Tot ce nu ti-am spus

Transcriere

1 0,ELESIE t{$ IOI O[ illj Il-A[{l $p[j$ I Traducere din limba englezl gi note ADRIANA BADESCU **

2 I Lydia e moarts. Dar ei inci nu gtiu asta. Ora gase gi jumitate dimineala, 3 mai Nimeni nu Stie nimic altceva decit acest lucru banal: Lydia a intirziat la micul deiun. La fel ca de fiecare dati, langi bolul cu cereale mama ei a aqezat un creion ascufit gi tema la fizici, gase probleme cu mici bife in dreptul lor. in drum spre serviciu, tatil Lydiei rotette butonul radioului pe frecvenla \MXKP, Cel Mai Bun Post de $tiri din Northwest Ohio, enervat de piriiturile parazifilor. Pe sciri, fratele Lydiei casci, inci inviluit intr-o urmi de vis. Iar pe scaunul ei din collul bucitiriei, cu ochii pe f umitate inchigi, sora Lydiei se apleaci asupra fulgilor ei de porumb, sorbindu-i unul cite unul gi agteptind si coboare Lydia. Ea e cea care lematci, intr-un tirziu: -Lydia e cam inceati azi. La etaj, Marilyn deschide u;a de la camera fiicei ei 9i vede patul neatins: collurile perfecte ale cearqafului inci indoite sub marginea cuverturii matlasate, perna inci umflati 9i convexi. Nimic nu pare nelalocul lui. Pantalonii in nuanla muqtarului aruncali grimadi pe podea 9i o singuri goseti in dungi multicolore. Un gir de panglici de la concursurile de gtiinli pe perete, un afig cu Einstein. Sacul de pinzi al Lydiei ingrimidit pe raftul de jos al dulapului. Geanta verzuie de gcoali rezemati de birou. Flaconul de colonie Baby Soft pe comodi 9i mirosul dulce, de copil drag plutind inci in aer. Dar Lydia nu e. Marilyn inchide ochii. Poate cind ii va deschide Lydia ra fi acolo, cu pilota trasi pini peste cap ca de obicei, doar Suvife de pdr iegind de dedesubt. O umfldturd.imbufnati sub

3 8 CETESTE NG piloti, pe care, cine gtie cum, n-a observat-o inainte.,,eram in baie, mami. Am coborit si-mi iau nigte api. Am fost aici, in pat, tot timpul." Dar sigur, cind se uiti din nou, nimic nu s-a schimbat. Sub perdelele trase, fereastra licire ca ecranul gol al unui televizor. Jos, se opregte in pragul bucitiriei, spriiinindu-se cu miinile de toc, de o parte gi de alta a ugii. Ticerea ei spune totul. - Mi duc si mi uit afari, rostegte ea tn cele din urmi. Poate, din cine gtie ce motiv... Rimine cu privirea afintiti in podea in vreme ce pigegte spre uga din fa[i, de parci urmele Lydiei ar putea fi imprimate in pregul de pe hol. Nath spune uitindu-se la Hannah: -Aseari era in camera ei. Am auzit radioul. La unsprezece gi jumitate. $i apoi tace, amintindu-gi ci nu i-a spus,,noapte buni". - Poli fi rlpiti daci ai gaisprezece ani? intreabi Hannah. Nath tot impunge cu lingura prin bol. Fulgii de porumb s-au inmuiat gi se scufundi in laptele tulbure. Mama lor se intoarce in bucitirie gi, pentru o magnifici frinturi de clipi, Nath risufli uqurat: uite-o pe Lydia, gi e bine mersi. I se intimpli uneori - chipurile lor seamini atit de bine, incit o vezi pe una cu coada ochiului gi crezi ci-i cealalti: aceeagi birbie ascufiti, aceiagi pomefi cu gropila din obrazul sting, aceeagi silueti cu umerii ingugti. Numai culoarea pirului e alta - al Lydiei e negru-smoali, in vreme ce al mamei e blond ca mierea. El 9i Hannah seamini cu tatil lor; odati, o femeie s-a oprit lingi ei la bicinie 9i i-a intrebat:,,chinezi?", iar cind ei au rispuns ci da, firi si mai intre in detalii, ea a incuviinlat dind din cap cu un aer infelept.,,$tiam eu! Dupi ochi." $i se trisese de coltrul ochilor spre timple, cu degetele. Dar sfidand genetica, Lydia are ochii albagtri ai lui Marilyn, iar ei gtiu ci Ssta este inci unul dintre motivele pentru care ea e preferata mamei. $i a tatilui. Apoi Lydia ridici o mini la frunte gi devine iar mama. - Magina e inci aici, spune ea. Nath gtiuse asta. Lydia nu poate gofa, inci nu gi-a luat permisul. Siptimina trecuti ii surprinsese pe tofi picind la

