VR 205 pag 01.pdf

Transcriere

1 C M Y K ROMI DE TOATE NEAMURILE, UNIÞI-VÃ! ZIAR REGIONAL DE VÂLCEA, SIBIU, ARGEª, GORJ Vocea Romilor ROMII RUDARI, ARGINTARI, CÃLDÃRARI, LÃUTARI, GABORI, URSARI, MAGHIARI, ROMII DE VATRÃ Nr RON Râmnicu-Vâlcea, str. Lucian Blaga nr. 56 Tel Fax: VOCEA ROMILOR Românul zilei ªtefan Gãitãnaru profesor universitar Pentru ca este un domn de onoare cu studenþii de la Facultatea de Litere Piteºti. Românul zilei Olivia Costea consul sölvesborg Suedia Deoarece are grijã de romii din Vâlcea care merg sã munceascã în Suedia ºi pentru omenia de care dã dovadã dincolo de funcþia pe care o deþine. Putem conta pe ei E D I T O R I A L CE NU AU ROMÂNII ªI AU SUEDEZII Alexandru Diamant rezentarea concentratã a vieþii a unui ºef de Pgazetã a VOCEA ROMILOR a constituit un moment de aducere aminte a unor oameni din breaslã de la ziarele din RM VÂLCEA care nu au scris un cuvânt despre romii rudari plecaþi la cerºit din cauza lipsei unor locuri de muncã, de sãrãcie, din cauza marginalizãrii autoritãþilor. Vorbind despre omenia suedezilor romi sut ai statului Româ ºi nu ai suedezilor. N oþiunea româneascã a omeniei e tot aºa de greu de definit. Ea nu e noþiune livrescã ºi deci uºor de definit cum este cea indicatã de cuvantul omenie mansklighet sau german menschlichkeit sau cel francez humain- Este o mare idee despre om implicatã în noþiunea omeniei; în noþiunea omenie e datã omului o þintã pe care nu i-o dã nici o concepþie filosoficã ºi gândirea: nici unui popor.omenia e graniþa între om ºi animalul inconºtient sau fiarã, înseamnã a nu fi "porc de câine", adicã obraznic ca un porc sau rãu ca un câine sau amandouã; înseamnã a nu fi "leprã" de care oamenii trebuie sã se fereascã pentru cã aduce o molimã în viaþa lor. Prin omenie un om se comportã faþã de alt om ca faþã de un egal al sau în umanitate, cã faþã de un participant la umanitatea sa proprie. Mi-e ruºine cã românii din prefecturã si consilul judeþean nu au caracter de n-au fost oameni, pentru cã netratându-i pe celalalþi rromi ca omenii, degradândui pe ei m-am degradat pe mine. În sfiala de om, în respectul de om, în ruºinea de a nu fi om, exprimate prin omenie, suedezul resimte sfiala de tainã sfântã a omului. Murdãrirea moralã, batjocorirea, morala semenilor, românii ºi rromii, atragerea lor la acte inconºtiente ºi cinice înseamnã golirea omului de tot ce e sfânt în el. Suedezii respectã romii din România. Oamenii aceia repectã ºi sunt capabili de orice. Cãci pentru ei existã mulþi ºi demni de respect. Românii mai respecta oare romii? Cine are interesul sãu ca partidele sã manevreze cum vor ele, ca romii sã depindã de partidele din România, de ajutoarele sociale, de primari, de prefecþi, de consiliile judeþene. D eci calitatea de om îl obligã sã fie omenoºi. Numai respectând pe celãlalt. Dar expresia "oameni suntem" are ºi o forma inversã: "doar suntem oameni", adicã ai încredere în mine, cãci sunt om, cãci suntem oameni ºi de aceea "vorba-i vorbã"'. "Om" în aceastã expresie înseamnã fiinþa cea mai vrednicã de încredere. Nu mi-e greu sã-i alãtur oamenilor de omenie pe suedezii din Malmo care s-au grãbit sã facã tot ce e omeneºte posibil pentru a salva rromi cerºetori de frigul din Suedia. România are dreptul sã fie privitã ºi altfel decât cu suspiciune. Dimpotrivã, suedezii au dreptul sã primeascã ºi recunoºtinþa noastrã. A rromilor din România. Însã despre partea goalã a paharului, mult prea goalã din pãcate, vom mai avea timp sã vorbim. Azi, sã privim cu bucurie la partea plinã. Cãci e cu adevãrat preþioasã Situaþia rromilor în pagina 4 România: Fãrã venit regulat, neºcolarizaþi, dar cãsãtoriþi ªpaga este cel mai frumos cuvânt în ROMÂNIA pagina 2 RISCUL MESERIEI. Poliþist la un pas sã fie OMORÂT de rromi. Bãrbatul a trebuit operat pe creier pagina 7 TREBUIE SÃ FIM BUNI ªI UMANI pagina 6 Ion Dobrescu Adrian Panã ÎPS Varsanufie Prahoveanul Gigi Matei Romulus Bulacu Cãpcãunul Shrek: "Bã, de ce eºti tu þigan?" pagina 8 pagina 3 DE CE ROMÂNII ªI ROMII SUNT PROªTI Tineri din ºapte þãri luptã împotriva discriminãrii romilor pagina 9 pagina 6 Francezii vor carte de muncã pentru romii care colecteazã PET-uri ºi fier vechi pagina 7 Unde s-au dus cele 50 de miliarde de euro destinate rromilor? Cioabã: Mii de urmaºi ai rromilor deportaþi în Transnistria cer pagina 11 Germaniei pensii de urmaº

2 2 Vocea Romilor Social Pe scurt Adopþiile internaþionale interzise, copiii stau în orfelinate bolnavi ºi fãrã familii Blocarea, în urmã cu trei ani a legii adopþiilor internaþionale de cãtre preºedintele Traian Bãsescu a distrus ºansa multor copii de a avea o familie sau de a se trata ºi vindeca de anumite boli sau handicapuri. Preºedintele þãrii a blocat aceastã lege pe motiv cã ar favoriza traficul de organe ºi de persoane, deºi niciodatã n-a fost gãsit vreun astfel de traficant ºi nici mãcar o victimã. Soarta acestor suflete aduse pe lume ºi pãrãsite de pãrinþi a mai fost îndulcitã puþin, dupã ce au fost daþi în grija unor asistenþi maternali. De cele mai multe ori, aceºtia devin, fãrã voie, pãrinþii adoptivi ai acestor copii care la venirea pe lume nu au spus "mamã" ºi "tatã" cuiva. În prezent, mai multe ONG-uri din þarã ºi din strãinãtate, susþinuþi de senatorul liberal de Braºov, Sebastian Grapã, vor deblocarea Legii 273/2004 care ar da dreptul ºi strãinilor sã adopte copiii români, aºa cum s-a întâmplat în trecut. În momentul de faþã, în Argeº, peste 700 de copii se aflã în diverse forme de plasament(rude de gradul IV, asistenþi maternali, tutelã sau se aflã în grija altor familii), iar un procent semnificativ dintre aceºtia suferã ºi de anumite handicapuri. Una dintre pãrþile bune a adopþiilor internaþionale este faptul cã strãinii nu se sfiesc sã vrea copii cu handicap sau de etnie rromã, în timp ce pãrinþii români nu acceptã decât "sã fie blond, cu ochi albaºtri ºi sã aibã sub un an", ne spun inspectorii Direcþiei pentru Protecþia Copilului Argeº.. Cantec, joc ºi port þigãnesc la copii rromi Peste 200 de copii de etnie rroma si nu numai se vor reuni in cea mai importanta manifestare interculturala din estul judetului. Localitatea Maguri, apartinatoare de municipiul Lugoj, organizeaza sambata, 26 mai, a 16-a editie a Rugii Copiilor Rromi, manifestare traditionala in peisajul cultural al orasului. Evenimentul va incepe la orele 15.00, pe platoul din fata Centrului de Prevenire a Abandonului Scolar si va reuni peste 200 de copii de etnie rroma din mai multe localitati ale judetului. Vor participa in acest an elevi ai scolilor din Timisoara, Sat Chinez, Igris, Checea, Comlosu Mare, Bucovat, Faget, Sudrias, Manastiur, Criciova, Cenad si Maguri. Manifestarea este sprijinita finaciar de Consiliul Local Lugoj si Centrul de Cultura si Arta al Judetului Timis. Probleme legate de educaþie ºi sãnãtate, considerate imperative pentru incluziunea romilor, au fost discutate în aceastã sãptãmânã la ºedinþa ordinarã a grupului de lucru mixt din cadrul Institutiei Prefectului Judeþul Alba. La ºedinþã au participat prefectul judeþului Alba, Gheorghe Feneºer, reprezentanþi ai Consiliului Judeþean Alba, AJPIS Alba, AJOFM Alba, DGASPC Alba, DAS Alba, Inspectoratului de Jandarmi ºi de Poliþie a judeþului Alba, experþi pe problemele romilor. "Cu toate cã s-au realizat progrese importante din punct de vedere legislativ ºi instituþional, realitatea demonstreazã cã cercul vicios al sãrãciei continuã sã-i menþinã pe romi în excludere socialã cu consecinþe serioase: acces dificil la servicii de sãnãtate ºi educaþie, procent redus de participare pe piata muncii, condiþii improprii de locuit, reducerea sotidaritãþii comunitare", susþin reprezentanþii Prefecturii Alba. Promovarea limbii ºi culturii rome favorizeazã stimularea procesului de integrare. Probleme ca discriminarea, stigmatizarea, marginalizarea ºi Discuþii despre educaþie ºi sãnãtate pentru incluziunea romilor, la grupul de lucru mixt din cadrul Prefecturii Alba Boxul þigãnesc Lupta nu rãmâne de caruþã Filmele din ultimii ani, precum Fight Club si Snatch, aduc in prim plan o realitate deloc mediatizata pe plan mondial pana in prezent, aceea a traditiei indelungate a infruntarilor cu pumnii goi, practicate pe scara larga in cadrul comunitatilor de tigani nomazi din Anglia si Irlanda. Filmele in cauza omit aprofundarea subiectului care are in spate o traditie de sute de ani. In ciuda anacronismului si periculozitatii acestui gen de pugilat cu pumnii goi, in fiecare luna scena neoficiala a intrecerilor urbane de pe aceste meleaguri abunda in nenumarate meciuri. Se poate considera pe buna dreptate ca boxul fara manusi a intrat in mileniul trei odata cu postarea pe Internet a numeroase confruntari din zona gri a societatilor irlandeze si engleze. Autoritatile ambelor tari, de altfel foarte rigide si conservatoare in pastrarea traditiilor, au facut un gest foarte rar atunci cand au decis sa interzica astfel de intreceri. Motivul este, pana la un punct, foarte convingator si nu are nevoie de multe explicatii acest gen de lupte duce la raniri grave. Iar unele dintre rani au efecte ireversibile asupra sanatatii practicantului de Bare knuckle boxing, asa cum mai este cunoscuta forma de lupta cu pumnii goi aparuta in cadrul comunitatilor de nomazi irlandezi. Buzele sparte si ochii vineti sunt efecte frecvente ale acestor meciuri, iar cazurile care au dus la interzicerea oficiala a confruntarilor si la pedepsa cu inchisoarea pentru protagonistii si organizatorii de box tiganesc au fost destul de dese. In schimb, tiganii irlandezi au ramas credinciosi luptei cu pumnii goi, o lupta dura, seaca si fara menajamente. victimizarea sunt provocãri majore, cãrora politica de incluziune trebuie sã le facã faþã în domenii ca: educaþia, sãnãtatea, ocuparea forþei de muncã, mai precizeazã sursele citate. Viaþa într-un sat de rromi din România Rromii din Romania au acaparat atentia presei chiar si dincolo de Oceanul Atlantic, una dintre cele mai importante televiziuni din Statele Unite ale Americii realizand un reportaj cu rromii din tara noastra. Rromii din satul Dalga, comuna Dor Marunt, judetul Calarasi, precum si modul lor de viata fac subiectul reportajului CBS News. O asezare cu de oameni (2.200, potrivit site-ului comunei Dor Marunt n.red.), Dalga are drumuri prafuite, nu are apa curenta iar rata somajului in localitate este de 70 la suta, se arata in inceputul prezentarii. Cei mai multi dintre adultii cu putere de munca au muncit in strainatate, in mare parte in Italia sau Marea Britanie, multi afirmand ca nu pot gasi ceva potrivit de lucru in Romania.In anii comunistilor, cei mai multi dintre membrii comunitatii au muncit in fabrici care apartineau statului si in cooperative agricole, insa multe dintre acestea au falimentat dupa 1989, iar rromii si-au pierdut locurile de munca. De atunci, ei s-au chinuit sa faca fata cheltuielilor si sa le ofere astfel un viitor mai bun copiilor lor, cu toate ca proiectele initiate de Uniunea Europeana si organizatiile non-guvernamentale ii ajuta pe unii sa-si lanseze mici afaceri si sa imbunatateasca educatia copiilor.

