francis Picabia, Walter Arensberg, Man Ray etc. În ceea ce prive[te politica individualismului artistic, dac\ examin\m criticile aduse de cercurile artistice conservatoare, vedem c\ arti[tii care au expus `n 1908 au fost numi]i revolu]ioni[ti 9, iar Independen]ii din 1910 s`nt cataloga]i ca insurgen]i, a- narhi[ti, sociali[ti, to]i oponen]ii oric\rei forme de guvernare, ai oric\rei forme de disciplin\ 10. Arti[tii moderni care au expus la Armory Show s`nt hoarde anarhice care inten]ioneaz\ s\ distrug\ nu doar artele plastice, dar [i literatura sau chiar `ntreaga societate 11. De fapt, criticile care veneau din partea consevatorilor nu erau dec`t un ecou al aser]iunilor arti[tilor `n cauz\. Chiar [i Henri, el `nsu[i anarhist, a pus semnul egalit\]ii `ntre libertatea de expresie `n art\ [i totala libertate fa]\ de orice form\ de autoritate. Aceea[i idee era `mp\rt\[it\ de `ntreg cercul de arti[ti anarhi[ti, care `i includea pe Bellows, Emma Goldman, Margaret Anderson, Hippolyte Havel, Carl Zigrosser, Bayard Boyesen, Benjamin de Casseres, Man Ray, Adolf Wolf, Hutchins Hapgood, Komroff, Leonard Abbott [i al]ii. Citind arta prin prisma anarhismului, ei au transformat individualismul artistic `ntr-o practic\ politic\ radical\, eliber`nd [i `n acela[i timp distrug`nd sfera autoritarismului cultural. Acesta este fundalul pe care trebuie privit gestul lui Duchamp de a propune pentru expozi]ia din aprilie 1917 un artefact numit F`nt`n\, care nu era, de fapt, dec`t un pisoar a[ezat invers [i semnat R. Mutt 12. Inten]ia lui Duchamp era de a pune la `ncercare Societatea Arti[tilor Independen]i. Arti[tii afilia]i Societ\]ii se pronun]au pentru o total\ desc\tu[are a artei, pentru eliminarea oric\- rei conven]ii din procesul artistic. Cu toate 1917, New York: invazia DADA Eseu acestea, directorii Societ\]ii au respins lucrarea lui R. Mutt. Bellows a protestat viguros, spun`nd c\, dac\ Societatea ar accepta F`nt`na, atunci ar trebui s\ accepte orice, chiar [i b\legar lipit pe p`nz\ 13. Bellows, un vajnic sus]in\tor al principiului elimin\rii cenzurii din art\, respingea F`nt`na lui Duchamp, consider`nd-o a fi un simplu pisoar, un obiect indecent 14. Hot\- r`rea majorit\]ii directorilor Societ\]ii a fost c\ F`nt`na ar putea fi un obiect foarte util la locul potrivit, dar acel loc nu este o expozi]ie, [i oricare ar fi defini]ia dat\ obiectului de art\, F`nt`na nu este unul 15. Ironia este evident\: F`nt`na lui Duchamp se `ndep\rta de standardele artistice anterioare, dar acela[i lucru se `nt`mplase cu lucr\rile lui Henri [i Bellows, [i ale at`tor altora `naintea lor. Duchamp nu a f\cut dec`t s\ duc\ revolta individualist\ a artistului spre teritorii cu care contemporanii s\i a- mericani nu erau preg\ti]i s\ se confrunte, dar care vor fi `n]elese [i privite ca un punct de reper important de arti[tii [i scriitorii celei de-a doua jum\t\]i a secolului XX. Înc\ [i mai bizar\ pare distan]a pe care o iau arti[tii independen]i fa]\ de declara]ia lui Duchamp, dac\ ne g`ndim c\ acesta din urm\ a pornit, ca [i iconocla[tii independen]i, de la principiile anarhismului, el prelu`nd ideea completei libert\]i 16 artistice din volumul lui Stirner, Der Einzige und sein Eigentum. Pentru Duchamp, primul pas spre o total\ eliberare a fost renun]area la metafizica bergsonian\ a Cubismului, a[a cum era reflectat\ `n picturi precum Nu descendant un escalier No. 2 (1912) 17. Odat\ cu F`nt`na, Duchamp s-a ar\tat hot\r`t s\ mearg\ p`n\ la limitele artisticit\]ii, [i a f\cut un gest care va deveni loc comun dup\ c`teva decenii: a demonstrat c\ [i o idee poate s\ fie un obiect artistic, principiu care fundamenteaz\ conceptualismul occidental. Duchamp expunea o idee, nu un artefact, un ready-made. Problema era legat\ de capacitatea Independen]ilor de a trece peste [ocul accept\rii obiectului [i de a vedea ideea care era, `n fond, propus\ pentru a fi expus\. Am dat exemplul F`nt`nii lui Duchamp pentru a sublinia [ocul prin care au trecut chiar [i mediile artistice americane cele mai revolu]ionare atunci c`nd au intrat `n contact direct cu avangardi[tii europeni, care nu s-au limitat, odat\ traversat oceanul, la a-i [oca pe burghezi, ci au mers at`t de departe cu contestarea formelor artistice tradi]ionale `nc`t i-au [ocat p`n\ [i pe anarhi[ti. Duchamp a dus cu un pas mai departe arta contest\rii pe care o st\p`neau at`t de bine dadai[tii [i care, am putea spune, a plecat de la Moine[ti a[a cum letrismul avea s\ plece din Boto[ani pentru ca floarea sa carnivor\ s\ se deschid\ la Zürich, Berlin [i Paris. Periplul s-a `ncheiat la New York, iar din acel moment fermentul avangardei avea s\ produc\ muta]ii de fond `n literatura american\. Duchamp, dup\ cum am ar\tat, a f\cut ultimul pas spre conceptualizarea artei, iar influen]a sa este recunoscut\ de marii deschiz\tori de drum ai postmodernismului american, cum ar fi John Cage, care a str`ns `n jurul s\u o nou\ genera]ie de arti[ti interesa]i de explorarea limitelor artei, mul]i dintre ace[tia grup`ndu-se `n FLUXUS. Dick Higgins 18, poet, compozitor [i dramaturg, unul dintre co-fondatorii mi[c\rii FLUXUS, afirma c\, prin intermediul lui Cage, ideile care au fundamentat aceast\ mi[care erau derivate din budismul Zen, din Cartea schimb\rilor (I-ching), din experimentele compozitorului Eric Satie [i din cele ale lui Marcel Duchamp. 1 Benjamin Ricketson Tucker ( ) un fervent sus]in\tor al anarhismului individualist, a studiat în Fran]a opera socialistului Pierre Joseph Proudhon, publicînd în 1876, în traducere proprie [i suportînd toate cheltuielile, lucrarea acestuia, Ce este proprietatea? Un an mai tîrziu, înfiin]eaz\ revista Social Review. Liberty, o alt\ revist\ pe care o înfiin]eaz\ [i care are un succes enorm în anumite medii culturale americane, apare între anii Max Stirner este pseudonimul lui Johann Kaspar Schmidt ( ). Der Einzige und sein Eigentum, cea mai important\ lucrare a sa, apare 1844, dar data trecut\ în carte este Benjamin R. Tucker, Benj. R. Tucker s Unique Catalogue of Advanced Literature: The Literature that Makes for Egoism in Philosophy, Anarchism in Politics and Iconoclasm in Art, Benjamin R. Tucker Bookshop, New York, The Independent School of Art. 5 Referire la Armory Show. 6 Manuel Komroff, Art Notes, New York Call, 6 dec. 1914, p Pastoralele lui Kenyon Cox sînt un exemplu al artei oficiale a vremii. 8 Looking over the Back of a Chair, Revolutionists. William Innes Homer, Robert Henri and His Circle, Cornell University Press, Ithaca, New York, 1969, p Ibid., p Milton W. Brown, The Story of the Armory Show, a doua edi]ie, Abbeville Press, New York, 1988, p Sînt posibile cel pu]in dou\ interpret\ri ale pseudonimului. Pe de o parte, Duchamp [i-a ales pisoarul transformat în fîntîn\ cu cea mai mare grij\, de la J.L. Mott Iron Works. Pe de alt\ parte, numele aminte[te de un personaj de benzi desenate foarte popular în acea perioad\, creat de Bud Fisher în 1907, Mr. A. Mutt (unul din primele volume de benzi desenate, publicat în 1911, este dedicat personajelor lui Fisher, Jeff and Mutt), ceea ce las\ s\ se întrevad\ inten]iiile ironice ale lui Duchamp. 13 Obiec]iile lui Bellows au fost notate de Beatrice Wood în I Shock Myself: The Autobiography of Beatrice Wood, Chronicle Books, San Francisco, 1988, p Ibid. 15 Anonim, His Art Too Crude for Independents, New York Herald, 14 aprilie 1917, p Francis M. Naumann, Marcel Duchamp: A Reconciliation of Opposites, în Rudolf E. Kuenzli [i Francis M. Naumann, coordonatori, Marcel Duchamp: Artist of the Century, The MIT Press, Cambridge, Massachusetts, 1989, pp Aceast\ pictur\ fusese expus\ cu doar cî]iva ani înainte, în 1913, la Armory Show, [i provocase un scandal uria[, fiind considerat\ prea radical\. 18 Dick Higgins ( ) s-a n\scut în Anglia [i este american prin adop]ie. Activeaz\ în domeniul artistic din 1957, abordînd cele mai diverse arte [i genuri. Este unul dintre fondatorii mi[c\rii FLUXUS, iar în 1963 înfiin]eaz\ editura Something Else Press. În 1965, într-un eseu, Higgins va lansa conceptul de Intermedia, care va face o spectaculoas\ carier\. În anul urm\tor, el organizeaz\ prima expozi]ie de poezie concret\ din Statele Unite. În 1987 public\ volumul Pattern Poetry, în care sînt adunate studiile sale pe marginea diverselor tipuri de poezie vizual\. În octombrie 1998, în cursul unei reuniuni artistice care se desf\[ura în Quebec, Dick Higgins sufer\ un atac de cord c\ruia nu-i supravie]uie[te.