4 TOT CE NU TI-AM SPUS 9 examenul de conducere, iar tata n-o lisa nici micar si se aseze la volan firi permis. Nath amesteci in cereale, care s-au transformat intr-un soi de terci pe fundul bolului. Ceasul din hol ticiie, dupi care bate ora gapte treizeci. Nimeni nu se clintegte. -Azi mai mergem la gcoali? intreabi Hannah. Marilyn eziti. Apoi se duce gi scoate cheile din geanti cu o eficienli mimati. -Ali pierdut autobuzul amandoi. Nath, ia magina mea gi las-o pe Hannah la gcoali in drum. Apoi, dupi o pauzi, adaugi: Nu vi faceli griiil Aflim noi ce s-a intamplat. Dar nu se uiti la ei. $i nici ei n-o privesc. Dupi ce copiii au plecat, mama ia o cani din dulap, striduindu-se si-gi impiedice tremurul mainii. Cu mult timp in urm5, cand Lydia era mici, Marilyn o lisase la un moment dat singuri in camera de zi, iucindu-se pe un pled, gi se dusese in bucitirie si-qi faci o ceagci de ceai. Pe atunci Lydia avea doar unsprezece luni. Marilyn luase ceainicul de pe foc ;i, cind se intorsese, o vizuse pe Lydia stind in pragul ugii. Tresirise gi se sprijinise punind mina pe arzitorul fierbinte. O pati rogie, spiralat5, ii apiruse in palmi gi igi dusese mina la guri, privindu-gi fetila cu ochii inrourafi. Stind in picioare, Lydia avea o vioiciune stranie, de parci atunci ar fi vizut bucitiria pentru prima dati. Marilyn nu se gandise ci ii ratase primii pagi sau ci fetila ei se ficuse mare. GAndul care-i trecuse prin minte nu fusese,,cum am ratat astat Ce altceva ai mai ascuns tu de mine?" Nath se ridicase, se impleticise, se impiedicase gi schi;ase primii pagi sub privirile ei, insi nu-gi amintea s-o fi vizut pe Lydia incercind micar si stea in picioare. $i totugi, pirea atit de siguri pe tilpile ei goale, degelelele minuscule abia zirindu-se de sub mangeta boliti a pijamalei. Marilyn stituse deseori cu spatele Ia ea, deschizind trigiderul sau punind rufele in magina de spilat; era posibil ca Lydia si fi inceput si meargi cu siptimani in urmi, in rreme ce ea amesteca in vreo oali, firi si aibi micar habar. O ridicase atunci in brale gi-i mingiiase pirul gi-i spusese ce isteali e gi ce mindru va fi tata cind va aiunge acasi. Dar se simlise ca gi cind ar fi dat peste o uqi incuiati intr-o