3 Elevii rromi nu sunt interesaþi sã înveþe la liceu Copiii de etnie rromã nu sunt interesaþi sã-ºi continue studiile liceale. Cu toate cã au posibilitatea de a se înscrie la cele mai bune licee din Timiº, cu medii mult mai mici decât ale colegii lor, pe locurile speciale, ei nu se înghesuie sã completeze fiºele de înscriere la liceu. Francisc Halasz, inspector ºcolar adjunct în cadrul Inspectoratului ªcolar Judeþean Timiº, a declarat azi, cã pentru anul ºcolar , sunt disponibile 364 de locuri speciale la liceu pentru elevii de etnie rromã, însã doar 44 au fost ocupate. "La fiecare clasã de-a IX-a existã locuri speciale pentru rromi. Avem 336 de locuri la învãþãmântul liceal ºi 28 de locuri la învãþãmântul profesional. Doar 40 de locuri speciale au fost ocupate la liceu ºi alte patru la profesionalã de cãtre copiii din aceastã etnie, un numãr mai mic faþã de anul precedent, când s-au înscris 60 de elevi", a explicat Francisc Halasz. Absolvenþii claselor a VIII-a de etnie rromã mai au timp sã se rãzgândeascã pânã la începere noului an ºcolar, mai ales cã mai sunt douã etape de admitere la liceu. Nu în ultimul rând, cei care doresc sã se înscrie la liceu pe locurile speciale, trebuie sã dovedeascã apartenenþa la etnia þigãnescã pe baza unei adeverinþe eliberate de o organizaþie a rromilor. Baºtanii analfabeþi sfideazã agresiv o þarã întreagã Din motive greu de priceput niciun guvern nu a fost capabil sã acþioneze împotriva evaziunii fiscale din zona clanurilor de rromi. În consecinþã, de ani de zile, societatea asistã uimitã la un fenomen inexplicabil: clanuri de analfabeþi etaleazã tot mai mult lux ºi defileazã cu averi pur ºi simplu inexplicabile legal. Timiºoara este un oraº aproape acaparat de trei clanuri de rromi analfabeþi milionari: Cârpaci, Covaci ºi Stancu. Cu afaceri neclare în Germania, clanurile au reuºit sã producã bani folosiþi de ani de zile pentru afaceri imobiliare cu case naþionalizate. Au beneficiat de sprijin din partea administraþiei fostului primar Gheorghe Ciuhandu ºi continuã sã sfideze un oraº întreg sub noul primar, Nicolae Robu. O situaþie explicabilã pentru cei care ºtiu cine sunt funcþionarii corupþi de clanurile baºtanilor ºi cum au rãmas aceºti funcþionari pe funcþii dupã ce s-a schimbat primarul. Diverse Cursuri de formare profesionalã pentru persoanele de etnie romã, la CRS Craiova Înfiinþat la începutul anului 2015 în cadrul proiectului "Munca pe primul loc", Centrul pentru Reintegrarea ªomerilor (CRS) Craiova are acoperire în toate cele cinci judeþe din regiunea S-V Oltenia ºi oferã sprijin pentru un numãr de peste de ºomeri, prin oferirea de servicii de informare, consiliere profesionalã ºi mediere, precum ºi prin servicii de formare profesionalã. CRS Craiova se adreseazã ºi persoanelor de etnie romã, categorie consideratã defavorizatã pe piaþa muncii. Astfel, 20% din cei care urmeazã cursuri de consiliere ºi formare profesionalã în cadrul proiectului adresat ºomerilor fac parte din aceastã etnie. Acest lucru se întâmplã datoritã consilierilor care fac eforturi sã se deplaseze în comunitãþile de romi pentru a le explica în ce fel îi pot ajuta. Din cele aproximativ 450 de persoane de etnie romã înscrise în cadrul CRS Craiova, 15 participã în mod activ la cursuri, numãrul fiind atât de mic pentru Aproximativ 60 de imigranti rromi din Romania, care pana acum au stat in sudul Suediei, revin in tara, dupa ce guvernul de la Bucuresti le-a promis sprijin financiar, anunta presa suedeza. Masura vine in contextul in care tot mai multi rromi au fost gasiti cersind pe strazile din Blekinge, in sudul Suediei, dar si in alte orase ale tarii, informeaza thelocal.se. Mai multe organizatii suedeze au cooperat cu ambasada romana din Suedia pentru a pregati reintoarcerea acasa a circa 60 de rromi, anunta sursa. Romania a promis ca ii va ajuta pe cei reintorsi in tara platindu-le facturile la cã puþini sunt cei care au studiile necesare. "În principiu, toate activitãþile pe care le desfãºurãm cu persoanele de etnie romã sunt la fel pentru toatã lumea, dar existã ºi situaþii aparte în care activitãþile se desfãºoarã diferit. ªi asta pentru cã cei care fac parte din comunitãþi sunt mai greu de adus la sediu, chiar dacã transportul este decontat. În acest caz încercãm noi sã mergem la ei dupã ce discutãm cu reprezentanþii comunitãþilor respective. Este puþin mai greu de lucrat cu aceste electricitate si incalzire, cat timp acestia se reintegreaza in societate si-si gasesc un loc de munca. In plus, mai anunta sursa, celor intorsi acasa li se vor oferi cursuri de specializare. Vocea Romilor In functie de dorintele lor si de problemele pe care ne-au spue ca le au casa, avem un plan, a declarat Olivia Costea, consulul onorific al Romaniei la Solvesborg. Conform sursei, in 2014, 3 categorii de persoane defavorizate pentru cã ei se considerã mereu în inferioritate, au impresia cã sunt priviþi altfel. Dar cei care au beneficiat pânã acum de serviciile noastre s-au integrat în grup ºi nu au existat probleme în ceea ce priveºte discriminarea lor. Din cele 450 de persoane înregistrate la CRS Craiova, doar 15 participã la cursuri, ºi asta pentru cã se cere un anumit nivel de pregãtire pe care puþini dintre ei îl au", a explicat Mihaela Filotie. Cerºetorii rromi din Suedia vin acasã Cum a promis statul sã-i ajute cersetorii rromi veniti din Romania au devenit o imagine obisnuita in Suedia. Oricine poate calatori in Suedia ca turist, fara a avea nevoie de o viza sau de un permis de munca, asa explicanduse modul in care rromii au ajuns in tara. Acestia au devenit insa o problema, atragandu-si nu o data furia locuitorilor. Fiecare municipalitate decide cat de mult ii ajuta pe acestia. Atat guvernul suedez, cat si UE au pus in vedere Romaniei sa imbunatateasca conditiile de trai in tara, astfel incat numarul celor care pleaca sa cerseasca peste granita sa se micsoreze. Fondatorul Policy Center for Roma and Minorities: Rromii ar putea fi zilieri în Franþa Anuntul Guvernului francez conform caruia rromii nu vor mai primi bani pentru a fi repatriati in tarile de origine este unul foarte bun, este de parere Valeriu Nicolae, fondator al Policy Center for Roma and Minorities. Acesta mai spune ca rromii ar putea lucra, de exemplu, ca zilieri pe plantatiile viticole din Franta. Eu cred ca este vorba despre o schimbare de atitudine din partea Frantei si ca banii pe care ii risipeau rromii care primeau bani ca sa se intoarca in Romania reveneau in Franta la scurt timp vor fi directionati catre politici serioase de integrare, a declarat Valeriu Nicolae, pentru RFI Romania. El mai afirma ca astfel de politici sunt necesare, intrucat, daca rromii nu vor mai primi bani pentru a se intoarce in Romania, acestia nu vor mai accepta sa plece din Franta. Daca va exista o motivatie economica, atunci toate lucrurile se vor rezolva. Nu cred ca Guvernul socialist din Franta va risca sa se discrediteze la nivel international abuzand de expulzari, a explicat Nicolae. Intrebat de ce se asteapta totusi ca Franta sa investeasca in astfel de programe, avand in vedere ca Parisul a afirmat in repetate randuri ca Romania este cea care trebuie sa rezolve problema includerii rromilor in societate, Valeriu Nicolae a afirmat ca este singura solutie in acest caz, avand in vedere ca in Uniunea Europeana dreptul la libera circulatie nu poate fi ingradit.