19 Eseu LAUREN}IU URSU Mitologie [i istorie veche Este foarte greu de avansat o dat\ la care primele comunit\]i evreie[ti s-au stabilit `n Spania. Tradi]ia autolegitimant\ a evreilor spanioli sus]ine a[ezarea acestora din timpuri imemoriale. Cert este c\, dac\ nu evrei propriu-zi[i, popula]ii de origine semit\ s-au a[ezat acolo foarte devreme. Este vorba de fenicieni [i de urma[ii acestora, cartaginezii. Conform legendelor, fenicienii s-au a[ezat `n Iberia aproximativ `n secolul al XII-lea `.Hr. Descoperirile arheologice atest\ c\ cel mai vechi ora[ fenician Gadir (actualul Cádiz) a fost fondat `n secolul VIII `.Hr. Numele de Spania `[i datoreaz\ originea fenicienilor, care au denumit peninsula iberic\ Span, adic\ p\m`nt ascuns, sau `ndep\rtat, aflat dincolo de orizont 1. Rela]iile maritime dintre vechii fenicieni [i evrei pot fi documentate. În Judec\tori (5:17) se vorbe[te despre comer]ul naval pe care `l f\cea tribul lui Dan `n asociere cu fenicienii, de care erau apropia]i geografic. Regele Solomon de]inea o flot\ important\ `mpreun\ cu Hiram din Tyr, cu care f\ceau comer] p`n\ `n Ofir, cum era numit\ Africa de R\s\rit 2. Hyram `i furniza regelui biblic lemn [i me[teri constructori (Regi [5:15]), iar acesta, `ncuscrit cu faraonul, aducea din Egipt arme, pe care le vindea `n toat\ zona Orientului Apropiat 3. Prin urmare tradi]ia sefarzilor nu este tocmai lipsit\ de temei. Nu se poate emite preten]ia unei coloniz\ri `n acea perioad\. Ocazia apare `ns\ dup\ 586, c`nd regatul lui Iuda este desfiin- ]at [i Templul distrus. În 580, evreii fugi]i din Palestina `ntemeiaz\ o colonie `n Egipt, la Elefantina, dorind parc\ s\ `mplineasc\ o profe]ie a lui Isaia (19:18,19). Într-un astfel de context simbolic este `ncadrat\ [i legenda `nfiin]\rii ora[ului Toledo. Se sus]ine c\, dup\ cucerirea lui Nabucodonosor, un grup de evrei au emigrat `n Spania, dorind s\-[i re-creeze aici patria 4. Acestui ora[ i se propun dou\ etimologii iudaice: prima Toledot, `nseamn`nd genera]ii sau istorie. A doua Tolad(ot) trimite la numele unei popula]ii apar]in`nd tribului lui Simeon 5. Ambele etimologii pot legitima ideea unei emigr\ri. Deoarece nostalgia Sionului nu are sens f\r\ toponimia originar\, Toledo Ierusalimul sefard s-a `nconjurat cu o serie de localit\]i ce amintesc de vecin\t\]ile ora[ului biblic. Escalona trimite la A[kelon, Maqueda la Macheda, iar Yeppes la Yoppe 6. Asem\narea este frapant\. Se pare c\ vechii colonizatori au g`ndit `n sensul unei topologii simbolice. {i cum ora[ul sf`nt este unic, numele replicii spaniole nu putea dec`t s\ celebreze fie istoria (Toledot) care i-a trimis `n exil, fie numele constructorilor nostalgici (Tolad[ot]). În Macabei I s`nt enumerate coloniile evreie[ti r\sp`ndite `n jurul bazinului mediteranean, ca urmare a exilului babilonean sau a necesit\]ilor comerciale. Epoca roman\ Paul Johnson, cunoscut istoric al evreilor, sus]ine c\ la `nceputurile Imperiului Roman existau comunit\]i evreie[ti distincte `n loca]ii precum Lyon, Bonn sau Köln 7. Dezastrele din timpurile lui Titus [i Hadrian au produs noi emigr\ri. Distrugerea Templului de c\tre Titus a reprezentat un moment traumatic. Evreii r\ma[i `n Palestina tr\iau pe fondul unor puternice a[tept\ri mesianice. Manuscrisele esenienilor descoperite la Marea Moart\ confirm\ acest fapt. Între anii , Hadrian a stat `n Palestina, activit\]ile sale din zona Ierusalimului cre`nd nelini[te `n r`ndul evreilor. Ace[tia sperau c\ `mp\ratul va reface templul d\r`mat de Titus. ~n schimb, el edific\ Aelia Capitolina, numit\ astfel dup\ propriul s\u nume (Aelius) [i `n onoarea lui Jupiter Capitolinus. Construc]ia templului lui Jupiter `n ora[ spune Dio Cassius i-a `nfuriat foarte mult pe evrei. Plecarea `mp\- ratului, `n vara lui 132, a fost semnul insurec]iei. Dup\ `n\bu[irea revoltei lui {imon Bar Kokhba `n 135, Iulius Severus, generalul chemat special din Britania, dispune expulzarea definitiv\ [i f\r\ drept de `ntoarcere a evreilor din }ara Sf`nt\. Dio Cassius relateaz\ c\ romanii au demolat 50 de fort\- re]e, au distrus 985 de sate [i au ucis peste de oameni, f\r\ a-i socoti pe cei mor]i de foame sau boli 8. Ca urmare a evacu\rii for]ate din Palestina, este plauzibil c\ mul]i evrei au luat drumul Spaniei. Prima dovad\ arheologic\ a existen]ei unei comunit\]i evreie[ti `n peninsula Iberic\ o avem la Abdera (Adra). Este vorba de piatra de morm`nt a unei feti]e, scris\ `n limba ebraic\, dat`nd din secolele II-III d.hr. Ceva mai t`rziu, `ntre are loc la Illiberis, `n Andaluzia, un conciliu provincial al bisericii cre[tine, `n care s`nt impuse o serie de canoane antiiudaice. Este interzis\ c\s\toria dintre un e- vreu [i o cre[tin\ (acceptat\ prin convertire) (art. 16); li se interzice evreilor s\ ]in\ concubine cre[tine (art. 78); nu au voie s\ stea la aceea[i mas\ cu cre[tinii (art. 50) sau s\ binecuv`nteze un c`mp ce apar]ine cre[tinilor (art. 49) etc. 9 Acesta este primul conciliu al bisericii cre[tine care `i condamn\ pe evrei. Pentru a lua o asemenea m\sur\ de protec]ie trebuie ca num\rul evreilor s\ fi fost destul de important. De altfel, prezen]a masiv\ a evreilor `n diaspora roman\ este atestat\ [i de primul Conciliu ecumenic de la Niceea, ]inut `n 325 d.hr., `n timpul lui Constantin cel Mare. Acest Conciliu ia m\suri de protec]ie a comunit\]ilor cre[tine din imperiu [i, totodat\, de izolare a celor evreie[ti. În ce prive[te Spania, putem afirma cu certitudine c\ evreii au avut o existen]\ continu\ `ncep`nd din epoca roman\. Perioada vizigot\ Din 476 peninsula iberic\ este ocupat\ de vizigo]i. La `nceput, noii st\p`ni i-au tratat cu bun\voin]\ pe evrei, deoarece ace[tia le erau utili din punct de vedere economic. Pe de alt\ parte, vizigo]ii erau str\ini prin limb\ (germanic\) [i religie (arian\) de popula]ia romanizat\ a peninsulei. Astfel aveau motive s\ fie toleran]i cu evreii, str\ini ca [i ei. Cu timpul, st\p`nii germanici adopt\ religia [i obiceiurile romano-hispanicilor, duc`nd la o `nr\ut\]ire treptat\ a situa]iei evreilor. Încep`nd cu domnia lui Recaredo ( ), convertit `n 589, s`nt organizate o serie de concilii la Toledo, prin care s`nt diminuate drepturile evreilor. La cel de-al III-lea Conciliu se impune botezarea tuturor copiilor ce provin din c\s\toriile mixte. Regele Sisebuto ( ) le ofer\ acestor bastarzi ai credin]ei, din exces de zel, urm\toarea alternativ\: botezul sau emigrarea. Lui i se Sefarzii o introducere opune arhiepiscopul San Isidoro, care le arat\ evreilor mult\ toleran]\ 10. Legea este anulat\ de Suintila ( ), pentru a fi readus\ la via]\ prin Conciliul al IV-lea. Urmeaz\ o scurt\ perioad\ de lini[te `n timpul lui Chindavinto ( ), pentru ca mai apoi situa]ia s\ se deterioreze [i mai mult. Regele Ervigio ( ) propune la al VII-lea Conciliu un set de 28 de legi antievreie[ti, care instituie intoleran]a absolut\. Egica ( ), suspect`nd o conspira]ie evreomusulman\, dispune prin Conciliul al VIIIlea luarea `n sclavie a tuturor evreilor [i distribuirea lor `ntre cre[tini 11. Situa]ia lor se va degrada ne`ncetat p`n\ la pr\bu[irea regatului vizigot. Perioada maur\ 19 În 710, dup\ moartea regelui vizigot Witiza, `ncep luptele pentru tron. Una din fac]iuni apeleaz\ la ajutorul musulmanilor din nordul Africii. În 711 o armat\ musulman\, sub conducerea generalului berber Tariq ibn-ziyad, trece Gibraltarul. Dup\ victoria `mpotriva vizigo]ilor, sus]inut\ la Guadalete, musulmanii ocup\ rapid Spania 12. Evreii au sprijinit invazia, pun`nd adeseori garnizoane `n ora[ele cucerite, `n timp ce armatele musulmane `naintau. Acest lucru s- a `nt`mplat la Cordoba, Granada, Toledo [i Sevilla 13. Geografii arabi de mai t`rziu vor considera Granada, Lucena [i Tarragona ora[e evreie[ti 14. Domina]ia arab\ a fost o epoc\ privilegiat\ pentru evrei, comparabil\ cu cea a lui Cyrus `n Antichitate sau cu perioada secolului al XIX-lea european. Evreii vor da Spaniei musulmane o serie de oameni de stat (cum a fost Hasdai ben Shaprut), medici [i oameni de litere (cum au fost Solomon Ibn Gabriol, Moise Maimonide sau Iehuda Halevi). Religia arab\ `i obliga pe aderen]i s\ fie toleran]i. Era aplicat sistemul dhimma, prin care popoarele c\r]ii (evreii [i cre[tinii) erau tolerate, `n schimbul unor impozite: kharaj impozitul pe teren [i jizya capita]ia. În afar\ de acestea, st\p`nitorii puteau s\ impun\ [i alte impozite, dup\ capricii [i necesit\]i. Califii omeiazi de Cordoba nu au favorizat convertirile, deoarece dhimii pl\teau un impozit suplimentar mai mare, care nu putea fi impus musulmanilor din considerente religioase. Mozarabii (cre[tini supu[i maurilor) [i evreii erau rentabili. Situa]ia se schimb\ `n 1013, c`nd dinastia omeiazilor este distrus\ de invazia almoravizilor, triburi ale de[ertului, care spune un poet arab `[i acopereau fa]a pentru a-[i ascunde barbaria 15. Ace[tia cuceresc Cordoba, f\c`nd un adev\rat masacru `n r`ndurile evreilor. Liderul lor, Yusuf Ibn Tashfin ofer\ cet\]enilor Lucenei ora[ complet evreiesc alternativa convertirii sau a mor]ii, `ns\ se las\ cump\rat cu o cantitate mare de aur 16. În 1146, o alt\ sect\ fundamentalist\ islamic\ trece Gibraltarul, anume almohazii. Intoleran]a acestora este exemplar\. Ei exterminaser\ deja comunit\]ile cre[tine vechi de o mie de ani din nordul Africii, instituind `n Spania un regim asem\n\tor. Evreii au fost pu[i `n situa]ia de a alege `ntre convertire [i moarte. Ie[ivoturile [i