5 10 I CELESTE NG inclpere familiari: degi doar un bo! de om, Lydia avea deia secrete. Marilyn ii didea si minince, ii ficea baie gi-i punea piiamaua, dar deja fragmente din viala fetilei ii erau necunoscute. Ii sirutase obraiii gi o strinsese la piept, incercind si se incilzeasci de la trupul ei mic. Acum Marilyn bea din ceai gi igi amintegte de surprinderea aceea. Numirul de telefon al liceului e prins cu un bold pe panoul din pluti de lingi frigider, iar Marilyn ia hirtiufa gi formeazi seria de cifre, risucindu-gi pe deget firul telefonului in timp ce agteapti si sune. - Liceul Middlewood, rispunde secretara dupi al patrulea apel. Dottie sunt. $i-o amintegte pe Dottie: o femeie cu trupul ca o perni de canapea, care igi poarti pirul rogcat-pal intr-un coc ca un cuib de albine. - Buni dimineafa, incepe ea, gi glasul i se frange. Fiica mea este la cursuri in aceasti dimineafii Dottie scoate un cloncinit politicos de neribdare. - Cu cine vorbesc, vi rogt fue nevoie de citeva clipe ca si-gi aminteasci propriul nume. -Marilyn. Marilyn Lee. Fiica mea e Lydia Lee. Clasa a zecea. -Dafi-mi voie si mi uit la orarul ei. Prima ori... Fizica de clasa a unsprezeceat -Da, aga e. Cu domnul Kelly. -Trimit pe cineva la clasi ca si verifice. Se aude un bufnet, cind secretara agazi receptorul pe birou. Marilyn studiazi cana qi bilticica pe care a lisat-o sub ea, pe masi. Cu ciliva ani in urmi, o fetiti intrase de-a bugilea intr-un fopron de depozitare gi se sufocase. Dupi aceea, departamentul de polilie trimisese citre fiecare locuinfi un fluturag cu textul:,,daci v-a dispirut copilul, ciutafi-t imediat! Verificati in magina de spilat gi in uscitorul de rufe, in portbagajul maginii, in magaziile de unelte gi in orice loc in care s-ar fi putut ascunde. Chemali firi intirziere polilia daci nu-l gisifi". - Doamni Lee? spune secretara. Fiica dumneavoastri nu a fost la prima ori. Sunafi pentru a-i.motiva absenfa?

6 TOT CE NU TI-AM SPUS I 11 Marilyn inchide firi si mai rispundi. Pune la loc pe panou hdrtiula cu numirul, iar degetele ei umede intind cerneala, astfel ci cifrele par ci tremuri in vint sau ci sunt acoperite de api. Cauti in fiecare cameri, deschide fiece dulap. Deschide gi uqa garajului gol: nimic, doar o pati de ulei pe beton gi mirosul slab de benzin5. Nici nu e siguri dupi ce se uiti. Urme de pagi acuzatoare? O diri de firimiturit Cind avea ea doisprezece ani, o fati ceva mai mare de la gcoala ei dispiruse gi fusese gisiti in cele din urmi moarti. Ginny Barron. Incillati cu pantofii Oxford la care jinduia gi ea cu disperare. Se dusese pani la magazin si cumpere ligiri pentru tatil ei gi doui zile mai tarziu ii gisiseri trupul pe marginea goselei, ia iumitatea drumului spre Charlottesville; era dezbricati ;i fusese sugrumati. Mintea lui Marilyn incepe si se friminte. Vara Fiului lui Saml incepuse - degi ziarele foloseau de pulin timp acest nume cind se refereau la el; chiar gi in Ohio titluri cu litere de-o gchioapi ii anuntrau ultimele crime. Peste citeva luni polilia avea si-l prindi pe David Berkowitz, iar lara intreagi urma si-gi indrepte din nou atenlia asupra altor subiecte: rooartea lui Elvis, noile jocuri video Atari, siritura lui Fonzie peste rechini2... in acest moment insi, cand newyorkezii bruneli igi cumplri peruci blonde, lumea ii pare lui Marilyn un loc terifiant gi incert. Asemenea lucruri nu se intampls aici, igi spune ea. Nu in Middlewood, pe care ea il numegte crag, dar care e in realitate un tirgu;or cu un colegiu gi trei de =ii locuitori, de unde un drum de o ori cu magina nu te Cuce mai departe de Toledo, in care o seari de simbiti in --ra5 inseamni doar citeva ore petrecute la patinoarul pentru : Supranume sub care a devenit cunoscut David Berkowitz, un ucigag ' s rie american, care gi-a inceput lista de asasinate in vara anului 7976, New York, gi a ucis gase persoane, rinind alte gapte, pini cind a fost = ;:::rs, in august Criminalul a pretins ci a ucis la indemnul unui,:r:!on" care luase forma ciinelui unui vecin al siu pe nume Sam. :.Arthur Herbert Fonzarelli, sau Fonzie, este un personaj din sitcomul :-erican Happy Days ( ), care intr-unul dintre episoade, in *rp ce face schi nautic, sare peste o zoni cu rechini.