4 4 Vocea Romilor Fapt divers Ca ºi tine un cântec despre copii rromii ºi Holocaust Aproape jumatate din populatia rroma activa lucreaza fara contract de munca si doar doua treimi dintre rromi se pot baza pe un venit stabil, arata studiul Rromii din Romania De la tap ispasitor la motor de dezvoltare. Situaþia rromilor în România: Fãrã venit regulat, neºcolarizaþi, dar cãsãtoriþi 2/3 din rromii morþi în Holocaust au fost copii. Acest cântec celebru, scris ºi cântat de Jean-Jacques Goldman, un tânar evreu francez, în 1982, vorbeºte despre soarta nefericita a unei fetiþe evreice aceeaºi ºi pentru copiii rromi. Pentru o mai buna înþelegere, am tradus versurile. Avea ochii puri, rochiþa de velur Statea lânga mama ei, cu familia în jur, Parea un pic distrata, în soarele acelui amurg. Poza nu e prea clara, dar se putea vedea Ea era însaºi fericirea dulce a acelui înserat Îi placea muzica, mai ales Schumann, dupa aceea Mozart Ca ºi tine, ca ºi tine, ca ºi tine Ca ºi tine, pe care te privesc acolo Ca ºi tine, care dormi visând orice Ca ºi tine, ca ºi tine, ca ºi tine Mergea la ºcoala în satul din vale Învaþa sa citeasca, învaþa cum sa se poarte Cânta despre broscoiul fermecat ºi prinþesa adormita din padure κi iubea papuºa ºi prietenele toate, Pe Ruth ºi Ana, dar mai ales pe Ieremia Cu care s-ar fi maritat într-o zi, la Varºovia Somaþi sã îºi plateascã dãrile. Zeci de familii de romi, actuali ºi foºti consilieri locali, dar ºi câteva persoane decedate pe lista datornicilor la bugetul local Administratia locala a publicat un anunt colectiv, fiind emise acte administrativ-fiscale pentru contribuabilii care nu si-au achitat darile catre bugetul local. Pe listele cu persoanele fizice, care nu si-au achitat impozitele si taxele, figureaza mai multi lugojeni care au decedat de cativa ani de zile, dar si zeci de familii de romi care locuiesc pe strazile Marasesti, V.V. Delamarina, Aurel Vlaicu, Dimitrie Cantemir, Traian Grozavescu, Cernei, Coriolan Brediceanu, Ep. Dr. Ioan Balan si Plopilor, precum si cateva familii care locuiesc in satul Maguri. Printre rau platnici se afla si doi consilieri locali ai PSD, Cristian Galescu si Gerlinde Grozav (fosta Opris) si fostul consilier local PP-DD, Barbu Ciungulescu. Actele administrative constau, dupa caz, in somatie si titlu executoriu sau decizie de plata accesorii. Studiul Agentiei de Dezvoltare Comunitara Impreuna a fost lansat, luni, in prezenta comisarul european pentru Ocupare, Afaceri Sociale si Incluziune, Laszlo Andor, si a ministrului MunciiMariana Campeanu. Comparand datele obtinute acum cu cele disponibile la nivelul anului 1998, se constata ca situatia rromilor s-a imbunatatit din acest punct de vedere, procentul rromilor angajati cu contract crescand in acest interval cu putin peste 10%, crestere coroborata si de scaderea procentului persoanelor care lucreaza fara contract cu aceeasi valoare. Cu toate acestea, initiatorii studiului au constatat ca aproape jumatate din Educatia este singura cale de iesire din saracie si excluziune pentru rromi, a transmis Uniunea Europeana, joi, cu o zi inaintea celui de-al treilea summit pentru incluziunea rromilor, care are loc la Bruxelles. Circa 90 la suta dintre elevii rromi renunta la scoala inainte de a-si termina studiile, in tari precum Romania, Bulgaria, Ungaria, Cehia si Slovacia, se arata intr-un comunicat al Uniunii Europene. populatia rroma lucreaza la negru, in timp ce mai putin de o zecime din populatia nerroma se afla intr-o astfel de situatie. Mai putin de 70% dintre rromi au un venit regulat Luand in considerare relatia dintre De asemenea, in unele dintre aceste tari, in jur de 50 la suta dintre copiii rromi invata in scoli segregate etnic. Vineri, comisarul european pentru Educatie, Cultura, Multilingvism si Tineret, Androulla Vassiliou, va discuta masurile pe care le ia UE pentru a ajuta la rezolvarea acestei probleme si alte aspecte care afecteaza integrarea rromilor, in cadrul summitului pentru integrarea rromilor, de la Bruxelles educatie si forma de ocupare din punct de vedere al existentei unui contract de munca, se observa ca cei mai multi dintre rromii care lucreaza cu contract sunt la nivel de scoala profesionala (39,3%) in timp ce in cazul nerromilor, jumatate au terminat liceul, indica datele studiului. Uniunea Europeanã, pentru incluziunea rromilor: Educaþia e singura soluþie! Un lider judeþean al romilor este de acord cu stoparea ajutoarelor sociale pentru cei care nu trimit copiii la ºcoalã. "Sã nu fim ipocriþi! Preºedintele Partidei Romilor Bistriþa-Nãsãud, Emil Neia Lãcãtuº, care este în acelaºi timp consilier judeþean ales pe listele PDL, este de acord cu diminuarea sau chiar stoparea ajutoarelor sociale cãtre familiile care nu îºi trimit copiii la ºcoalã, ca o mãsurã de combatere a abandonului ºcolar în rândul etniei pe care o reprezintã, se aratã într-un comunicat remis Agerpres. Declaraþiile vin ca urmare a dezbaterilor privind proiectul legislativ iniþiat de mai mulþi deputaþi, printre care se numãrã ºi copreºedintele PNL Bistriþa- Nãsãud, Ioan Oltean ºi care propune ca familiile nevoiaºe care nu îºi trimit copiii la ºcoalã sã rãmânã fãrã ajutoarele sociale de care beneficiazã, potrivit Agerpres. "Iniþiativa legislativã pe care a semnat ºi domnul deputat Ioan Oltean vine sã punã capãt abandonului ºcolar, iar Partida Romilor o susþine, fiind în interesul etniei noastre de a avea copiii educaþi, nu doar informaþi. Mai vreau doar sã spun cã o altã soluþie pe care o vãd este reangajarea mediatorilor ºcolari în cele 10 localitãþi cu pondere mare de romi, mediatori calificaþi, în aceste sate existând zeci de copii care locuiesc cu bunicii ºi care nu mai sunt trimiºi la cursuri", spune preºedintele Partidei Romilor, filiala Bistriþa- Nãsãud.

5 Pe scurt Deutsche Welle: Mizeria ºi suferinþele rromilor a cui e vina Diverse Vocea Romilor Rromi analfabeþi, cu permise auto ungureºti 5 Un grup de 17 rromi din Sãlaj ºi Bihor au fost prezentaþi, ieri, la Tribunalul Cluj cu propunere de arestare preventivã. Aceºtia sunt acuzaþi cã au obþinut fraudulos permise de conducere în Ungaria. In dezbaterile despre imigratia masiva a rromilor din Romania si Bulgaria in mari orase germane, dar si in alte metropole europene, a survenit o bresa. In 1992, cand Ion Cioaba si-a comandat o coroana de aur, lasandu-se uns de tiganii caldarari drept rege, cerand apoi guvernului german 20 de tone de aur sau 3,5 miliarde de marci drept despagubire pentru genocidul comis de nazisti impotriva etniei sale, amenintand ca in caz contrar va trimite peste un milion de supusi ca azilanti in Germania, Rolf Bauerdick ar mai fi putut zambi, scrie Deutsche Welle. Acum, cand relateaza intamplarea, la inceputul unui amplu articol publicat in ziarul Die Welt, lui Bauerdick, care este si autorul recent aparutului volum intitulat Tiganii. Intalnire cu un popor neiubit, nu-i prea vine a surade, chiar daca, dupa stiinta sa, guvernul german nu a achitat suma ceruta de Cioaba, dar nici cei peste un milion de rromi nu au ajuns inca in Germania, dar, daca vor ajunge, nici nu ar mai trebui sa ceara azil. Romania este membra a Uniunii Europene. Proiect de implicare a tuturor tinerilor, de orice naþionalitate Agenþia "Împreunã", în parteneriat cu Partida Romilor Pro-Europa, filiala Dâmboviþa ºi-au propus implementarea unui proiect de implicare a tuturor tinerilor de orice naþionalitate. Proiectul vizeazã trei judeþe (Buzãu, Dâmboviþa ºi Giurgiu) de unde se vor alege 30 de tineri cu scopul desfãºurãrii unui program de pregãtire complexã numit "Academia de Implicare a Tinerilor". Aceastã Academie urmãreºte formarea tinerilor în domeniul advocacy, instrumente de participare publicã, dezvoltarea comunitarã, redactare proiecte, accesare de fonduri etc. Proiectul a fost prezentat la sediul Partidei Romilor Pro-Europa din Târgoviºte, în prezenþa tinerilor din judeþ, precum ºi a autoritãþilor publice locale. Preºedintele Partidei Romilor Pro-Europa, filiala Dâmboviþa, Vasile Moise a vorbit despre nevoia de tineri care sã înþeleagã importanþa viitorului lor ºi a principiului cã "Împreunã suntem mai puternici". Metoda era simplã: translatorul dãdea rãspunsurile corecte la întrebãri. Asearã, 15 ºoferi au rãmas fãrã permis de conducere dupã ce au consuma Suceava: Un ºofer beat fãrã permis de conducere s-a izbit cu maºina în Brãila:Discotecile au fost luate la puricat de oamenii legii Peste 30 de cetãþeni din comunitatea rromã din Sãlaj, Bihor ºi Satu Mare au fost reþinuþi, luni, de procurorii DNA fiind acuzaþi de cumpãrare ºi trafic de influenþã. Ieri, 17 dintre aceºtia au fost prezentaþi în faþa Tribunalului Cluj, cu propunerea de arest preventiv. Rromii au fost însoþiþi de aproape o sutã de rude ºi cunoºtinþe care au "ocupat" holurile instanþei, reclamând gãlãgioºi discriminãri etnice. Trei persoane din acelaºi grup au fost audiate de cãtre pocurorii DNA din Satu Mare. Horvath Andrei, Horvath Amar ºi Rezmuves ªtefan au primit, ieri, mandat de arestare preventivã emis de Oficial coreean, primit cu repetiþie de romi. "Ambasadorul pãcii" trebuia întâmpinat cu pâine ºi sare la aeroport Man-Hee Lee, aºa-numitul "ambassador al pãcii" din Coreea de Sud, a fost adus înapoi pe aeroportul din Sibiu la 10 ore dupã ce avionul sãu a aterizat, pentru cã romii nu îi fãcuserã tradiþionala primire cu pâine ºi sare. Reprezentanþii aeroportului nu le-au mai permis accesul în terminal, aºa cã ceremonia s-a desfãºurat în parcare. Rromi din 27 de þãri sunt prezenþi zilele acestea la Sibiu la Congresul Uniunii Internaþionale a Romilor, unde iºi vor alege noul lider. Favorit la noua poziþie este chiar fiul fostului rege, Dorin Cioabã, care i-a asigurat ºi interimatul pânã acum.man-hee Lee a ajuns la Sibiu cu o aeronavã azinoapte, dupã ora 24. Romii care Tribunalul Satu Mare, pentru 29 de zile. Potrivit biroului de presã al DNA, cei trei au pretins ºi primit, anul trecut, peste de euro de persoanã, promiþând influenþã pe lângã funcþionari maghiari, în scopul obþinerii permisului de conducere. Au obþinut permisele fraudulos Comunitatea din care provin l-au invitat la congresul internaþional de la Sibiu i-au fãcut însã primirea oficialã abia în aceastã dimineaþã. Dupã ce au reuºit sã se organizeze, l-au luat pe oficialul coreean de la hotel cu o limuzinã ºi l-au adus înapoi la aeroport unde aºteptau jurnaliºtii. La aeroport însã, altã problemã. Reprezentanþii aerogãrii nu au mai lãsat alaiul sã intre, aºa cã toatã ceremonia a avut loc în parcare. Oficialul coreean a intrat totuºi în jocul romilor. inculpaþii este una de þigani corturari din Sãlaj, Bihor ºi Satu Mare. Aceºtia au cel mult patru clase primare ºi merg la lucru în Ungaria, unde se ocupã, dupã spusele lor, cu comerþ sau alte mici afaceri. Rromii ar fi ales aceastã variantã întrucât sunt analfabeþi, iar în România nu ar fi trecut examenul. Roma Education Fund Romania Fundaþia R o m a Education F u n d Romania a n u n þ ã începerea Cursului de formare pentru cadrele didactice ce vor asigura procesul de predareînvãþare în cadrul componentei "A Doua ªansã" a proiectului,,servicii integrate educaþionale pentru comunitã ile de romi" (POSDRU ID Personal implicat în dezvoltarea ºi implementarea programelor de educaþie de tip "a doua ºansã"). Cursul se va desfãºura în zilele ianuarie 2015 la Rin Grand Hotel România. Acest curs face parte din activitatea A9 - Dezvoltarea competenþelor personalului implicat în mãsuri de prevenire ºi corectare a pãrãsirii ºcolii. În cadrul acestui proiect, profesorii care implementeazã programele de Servicii Educaþionale Integrate (SEI), ºi A Doua ªansã (ADS), selectaþi în cadrul proiectului, vor beneficia de douã cursuri de formare. Cursul va conþine sesiuni privind implementarea metodologiilor SEI ºi ADS realizate în cadrul proiectului. Metodele de formare folosite vor fi participative, contribuind la dezvoltarea de noi abilitãþi importante pentru procesul de învãþare cum ar fi comunicare, planificare ºi analiza criticã.