Sinagogile au fost `nchise. Erau obliga]i s\ poarte un `nsemn numit [ikla. De asemeni, trebuiau s\ se `mbrace `n galben [i s\ poarte, `n loc de turban, o scufie albastr\. Mul]i evrei au emigrat `n regatele cre[tine din nord sau `n Africa `n c\utarea unor regimuri islamice mai tolerante 17. Marranismul * `[i are originea `n aceast\ epoc\. Regatele cre[tine Secolele XI-XII le rezerv\ evreilor din regatele cre[tine (spaniole) o perioad\ `nfloritoare. În Castilia aveau drepturi egale cu cre[tinii, aveau judec\tori proprii, iar `n timpul lui Alphonso al VI-lea au fost admi[i `n func]iile publice 19. Încep`nd cu secolul al XIII-lea, atitudinea popular\ se schimb\, `ncurajat\ `n special de Biserica Catolic\. Debitele fa]\ de evrei s`nt anulate de mai multe ori de regalitate etc. 20 Totu[i autorit\]ile seculare spaniole dau dovad\ de pu]in zel `n punerea `n practic\ a prevederilor Conciliilor III [i IV de la Lateran, foarte intolerante cu privire la evrei. Conciliul al III-lea de la Lateran (al XI-lea Conciliu Ecumenic) a avut loc `n 1179, `n timpul papei Alexandru al III-lea. Prevederile acestuia interzic evreilor [i saracinilor ** s\ aib\ slujitori cre[tini, nu le accept\ m\rturiile `n procese, c`nd au martori cre[tini `mpotriv\ etc. Alexandru al III-lea emite totu[i o bul\, intitulat\ Sicut Judaeis, care `i protejeaz\ pe evrei de botezul for]at [i de alte molest\ri 22. Al IV-lea Conciliu de la Lateran a avut loc `n 1215, `n timpul lui Innocent al III-lea. Canonul 68 al acestui conciliu cerea impunerea unui semn distinctiv evreilor. În 1218, papa Honorius al III-lea cere expres arhiepiscopului de Toledo ca prevederile respective s\ fie aplicate. R\spunsul dat de autorit\]ile spaniole a fost c\ evreii nu au acceptat `n mod pasiv o asemenea m\sur\, mul]i dintre ei amenin]`nd cu emigrarea `n zona musulman\. Papa tolereaz\ `n cele din urm\ `nc\lcarea regulamentului. Obliga]ia este restabilit\ `ns\ periodic: `n 1228 `n Aragon, `n 1234 `n Navarra. În 1263, `n Castilia, Alphonso al X-lea cel În]elept, `n Siete Partidas ({apte P\r]i) impune o amend\ sau c`teva lovituri de bici drept pedeaps\ evreilor care nu vor purta `nsemnul 23. Evreii de curte `n schimb erau excepta]i de la aceast\ obliga]ie. Reglementarea era valabil\ doar `n interiorul ora- [elor, pentru a-i proteja pe evrei `n zonele rurale de furia ]\ranilor. În 1268 Juan I de Aragon `i scute[te pe evrei de semnul ru[inii, cu condi]ia s\ poarte o capa rotunda 24. O persecu]ie vestimentar\ are loc la insisten]ele lui Vicente Ferrer, `n De numele acestui personaj este legat\ (`n opinia unor autori) seria de masacre din 1391, care va distruge multe comunit\]i evreie[ti, cele mai importante fiind cele din Saragosa [i Barcelona. Primele tulbur\ri `ncep pe 4 iunie la Sevilla, [i se extind rapid `n aproape toate ora[ele spaniole care aveau comunit\]i evreie[ti. În Barcelona a avut loc un masacru de 6 zile, cei care au sc\pat de la moarte fiind converti]i for]at 25. În 1392 comunitatea din acest ora[ este dizolvat\ de rege. Se `ncearc\ o resuscitare a comunit\]ii catalane, oferindu-se mai multe privilegii, inclusiv trei ani de scutire total\ de impozite, `ns\ f\r\ efect. Comunitatea este desfiin]at\ complet `n 1401, printr-un decret regal dat de Henric al III-lea 26. La data `nceperii revoltelor din 1391, Ferrer se afla `n drum spre Avignon, re[edin]a antipapei pe care `l va renega mai t`rziu. La `ntoarcere, `ntr-o predic\ ]inut\ la Valencia, `i condamn\ pe r\scula]i. Sub influen]a lui au trecut `ns\ la cre[tinism Solomon ha-levi, rabin de Burgos, [i Don Samuel Abrabanel din Sevilia 27. Ast\zi el este canonizat. (continuare `n pagina 23)

20 20 GABRIEL ANDREESCU Valerian Stan despre Cazul Goma Nou `n atitudinile lui Stan fa]\ de colegii s\i de la Alian]a Civic\ era un aer de superioritate pe care nu `l manifestase anterior, chiar [i dup\ ce intrase `n aten]ia opiniei publice. ~n ultima perioad\ a colabor\rii la Cotidianul l-am descoperit d`nd lec]ii de curaj fo[tilor rezisten]i [i lec]ii de g`ndire unor intelectuali. I-am reg\sit aceast\ poz\ [i `n recentele atacuri la adresa mea din New York Magazin, `n particular, `n discutarea cazului Goma `nceput\ `n articolul Iluziile unor detractori `nt`rzia]i. Este adev\rat c\ de aceast\ dat\ Stan pleac\ de la o gaf\ real\, de care s`nt perfect responsabil scriind, `ntr-un articol din Timpul, cele dou\ texte esen- ]iale ale lui Paul Goma «S\pt\m`na Ro[ie» [i «Basarabia [i evreii». Exist\, `ntr-adev\r, dou\ c\r]i care au ridicat tema raportului dintre Goma [i antisemitism, iar a doua este S\pt\m`na Ro[ie sau Basarabia [i evreii. Pentru v`n\torii de anecdotic\ pot spune c\ am citit cartea `ntr-o noapte, adus\ fiind de William Totok pe c`nd era `n vizit\ la mine. Aflat sub presiunea constant\ a termenelor, scriind mult [i uneori trimi]`nd textele `nainte s\ le mai rev\d, am schimbat sau cu [i urm\rind apoi consecin]ele logice. Desigur, pentru aceast\ gre[eal\ domnul Goma are dreptul la scuzele mele. Dar nu gafa amintit\ este problema de fond. Ci cum judec\m o chestiune cu miz\, anume, prezen]a lui Paul Goma `n dezbaterea politico-cultural\ de ast\zi. Iat\ un subiect unde este nevoie de cunoa[tere, mult\ nuan]\, de bun\ credin]\... de tot at`ta esprit de finesse c`t se cere [i esprit de rigueur. Punerea `n discu]ie a lui Paul Goma poate exprima [i inten]ia delegitim\rii opozi]iei sale anti-comuniste. Ori reinterpretarea cu rea voin]\ a istoriei. Din acest punct de vedere, m-am exprimat `ntr-un text reluat [i de New York Magazin: Paul Goma este cel mai important dizident rom=n Calificativele nu reprezint\ automat [i o judecat\ de valoare. Din punctul de vedere al calit\]ii umane nu am cunoscut pe cineva `n nici un caz Goma care s\ aib\ `n\l]imea f\r\ nici un fel de sincop\ a Doinei Cornea. Cine scrie a[a ceva nu poate s\ intre `n categoria detractorilor lui Goma, cum insist\ s\ m\ numeasc\ Valerian Stan. C\ci detractor este, `n esen]\, cel care caut\ s\ mic[oreze meritele cuiva. Din p\cate, domnul Stan nu are proprietatea termenilor. Este de asemenea absurd s\ `i numeasc\ pe Bogdan Ioan Lefter sau Cristian Teodorescu cum o face `n editorialul Bune, rele... din num\rul 431 al revistei New York Magazin calomniatori ai lui Goma. Nu numai datorit\ abuzului de limbaj, folosit din nou f\r\ nuan]e, dar [i pentru rolul celor doi critici `n sublinierea importan]ei literare a lui Goma. Ea merit\, pentru cine cunoa[te contexul acestei discu]ii `n lumea literar\ rom=neasc\, tot respectul. ~n acela[i timp, nedreptatea pe care a ar\tat-o `n ultimii ani Goma fa]\ de semenii s\i reprezint\ un firesc subiect de reflec]ie. Avea Goma dreptate s\-[i `ndrepte repro[urile c\tre Monica Lovinescu sau Virgil Ierunca? Domnul Stan nu are datele necesare s\ se exprime pe un asemenea subiect. La ele au acces al]ii, cei care-i cunoa[tem pe to]i `mpricina]ii. Este oare firesc ca Goma s\ introduc\ `n replicile sale de pedepsire sugestii vulgare privind via]a privat\ a celor despre care discut\? Dup\ standardele unora dintre comentatori, un astfel de comportament repugn\. Goma d\ verdicte de natur\ istoric\ sau filosofic\ [i pune note de intelectualitate, de[i este foarte departe s\ fi dovedit alt\ performn]\ dec`t cea de scriitor. Merit\ oare s\ fie `ncurajat `n aceste demonstra]ii? Tema existen]ei unor teme antisemite `n cele dou\ volume este real\, serioas\. Despre subiect s-au exprimat istorici precum Ovidiu Pecican, sau oameni care au experien]a analitic\ necesar\ c\ci [tiin]ele politice s`nt chiar [tiin]e. Contrar a ceea ce afirm\ domnul Stan, autorii implica]i au f\cut-o cit`nd [i preciz`nd ideile pe care le incrimineaz\. Enun]uri de genul Explica]ia e c\ unii pur [i simplu nu citesc ceea ce combat iar cei care citesc nu g\sesc argumente care s\ le sus]in\ calomniile s`nt pur [i simplu declara]ii goale, fand\ri emfatice ale cuiva venit din afara domeniului. Domnul Stan nu observ\ nici m\car distinc]ia la care ]in dintre afirma]ia c\ Goma este autorul unor enun]uri antisemite [i sus]inerea c\ ar fi antisemit. Scrisoare deschis\ (II) Predau acest text revistei Timpul. El fusese preg\tit, a[a cum era firesc, pentru publicarea `n New York Magazin, unde ap\ruse seria de articole fa]\ de care are rol de replic\. Din p\cate, dl Grigore Culian, directorul New York Magazin, a refuzat `n final repara]ia cerut\, `n ciuda unui dialog (prin Internet) care p\rea onest [i edificator. Cititorul va `n]elege, sper, miza deontologic\ a demersului meu. Tot considerentele de ordin deontologic m-au f\cut s\ m\ adresez revistei Timpul care a g\zduit de altfel parte din articolele invocate `n acest material. (20 septembrie 2005) Unii dintre cei care `i dau dreptate lui Goma par s\ o fac\ [i pentru a bloca o discu]ie cultivat\ asupra opozi]iei anticomuniste. Oare c`nd domnul Stan `l felicit\ pe Gabriel Ple[ea pentru articolul s\u admirabil `n ap\rarea lui Paul Goma are `n vedere [i c\ acesta `l nume[te pe Goma, negru pe alb, curajosul `n fapt singurul disident, oponent [i rezistent rom=n din perioada comunist\ (vezi «Re`ncadrarea» lui Paul Goma, NYM nr. 429). {tiu at`]ia oameni remarcabili, cunoscu]i precum Doina Cornea, iar al]ii mai pu]in cunoscu]i, precum Carmen Popescu pe care nu `ncetez s\ o amintesc, care merit\ o alt\ considera]ie. De ce dispare din lista domnului Ple[ea un om de curajul lui Dumitru Iuga? Pe asemenea subiect s-au scris teze de doctorat, s-au publicat lucr\ri. Eu `nsumi am pregatit pentru organiza]ia polonez\ Karta prezentarea unei p\r]i a diziden]ilor din Rom=nia. Componenta ce-mi revenise con]inea, conform criteriilor Kartei, 34 de nume. Atunci? Cui sluje[te aceast\ s\r\cire a istoriei? ~n fapt, prin atacurile furibunde la adresa criticilor lui Goma, se face un cadou pe tav\ tocmai ideilor securiste pe care autorii sus]in c\ le contracareaz\. Ei scot din mass media dezbaterile serioase asupra unor teme precum opozi]ia sau diziden]a fa]\ de regimul comunist. Intr`nd `ntr-un domeniu ce solicit\ nuan]area [i puterea logic\, domnul Stan face judec\]i nea[teptate. O apostrofeaz\ pe Monica Lovinescu (vezi Compara]ii f\r\ rost publicat `n dou\ numere ale NYM) pentru a se fi `ntrebat retoric `ntrun interviu acordat revistei 22, `n anul 1998: De ce mor]ii, victime ale comunismului, `ntre 85 [i 100 de milioane, nu pot valora c`t cele vreo 20 de milioane ale nazismului?. Iat\ concluzia domnului Stan: Straniu mod de a vedea lucrurile... Victimele nazismului ar fi, deci, «mai pu]in valoroase» dec`t cele ale comunismului pentru c\ s`nt mai pu]ine. Valerian Stan conchide c\, prin astfel de enun]uri, doamna Lovinescu ar dori s\ pun\ `n competi]ie cele dou\ cele mai crude regimuri ale secolului XX. Dar cine va citi pasajul anterior cu bunul sim] al silogismului va `n]elege c\ sensul cuvintelor Monic\i Lovinescu este exact contrar celui clamat de colaboratorul revistei New York Magazin. Oare `n impetuozitatea judec\]ilor sale domnul Stan nu este profund contradictoriu? De ce ia ap\rarea lui Goma? Pentru c\ Goma reprezint\ un simbol anticomunist, pare d`nsul s\ spun\. Autoritatea interven]iei sale etice s-ar legitima pe autoritatea etic\ a fostului disident Paul Goma. Dar autoritatea etic\ a doamnei Lovinescu nu ar trebui de asemenea respectat\? ~n acest context `mi permit s\ adaug: oare de ce `n schimb domnul Stan m\ denigreaz\ pe mine? Fac parte totu[i din grupul celor pu]ini care s-au opus regimului Ceau[escu pe vremea c`nd domnul Stan jurase credin]\ [i ascultare Comandantului suprem. Am `nceput s\ fiu anchetat de Securitate de la sf`r[itul anilor 70, c`nd de abia sf`r[isem facultatea. Am fost `nchis sub acuza]ia de tr\dare, am f\cut greva foamei ca protest, am avut domiciliu for- ]at... Iar colaboratorul dumneavoastr\, domnule Culian, declar\ public c\ fac parte din categoria celor care fie s`nt ni[te Polemici oportuni[ti din varii specii, fie r\spund [i ast\zi unor reflexe ale Securit\]ii, fie, intelectuali fiind, v\d `n contemporanul lor un etalon prea exigent `n judecata care le va fi f\cut\ lor `n[ile, pentru propriile fapte (vezi Iluziile unor detractori `nt`rzia]i ). Ei bine, eu nu am intrat, ca Goma, `n Partidul comunist, nu am scris o cerere dulceag\ de gra]iere cum a f\cut-o scriitorul emigrat `n Fran]a. Lu`ndu-l pe Goma ca aliat, domnul Stan `[i asum\ fa]\ de mine o autoritate moral\ de o vanitate absolut gratuit\. {i totu[i, de unde p`n\ unde campania? Stimate domnule Culian, cred c\ ar fi momentul s\ revin la `ntrebarea pus\ pe la `nceputul textului, [i anume: de ce sus]ine NYM `nver[unarea lui Valerian Stan? De ce seria sistematic\ de articole din New York Magazin `n care m\ acuz\, dup\ opinia mea, inadecvat [i ilogic? C\ci, spuneam, niciodat\ c`t am stat fa]\ `n fa]\ nu am avut, vreunul dintre noi, o manifestare inamical\. Din contr\. Atitudinea mea consecvent\ de sus]inere a domnului Stan ar fi motivat un cu totul alt comportament. ~ntreb\rile de mai sus nu au nimic retoric. Doresc sincer s\ `n]eleg [i ce s-a `nt`mplat cu domnul Stan. Faptul c\ p`n\ la mine a ironizat sau acuzat pe aproape to]i ceilal]i colegi de care s-a desp\r]it nu e un argument satisf\c\tor. Invocarea unui delir de persecu]ie ar fi [i ea o explica]ie prea simpl\, prea comod\. Singura idee care mi se pare c`t de c`t rezonabil\ este tendin]a domnului Stan, din ce `n ce mai clar\ `n ultimii ani, de a urma o dogmatic\ ortodoxist\. Dup\ c`te [tiu, domnul Stan este fiu de preot, are un frate preot, iar unul dintre fii a urmat seminarul ortodox. Este fireasc\ atunci sensi-

21 Polemici bilitatea domniei sale fa]\ de atitudinea religioas\ a celor din jur. Totu[i, `n anii 90, op]iunile sale spirituale p\reau `n echilibru cu mediul profesional `n care `[i ducea activitatea. Ca membru al Comitetului Helsinki din Rom=nia era presupus a trata critic `nc\lc\rile drepturilor religioase [i mai general, a libert\]ii de con[tiin]\. Or, unul din actorii principali ai `nc\lc\rii acestor drepturi nu e nimeni altul dec`t Biserica Ortodox\ Rom=n\. An de an, rapoartele Comitetului Helsinki au documentat vinov\]iile BOR. Nu [tiu `ns\ ca domnul Stan s\ fi contestat vreunul din cazurile investigate. te paginile revistei New York Magazin pentru a se a[eza `n fa]a cititorilor pe un scaun de unde d\ lec]ii de rigoare [i profesionalism: Comunicatul lui Andreescu [i al asocia]iei d-sale, purt`nd titlul cum altfel? «Crima de la M\n\stirea Tanacu», sus]ine domnul Stan atribuindu-mi un merit pe care nu-l am, de a fi fost autorul comunicatului, a rezolvat din c`teva fraze toate problemele. Mai `nt`i a stabilit, indubitabil, c\ la Tanacu s-a s\v`r[it o crim\ (e adev\rat c\ verdictul f\r\ drept de apel al lui Andreescu nu-i al unui jurist, `ns\ e un lucru [tiut c\ `n via]\ pasiunea e uneori mai important\ ca preg\tirea). 21 ~n ultimii ani mi s-a p\rut vizibil\ aceast\ schimbare `n atitudinea fostului meu coleg. Ea a devenit clar\ `ntr-una din zilele anului 2004, c`nd, `n biroul nostru, domnul Stan a avut o discu]ie `n contradictoriu cu un membru al Solidarit\]ii pentru Libertatea de Con[tiin]\ `n aceea[i m\sur\ fizician [i scriitor remarcabil. Tema: via]\ [i explica]ia ei. La un moment dat, domnul Stan, din ce `n ce mai m`nios `n ciuda bl`nde]ii preopinentului, a strigat: Cei care cred `n evolu]ie s`nt ni[te idio]i!. Or, asta `nsemna pur [i simplu c\ Valerian Stan `l `njura pe cel din fa]a lui, dar [i pe mine, c\ci `mi [tia opiniile. Nici unul dintre noi doi, cei jigni]i, nu a r\spuns incidentului. Era limpede c\ sferele cunoa[terii noastre, cum se spune, nu se intersectau suficient. ~n fa]a rezultatelor implacabile ale [tiin]elor, chiar [i cei care iau ca punct de plecare a g`ndirii lor revela]ia, i.e., teologii, au c\utat o explica]ie mai sofisticat\ pentru crea]ia divin\. Idei precum scoaterea Evei din coasta lui Adam, ori modelatul omului din ]\r`n\ nu mai pot fi luate `n serios nici de credincio[i, atunci c`nd cap\t\ o experien]\ intelectual\. Cum po]i s\-i argumentezi domnului Stan c\ epistomologia clonajului necontestat de biserici, de vreme de i se opun este aceea[i cu epistemologia evolu]ionismului? Cum s\ traduci `n limbajul ce-i este accesibil ideea c\ totul este concept, model despre realitate? C\ diferitele modele ale [tiin]ei explic\ bine ast\zi variabilele de suprafa]\ prin variabilele ascunse, care pot fi pa[ii anteriori ai evolu]iei? Nu numai c\ domnul Stan nu `[i dore[te astfel de explica]ii, dar domnia sa folose[- Or, la Tanacu chiar a avut loc o crim\. Domnul Stan [i-o fi `nchipuind c\ respect\ prezum]ia de nevinov\]ie c`nd contest\ titlul comunicatului amintit mai sus. De a- cord. Dar principiile nu trebuie `mpinse p`n\ la absurd. Conform acestei logici, nu avem dreptul s\ `l numim pe Stalin criminal, `ntruc`t nu exist\ o decizie a unui tribunal `n acest sens. Am fi `n eroare sus]in`nd c\ Ion Iliescu a chemat `n iunie 1990 minerii, de vreme ce procesul a mult prea de multe ori `nvestitului pre[edinte nu s-a `ncheiat. Am apreciat, cum am spus, caracterul ordonat, presta]ia algoritmic\, a fostului meu coleg de la Alian]\ sau Comitetul Helsinki. Dar exemplele anterioare arat\ c\ judecata mai presupune concepte, nuan]are [i inteligenta a[ezare `n context. Domnul Stan nu face nici m\car distinc]ia dintre critica la adresa ortodoxiei [i critica la adresa unui organism, precum BOR. Nu face diferen]a `ntre ce se poate spune direct [i ce se spune implicit. Referindu-se la unele critici ale mele la a- dresa BOR, Valerian Stan scrie: Dac\ frazele lui Gabriel Andreescu ar fi adev\rate, se `ndoie[te cineva c\ nu le-am g\si, cuv`nt cu cuv`nt, cu toate avertismentele de rigoare, `n fiecare dintre Rapoartele anuale ale Departamentului de Stat?. M-a[ bucura dac\ cititorii NYM ar o- bi[nui s\ citeasc\ rapoartele invocate. Desigur, ei nu vor g\si enun]urile mele cuv`nt cu cuv`nt. C\ci Departamentul de Stat are `n vedere responsabilitatea statului fa]\ de `nc\lcarea drepturilor omului, nu se lupt\ cu actorii priva]i. Cine `n]elege corect ce scrie `n rapoarte va realiza c\ BOR este vizat\, ca autor, [i c`nd s-a documentat molestarea bapti[tilor la Ruginoasa, [i c`nd s-a enun]at an de an seria agresiunilor la adresa Bisericii Greco-Catolice. {i mai problematic mi se pare impactul pe care puseul de dogmatism pro-bor al domnului Stan `l are asupra interpret\rii evenimentelor. ~n Marginalii la o dram\, el dilueaz\ [ocant interpretarea evenimentelor de la Tanacu. Crima este prezentat\ `n termenii urm\tori: Lipsit\ de tratamentul medical necesar [i epuizat\ de cele c`teva [edin]e de exorcizare, Irina Cornici moare `n ma[ina Salv\rii, `n drum spre spital. Sau iat\ aceast\ formulare: Ce n-am scris, de pild\, dar cred c\ e adev\rat, e c\ ierarhii no[tri, preo]ii [i profesorii de religie pot s\ fie `nc\ [i mai dedica]i spiritului ecumenic [i toleran]ei fa]\ de «ceilal]i». Deci «`nc\ [i mai toleran]i». Or, oroarea de la Tanacu