7 12 CETESTE NG role, Ia sala de popice sau la cinematograful in aer liber, gi in care lacul Middlewood, din centru, e de fapt un mic iaz innobilat. (in aceasti din urmi privinli grete$te: lacul are trei sute de metri dintr-un mal in celilalt gi e adinc.) gi totugi, simte furnicituri pe spate, ca o armati de gize mirgiluindu-i pe gira spinirii. in casi, Marilyn trage intr-o parte perdeaua de la dug, ale cirei inele scirliie pe bari, gi se uiti fix la curbele albe ale c5zii. Cauti in toate dulipioarele din bucitirie. Se uiti in cimari, in gifonier, in cuptor. Pe urmi deschide frigiderul gi ii cerceteazi confinutul. M5sline. Lapte. Un pui in ambalai de spumi roz, o salati iceberg, un ciorchine de strugure verde iad. Atinge borcanul rece cu unt de arahide gi inchide uga, clitinind din cap. De parci Lydia ar fi putut fi cumva iniuntru. Soarele diminefii scaldi casa, pistos ca tarta cu limiie, iluminind adincurile bufetelor, dulapurile goale gi podelele curate, neacoperite. Marilyn se uiti la miinile ei, goale gi ele pi aproape strilucind in razele soarelui. Ridici receptorul gi formeazi numirul solului ei. Pentru James, aflat la birou, este doar o alti zi de marfi, in care iqi ciocinegte ugor dinfii cu pixul. Un gir de cuvinte dactilografiate, cu tugul intins, urci abia sesizabil spre marginea hirtiei:,,serbia a fost una dintre cele mai puternice!5ri baltice". Taie,,baltice", scrie,,balcanice" gi di pagina.,,arhidu. cele France Ferdinand a fost asasinat de membrii organizaliei Mina Neagri." Franz, corecteazi el in gind. $i Mdna Neagri. Oare studenfii igtia chiar nu deschid cirfile? Se vede pe sine insugi in fala clasei, cu indicatorul in mani gi harta Europei intinsi pe perete, in spatele lui. Este una dintre lecliile introductive,,,am rica gi rizboaiele mondiale"; nu se agtepta la cunogtinfe aprofundate sau la idei critice - doar la o inlelegere elementari a evenimentelor gi la un elev care si gtie si scrie corect,, Cehoslovacia". inchide lucrarea gi scrie punctaiul pe prima pagini - gaizeci gi cinci din o suti - dupi care il incercuiegte. in fiecare an la apropierea verii, studenfii incep si se agite gi si freamite; resentimentele mocnesc Ai se incing, apoi ribufnesc intre

8 TOT CE NU TI-AM SPUS 13 perelii lipsili de ferestre ai silii de clasi. Lucririle sunt scrise intr-o doari, cu paragrafe lisate in coadi de pegte, uneori intrerupte in mijlocul vreunei fraze, de parci studenlii n-ar mai putea duce pini la capit un gind atit de lung. Oare totul a fost in vant se intreabi el. Toati documentafia lui pentru curs, toate acele diapozitive color cu MacArthur gi Truman gi cu hi4ile bitiliei de la Guadalcanal! Nimic altceva decit nigte nume care stirnesc chicote, intregul lui curs, doar inci o cerinfi bifati in drum spre absolvire. La ce altceva s-ar fi putut a$tepta intr-un loc ca ista? Agazi lucrarea peste celelalte gi pune pixul deasupra. Prin fereastri se vede micul careu acoperit cu iarbi gi trei tineri in blugi aruncand discul de la unul la altul. Cind era mai tinir, asistent la scurt timp dupi absolvire, fames era luat deseori drept student. Dar nu i s-a mai intimplat de ani buni. Va implini patruzeci gi gase de ani in primivara viitoare; acum e profesor plin, cu cateva fire argintii in pirul negru. Uneori insi, e confundat cu altceva. intr-o zi, secretara de la biroul rectorului a crezut ci e un diplomat iaponez in viziti gi l-a intrebat cum a fost zborul de la Tokyo. Ii place si vadi surprinderea pe chipurile oamenilor cind le spune ci e profesor de istorie americani.,,ei bine, eu surrrt american", explici el cand ceilal;i fac ochii mari, cu o undi defensivi in glas. Cineva bate la ugi. E asistenta lui, Louisa, cu un teanc de lucriri. - Domnule profesor Lee, n-am wut si vi deranjez, dar uga era deschisi, spune ea gi agazi lucririle pe birou, adiugind: Acestea sunt destul de slabe. - Da. $i cele de la mine sunt la fel. Speram ca toate notele bune si fie in teancul tiu. Louisa ride. Cind a vizut-o prima dati, t(imestrul trecut la seminarul din ultimul an, a fost surprins. Vizuti din spate, ar fi putut si fie fiica lui: aveau pirul aproape la fel, negru 5i lucios, lung pini la omoplafi, acelagi mod de a sta, cu coatele strinse lingi corp. Cind se intorsese insi, vizuse ci fafa ii era numai gi numai a ei, ingusti comparativ cu cea lati a Lydiei, cu ochii ciprui Si linistiti.