6 C M Y K 6 Vocea Romilor Fapt divers La furat cu fustele. Romii români au invadat SUA Sala de ºedinþe a Primãriei Bistriþa a gãzduit masa rotundã "Tratarea deºeurilor" organizatã de Institutul Francez. La eveniment a fost prezent ºi Phillipe Gustin, ambasadorul Franþei în Român Francezii vor carte de muncã pentru romii care colecteazã PET-uri ºi fier vechi Românii de etnie romã au cãlcat ºi SUA. Dupã ce mai multe state europene s-au plâns de valul mare de imigranþi romi veniþi din þara noastrã, aceºtia au început sã ia cu asalt ºi teritoriul american. Romii îºi fac simþitã prezenþa ºi în SUA, unde ajung în numãr tot mai mare, în condiþiile în care mãsurile pentru obþinerea vizelor sunt extrem de riguroase pentru România. În timp ce unii dintre ei merg la furat, alþii încearcã sã obþinã bani din mila trecãtorilor. Cinci femei ºi o fetiþã de 11 ani din România au fost arestate la un mall din Florida, dupã ce au furat din mai multe magazine bunuri în valoare de de dolari. Denisa Bambaloi (23 de ani), Loredana Bambaloi (23 de ani), Norica Mãrgel (20 de ani), Mirabela Ioniþã ºi Ruxandra Bambaloi (19 ani) puseserã la punct o tehnicã de sustragere extrem de ingenioasã, ce ar putea sã facã invidios orice hoþ profesionist. Acestea ºi-au cusut buzunare pe sub fustele lungi ºi lucrurile furate le îndesau în ele. Femeile au atras atenþia agenþilor de securitate dupã ce au intrat într-un magazin cu fustele fluturând, iar când au ieºit pãreau cã au sub ele perne. Pe de altã parte, alþi doi romi, tot români, au fost fotografiaþi în faþa unui complex COMERCIAL din Los Angeles, California. Compatrioþii noºtri s-au instalat pe trotuar cu un acordeon ºi o paporniþã ºi au început sã cânte celebra melodie "Trandafir de la Moldova", aºteptând sã facã ceva bani din mila trecãtorilor. O zi în palatul REGEL Am mers în spatele ei, trecând pe lângã clãdiri mari, cu mai multe etaje. "Impresionant" a fost singurul cuvânt care venea în minþile noastre. Zvonurile care circulã spun cã aici, pe deal, departe de existenþa "de pe Pãmânt", þiganii trãiesc în râuri de aur, prosperitate ºi bogãþie de neimaginat. Totuºi, trebuie sã recunosc cã, din exterior, diferenþa dintre bogãþia "de sus" ºi simplitatea din zonele joase ale Sorocii pare a fi ca "între cer ºi pãmânt". Dar, astfel, pare la prima vedere. De fapt, multe dintre construcþiile acestor case impresionante nu sunt finisate, fiind ridicate în urmã cu mulþi ani, ºi de ani buni rãmân neatinse. Uneori nu existã ferestre, tencuialã sau glafuri, alteori vezi o casã lipsitã de scãri. Privind cu atenþie împrejurimile, chiar ºi celebra cupolã de aur nu a putut strãluci atât de puternic.((poarta de fier de la grãdina baronului era deschisã. A fost grea ºi mare. Aleea conducea direct la casa mare, construitã din cãrãmidã roºie, ºi cãtre un mic pridvor, unde au fost plasate o masã ºi câteva scaune. Acesta a fost locul unde familia se aduna în aceste zile calde ºi însorite. Masa rodundã care a avut în centrul discuþiilor tratarea deºeurilor a debutat la ora 10:30 în sala de ºedinþe a Primãriei Bistriþa. Printre cei care au luat cuvântul s-a numãrat: Louise Rouget, responsabil pentru valorificarea organicã SYBERT din Besançon, Nicolas Guillemet, consilier local al oraºului Besançon, Christophe Auger, director al Asociaþiei Iniþiative Solidare sau Ronan Dantec, senator al Loire-Atlantique, delegat al oraºului Nantes. De asemenea, la masa rotundã care a precedat întâlniri la Cluj-Napoca ºi Turda pe aceeaºi temã, a fost prezent ºi secretarul de stat la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, Doru Ciocan, precum ºi ambasadorul Franþei în România, TREBUIE Sà FIM BUNI ªI UMANI Trãim într-o lume complicatã, în care viteza, banii ºi satisfacþia personalã conteazã cel mai mult. De multe ori, uitam sã fim buni cu cei din jur, sã zâmbim, sã facem fapte altruiste, sã îi încurajãm pe cei dragi ºi sã folosim timpul în avantajul nostru, pentru a deveni mai buni ºi mai toleranþi. Învrãjbiþi de goana cotidianã, de gândurile ºi grijile care ne apasã umerii încovoiaþi, uitãm sã le mai zâmbim celor dragi ºi sã le adresãm o vorbã bunã De multe ori, am observat cum un compliment gratuit adresat cuiva, a avut darul de a descreþi acea frunte abãtutã, iar zâmbetul înapoiat a fost o recompensã cu mult mai mare decât ar putea fi una exprimatã material. A fi OM, devine pe zi ce trece o noþiune ce tinde sã ajungã pe cale de dispariþie Stresul cotidian, grija pentru ziua de mâine, goana dupã bani, ne determinã sã ne cãlcãm principiile în picioare, sã sãrim peste cei ºapte ani de acasã ºi chiar peste simþãmintele care ne mai þin sufletul în viaþã De cele mai multe ori, ne trezim însã, prea târziu Phillipe Gustin. La prânz, specialiºtii francezi în managementul deºeurilor au avut ocazia ºi sã viziteze centrul de la Tãrpiu, pus în funcþiune de curând, dupã care au reluat discuþiile pe marginea deºeurilor. La prânz, specialiºtii francezi în managementul deºeurilor au avut ocazia ºi sã viziteze centrul de la Tãrpiu, pus în funcþiune de curând, dupã care au reluat discuþiile pe marginea deºeurilor. Printre lucrurile observate de invitaþii francezi în România este faptul cã în þara noastrã nu existã instrumentele care în Franþa îi ajutã pe cei care se aflã la limita subzistenþei sã se integreze pe piaþa forþei de muncã. De asemenea, cei prezenþi au recomandat înfiinþarea unor centre unde sã ajungã obiecte care nu mai sunt folosite de populaþie ºi care pot fi cumpãrate la un preþ cel puþin modest de cãtre cei cu venituri foarte reduse. Ce face Rovana Plumb la Bruxelles A fost prevãzutã o primã întâlnire cu Corina Creþu, comisar european pentru Politici Regionale. Discuþiile, vizând crearea de locuri de muncã au loc în contextul Anului European al Dezvoltãrii, informeazã Biroul de presã al Ministerului Muncii. Rovana Plumb va purta azi discuþii ºi cu Vera Jourova, comisar pentru Justiþie, Consumatori ºi Egalitate de Gen. În cadrul reuniunii temele abordate vor fi egalitatea de gen, antidiscriminarea ºi incluziunea socialã a romilor. Apoi se va desfãºura reuniunea bilateralã dintre ministrul Rovana Plumb ºi Marianne Thyssen, comisar pentru Ocuparea Forþei de Muncã, Afaceri Sociale, Competenþe ºi Mobilitatea Forþei de Muncã. Pe agenda întâlnirii figureazã ca subiecte mobilitatea lucrãtorilor, ocuparea în rândul tinerilor ºi situaþia proiectului Mechel - Câmpia Turzii.