a tulburat `ntreaga societate civil\ democratic\. Manifest\rile de intoleran]\ ale preo]ilor ortodoc[i au fost bine documentate tocmai de organiza]iile preocupate de soarta drepturilor omului, `n care domnul Stan a fost activ. Caracterul problematic al situa]iei la care m-am referit ]ine de compatibilitatea dintre aceste pozi]ii exprimate ale domniei sale [i statutul s\u `n cadrul Centrului de Resurse Juridice (CRJ), ori al Comitetului Helsinki. Cum vor miza ei pe luciditatea unui om care edulcoreaz\ cele mai grave fapte? E drept, `n timp ce insist\ s\ m\ pun\ la punct, domnul Stan `ncearc\ s\-[i asigure [i solidaritatea CRJ: Faptul c\ CRJ [i-a pus semn\tura [i pe comunicatul lui Gabriel Andreescu constituie `ntr-adev\r o inconsecven]ã a tinerei echipe a Centrului o organiza]ie pe care p`n\ acum au consacrat-o profesionalismul, obiectivitatea [i un stil mult prea departe de cel cultivat de Gabriel Andreescu. Faptul c\ domnul Stan `mi d\ o not\ la profesionalism introduce o not\ de umor specific rom=nesc. I-am ar\tat `ntotdeauna respect fostului meu coleg. Niciodat\ nu am f\cut o referire la ce ne desparte din punctul de vedere al experien]ei intelectuale. Din p\cate, ast\zi domnul Stan a rupt orice punte de comunicare pentru a se compromite cu s`rg pe sine. Am `ns\ urm\toarea problem\, stimate domnule Culian: autorul nostru de articole preia o parte din autoritatea New York Magazin. Iat\ de ce v\ `ntreb din nou, `n final: care este pozi]ia dumneavoastr\, ca editor al revistei, fa]\ de campania care se desf\[oar\ `n NYM? Pata ei denigratoare produce confuzii. Ea creaz\ obstacole proiectelor `n care s`nt implicat, de at`ta timp [i integral. Cu mul]umiri pentru `n]elegere, Gabriel Andresecu EPISTOLE DIN BOSTON Despre morala [i responsabilitatea lui Dumnezeu netransmisibile ale Moralei Lui Dumnezeu. tare îl mai detest\m, fiindc\ în împlinirea Lui Dumnezeu. Cel a C\rui responsabilitate LEONARD OPREA Morala Lui Dumnezeu este îns\ cognoscibil\ ac]iunii lui, de cele mai multe ori e[u\m. [i moral\ fa]\ de noi, deci, nu exist\ în prin Cunoa[terea de Dumnezeu. nu o dat\, lamentabil. Dar de fiecare dat\ absen]a Moralei Credin]ei. Motto: Aceast\ cunoa[tere se împline[te doar prin ne autocomp\timim, chiar ne lini[tim cu Atunci, care este responsabilitatea Lui Dumnezeu este Raiul. Nu invers. Credin]\. Mai exact, printr-un proces succes. Cum? Simplu: invoc`nd responsabilitatea Lui Dumnezeu... Chiar a[a s\ fie? Dumnezeu este Cel care este. M\ cheam\ Dumnezeu? Doar fa]\ de El-Însu[i? deloc facil de des\v`r[ire a Credin]ei. Care este Revela]ia Lui Dumnezeu, întru Iisus {i ast\zi, la `nceput de Mileniu III, precum de c`nd exist\, omul a f\cut cam a[a: la Dumnezeu responsabil?! Fa]\ de ce, de Eu s`nt, îi spune scurt, ap\sat, îi postuleaz\ El lui Moise (Exodul 3:14) [i... Christos, prin Sf`ntul Duh. A[adar, tr\irea cine? C\ci fa]\ de lumea noastr\ fizic\, Moralei Lui Dumnezeu este tr\irea întru Dumnezeu e în aceea[i m\sur\ responsabil punct. {i încerc o întrebare simpl\: cum bucurii [i victorii s-a `nchinat lui-`nsu[i precum Lui Dumnezeu, iar la necaz mic sau Iisus Christos. Dar, p`n\ a ajunge aici, ca [i Natura fa]\ de ea îns\[i. Adic\ nu poate fi infinitul responsabil fa]\ de infinit? Totu[i, dac\ exist\ Credin]a, c`nd este omul trebuie s\ guste mai înt`i morala este. Dumnezeu fiind [i Natura îns\[i. Sau, mare, s-a rugat Lui Dumnezeu ca lui-`nsu[i vie]ii lui lume[ti, care este Iadul. Apoi, trebuie s\ tr\iasc\ Purgatoriul, care este mo- na[terea sau dispari]ia ei. Dumnezeu fiind Lui Dumnezeu. Într-o form\ sau alta, mai la nivel cosmic ca [i o stea fa]\ de cerut prin/`ntru Credin]\, exist\ [i ajutorul `ntru izb\vire. {i cum toate trec [i se petrec, omul mereu uit\ c\ Dumnezeu este cel care rala sfin]ilor, uneori [i a îngerilor c\zu]i. [i Cosmosul însu[i. Fa]\ de cine? Fa]\ de mult sau mai pu]in. Dar exist\ cu certitudine. Domnul Iisus Christos te asigur\ de este. ~n consecin]\, `ntreb: putem vorbi despre morala Lui Dumnezeu [i, dac\ ea exisla Raiului. Dar Raiul este acel ceva de fost perfect. Ini]ial, [i Eva a fost perfect\. asta în Evanghelia dup\ Marcu 11: Deci, Morala Lui Dumnezeu este [i mora- om? Nu e nici un secret: ini]ial, Adam a t\, putem vorbi despre responsabilitatea care omul s-a îndep\rtat at`t de mult în Dar moral, fiindc\ Izgonirea din Rai, [tii Ce nu exist\? Nu exist\ responsabilitatea Lui Dumnezeu? Personal, privind `n jur, timp [i spa]iu, înc`t ast\zi aproape nimeni dumneata...? Moral? Iisus îi r\spunde Lui Dumnezeu fa]\ de deciziile tale [i faptele tale, luate [i împlinite în absen]a Lui mai ales la acest `nceput de mileniu III, eu nu mai [tie ce este, cum arat\ [i încotro t`n\rului bogat care nu [tia ce bine s\ fac\ unul cred c\ lucrurile stau cam a[a: duce. Dumnezeu este Raiul. Nu invers. pentru a avea via]\ ve[nic\: De ce M\ sau prin negarea Lui. Anun]ul existen]ei Morala lui Dumnezeu exist\ [i se manifest\ C`t despre responsabilitatea lui întrebi ce bine? Binele este Unul singur. responsabilit\]ii Lui Dumnezeu este, de în mod obi[nuit, mai precis e percep- Dumnezeu? Ei bine, tr\im ast\zi mai Dar dac\ vrei s\ intri în via]\, p\ze[te fapt, cea mai ingenioas\ [i performant\ tibil\ de obicei prin o anume bl`nde]e [i mult ca oric`nd sufoca]i de responsabilit\]i, poruncile (Matei 19:17). A[adar, împli- evaziune fiscal\ produs\ de om în econo- sentimentul p\cii l\untrice; sau/ [i prin o obseda]i continuu de verbul a fi nind Morala Lui Dumnezeu, în mod evimia responsabilit\]ilor sale, încep`nd cu stare de serenitate. Din p\cate, toate aceste responsabil. De[i acest verb a fost, este [i dent nu mai avem nevoie de morala noastr\. cele mai m\runte [i sf`r[ind cu cele fa]\ de dovezi nu s`nt dec`t flash-uri inefabile [i va fi decisiv în evolu]ia noastr\ ca specie, A noastr\ care, iar evident, nu este a Dumnezeu Însu[i.

22 22 Accente De ce fugim de acas\? despre violen]a domestic\ ANDA MOCULESCU Dac\ agresivitatea manifestat\ în spa- ]iul social l\rgit a constituit întotdeauna o preocupare de prim ordin, fiind supus\ reglement\rilor, controlului societ\]ii, violen]a care are loc în cadrul restr`ns al rela- ]iilor familiale a beneficiat mult timp de discre]ia n\scut\ din prejudec\]ile legate de în]elegerea inadecvat\ a dreptului la intimitate. Sub pav\za respectului fa]\ de caracterul sacru al familiei s-au ascuns o serie de comportamente abuzive, de conduite aberante care au avut deseori ca efect r\nirea grav\ sau decesul victimei. Din p\cate, doar aceste cazuri extreme s`nt luate în eviden]\ de cei în drept [i mediatizate prin pres\. Violen]a verbal\ sau violen]a psihic\ soldate cu efecte cel pu]in la fel de grave în planul personalit\- ]ii victimei trec aproape neobservate sau li se minimalizeaz\ în continuare importan]a. Desigur, mutilarea fizic\ este mai impresionant\ pentru opinia public\ [i ofer\ probe obiective autorit\]ilor, dar într-o societate civilizat\ nu trebuie s\ fie neglijate tulbur\rile induse în sfera personalit\- ]ii de un climat familial caracterizat prin agresivitate [i intoleran]\. Fie [i pentru motivul c\ asemenea manifest\ri au tendin]a s\ se propage mai devreme sau mai t`rziu de la nivelul microsocial la cel macrosocial! Istoria a demonstrat c\ societatea tolereaz\ un anumit grad de agresivitate în raporturile dintre membrii s\i, astfel înc`t pedepsele fizice au constituit de-a lungul timpului un mijloc favorit de educare a copiilor, de exemplu. Toleran]a social\ fa- ]\ de violen]a domestic\ variaz\ în func]ie de nivelul general de dezvoltare al societ\]ii, dar [i de formele de organizare social\ existente la un moment dat. Agresorii s`nt, în principal, b\rba]i a- dul]i proveni]i frecvent din medii familiale marcate de folosirea for]ei brute ca instrument de impunere a autorit\]ii. De aceea, una dintre cauze se afl\ în chiar sistemul de norme [i valori promovat de familia tradi]ional\ îndeosebi, unde b\rbatul era recunoscut drept liderul absolut, de]in\tor [i administrator unic al averii familiei. Religia [i organizarea politic\ împreun\ cu sistemul judiciar completau tabloul dependen]ei totale a femeilor [i copiilor fa]\ de so] sau tat\ (eventual o alt\ rud\ de sex masculin). În ultimul deceniu, a intrat în aten]ia opiniei publice [i a organismelor în drept o alt\ latur\ a problemei: abuzul contra v`rstnicilor. Odat\ cu instaurarea cultului tinere]ii, a avut loc o devalorizare simetric\ a celor în v`rst\, o marginalizare a lor, merg`nd p`n\ la diverse conduite deviante precum maltrat\rile, abuzurile fizice [i psihice, active [i pasive. Uneori, asemenea manifest\ri pot fi interpretate [i ca o exacerbare a conflictului între genera]ii a- v`nd la baz\ diferen]ele de stil de via]\, convingeri, concep]ii, asociate cu intoleran]a reciproc\. La polul opus se situeaz\ gerontocra]ia [i manifest\rile sale deloc mai benefice pentru progresul societ\]ii. Explicarea conduitelor agresive face apel la teorii legate de distribu]ia inegal\ a autorit\]ii în familie [i la influen]a contextului socializator, la teoria înv\]\rii sociale bazat\ pe procesele de imitare [i identificare. Astfel, pe de o parte, modelul ideal al virilit\]ii presupune o serie de atribute axate pe independen]a în g`ndire, în decizii [i ac]iuni, pe dominare [i autoritate, în vreme ce femeia ideal\ ar trebui s\ fie centrat\ nu pe ra]ionalitate (apanajul b\rba]ilor) ci pe afectivitate, dependen]\, supunere. O teorie nu foarte