9 14 CELESTE NG,,Domnule profesor Lee?" incepuse ea, intinzind mina.,,eu sunt Louisa Chen." Era de optsprezece ani profesor la Middlewood College, igi spusese el, qi acum apiruse prima lui studenti din Orient. Firi si-gi dea seama, zimbise. Apoi, o siptimini mai tirziu, venise la el in birou. - Familia dumneavoastri? intrebase ea inclinind fotografia de pe masa lui de lucru, ca s-o vadi mai bine. Urmase o pauzi, in care ea studiase poza. Toati lumea proceda la fel, gi de asta linea el fotografia la vedere. ii urmirise privirea trecdnd de la chipul lui fotografiat la cel al soliei, apoi la cele ale copiilor gi inapoi.,,oh", biiguise ea dupi o clipi, gi era limpede ci incerca si-gi disimuleze confuzia.,,solia dumneavoastri... nu e chinezoaici?" Asta spuneau to!i. Dar de la ea agteptase altceva.,nu", rispunsese apoi, indreptand fotografia mai bine spre ea, intr-un unghi perfect de patruzeci gi cinci de grade cu partea din fafi a biroului.,,nu e." Dar la incheierea primului semestru o rugase s5-l aiute la notarea lucririlor din anii mici. Iar in aprilie ii ceruse si-i fie asistenti pentru cursul de vari. - Sper ca studenfii din vari si fie mai buni, spune Louisa acum. Ciliva au insistat ci linia de cale ferati dintre Cape Town gi Cairo se afli in Europa. Pentru nigte studenli de colegiu, au surprinzitor de mari probleme cu geografia. - Ei bine, nu suntem la Harvard, firi indoiali, replici el, dupi care pune cele doui teancuri de lucriri unul peste altul gi le niveleazi ca pe un pachet de cirli de joc. Uneori mi intreb daci nu cumva totul e o pierdere de vreme. - Nu vi puteli invinovili dumneavoastri daci studenlii nu invafi. $i nu sunt toli chiar atdt de slabi. Ciliva au luat noti maximi, precizeazi Louisa gi se uiti la el, cu privirea dintr-odati serioasi. Viafa dumneavoastri nu este o pierdere de vreme. James se referise doar la cursul introductiv, cel pe care il preda unor studenfi care, an dupi an, nu se sinchiseau si invele nici micar chestiunile elementare. Ea are douizeci