7 C M Y K Pe scurt România ºi orfanii Uniunii Europene Comisarul european pentru Drepturile Omului, letonul Nils Muiznieks, sustine ca marginalizarea categoriilor vulnerabile de cetateni, cu precadere a minorilor, in Romania, trebuie sa inceteze. In tara noastra, situatia persoanelor cu dizabilitati, a orfanilor si a minoritatii rrome ramane problematica, scrie site-ul Osservatorio Balcani e Caucaso. Muiznieks sustine ca este nevoie de progres, insa inca mai sunt multe de facut. Oficialul a facut o vizita de cinci zile in Romania, saptamana trecuta. Impreuna cu autoritatile romane, comisarul european a vizitat unele dintre centrele pentru persoanele cu dizabilitati si orfelinate. Muiznieks s-a declarat ingrijorat cu privire la excluderea sociala, dar si la situatia sociala si medicala a zeci de mii de copii, precum si crimele motivate de ura. In schimb, oficialul a observat si semne pozitive, mai ales in zonele unde comunitatile rrome sunt integrate social. In Romania, nu este doar o categorie de copii in pericol, sunt mai multe subcategorii. Pe de o parte, sunt orfanii, copiii cu dizabilitati si copiii strazii sunt in Bucuresti si alti in restul tarii. Discriminarea copiilor romi Asociatia Femeilor Tiganci Pentru Copiii Nostri, din Timisoara, deruleaza, în prezent, mai multe proiecte, printre care Femeile rome împotriva segregarii. În cadrul acestui proiect, a avut loc un seminar international, axat pe tema desegregarii în România, Ungaria si Bulgaria, în cadrul caruia au fost prezentate exemple pozitive în acest sens. Au participat reprezentanti ai unor fundatii, directori de gradinite si scoli, profesori, parinti si copii romi. Acestia au vorbit despre experienta dobândita de fiecare, propunând solutii pentru problemele cu care se confunta. În cadrul aceluiasi proiect, au fost prezentate proiecte din Ungaria, Bulgaria si România, la care au participat Viktoria Mohacsi membra a Parlamentului European, Judit Szira Senior Adviser REF si Magda Matache presedinte Romani CRISS. Viktoria Mohacsi a vorbit despre procesul desegregarii din Ungaria, subliniind ca în tara vecina a fost un proces de lunga durata, aproximativ zece ani. Judit Szira a prezentat un studiu comparativ despre efectele segregarii în Ungaria, România si Bulgaria. Diferentele sunt foarte mari în ceea ce priveste dotarile tehnice, bibliotecile, laboratoarele la nivelul claselor segregate. Actualitate Unde s-au dus cele 50 de miliarde de euro destinate rromilor? Potrivit comisarului european Viviane Reding, Bruxelles-ul pune mulþi bani pe masã pentru a ajuta la integrarea rromilor, bani pe care statele membre nu-i folosesc. Cam pe unde se aflã adevãrul? O întrebare la care încearcã sã rãspundã o amplã analizã semnatã de Sylvain Mouillard în cotidianul francez Liberation. ªi asta, într-o þarã în care agitaþia mediaticã în jurul problemei rromilor este mare. Ba chiar un caz recent, legat de bãtaia sorã cu moartea încasatã de un rrom din România, poreclit de presa francezã "Darius", s-a aflat mult timp în atenþia presei, depãºind graniþele franceze. Pentru moment, agitaþia s-a mai estompat. Dar problemele de fond rãmân, în special cele privind politica de integrare. În plinã polemicã cu Manuel Valles, Viviane Reding, comisar european pentru Justiþie, afirmã cã Bruxelles-ul pune 50 de miliarde de euro pe masã pentru integrarea populaþiei rrome peste tot în Europa, dar degeaba. Fondurile pur ºi Alertã de gradul zero printre poliþiºti. Un coleg al lor a ajuns în stare criticã la spital dupã ce a fost atacat cu o cãrãmidã ºi rãnit grav în zona capului de un rrom recalcitrant, în timpul unei misiuni. Un agent de la Secþia 2 Poliþie din Tmiºoara a ajuns luni în stare gravã la Spitalul Judeþean dºi a fost operat de urgenþã. Alãturi de colegii sãi agentul ºef Cristian Iliescu a intervenit, azi noapte, pentru a aplana un scandal izbucnit între mai mulþi etnici rromi din cartierul timiºorean Kuncz. Poliþiºtii chemaþi de vecini s-au trezit înconjuraþi de zeci de rromi, la un pas sã fie linºaþi. Pânã sã soseascã întãririrle, rromii au sãrit la atac, aruncând în oamenii legii cu ce apucau. O simplu nu sunt cheltuite. "Mã întreb oare de ce", s-a întrebat retoric comisarul luxemburghez, scrie Liberation. Ca în cele mai multe cazuri, lucrurile sunt un pic mai complicate. Cele 50 de miliarde de euro despre care vorbeºte Reding nu sunt evident toate destinate rromilor. Suma cãrãmidã l-a lovit direct în cap pe agent, care a fost transportat de urgenþã la Spitalul Judeþean din Timiºoara, iar azi dimineaþã a fost supus unei intervenþii neurochirurgicale. Poliþiºtii de la Secþia 2 au reuºit sã iasã din zonã sub protecþia mascaþilor. Conform raportului medicului legist, viaþa poliþistului a fost pusã în pericol. Dintre toþi atacatorii, poliþiºtii de la Secþia 2 au identificat doar ºapte, cinci bãrbaþi ºi dpuã femei, care azi au fost duºi la audieri. Dosarul în care sunt cercetaþi a ajuns la Parchetul de pe lângã Tribunalul Timiº, fiind efectuate investigaþii sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de tentativã de omor. 7 corespunde totalului anual de fonduri structurale vãrsate de UE tuturor þãrilor membre (adicã 347 de miliarde de euro în perioada ). Franþa percepe o parte departe de a fi neglijeabilã, dar a cãrei utilizare nu este cea optimã, scrie Liberation. RISCUL MESERIEI. Poliþist la un pas sã fie OMORÂT de rromi. Bãrbatul a trebuit operat pe creier Asociaþia Jurnaliºtilor Rromi condusã de Lãcãtuº Astazi a fost infiintata Asociatia Jurnalistilor Rromi si este condusa de jurnalistul de investigatie George Lacatus. Pregatirile pentru infiintarea asociatiei au durat aproapximativ trei ani in care Lacatus si alti patru colaboratori au luptat sa scoata actele necesare de la tribunal. In cele din urma s-a reusit organizarea si in curand se va lansa un blog si un site dedicat scopului asociatiei. "Va salut, am ambitia sa va anunt ca, dupa trei ani de chinuiala (din cauza noastra), am reusit in sfarsit sa infiintam Vocea Romilor Asociatia Jurnalistilor Rromi (AJRr), un proiect initiat si finantat de Centrul pentru Jurnalism Independent, sprijinit si de Amare Romentza. AJRr are cinci membri fondatori: George Lacatus, jurnalist de investigatii la Cotidianul - presedinte, Ciprian Mailat - seful departamentului Economic de la Evenimentul Zilei - director executiv, Zoltan Petru - ziarist la Jurnalul National, Boby Neacsu - ziarist la Financiarul si Antoaneta Etves, ziarista la Evenimentul Zilei", se arata intr-un comunicat pe reportervirtual.ro.

8 8 Vocea Romilor Mapamond Guvernul Canadei se laudã cã a blocat 100 de imigranþi rromi români care intenþionau sã fure Ungaria: Muncã În plinã dezbatere legatã de romi în mai multe þãri europene, cotidianul francez cu simpatii comuniste L'Humanité se face avocatul acestei comunitãþi ºi publicã un reportaj din Ungaria, þara muncii silnice pentru romi. silnicã pentru romi Guvernul canadian a anuntat, marti, ca a blocat intrarea in tara a unui numar de 100 de imigranti clandestini rromi, originari din Romania, care veneau din Statele Unite si urmau sa ajunga in Stanstead. La Presse il citeaza pe ministrul Cetateniei, Imigratiei si Multiculturalismului, Jason Kenney (foto), care a anuntat ca rromii au fost ajutati de o retea criminala cu baza la Craiova, in Romania, dar condusa de trei romani care locuiau in Montreal. Reteaua facilita intrarea ilegala in Canada a rromilor care ulterior cereau azil. Multi dintre ei au fost implicati in retele de hoti care furau in Canada si trimiteau bunurile in Romania. Potrivit informatiilor politiei, este vorba de 100 de persoane care au plecat din Statele Unite spre Canada, dar au fost oprite la granita. Motivul pentru care am actionat rapid si agresiv este pentru ca am vrut sa transmitem un mesaj pentru cetatenii romani din Statele Unite ca nu acceptam acest lucru, a spus Jason Kenney. Masura, legala de altfel, a fost utilizata pentru prima data de Guvernul Canadei, dupa ce anul trecut, organizatiile de aparare a drepturilor omului au protestat fata de o actiune asemanatoare a autoritatilor canadiene. In decembrie 2012, ministrul Kenney a vizitat tabara de imigranti de la Stanstead si a desemnat 85 de persoane venite din Romania ca fiind imigranti ilegal, cu legaturi cu crima organizata, decizand expulzarea lor. Nuntã ÞIGÃNEASCà în Rusia. Banii ºi SALBELE de AUR sunt nelipsite În Rusia trãiesc aproximativ de romi, care, deºi au preluat o parte din obiceiurile þãrii, îºi pãstreazã cu sfinþenie tradiþiile comunitãþii. Evenimentele importante, ca nunþile ºi botezurile, sunt sãrbãtorite în spiritul religiei ortodoxe, dar sunt ºi animate de coloratele obiceiuri ale acestei etnii. L'Humanité scrie cã munca silnicã a devenit o realitate în Ungaria condusã de Viktor Orban, dupã bunul sãu plac. O mie de romi fãrã un loc de muncã au fost practic rechiziþionaþi pentru a lucra pe un ºantier, în caz contrar nemaiputând primi alocaþiile sociale. Decizia de a-i pune pe romi la muncã silnicã a fost luatã pe baza unui text legislativ adoptat pe 1 septembrie. Romii sunt repartizaþi în ºase tabere experimentale, care vor fi extinse la toþi cei 300 de mii de romi adulþi fãrã serviciu. Comisia Europeanã a declarat cã ignorã existenþa unor asemenea tabere ºi totuºi ele existã, la Gyönggyöspata, în nord-estul þãrii Ziarele scriu despre seminarul informal al liderilor Partidului Popular European, principalul grup europarlamentar, care a avut loc la Norvegia aloca alte 20 de milioane de euro pentru lupta impotriva saraciei din Romania, destinati cu precadere catre regiunile cu un mare numar de rromi. Romania se confrunta cu provocari serioase legate de saracie si excluziune sociala, mai ales in randul rromilor. De aceea alocam fonduri pentru a le imbunatati conditiile de trai, a spus Vidar Helgesen (foto), ministru al Afacerilor Bordeaux, în Franþa. ªi unele ziare, cum este italianul Corriere della Sera profitã de eveniment pentru a evoca principalele probleme ale continentului. Cel mai citit ziar italian publicã un interviu cu ministrul francez al Afacerilor Externe, Alain Juppé, primar al oraºului-gazdã, dar mai ales ministru al Afacerilor Externe ºi pentru mulþi, candidat alternativã în cazul în care Nicolas Sarkozy ar decide sã nu mai candideze. Vorbind despre Libia, ministrul francez al Afacerilor Externe afirmã cã Italia nu a fost datã la o parte. Pentru reconstrucþia Libiei este loc pentru toatã lumea. În privinþa construcþiei europene, ºeful diplomaþiei franceze apreciazã cã Uniunea are nevoie de mijloace pentru a lupta contra speculaþiilor financiare ºi pentru a ajuta þãrile fragile. Norvegia alocã sute de milioane de euro pentru combaterea sãrãciei în rândul rromilor din România Ambasadorul Bulgariei la Paris, Marin Raikov, a salutat sambata o abordare promitatoare a autoritatilor franceze cu privire la rromii dinfranta, informeaza AFP. In ultima vreme, exista o abordare mai acceptabila si foarte pozitiva in comunicarea dintre Bulgaria si Franta, indeosebi pe tema romilor, a declarat Raikov la postul public BNR. Un atasat al Ambasadei bulgare la Paris a participat in aceasta saptamana la o inspectie realizata de prefectura pariziana in taberele rrome din cartierele periferice ale Parisului, Bobigny si Montreuil, unde au fost identificati 24 de rromi bulgari. Ei au fost invitati sa paraseasca proprietatea privata pe care o ocupau ilegal, dar nu au fost retinuti si nu a fost lansata nicio procedura de repatriere, a povestit ambasadorul bulgar. Cetatenii bulgari, a caror tara este membra a Uniunii Europene dar nu face parte din spatiul Schengen, au dreptul la o sedere de trei luni in Franta. Ambasadorul bulgar a estimat ca in Franta traiesc circa de rromi bulgari. Printre acestia, traiesc in conditii (de ilegalitate) care pot provoca o reactie a autoritatilor locale, a precizat Raikov. AFP scrie ca, potrivit ONG-urilor, majoritatea celor de imigranti rromi care traiesc in Franta provin din Romania. Incepand din acest Europene, transmite Norway Anterior, Norvegia a alocat alte 17 milioane de euro pentru masuri de reducere a saraciei din Romania, iar odata cu noul program suma totala alocata se ridica astfel la 37 de milioane de euro. Proiectele de acest tip se vor desfasura pana in anul 2017, iar Romania va primi 305 milioane de euro de la Norvegia in aceasta perioada. Ambasadorul bulgar la Paris salutã abordarea promiþãtoare cu privire la rromi an, Franta a redus la 50 de euro ajutorul de repatriere pentru rromii care accepta sa se intoarca in tarile de origine. Anterior, rromii romani si bulgari repatriati primeau 300 de euro pentru fiecare adult si 100 de euro pentru fiecare copil repatriat, dar multi se intorceau la scurt timp in Franta pentru a profita din nou de aceste ajutoare.