nou\ dar pertinent\, teoria neajutor\rii înv\]ate (Walker, L., 1979) încearc\ s\ interpreteze a[a-zisul ata[ament al victimei fa]\ de a- gresor prin importan]a experien]ei anterioare din care victima [i-a format o imagine de sine defavorabil\ [i convingerea c\ situa]ia de abuz este inevitabil\ sau chiar meritat\...! Deducem c\ între tr\s\turile persoanelor victimizate se num\r\ pasivitatea, resemnarea, obedien]a, aspecte reg\site mai sus, în modelul feminit\]ii a- great în mod tradi]ional. Putem conchide c\ unele persoane s`nt socializate pentru rolul de agresor agresiunea înv\]at\ iar altele pentru rolul de victim\. Totu[i, r\m`nerea în c\minul familial depinde în special de factori obiectivi precum dependen]a material\ [i frecven]a cu care se produce abuzul. Dac\ educarea minorilor prin folosirea pedepselor fizice (la urma urmei, un fel de dresaj!) a beneficiat de sus]inere din partea societ\]ii, în anumite limite, alte forme de agresare precum infanticidul, a- bandonul copilului, incestul au fost subiectul dezaprob\rii sociale, cu mici excep- ]ii. Sindromul de abandon, conduitele evazioniste [i deviante s`nt numai c`teva dintre consecin]ele abuz\rii minorilor. Fuga de acas\ a copiilor este o solu]ie urmat\ fie de institu]ionalizare adop]iile sau darea în grij\ mamelor sociale s`nt relativ rare în Rom=nia fie de integrarea în grupuri deviante [i supravie]uirea prin mijloace ilegale: furt, cer[etorie, prostitu]ie. În familiile în care are loc maltratarea minorilor, aceasta se asociaz\ deseori cu violen]a conjugal\. Exist\ studii ce sugereaz\ c\ maltratarea so]iei sau, uneori, a so]ului nu depinde de statusul socio-economic al familiei, dar cazurile din mediile defavorizate s`nt mult mai mediatizate [i cunoscute organelor de poli]ie deoarece categoriile respective s`nt mai supravegheate. În plus, femeile din familiile cu un status înalt nu apeleaz\ dec`t foarte rar la poli]ie sau la organiza]iile de sprijin consacrate, în special din dorin]a de a nu afecta prestigiul familiei [i propriul prestigiu. Ele prefer\ consilierea marital\ sau alte metode mai discrete. Cauzele violen]ei conjugale s`nt multiple, reg\sindu-se în deregl\ri ale tuturor func]iilor familei, de la func]ia sexual\ [i de reproducere, func]ia economic\, func- ]ia de socializare [i integrare p`n\ la cea de securizare emo]ional\. Tr\s\turile agresorului tipic se caracterizeaz\ prin conduite rigide, inflexibilitate în opinii, neîncredere în partener [i, totodat\, minimalizarea calit\]ilor acestuia, insensibilitate emo]ional\ fa]\ de victim\ înso]ite uneori de tulbur\ri ale st\rii de s\n\tate pe fondul inger\rii constante de alcool [i/sau droguri. De notat c\ efectele agresiunii psihice (forme mai subtile [i foarte dificil de controlat) nu s`nt deloc de neglijat, victimele ajung`nd deseori p`n\ la sinucidere sau la tentative de suicid pe fondul unor depresii accentuate. Din p\cate, influen]a violen]ei propagate prin mass-media contribuie în foarte mare m\sur\ la formarea unor conduite agresive în r`ndul adolescen]ilor [i chiar al copiilor tenta]i s\ î[i aleag\ idolii dintre protagoni[tii filmelor de ac]iune. Cazurile c`nd elevii au venit cu arme de foc la [coal\ atac`ndu-[i colegii [i profesorii demonstreaz\ clar pericolul acestor atitudini. Deloc neglijabil\ a devenit influen]a jocurilor pe calculator, majoritatea fiind extrem de agresive. Juc\torul se identific\ automat cu eroul care m\cel\re[te tot ce îi iese în cale pentru a ob]ine un num\r de puncte [i a accede la nivelul urm\tor. Astfel, comportamentul agresiv devine sinonim cu distrac]ia! Principalele obstacole în eradicarea violen]ei domestice ]in tot de mentalitate, de existen]a unor prejudec\]i extrem de nefaste, transmise din genera]ie în genera]ie. Una dintre acestea const\ în interpretarea rela]iei de rudenie ca o rela]ie de proprietate, c\s\toria oferind so]ului, în accep]iunea respectiv\, drepturi nelimitate asupra so]iei [i a copiilor s\i. Aceea[i g`ndire rudimentar\ este sugestiv sintetizat\ prin sintagma popular\: eu te-am f\cut, eu te omor!. Alte absurdit\]i a[a-zis «psihanalitice» în realitate foarte departe de psihanaliza autentic\ încearc\ s\ justifice agresiunea sexual\ prin dorin]a femeilor de a fi maltratate [i pl\cerea cu care înt`mpin\ agresiunile partenerului de via]\. Din toate aceste considerente rezult\ clar necesitatea elabor\rii de programe viz`nd prevenirea violen]ei domestice. Educarea copiilor [i a adolescen]ilor în spiritul nonviolen]ei, al\turi de o corect\ educa]ie sexual\, î[i propune minimizarea riscurilor de apari]ie a violului sau a altor forme de abuz sexual. În Rom=nia a crescut num\rul serviciilor speciale c`t [i al refugiilor amenajate în sprijinul victimelor (copii, femei, v`rstnici). În ]\rile dezvoltate, tribunalele au stimulat instituirea de programe de resocializare a agresorilor, exist`nd chiar organiza]ii ale acelora care doresc s\ î[i corecteze comportamentul. {i, deloc în ultimul r`nd, nu putem ignora prezen]a unei r\spunderi considerabile a p\rin]ilor în formarea personalit\]ii descenden]ilor. Av`nd în vedere num\rul mare de copii maltrata]i din care provin viitorii agresori nu este exclus\ nici motiva]ia r\zbun\rii con[tiente sau incon[- tiente, ceea ce nu constituie vreo scuz\ pentru conduitele respective.

23 Accente LAUREN}IU URSU ALEX ACIOB NI}EI (continuare din pagina 19) La 1492, to]i evreii spanioli purtau `nsemnele vestimentare ale ru[inii. Existau p\reri dup\ care [i conversos ar trebui s\ fie supu[i acelora[i reglement\ri. Unul din motivele evolu]iei c\tre intoleran]\ a monarhiilor spaniole l-a reprezentat noii converti]i, ap\ru]i mai ales dup\ Ace[tia au preluat `n mare parte rolul economic al e- vreilor, l\s`ndu-i practic f\r\ utilitate, vulnerabili la atacurile ce se `ndreptau `mpotriva lor. Monarhia avea din ce `n ce mai pu]ine motive s\ `i sus]in\. S-a vorbit mult despre alian]a regal\ care func]iona `n Spania. E- vreii erau servii regelui, se aflau sub c`rmuirea lui nemijlocit\. Pl\teau impozitele direct trezoreriei regale [i adeseori func]ionau ca mandatari ai acestuia `n rela]iile cu grupurile sociale. Mul]i erau colectori de impozite, finan]i[ti, func]ionari de curte etc. Îns\ rela- ]ia privilegiat\ cu regalitatea avea [i un revers nepl\cut. Sl\birea autorit\]ii centrale sau schimbarea de atitudine fa]\ de evrei putea duce la dezastru 28. A[a s-a `nt`mplat `n 1391, c`nd moartea lui Juan [i `ncoronarea unui minor, Henric al III-lea, a creat un vid de putere 29. At`t timp c`t, m\car `n principiu, alian]a func]iona, evreii erau proteja]i. Îns\ ultimele decenii ale prezen]ei evreie[ti `n Spania aduc multe schimb\ri. Persecu]iile nu mai semnaleaz\ o sl\bire a puterii monarhice, ci, dimpotriv\, o `nt\rire a acesteia. Consolidarea absolutismului monarhic, corelat cu problema marran\ (cuv`ntul `nsemn`nd porc 30 la origine) vor duce c\tre solu]ia final\ a Spaniei medievale: expulzarea evreilor. Iar unul din cei mai importan]i actori ai acestor decenii este Inchizi]ia. Inchizi]ia Originea Inchizi]iei o g\sim `n timpul papei Lucio al III-lea, care, cu ocazia Sinodului de la Verona (1184), ordon\ episcopilor judecarea ereticilor 31. Numele [i-l datoreaz\ papei Innocent al III-lea ( ), care instituie procedura numit\ a inchizi- ]iei pentru c\utarea persoanelor acuzate de Ep. 26: Film rom=nesc [i totu[i nu Anul 1929 aduce o nou\ form\ de critic\ a filmului rom=nesc: cronica radiofonic\. Înfiin]at de numai un an, postul na- ]ional de radio `ncepuse s\ g\zduiasc\ dezbateri despre film [i cronici de specialitate. Victor Eftimiu [i Ion Cantacuzino e- rau vedetele acestui mod de analiz\ a unui film. Multe documente ale acelei epoci stau m\rturie faptului c\ radioul public a indus dorin]a de a face film mai multor arti[ti care altminteri, ar fi fost reticen]i la aceast\ idee. Un exemplu celebru este cel al cunoscutului cuplu de comici V. Vasilache [i N. Stroe. Înc\ din primele luni de via]\ ale postului de radio, cei doi au ini]iat emisiunea Ora vesel\, primul show radiofonic rom=nesc, `n care textele unor scenari[ti celebri ca N. N. {erb\nescu [i Isaiia R\c\ciuni `[i g\seau `n totalitate locul. În 1934, cei doi actori, fiind deja a- dula]i de `ntreaga Românie, realizeaz\ dou\ comedii foarte apreciate de critic\, Bing-Bang [i Ora Vesel\, ultima cuprinz`nd o serie de gaguri `n jurul activit\]ii lor de la radio. erezie. Institu]ionalizarea Inchizi]iei `i apar]ine `ns\ lui Gregorius al IX-lea. Acesta reglementeaz\ `n 1233 `nfiin]area unor tribunale ecleziastice, aflate sub jurisdic]ie episcopal\, conduse de judec\tori numi]i de biseric\ (inquisitores dati ab ecclesia) 32. Misiunea Inchizi]iei revenea ordinelor de cer[etori: Franciscanii [i Dominicanii. Tortura, ca instrument licit de ob]inere a m\rturiilor, a fost ordonat\ de Inocen]iu al IV-lea, `n Numele acuzatorilor [i martorilor nu erau niciodat\ comunicate victimelor, care nu aveau nici posibilitatea de a-[i alege un avocat. În Spania Inchizi]ia era instituit\ canonic `nc\ din , `ns\ a intrat `n practic\ abia `n secolul al XV-lea. Inchizi]ia spaniol\ iese din tiparele inchizi]iei clasice medievale, care era exercitat\ de un tribunal eclesiastic numit de papalitate, pe un timp [i `ntr-un loc determinat. În Spania, Inchizi]ia papal\ a fost `nlocuit\ cu cea na]ional\ 35. Bula de `nfiin]are a Inchizi]iei e cerut\ de regina Isabela de Castilia papei Sixtus al IV-lea, fiind primit\ `n