10 TOT CE NU TI-AM SPUS I 15 9i trei de ani, igi spune in sinea lui; nu gtie nimic despre viafi, irositi sau nu. Dar remarca ei a fost una driguti. - Nu te migca, spune el. Ai ceva in pir. ii simte pirul ricoros gi pufin umed, incomplet uscat dupi dugul de dimineafi. Louisa sti neclintiti, cu ochii deschigi, afintili asupra felei lui. Nu e o petali de floare, ala cum a crezut el inilial. E o buburuzd., iar cind o culege, giza fuge ugor, pe piciorugele-i galbene ca nigte a!e, gi atirni cu capul in jos de unghia lui. -Afurisite insecte, zboari peste tot la vremea asta, risuni un glas dinspre ugi, iar cind ridici privirea, James il vede pe Stanley Hewitt stind in prag. Nu-i place deloc de Stan, un tip guncos gi rogcovan la fa!i, care ii vorbeqte tare ;i rar, de parci el ar fi tare de urechi, gi care face glume nesirate de genul,,george Washington, Buffalo Bill gi Spiro Agnew intri intr-un bar..." -Voiai ceva, StanT intreabi James. Acut congtient de mina lui, cu degetul mare gi arititorul intinse ca o armi spre umirul Louisei, o trage inapoi. - Doar o intrebare despre ultima informare din partea decanului, rispunde Stanley fluturind o foaie de hirtie gapirografiati. N-am vrut si intrerup nimic. - Oricum, eu trebuie si plec, spune Louisa. O dimineali plicuti, domnule profesor Lee! Ne vedem miine. $i dumneavoastri la fel, domnule profesor Hewitt. $i cind ea trece pe lingi Stanley gi iese pe coridor, James nede ci a rogit, iar fafa lui capiti la rindul ei tonuri aprinse. Dupi plecarea ei, Stanley se agazi pe coltrul biroului. - Frumoasi fati, remarci el. Va fi asistenta ta in vara asta, nu? -Da. James intinde palma gi buburuza i se muti pe varful degearlui, urmindu-i arabescurile pielii, dus-intors, in bucle gi rpirale. fu vrea si-gi infigi pumnul in rinietul lui Stanley, si-i srmti sub incheieturile degetelor dinfii din fali ugor strimbi. Dar nu face decit si-i dea buburuzei un bobirnac cu degetul Etare. Carapacea crapi ca o boabi de porumb prijiti gi giza se

11 16 CELESTE NG preface in praf gi pulbere gilbuie. Stanley igi plimbi un deget pe cotoarele cirfilor lui. Mai tarziu, James va jindui la calmul negtiutor al acestei clipe, la acel ultim moment in care rinjetul lui Stan e cea mai gravi problemi care-l preocupi. Dar acum, cind suni telefonul, se simte atat de u$urat de aceasti diversiune, incit la inceput nici nu sesizeazl ingriiorarea din glasul lui Marilyn. -James, roste$te ea, poli si vii acasit Poliliitii le spun ci mul;i adolescenli pleaci de acasi firi nici un motiv. De multe ori, explici ei, fetele sunt furioase pe pirinti, iar acegtia habar nu au. Nath ii privegte umblind prin camera surorii lui. Se aitepta la pudri de talc gi desprifuitoare pentru amprente, la cdini de urmirire gi lupe. Dar poliligtii nu fac decat si se uite: la posterele prinse in piuneze deasupra biroului, la pantofii de pe podea, la rucsacul de gcoali pe jumitate deschis. Apoi cel mai tinir dintre ei igi agazi palma pe capacul rotuniit gi roz al sticlulei de parfum a Lydiei, de parci ar fi cuprins capul unui copil. Maioritatea cazurilor de disparilie de fete, adaugi polilistul mai in virsti, se rezolvi de la sine in ristimp de douizeci gi patru de ore. Fetele se intorc acasi singure. - Ce inseamni astat intreabi Nath. Majoritatea? Ce inseamni asta? Polilistul se uiti la el pe deasupra ochelarilor cu lentile bifocale. -in marea maioritate a cazurilor, rispunde apoi. -Optzeci la suti? insisti Nath. Nouizeci? NouSzeci qi cincit -Nathan, intervinejames. Destul! Lasi-l pe ofilerul Fiske si-gi faci treaba. Polilistul cel tinir noteazi detaliile cazului intr-un carnefel: Lydia Elizabeth Lee, gaisprezece ani, vizuti ultima dati luni, 2 mai, rochie inflorati cu spatele decoltat, pirinlii James gi Marilyn Lee. Brusc, ofilerul Fiske il privegte pe James indeaproape; qi-a amintit ceva. - Parci gi solia dumneavoastri a dispirut la un moment dat. imi aduc aminte de caz. in gaizeci gi 9ase, nu-i aga?