9 Ghicit ºi descântece þigãneºti Descântat de durerea capului Îndãrãt soare sãc Cã eu cu apã te înec Cu apa din urmã de vacã Mie de cap sã-mi tracã Germania vs Franþa. Cum abordeazã Berlinul problema romilor Mulþi sunt înjuraþi ºi scuipaþi, noteazã publicaþia germanã "Der Spiegel". Un nou program al autoritãþilor încearcã sã le facã viaþa mai uºoarã, sã le gãseascã slujbe ºi apartamente, pentru a le se facilita un nou început. Aproximativ de români ºi de bulgari t rãiesc momentan în capitala Germaniei, dintre care 1.800, respectiv 3.000, au venit numai anul trecut. Cei mai mulþi au apartamente, dar unii ajung sã trãiascã în maºini, în campinguri sau îºi gãsesc alte locuri de dormit- la rude, prieteni sau în adãposturile de urgenþã. Se estimeazã cã zeci de familii trãiesc în poduri sau în pivniþe. Marietta stã în portbagajul unei maºini cu bebeluºul ei de zece zile în braþe. A locuit timp de ºase luni într-o Mii de refugiaþi "economici" invadeazã Berlinul an de an, dintre care mulþi sunt romi. Unii ajung pe strãzi, iar maºinã parcatã în faþa unei biserici din Berlin. Acum, datoritã noului program iniþiat de autoritãþi, s-a mutat într-un apartament. Marietta era însãrcinatã când a venit în Germania, în aprilie. Are 25 de ani, un nou nãscut de zece zile, pe care nu îl poate alãpta. Mai are doi copii, unul de patru ani ºi unul de ºase. Îi este teamã sã cearã ajutor de la asistenþa social pentru a-ºi hrãni bebeluºul deoarece crede cã micuþul i-ar putea fi luat- Familia ei este printre miile de oameni care vin anual în Germania, din Europa de Est, în speranþa unei vieþi mai bune. Oamenii ca Marietta sunt deseori numiþi lucrãtori imigranþi, dar termenul nu este întocmai potrivit, scrie Der Spiegel. Ei au venit în Germania ca refugiaþi economici, pentru a rãmâne acolo. Mapamond Tineri din ºapte þãri luptã împotriva discriminãrii romilor Discriminarea romilor în societate reprezintã o problemã socialã, destul de actualã, nu numai la nivel local, cât ºi la nivel naþional ºi internaþional. Acest "fenomen" i-a pus în alertã pe reprezentanþii fundaþiilor, dar ºi a instituþiilor, care duc o luptã permanentã pentru a stabiliza relaþiile dintre români ºi romi. "Living different" este un proiect derulat de cei de la CECIS iar în urma acestui proiect tinerii participanþi vor învãþa diferite metode pentru prevenirea excluziunii sociale a rromilor, vor deveni conºtienþi de impactul discriminãrii, precum ºi de diversitatea culturalã. În perioada 4-12 iulie 2015, CECIS va derula proiectul de schimb de tineri "Living different". Prin intermediul acestui proiect, tineri din 7 þãri europene: România, Italia, Polonia, Slovacia, Portugalia, Spania ºi Turcia, vor desfãºura o serie de activitãþi socioeducative ºi culturale: ateliere de lucru, vizite culturale, expoziþii având ca Mesaj revoltãtor al unui danez de la Manchester United: "Sã-i þinem pe þiganii din România ºi Bulgaria în afara þãrii! Un scouter al clubului din Premier League a avut o ieºire atât de urâtã pe un site de socializare încât pânã ºi britanicii de la "The Guardian" au reacþionat, anunþând conducerea "diavolilor". Imediat, oficialii echipei au luat mãsuri.în Occident, existã un curent împotriva cetãþenilor care provin din Europa de Est, iar un caz revoltãtor, care îl are în prim-plan pe un angajat al clubului Manchester United, dovedeºte aceastã situaþie regretabilã. Potrivit Mediafax, Torben Aakjaer, care colabora cu gruparea de pe "Old Trafford" din 2011, a afirmat pe o reþea de socializare cã ar spori personalul de la graniþele Danemarcei pentru ca "toþi jegoºii de est-europeni sã fie þinuþi afarã". Aakjaer nu s-a oprit aici ºi a þinut sã precizeze, într-o discuþie online cu un alt utilizator, cã se referã doar la o parte din cetãþenii est-europeni. "Nu e vorba de un muncitor polonez care munceºte din greu în construcþii sau de un ºofer ceh de taxi. E vorba de þigani din România, Bulgaria etc. ªi în cazurile astea nu trebuie arãtatã milã", a adãugat Aakjaer. Comentariile sale xenofobe au intrat, inclusiv în vizorul celor de la "The Guardian", care au luat legãtura cu oficialii de la Manchester United. Spre lauda lor, conducãtorii formaþiei din Premier League au renunþat imediat la colaborarea cu Torben Aakjaer. principale teme cultura ºi antidiscriminarea. Potrivit preºedintelui CECIS, Adina Vladu "Este un proiect cofinanþat de Comisia Europeanã pe programul " Tineret în acþiune ", presupune derularea unor activitãþi timp de o sãptãmânã de zile, sunt ca ºi participanþi, tineri din 7 þãri, România, Italia, Portugalia, Polonia, Slovacia ºi Turcia, temele proiectului sunt antidiscrimare, artã ºi culturã ºi a fost conceput sã participe tineri de etnie Vocea Romilor 9 rromã din toate þãrile, toate activitãþile au fost centrate pe interculturalitatea între cele 7 þãri, diferite naþionalitãþi ºi aceastã etnie, discuþii pe tema discriminãrii, ateliere de lucru". Tinerii strãini au fost de-a dreptul fascinaþi de activitãþile în care au fost antrenaþi, aºa cum susþine Ana Vladu "am fost în Obreja, într-o comunitate de romi, ocazie cu care domnul Pavel ne-a introdus în comunitatea lor ºi tinerii au fãcut fotografii, despre discriminare. Umilinþa traitã de un român, în Norvegia. Cum au modificat nordicii basmul Albã ca Zãpada Taberele de tigani romani, devenite tot mai numeroase, in Norvegia i-au inspirat pe scenaristii din aceasta tara, care au pus in scena o versiune moderna a basmului Alba ca Zapada Un roman stabilit in Norvegia povesteste ca a asistat la acest spectacol, insa s- a simtit umilit. Totul a fost frumos pana cand vine vrajitoarea la Alba ca Zapada, sa-i dea un mar. Aceasta ii spune sa se duca inapoi de unde a venit, la tabara romanilor. A spus asta de trei ori si toti au ras cu pofta tot de-atatea ori. Am sa le fac reclamatie!, povesteste conationalul nostru. Alti romani din Norvegia sustin ca au fost respinsi din start la interviuri pentru diferite locuri de munca, in momentul in care au fost intrebati din ce tara provin.