Institu]ia `ncepe s\ func]ioneze `n 1480, sub control eclesiastic 36. În ianuarie 1481 `[i `ncepe munca [i o Inchizi]ie spaniol\ special\. În acela[i an, cele dou\ se unific\, Inchizi]ia eclesiastic\ fiind na]ionalizat\. Sixtus al IV-lea protesteaz\ `n 1482 la Ferdinand, cer`nd drept de apel [i dreptul de a numi el inchizitorii, `ns\ este refuzat. În februarie 1483, confesorul reginei, Tomas de Torquemada, stare] al m\n\stirii dominicane San Cruz din Segovia, este numit Inchizitor General. P`n\ `n 1492 s`nt condamna]i aproximativ de conversos, majoritatea pentru cripto-iudaism 37. Motivele instituirii Inchizi]iei `n Spania s`nt diverse. Primul `l reprezint\ probabil marranismul, adic\ practicarea `n ascuns de c\tre converti]i a iudaismului. Un alt motiv era dorin]a monarhilor spanioli, Ferdinand [i Isabela, de a-[i `nt\ri autoritatea asupra unei ]\ri divizate. Teroarea era un bun instrument de guvernare. La acestea se adaug\ atitudinea antisemit\ a Bisericii [i a unei p\r]i din popula]ie, invidiile [i unele interese legate de averile condamna]ilor. În tot acest nou context al extinderii importan]ei cinematografiei autohtone, publicul se reg\sea doritor totu[i de altceva, mai ales c\ tenta]ia exista prin c`teva produc]ii nem]e[ti, fran]uze[ti sau americane. Acel altceva se numea filmul sonor. El era spaima unor actori forma]i `n spiritul mimodramei, dar mai ales a unor patroni de cinematografe mici care `[i permiteau cu greu s\ insonorizeze s\lile. Filmul sonor era, totu[i, un imperativ al epocii. Cui `i mai spune ceva ast\zi numele regizorului german Martin Berger? Av`nd `n jur de 50 de ani `n anul 1929, Martin Berger era un artist aproape mediocru care obi[nuise publicul din Germania cu filme produse `n serie, animate de subiecte ieftine. Prin nu se [tie exact ce [mecherie sau sc\pare a Ministerului Artelor din România, Berger c`[tig\ o licita]ie pe proiect prin care statul rom=n `i asigur\ 70% din finan- ]are pentru dou\ filme: unul de tranzi]ie (mut, dar cu suport muzical) [i altul sonor. Germanul, de[i lucra prost, avea un calendar strict. La numai o lun\ de la câ[tigarea licita]iei (fapt care a sup\rat o bun\ parte din cinea[tii rom=ni), Berger luase `n exploatare studioul berlinez Efa [i `ncepuse lucrul la filmul Venea o moar\ pe Siret, dup\ Mihail Sadoveanu. Bine spus dup\ Sadoveanu, deoarece aceast\ pelicul\ era o trist\ parodie a romanului [i o jignire Sefarzii o introducere Epilog La 2 ianuarie 1492, Granada, ultimul bastion al prezen]ei maure `n Spania, este cucerit\ de spanioli. Pentru a finan]a acest r\zboi regalitatea se `mprumutase de la finan]i[tii evrei. Prin urmare, existau motive de optimism. De aceea edictul de expulzare semnat de Regii Catolici la 31 martie la Granada [i promulgat o lun\ mai t`rziu i-a surprins pe mul]i. Evreii au fost at`t de demoraliza]i, `nc`t mai mult de jum\tate dintre ei au preferat s\ se converteasc\ 38. Totu[i au fost destui care au p\r\sit Spania. Acestora li s-au pus la dispozi]ie trei luni `n care s\-[i v`nd\ bunurile [i s\ p\r\seasc\ ]ara. Nu aveau voie s\ ia cu ei aur [i argint. Din cauza supraofertei, s-a ajuns ca o cas\ s\ fie dat\ la schimb pentru o e[arf\ etc. La sf`r[itul lui iulie, oficial nu mai exista nici un evreu practicant `n Spania. Motivul expulz\rii, invocat `n edict, a fost influen]a negativ\ pe care evreii o exercitau asupra noilor converti]i 39. Majoritatea evreilor vor lua drumul Portugaliei, de unde vor fi expulza]i patru ani mai t`rziu (la 5 decembrie 1496). O parte important\ a acestora au plecat `n nordul Africii [i `n Imperiul Otoman, unde au fost bine primi]i. Mai pu]ini au mers c\tre Europa Occidental\, `n Fran]a, Italia [i Olanda. Exist\ supozi]ii mai realiste sau dea dreptul fanteziste cu privire la num\rul evreilor care au p\r\sit Spania. Probabil au fost `n jur de , `n condi]iile `n care num\rul converti]ilor pare s\ fi fost de aproximativ Converti]ii au avut de suportat m\suri foarte grele din partea Inchizi]iei `n peninsula iberic\, p`n\ `n secolul al XVIII-lea, c`nd fenomenul marranismului s-a stins complet. În Portugalia Inchizi]ia a fost instituit\ `n Comunit\]ile sefarde au supravie]uit `n nordul Africii, Turcia [i `n Balcani p`n\ `n secolul XX, vorbind un frumos dialect al limbii spaniole, numit ladino. La ora actual\ majoritatea sefarzilor locuiesc `n Israel, fiind `n minoritate fa]\ de a[kenazi. Se pare c\ Sefarad 42, numele dat de evrei Spaniei, `nseamn\ sf`r[it, sf`r[itul p\m`ntului. Fie c\ este vorba de Span sau de Sefarad, Spania datoreaz\ mult din identitatea ei semi]ilor. Filmul rom=nesc `ntre adus\ cinematografiei rom=ne[ti. De[i anun]at\ drept co-produc]ie germano-rom=n\, Venea o moar\ pe Siret prindea `n distribu]ie doar c`]iva actori rom=ni: Ion Brezeanu, G. Baldovin [i Coco Danielescu. Restul actorilor erau germani sau olandezi. I se propusese [i actri]ei Maria Filotti s\ joace `n filmul lui Berger, dar a refuzat categoric, dat fiind faptul c\ era vorba de o parodie sexy dup\ romanul lui Sadoveanu. Mai mult dec`t at`t, filmul era destul de dezordonat construit, subiectul redat incoerent, situa]iile stranii `n care erau puse voit personajele plas`ndu-l `n rândul produc]iilor de categoria C sau, dup\ standardele epocii, intr`nd [i `n grupul filmelor X. Pelicula putea atrage un public doritor de senza]ionalul scenelor `n care Marcella Albani `[i dezgolea s`nii dintr-o bluz\ marca Brum\rescu reclama era filmat\ de aproape (ca `n cele mai penibile telenovele de azi) iar apoi mulgea o vac\ plimb`ndu-[i pe ugerul ei degetele bine manichiurate. Halal ]\ranc\! O alt\ scen\ ciudat\ este cea `n care inginerii vienezi Werner Fuetterer [i Peter Voss `[i luau masa l`ng\ o sond\ petrolifer\ m`nc`nd p`ine cu ceap\ ca [i cum to]i rom=nii g\sesc a- muzant s\ consume acest fel de m`ncare. Nu mai vorbim de gesturile st`ngace, nedocumentate ale actorilor nem]i `mbr\ca]i `n haine de ]\rani rom=ni. Totul p\rea f\cut 23 1 David R. Ringrose, Encarta Encyclopaedia, Microsoft Corp., 2003, art. Spain. 2 Paul Johnson, O istorie a evreilor, Hasefer, 2003, p Vz. Regi [5:15] 4 Felipe Torroba Bernaldo de Quiros, Evreii spanioli, Hasefer, 2003, p Ibidem, p Ibidem, p Paul Johnson, op. cit., p Samuel Abramsky, Encyclopaedia Judaica, 1998, versiunea multimedia, art. Bar Kokhba. 9 Felipe Torroba Bernaldo de Quiros, op. cit., p. 19; Haim Beinart, Encyclopaedia Judaica, 1998, versiunea multimedia, art. Illiberis. 10 Felipe Torroba Bernaldo de Quiros, op. cit., p Ibidem, p David R. Ringrose, op cit., art. cit. 13 Paul Johnson, op. cit., p Idem, ibidem; Felipe Torroba Bernaldo de Quiros, op. cit., p Cf. Felipe Torroba Bernaldo de Quiros, op. cit., p. 30. Autorul citeaz\ un poet arab neidentificat. 16 Idem, ibidem; Paul Johnson, op. cit., p Paul Johnson, ibidem. * Marranismul reprezint\ fenomenul de convertire formal\, urmat\ de practicarea `n ascuns a cultului iudaic. 19 Felipe Torroba Bernaldo de Quiros, op. cit., p Ibidem, p ** Denumire medieval\ a musulmanilor. 22 Nicholas de Lange, Encyclopaedia Judaica, 1998, versiunea multimedia, art. Lateran Councils III, IV. 23 Mordechai Ansbacher, Encyclopaedia Judaica, 1998, versiunea multimedia, art. Badge of Shame. 24 Ibidem. 25 Felipe Torroba Bernaldo de Quiros, op. cit., p Ibidem, p Haim Beinart, Zvi Avneri, Encyclopaedia Judaica, 1998, versiunea multimedia, art. Vicente Ferrer. 28 Esther Benbassa, Aron Rodrigues, Istoria sefarzilor. De la Toledo la Salonic, EST, 2002, p Paul Johnson, op. cit., p Ibidem, p Felipe Torroba Bernaldo de Quiros, op. cit., p Cecil Roth, Encyclopaedia Judaica, 1998, versiunea multimedia, art. Inquisition. 33 Felipe Torroba Bernaldo de Quiros, op. cit., p Ibidem, p Paul Johnson, op. cit., p Felipe Torroba Bernaldo de Quiros, op. cit., p Paul Johnson, op. cit., p Ibidem, p Esther Benbassa, Aron Rodrigues, op. cit., EST, 2002, p Felipe Torroba Bernaldo de Quiros, op. cit., p Esther Benbassa, Aron Rodrigues, op. cit., EST, 2002, p Felipe Torroba Bernaldo de Quiros, op. cit., p parc\ `mpotriva calit\]ii. Ne `ntreb\m ast\zi dac\ regizorul german nu realiza voit acest tip de cinematografie, `ncerc`nd s\ impun\ un stil comico-grotesco-absurd. Oricum, contemporanii s\i nu [i-au pus astfel de `ntreb\ri indulgente, mai ales unii regizori rom=ni consacra]i, ale c\ror proiecte st\teau pe lista de a[teptare pentru finan]area de la stat [i nu puteau s\ devin\ realit\]i cinematografice. S`nt multe astfel de proiecte rom=ne[ti care nu au ajuns s\ fie prezentate publicului din lipsa finan- ]\rilor, din lipsa unui interes real al guvernelor de atunci pentru arta filmului. Norocul cinea[tilor rom=ni avea totu[i s\ fie pe aproape. Revenirea furtunoas\ a regelui Carol al doilea `n 1930 va aduce o alt\ epoc\ a cinematografiei rom=ne[ti, mult mai prosper\, mult mai bine organizat\. Revenirea regelui Carol coincide cu `nceputul filmului sonor `n România. A[adar episoadele urm\toare ale serialului nostru vor trata pe larg noul tip de film. Cert este c\ aceste fapte au fost date uit\rii, iar ast\zi pu]ini rom=ni mai cunosc faptul c\ anul acesta cinematografia rom=neasc\ `mpline[te 100 de ani. Mul]i au impresia c\ unele produc]ii din comunism au o tr\- s\tur\ de unicitate. V\ lansez o provocare care const\ `ntr-un singur titlu de film: Ciuleandra. A v\zut oare acest text lumina ecranului pentru prima dat\ `n 1985, av`ndu-i ca protagoni[ti pe Manuela H\r\bor [i Adrian Pintea? R\m`ne de v\zut...