10 10 Vocea Romilor Diverse HOROSCOP ROMANO Berbec Se pare cã acordaþi prea multã importanþã unor probleme mãrunte ºi cã sunteþi tentat sã exageraþi. Încercaþi sã vã detaºaþi! Grijile nejustificate ar putea sã vã afecteze sãnãtatea. Ar fi bine sã vã relaxaþi. Dacã vi se oferã ocazia sã ieºiþi în aer liber împreunã cu persoana iubitã, nu ezitaþi! Taur Faceþi câteva drumuri scurte, în care reuºiti sã îmbinaþi interesele profesionale cu cele personale. S-ar putea, însã, ca partenerul de viaþã sã nu fie de acord sã cumparaþi un obiect de valoare. Resimþiþi o stare de nervozitate accentuatã ºi sunteþi tentat sã exageraþi. Vã recomandãm sã evitaþi discuþiile în contradictoriu. Gemeni Din cauza oboselii, este posibil sã fiþi din cale afarã de nervos ºi sã vã controlaþi cu mare greutate. Nu este exclus sã vã certaþi cu cei din jur. Vã sfãtuim sã vã stãpâniþi agresivitatea, ca sã nu vã faceþi duºmani. Ar fi bine sã staþi acasã, în mijlocul familiei. Rac Aveþi tendinþa sã vã enervaþi fãrã motiv, ceea ce vã poate pune în situaþii neplãcute. Vã recomandãm sã evitaþi activitãþile sociale ºi afacerile, pentru cã aveþi prea puþine ºanse de reuºitã. Pãstraþi-vã calmul! Leu Se pare cã aveþi dificultãþi de concentrare. Vã sfãtuim sã nu vã ocupaþi de mai multe lucruri în acelaºi timp, pentru cã riscaþi sã aveþi surprize neplãcute. Limitaþi-vã la activitãþi de rutinã ºi nu refuzaþi ajutorul colegilor! Aveþi musafiri care nu vã fac nicio plãcere. Fecioarã Un prieten vã redã buna dispoziþie ºi optimismul propunându-vã o colaborare. Vã recomandãm sã terminaþi ce aþi început ºi sã nu neglijaþi problemele familiale. Ascultaþi cu rãbdare propunerile partenerului de viaþã! Balanþã Sunteþi predispus la exagerãri. O discuþie banalã cu un coleg de serviciu poate sã degenereze întro ceartã serioasã. Puteþi evita divergenþele dacã nu încercaþi sã vã impuneþi punctul de vedere. Vã sfãtuim sã vã amânaþi cãlãtoriile de afaceri ºi întâlnirile cu prietenii. Evitaþi activitãþile stresante! Scorpion Se pare cã sunteþi nemulþumit de tot ce se petrece în jur ºi vã ieºiti usor din fire. Vã sfãtuim sã nu exageraþi ºi sã vã controlaþi reacþiile. Evitaþi discuþiile aprinse cu persoana iubitã! Sãgetãtor Se pare cã astãzi aveþi un spirit critic ieºit din comun ºi aveþi tendinþa sã faceþi o tragedie din orice mãrunþiº. Începeþi sã vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie în interes personal. Reuºiti sã vã liniºtiþi abia spre searã. Capricorn Se pare cã reuºiþi sã vã dezamãgiþi un prieten apropiat. Sunteþi predispus la gafe. Vã sfãtuim sã nu îi cãutaþi nod în papurã partenerului de viaþã. Ar fi bine sã ascultaþi o persoanã mai în vârstã din familie, chiar dacã nu vã convine ce spune. Vãrsãtor S-ar putea sã fiþi neliniºtit din cauza situaþiei financiare. Nu este cazul sã vã faceþi probleme. O rudã apropiatã vã împrumutã o sumã importantã sau vã propune o colaborare de pe urma cãreia puteþi câºtiga bine. Vã sfãtuim sã aveþi rãbdare ºi sã va ascultaþi intuiþia. Peºti Aveþi tendinþa de a deveni prea insistent cu cei din jur ºi chiar sâcâitor. Neînþelegerile cu un prieten apropiat vã pun pe gânduri. Întrebaþi-vã dacã nu cumva exageraþi! Vã sfãtuim sã fiþi calm ºi prudent, ca sã evitaþi discuþiile inutile. Atitudinea în comunitãþile rome s-a schimbat, mulþi dintre reprezentanþii acesteia ajungând la concluzia cã "nu trebuie sã mai aºtepte cu mâna întinsã", a declarat, senatorul UNPR Damian Drãghici, la Bruxelles, la finalul celui de-al treilea Summit european consacrat progreselor înregistrate în privinþa integrãrii minoritãþii rome în Uniunea Europeanã.Damian Drãghici, candidat la europarlamentare: "Vreau sã le a Traian Bãsescu: "Romii care trag de cetãþeni deranjeazã mai mult decât Drãghici a arãtat cã atitudinea liderilor europeni a fost una pozitivã ºi cã s-a ajuns. În urma discuþiilor, la concluzia foarte importantã cã singura modalitate prin care sã fie implementate proiectele este cea împreunã cu autoritãþile la nivel local, cu ONG-urile ºi cu societatea civilã. "ªi e bine cã s-a ajuns la aceastã concluzie, pentru cã urmãtoarele proiecte nu vor mai fi fãcute de noi pentru romi ci, în primul rând, de romi pentru romi, pentru cã ei ºtiu ce-i mai bine pentru ei. Ceea ce este foarte important este cã existã o atitudine pozitivã pentru mãsuri afirmative ºi pentru mãsuri de viitor ºi cred cã, dacã avem o atitudine corectã, putem sã ne punem niºte obiective clare; cred cã pânã în 2020 o sã putem sã le realizãm", a declarat Damian Drãghici. Întrebat dacã va putea România sã absoarbã banii europeni, în special cei din Damian Drãghici, la Bruxelles: Romii au ajuns la o concluzie personalã, cã "e nevoie sã fac lucrurile pentru mine, sã nu mai stau cu mâna întinsã, sã mai aºtept" Copiii romi ºi lectura Se încearcã din ce în ce mai mult integrarea copiilor romi în societate. Tocmai din acest motiv în ultimii ani au fost lansate tot mai multe proiecte care vin în ajutorul lor. Fie cã au fost proiecte care au încercat sã integreze copiii romi în ºcoli sau în grãdiniþe, fie cã au vrut sã le ofere condiþii mai bune de trai, toate au fost întocmite cu scopul de a-i ajuta pe copii sã se dezvolte mai frumos ºi sã-ºi depãºeascã nivelul de trai. Marþi, la Cluj a fost lansat un alt proiect referitor la integrarea copiilor romi în societate. Se doreºte atragerea copiilor, dar ºi a familiilor acestora, spre lecturã. Proiectul se numeºte "Literacy Cubed - Focus on Roma Families" - pentru sãnãtate în familie ca mijloc de îmbunãtã ire a rezultatelor colare ale copiilor romi. "Este un proiect care vizeazã familiile de romi ºi se merge pe soluþia literaþiei pentru familie, lecturã ºi sãnãtate. Dorim sã facem acest lucru ca modalitate de a îmbunãtãþii succesul ºcolar al copiilor romi ºi în acelaºi timp de a-i motiva pe pãrinþii, bunicii lor sau pe alte persoane din familie sã îºi dezvolte abilitãþile de comunicare", a povestit pentru Monitorul de Cluj, Simona Bernat, preºedinte fondator al Asociaþiei Learn&Vision. Pe durata proiectului, vor fi organizate 16 ateliere, a câte trei ore fiecare, unde pot veni copiii romi însoþiti de pãrinþi sau bunici. În cadrul acestor ateliere se vor citi anumite materiale ºi se vor face desene legate de lecturã ºi de educaþie pentru sãnãtate. "Þintim copiii de vârstã micã, de clasã pregãtitoare pânã în clasa a IV-a. Noi ne dorim ca proiectul sã aibã succes", a mai adãugat Simona Bernat. Proiectul are o duratã de implementare de doi ani, iar specialiºtii români vor colabora ºi cu organizaþii din Muntenegru, Slovacia ºi Marea Britanie. Fondul Social European, pentru integrarea romilor, Damian Drãghici a arãtat cã acest lucru va fi posibil în proporþie de 99%. "Cu noile mãsuri care vor fi implementate ºi gestionate, 90% da", a spus el. Consilierul guvernamental a mai arãtat cã în rapoartele europene sunt lucruri foarte bune cu privire la situaþia romilor. Dicþionar româno-rrom ja draq care pleaca draq acasa praleo frate moro al meu deshalo zace devla dumnezeu te bengav sa inebunesc ciupidema pupa-ma san shukar esti frumos shukar frumos, frumoasashe fa haoarde vino aici pralo frate cai unde so ce aves la same avem san esti siman am patradi bahtale paste fericit dobroituca buna ziua socares? ce mai faci? sohalean? ce ai mancat? ciplecealma tuta nu pot sa te sufar mai bes hatan stai putin sau mai stai un pic ja kere coliba dute acasa te trais but la multi ani

11 Diverse 11 Cioaba: Mii de urmaºi ai rromilor deportaþi în Transnistria cer Germaniei pensii de urmaº Vocea Romilor Sã halim bine Muºchi de vitã în vin Ingrediente; 1 kg muºchi de vitã; 1-2 frunze salvie; 1-2 crengute rozmarin; piper boabe ºi mãcinat; 5-6 linguri sare; 50 g unt; 2-3 linguri ulei de mãsline; 200 ml vin roºu demisec; 2 linguri fãinã Pentru garniturã; 400 g conopidã; 1 mango; zeama de la o lãmâie Preparare 1. Se ia bucata de muºchi ºi se spalã în apã rece. Se înþeapã cu vârful unui cuþit pe toatã suprafaþa ºi se unge cu unt. Se condimenteazã cu piper, salvie ºi rozmarin ºi se toarnã vinul roºu. Se acoperã cu o folie de plastic ºi se lasã la rece aproximativ 2 ore. 2. Conopida se curãþã de frunze ºi se opãreºte. Se rup bucheþele ºi se stropeºte cu zeamã de lãmâie. 3. Separat, se curãþã mango, se taie cubuleþe ºi, împreunã cu conopida, se cãlesc în untul topit în prealabil. Într-un bol, se pune sarea, fãina ºi puþinã apã. Se obþine o pastã consistentã. 