24 24 Flash Sarcofagul de h`rtie Grupul de la P\ltini[ la vremea sa Excelent num\rul pe septembrie al revistei Cuv`ntul. Mai `nt`i, prin grupajul tematic dedicat provinciei, provincialismului, dar poate [i mai mult prin cele dou\ texte ini]ial conferin]e Cuv`ntul dedicate de dnii Mircea Martin [i Sorin Antohi Grupului de la P\ltini[. Profesorul Martin `[i consacr\ interven]ia c\r]ilor fondatoare Jurnalul de la P\ltini[ [i Epistolarul, care au semnalat public existen]a acestei structuri, totu[i, informale [i, `n fond, cu totul exotic\ `ntr-o lume a monopolului asupra g`ndirii, semnal`nd faptul esen]ial al sprijinului [i simpatiei de care s-a bucurat acesta `n mediul literar. Dl Sorin Antohi, la r`ndul s\u, `ncearc\ o situare a Grupului `n epoc\, inclusiv prin compara]ia cu alte grupuri culturale, la fel de informale de altfel!, [i de asemenea ne dezv\luie modul `n care a receptat respectivul fenomen cultural `n diacronie, p`n\ la zi. Cum spuneam, ambele conferin]e/texte s`nt excelente. C`teva observa]ii, totu[i, s-ar impune. Mai `nt`i aceea c\, `n mod surprinz\tor, un u[or aer polemic are textul dlui Martin `ntre acesta [i dl Ple[u are chiar loc [i un schimb de replici nu cel al dlui Antohi, cum m-a[ fi a[teptat g`ndindu-m\ la discu]ia de acum vreo 20 ani dintre acesta [i dl Dan Petrescu care, din p\cate, a fost expurgat\ de cenzur\ din corpul Epistolarului. A doua observa]ie se refer\ la un lapsus al dlui Antohi. D-sa semnaleaz\ la un moment dat pu]ina cunoa[tere `n mediile scriitorice[ti [i intelectuale a operelor disiden]ei estice, ale celor apar]in`nd liberalismului etc. Dup\ care, `n spiritul comparatist amintit, descrie [i alte grupuri culturale informale active `n anii optzeci, de la Cenaclul de Luni la Grupul de la Ia[i. Or, dac\ pentru celelalte grupuri literate respectiva penurie de cunoa[tere pare valabil\, nu acela[i este cazul Grupului de la Ia[i. Numai la perchezi]iile din 18 mai 1981, Securitatea a ridicat de la membrii Grupului ie[ean c`teva sute de c\r]i [i publica]ii, de la Nomenklatura lui Voslensky la Arhipelagul Gulag de Soljeni]`n. Eu `nsumi n-am mai apucat s\ citesc Mica Apocalips\ dec`t `n traducerea de dup\ revolu]ie pentru c\, aflat\ `n circuitul de lectur\, a fost confiscat\ de b\ie]ii cu ochi alba[tri de la unul din membrii grupului non-conformist ie[ean. De altfel, dac\ unii din membrii acestuia a- veau s\ ajung\ la disiden]a politic\ spre finele deceniului nou\, cred c\ asta se datoreaz\ [i lecturilor specifice, nu doar situa- ]iei sufocante din ]ar\. C\ situa]ia era sufocant\ peste tot, grupurile disidente nu! Poate `ns\ nu e un lapsus, ci pur [i simplu, cu elegan]a binecunoscut\, dl Antohi a dorit s\ Responsabilitatea opiniilor exprimate `n paginile revistei apar]ine autorilor Colegiul de redac]ie: {tefan Afloroaei, Al. Andriescu, Emil Brumaru, Al. C\linescu Liviu Leonte, Paul Miron, Dan Petrescu, Alexandru Zub. Coresponden]i externi: Lauren]iu Ursu (Konstanz) Francesca Solomon (Tel Aviv) J. W. Boss (Amsterdam) Cerasela Nistor (Montreal) William Totok (Berlin). Bogdan Suceav\ (Los Angeles) Mihai Vacariu (Adelaide) fie delicat cu membrii celorlalte grupuri [i grupuscule literate, cum s-ar spune, cu colegii no[trii intelectualii! S\ export\m cultura! ~ntr-un interviu din revista 22, dl Patapievici afirm\ c\ obiectivul ICR este s\ identifice formele exportabile ale culturii rom=ne. S`nt `ntrutotul de acord cu acest obiectiv, mai ales c\ nu este foarte dificil, formele exportabile fiind destul de parcimonioase! L\s`nd gluma la o parte, f\r\ `ndoial\ c\ este nevoie de ni[te strategii, dincolo de inten]iile generoase [i de penuria de resurse financiare, pentru a putea ar\ta lumii m\car pu]inele bunuri culturale exportabile. Care? P\i, cred c\ o parte din ele, cum ar fi filmele lui Cristi Puiu, Cristian Mungiu [i ale altor tineri regizori se export\ [i singure, dac\ au bugete s\ se realizeze! Produsele artei plastice, ale muzicii [i spectacolele teatrale de la Purc\rete [i Caramitru `ncoace cam la fel. Pentru a- ceste zone, pare s\ fie suficient s\ nu ridic\m noi bariere inutile [i s\ le asigur\m condi]iile interne de existen]\. Partea cea mai dificil\ r\m`ne exportul culturii scrise. Or, `n acest domeniu, dincolo de c`teva succese individuale, oferta este `nc\ prea pu]in competitiv\. C`nd este, se vede! Dup\ c`teva c\r]i traduse `n Fran]a, dlui Lucian Boia i s-a comandat de c\tre editorul francez scrierea monografiei Jules Verne, care s-a re`ntors apoi `n patrie tradus\! Acum, se Redactor [ef: Gabriela Gavril Redactori: Alex Aciob\ni]ei Radu Andriescu Michael Astner {erban Axinte (secretar general de redac]ie) Mihai Dasc\lu Gabriela Haja Doris Mironescu (redactor [ef adjunct) Lucian Dan Teodorovici afl\ pe rol programul, tot francez, referitor la cei 12 scriitori rom=ni. Excelent, dar s\ nu uit\m c\ e mai mult meritul francezilor dec`t al nostru! Este un program destinat `n principiu tuturor literaturilor [i acum a venit r`ndul celei rom=ne. Cum selec]ia a fost f\cut\ de ei, poate nu e r\u s\ ne uit\m ce-au selectat oric`t de genero[i, cu siguran]\ c\ au aruncat m\car un ochi [i pe pia]a francofon\ a c\r]ii, c\ doar nu vor s\-[i falimenteze editurile! Revenind la interviul dlui Patapievici [i la rolul ICR, cred c\ multe din cele spuse de D-Sa acolo s`nt interesante [i fezabile. Dac\ vrem s\ devenim interesan]i, cu siguran]\ c\ va trebui s\ lucr\m st\ruitor, punctual, cu pic\tura chinezeasc\, pentru c\ succesul nu va veni instantaneu. Cred, de asemenea, c\ ICR trebuie s\-[i acordeze politicile culturale cu Institutul Limbii Rom=ne, deci cu lectoratele diseminate `n lume, inclusiv `n spa]ii `n care nu exist\ Centre Culturale rom=ne[ti. Din miile de cursan]i de la sec]iile de rom=n\ [i de la lectorate, nu vor ie[i doar oameni mai apropia]i de cultura noastr\, ci [i posibili traduc\tori! P`n\ la urm\, dac\ nu ai o pia]\ pentru bunurile tale simbolice, te str\dui s-o inventezi! Prin toate mijloacele legitime. Literatura t`n\r\ [i criticii s\i Acum vreo dou\ luni, o t`n\r\ domni- [oar\ critic literar, analiza `n Observatorul cultural produc]ia la fel de tinerilor s\i Colaboratori: Radu Pavel Gheo Florin L\z\rescu Mircea P\duraru Cristian P\tr\[coniu Florin }upu Lauren]iu Ursu Cristian Dumitriu (tehnoredactor) Diana Cristina Go[man (tehnoredactor) Paul Dan Pruteanu (webmaster) Adresa redac]iei: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 3-5 Casa Conachi, cod timpul@yahoo.com ISSN Nr. catalog Rodipet 4624 Revist\ editat\ de: Viitorul Rom=nesc [i Funda]ia Cultural\ Timpul Fondatori: Liviu Antonesei (pre[edinte) Gabriel Cucuteanu (director general) REVISTA APARE CU SPRIJINUL CONSILIULUI LOCAL IA[I [I AL MINISTERULUI CULTURII [I CULTELOR colegi de genera]ie prozatori. Cu mult sim] critic! Poate prea mult, dac\ ne g`ndim c\ majoritatea acelora se aflau la prima carte. Domni[oara reu[ea s\ fie chiar mai radical\ dec`t, de pild\, dl. Uricaru, pe atunci pre[edinte al USR, care a executat t`n\ra genera]ie f\r\ m\car s-o citeasc\! E propria sa m\rturisire. Domni[oara i-a citit, dar a[ spune c\ [i-a instalat la lectur\ o pereche de ochelari r\i [i, din acest motiv, a ajuns la concluziile deja formulate `n premize. ~n numerele 30 [i 31 ale acelea[i reviste, plec`nd de la un num\r special al Caietelor critice, dl Paul Cernat supune analizei poezia acelea[i genera]ii. Nu a[ spune c\ dl Cernat este mult mai amabil cu colegii s\i poe]ii. Spun `ns\ altceva [i anume c\ t`n\- rul critic a plecat la lectur\ f\r\ ochelari, f\r\ prejudec\]i, astfel `nc`t judec\]ile [i concluziile dumisale s`nt nu doar mult mai nuan]ate, ci [i mai plauzibile. Constat c\, deosebit de genera]ia optzeci (e un termen conven]ional pentru o realitate multiform\), care avea o strategie de impunere de grup, t`n\ra genera]ie de ast\zi este infinit mai pu]in solidar\. E adev\rat c\ au disp\rut cenzura [i presiunile ideologice dar, `n acela[i timp, s-au mai r\rit [i cititorii. Iar genera]iile mai v`rstnice apas\ puternic pe fr`n\! Poate c\ o coeziune ini]ial\ ar fi util\, pentru c\, dup\ aceea, `n timp, lucrurile [i ierarhiile se aranjeaz\ aproape cu nep\sarea fenomenelor naturale. A[a s-a `nt`mplat `n cultura noastr\ cu toate genera]iile plecate grupat, de la pa[opti[ti [i junimi[ti la criterioni[ti, [aizeci[ti sau optzeci[ti! N-a[ vrea s\ se cread\ c\ vreau s\ descurajez spiritul critic, Doamne iart\!, dar `l prefer exersat pe t`mpeniile consacra]ilor, nu pe st`ng\ciile debutan]ilor. Iar am r\mas f\r\ Dan Petrescu Peste var\, dl Dan Petrescu ne-a `nc`ntat cu rubrica sa din cotidianul Ziua. ~n ce m\ prive[te, lunea spre miezul nop]ii c`teodat\ mar]ea! abia a[teptam s\ se instaleze versiunea electronic\ a ziarului ca s\-l citesc pe redutabilul polemist `nainte ca exemplarele pe h`rtie s\ ajung\ la chio[curi. A venit toamna, dl Petrescu s-a re`ntors la Ia[i, ceea ce e excelent, dar [i-a `ncetat [i colaborarea respectiv\, ceea ce este de-a dreptul dezastruos, cel pu]in pentru mine, care m\ obi[nuisem cu rubrica petrescian\ mai ceva dec`t be]ivul cu paharul. {i, acum, ce fac? Dac\ dl Dan Petrescu este a[a cum `l [tiu eu, adic\ s\ritor cu prietenii, va g\si sper! o solu]ie Poate o rubric\ aici? Poate ni[te scrisori, ca pe vremuri? V\d c\ cele dint`i fac mare agita]ie pe Liternet! LIVIU ANTONESEI