4. Se scoate muºchiul de la frigider, se scurge de sos ºi se acoperã cu salvie ºi rozmarin. Se unge cu pasta de sare ºi se bagã în cuptor, acoperit cu o folie de aluminiu. Dupã ce s-a rumenit, se serveºte cu conopidã ºi mango. Prizonieri în câmp. Rromii de pe Pirita, desprinºi parcã din altã lume La marginea oraºului Baia Mare, în apropierea staþiei de epurare a oraºului, existã un cartier ilegal construit locuit în marea lui majoritate de rromi. Sunt persoane venite de prin toatã Transilvania care ºi-au ridicat aici cocioabe în care cãldura vine vara iar frigul iarna.nu au luminã, nu au apã potabilã, se descurcã cum pot, unii mai au maºini cumpãrate cu banii aduºi din Franþa, însã cei mai mulþi trãiesc din mici furtiºaguri ºi din vânzarea de fier vechi. Sunt acoperite cu nailon, geamurile existã ºi nu prea, despre comfort nu se prea poate vorbi. Iarna poate este cel mai greu anotimp de trecut pentru aceºti oameni. Trebuie sã îºi protejeze copiii de frigul aspru al iernii, însã spun ei s-au obiºnuit cu o astfel de viaþã. Are 9 ani ºi locuieºte pe Piritã de mulþi ani. Marian a declarat cã s-a obiºnuit cu viaþa de aici, are prieteni cu care se joacã chiar dacã afarã frigul se simte din plin. Nu este foarte bine îmbrãcat, însã spune cã a ajuns sã nu mai simtã frigul ºi se încãlzeºte alergând cu prietenii sãi de joacã. κi mai ajutã pãrinþii când au nevoie de el. Autointitulatul rege al rromilor, Dorin Cioaba, a anuntat, marti, ca peste de etnici rromi din Romania, urmasi ai celor deportati in Transnistria in urma cu 70 de ani, solicita Germaniei sa le plateasca pensii de urmas lunare in valoare de 200 de euro, plus o despagubire de de euro, cat ar fi insemnat aceasta pensie daca ar fi incasat-o in ultimii opt ani. Pentru a-i ajuta pe urmasii rromilor deportati in Transnistria sa poata beneficia de pensiile de urmas de la statul german, Cioaba a sustinut ca a angajat avocati si ca negociaza cu autoritatile germane. Noi am primit in jur de de dosare pana acum. Procesul este in plina desfasurare, pentru ca vin zilnic sute de oameni la sediul Casei Regale (Cioaba n.r.) si depun aceste dosare. ( ) Problema este ca cei nu sunt supravietuitorii, ci sunt mostenitorii si ei au adus aceste dosare, au adus certificatele de deces ale parintilor cu Una dintre cele mai valoroase cântãreþe de muzicã lãutãreascã din România, Gabi Luncã,era apreciatã în mod deosebit de soþii Ceauºescu. Iar la o petrecere cu ºtaif a fãcut-o sã plângã pe Elena însãºi, impresionatã de melodiile cântãreþei. Succesul melodiei "Dã, mamã, cu biciu-n mine La aceastã petrecere, Gabi Luncã a aflat care erau melodiile preferate ale Elenei Ceauºescu: "La melodia "Dã, mamã, cu biciu-n mine", Elena Ceauºescu a început sã plângã. Cu cântecul ãsta am început. La sfârºit, am cântat Redactor-ºef: Alexandru DIAMANT Reporteri: Prof. Constantin Geantã, Cãlin Bogdan, Ovidiu Jinaru Cameraman: Alexandru Nicolae Site: Consilier editorial: Bogdan Popian dovezi ca au fost in Transnistria, solicitand statului german sa le inlesneasca, sa faca o modificare a legii ( ) in sensul de a le aproba acestora sa incaseze pensia de urmas. ( ) Probabil si la un tribunal vom cere aceasta modificare, a spus Dorin "Un pãrinte poate creºte". Ãsta era cântecul ei preferat. Eu n-am ºtiut. Dacã ºtiam, cu REDACÞIA ãsta începeam. La "Un pãrinte poate creºte" a fost ea foarte entuziasmatã. La Cioaba. Potrivit acestuia, deja 60 de rromi din Romania, deportati in Transnistria, au incasat incepand din noiembrie 2014 pensii lunare de 200 de euro, plus de euro aferenti platii pensiei de supravietuitor pentru ultimii opt ani. Gabi Luncã: "La melodia "Dã, mamã, cu biciu-n mine", Elena Ceauºescu a început sã plângã primul cântec plângea, iar la ultimul, îi radia faþa de bucurie.la un moment dat, la anumite versuri, "Un pãrinte poate creºte/ 7-8 copii sau zece/ dar zece cu minte/ nu pot þine un pãrinte", am vãzut-o cã a început iar sã plângã". Invitaþi de onoare ºi la petrecerile rudelor Ceauºeºtilor În perioada lor de glorie, soþii Onoriu asigurau muzica petrecerilor selecte, ale demnitarilor vremii. Gabi Luncã era angajata Ansamblului "Cãluºarii", din Scorniceºti, condus de cãtre Elena Bãrbulescu, sora lui Nicolae Ceauºescu. EDITAT DE FUNDAÞIA BOBY NEO DROM Tipãrit la ALMA CONS Tel./Fax Mobil: Mail: rtvr_rom@yahoo.com

12 C M Y K 12 Vocea Romilor Actualitate Scandal la Vaslui, dupã ce fiica unei familii de þigani a fost furatã. Tatãl se dezice de tradiþia þigãneascã spunând cã nu îºi vinde copiii Poliþiºtii vasluieni sunt în alertã dupã ce o familie înstãritã de etnie romã din Vaslui a reclamat faptul cã fiica lor de 16 ani a fost rãpitã. Pãrinþii fetei susþin cã au fost contactaþi de familia celui care le-a furat fata, un tânãr tot de etnie romã din Paºcani, ºi li s-a oferit lei, însã au refuzat.familia mai are încã trei bãieþi ºi susþine cã niciunul nu a fost cãsãtorit dupã tradiþia þigãneascã, ci cã i-a lãsat sã creascã pentru a-ºi întreþine singuri familiile. Dinarca (16 ani) este mezina familiei Mihai Bãncuþã. Tatãl spune cã fetei nu i-a lipsit nimic, nu a logodit-o de la vârstã micã ºi nici nu are de gând sã îi permitã sã se mãrite. ªase români de etnie romã, puºi sub acuzare pentru proxenetism în Franþa 93 romani de etnie roma care fac parte dintr-o retea de proxenetism au fost pusi sub acuzare la Toulouse, in sud-vestul Frantei, patru dintre ei fiind plasati inarest preventiv. Trei barbati si o femeie au fost plasati in detentie preventiva, sambata seara, pentru proxenetism in forma agravata, iar alte doua femei sunt judecate in stare de libertate, informeaza Mediafax, citata de rtv.net. Cerºetor român, câºtig fabulos la loto în Suedia Un roman care dormea sub un pod intr-un oras suedez si traia din cersit a castigat de dolari la loto, dupa ce a cumparat din impuls un bilet. Barbatul spune acum ca vrea sa-si construiasca o casa cu banii astfel castigati. Nu stiu ce sa mai cred. Sotia nu ma crede si o inteleg. Nici mie nu-mi vine sa cred, a declarat romanul, potrivit The Local. Barbatul a castigat, de fapt, o masina la loterie, insa a dorit sa i se dea premiul in bani. El s-a intors in Romania si si-a deschis primul cont bancar din viata sa. Oh, as vrea sa-mi construiesc o casa in Romania. Nici acolo nu am locuinta, a spus acesta. El a declarat ca si-ar dori sa se intoarca la un moment dat in Suedia, tara care l-a primit atat de bine, dar nu va mai reveni ca cersetor. Interese Anul IV nr ianuarie 2015 Doru Paraschiv, patronul restaurantelor OK, a fost vãzut în ultima perioadã intrând de mai multe ori în casa de lux a fostului director al CEC Vâlcea, Dorin Dobriºan, de pe strada Nicolae Bãlcescu din Râmnicu Vâlcea. Imobilul respectiv este în procedurã de executare silitã de cãtre CEC Bank, în contul unor datorii neplãtite de cãtre "penalul" Dorin Dobriºan, iar interesul lui Doru Paraschiv este sã cunoascã mai bine clãdirea, în eventualitatea unei achiziþii la o licitaþie de executare silitã. Se aude cã, aici, patronul OK mai vrea sã deschidã un mic restaurant. Pensionare Zilele trecute, preºedintele României, Klaus Iohannis, a semnat decretul privind eliberarea din funcþia de judecãtor la Tribunalul Vâlcea a doamnei Maria Vasilescu, prin pensionare. Înainte de a lucra la Tribunalul Vâlcea, Maria Vasilescu a fost preºedinte la Judecãtoria Râmnicu Vâlcea, iar de numele ei nu s-a legat vreun scandal notoriu. Corupþie Vrãjeli... adevãrate! ªoc ºi bombã în administraþia publicã localã din Vâlcea!!! Doi primari de comunã din imediata vecinãtate a Râmnicului au fost cercetaþi sub aspectul sãvârºirii unor fapte de corupþie. Deja, la Judecãtoria Râmnicu Vâlcea s-au constituit douã dosare penale de corupþie (Legea nr. 78/2000), în care sunt implicaþi cei doi primari, dar ºi mai mulþi angajaþi ai instituþiilor publice respective. Cel mai probabil, dosarele NU au fost instrumentate de procurorii DNA, ci de procurorii de la Parchetul Vâlcea. Glumã Poliþiºtii vâlceni i-au gãsit banii lui ªtefan Pralã, dispãruþi în seiful înecat. Este vorba despre euro. De bucurie, Pralã a donat toþi banii unei case de copii. O glumã. Nu putem conta pe ei Ion Raicu Gheorghe Udubae Cristina Nicula Romeo Rãdulescu Eduard Vârlan S-a nascut la Brasov, într-o familie de romi, si a avut o adolescenta marcata de discriminare. La 20 de ani, a venit în Bucuresti, alegând sa lupte pentru a rasturna mentalitatile. Pe Mariana Buceanu am cunoscut-o la Gala Mariana Buceanu luptã pentru drepturile romilor Femeilor Rome. Luase un premiu pentru implicare în proiecte care sa îmbunatateasca viata comunitatilor de romi si era mândra de asta. Eforturile nu i-au fost zadarnice, ba chiar a reusit sa demonstreze ca romii vor sa-si schimbe viata, sa-si dea copiii la scoala si sa se integreze în societate. Tutorat ºi burse pentru absolvenþii romi Programul de Dezvoltare Personalã în domeniul medical lanseazã cea de-a ºasea sesiune de înscrieri în cadrul programului de TUTORAT ªI BURSE, adresat liceenilor ºi absolvenþilor de liceu romi care îºi doresc ca în acest an sã susþinã examenul de admitere în cadrul unei instituþii de învãþãmânt din domeniul medicinei umane. Ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, a declarat, vineri, cu ocazia Zilei Dezrobirii Romilor din Romania, ca Guvernul si Ambasada SUA sunt pregatite sa ajute romii romani sa ajunga la egalitatea deplina cu ceilalti, scrie Mediafax. Ambasadorul SUA a mai precizat ca acestia trebuie sa se organizeze in formatiuni politice care sa le ceara drepturile. Nu exista egalitate deplina nici in Romii din arealul Râmnicului, îndemnaþi sã devinã frizeri ºi cizmari Agenþia Judeþeanã de Ocupare a Forþei de MUNCà Buzãu, în parteneriat cu Biroul Judeþean pentru Romi ºi Partida Romilor vor sã determine romii sã renunþe la meseriile tradiþionale în favoarea celor moderne. Acþiunea a demarat în cursul lunii ianuarie ºi pînã acum autoritãþile au mers în comunele buzoiene cu cel mai mare numãr de persoane de etnie romã. Mark Gitenstein: Guvernul ºi Ambasada SUA vor ajuta romii sã ajungã la egalitate deplinã cu ceilalþi prezent, atat in ceea ce ii priveste pe romii din Romania sau pe negrii din Statele Unite. Nu este suficienta eliminarea segregarii. Singura cale pentru a ajunge la egalitatea deplina este organizarea romilor in Romania si a negrilor in SUA in formatiuni politice care sa le ceara drepturile, a explicat Mark Gitenstein.