Microsoft Word - REIA_RO_ doc

Transcriere

1 Raport privind Impactul asupra Mediului A.N. Apele Romane Administratia Bazinala de Apa Dobrogea - Litoral FEBRUARIE 2012 Str.Mircea cel Batran nr.127, cod Constanta Romania Tel ; ; Fax: COD FISCAL: ; Cod IBAN: RO 31 TREZ X XX

2 Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc Reducerea eroziunii costiere Protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre in zona municipiului Constanta si in zona Eforie Nord A.N. Apele Romane Administratia Bazinala de Apa Dobrogea - Litoral Halcrow Romania S.R.L. A CH2M HILL COMPANY Str. Carol Davila Nr.85, , Sector 5 Bucuresti, Romania tel fax halcrow.com Halcrow Romania S.R.L. a pregatit acest raport in conformitate cu instructiunile clientului, Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral, numai pentru utilizare exclusiva si specifica a acestuia. Orice alta persoana care utilizeaza oricare informatie continuta in acesta o face pe propriul sau risc.

3 Raport privind Impactul asupra Mediului ASISTENTA TEHNICA PENTRU PREGATIREA DE PROIECTE AXA PRIORITARA 5 Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc Domeniul major de interventie 2 Reducerea eroziunii costiere MUNICIPIULUI CONSTANTA SI IN ZONA EFORIE NORD A.N. Apele Romane Administratia Bazinala de Apa Dobrogea - Litoral Acest document a fost elaborat si actualizat astfel: Versiune Data Descriere Creat de Verificat de Aprobat de Versiune preliminara R. Dorneanu V. Cooper P. Barter Versiune preliminara R. Dorneanu G.Stoian S. Tiganescu Versiune preliminara M. Vidrighin M. Negoita Versiune finala M. Vidrighin M. Negoita G.Stoian G.Stoian S. Tiganescu S. Tiganescu Halcrow Romania S.R.L. A CH2M HILL COMPANY Str. Carol Davila Nr.85, , Sector 5 Bucuresti, Romania tel fax halcrow.com Halcrow Romania S.R.L. a pregatit acest raport in conformitate cu instructiunile clientului, Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral, numai pentru utilizare exclusiva si specifica a acestuia. Orice alta persoana care utilizeaza oricare informatie continuta in acesta o face pe propriul sau risc.

4 Cuprins 1 Informatii generale Introducere Scopul si importanta obiectivului de investitii Scopul proiectului Problema Necesitatea proiectului Descrierea lucrarilor propuse Situatia existenta Lucrari de protectie costiera efectuate pana in prezent Lucrarile propuse Mamaia Sud Tomis Nord Tomis Centru Tomis Sud Eforie Nord Solutii constructive pentru realizarea lucrarilor propuse Mamaia Sud Tomis Nord Tomis Centru Tomis Sud Eforie Nord Perioada de executie a lucrarilor Organizari de santier; Zone de depozitare a deseurilor Surse de materiale de constructie Piatra de cariera Nisip pentru reincarcarea plajei Structuri din beton prefabricate Consumul de energie Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa Impactul negativ Impactul pozitiv Documente/Reglementari existente privind amenajarea teritoriala in zona Mamaia Sud 40

5 1.6.2 Tomis Nord Tomis Centru Tomis Sud Eforie Nord 41 2 Procese tehnologice Procese tehnologice Activitati de dezafectare 43 3 Deseuri Deseuri inerte si nepericuloase Generarea deseurilor in perioada de constructie Generarea deseurilor in perioada de operare Deseuri toxice si periculoase Generarea deseurilor in perioada de constructie Generarea deseurilor in perioada de operare Modul de gospodarire a deseurilor 46 4 Metodologia de evaluare Evaluarea impactului 47 5 Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora Apa Date generale Ape de suprafata Hidrogeologie Directiva Cadru Apa Calitatea apei Alimentarea cu apa Managementul apelor uzate Prognozarea impactului Perioada de constructie Perioada de operare Masuri de diminuare a impactului Aerul si Clima 68

6 5.2.1 Situatia actuala Temperatura aerului Calitatea aerului Surse si poluanti generati Impactul potential produs asupra aerului Perioada de constructie Perioada de operare Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor Situatia actuala Surse potentiale de zgomot Impactul potential Perioada de constructie Perioada de operare Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului Sursele si protectia impotriva radiatiilor Solul si subsolul Situatia actuala Surse de poluare a solului si subsolului Impactul potential Perioada de constructie Perioada de operare Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului Biodiversitate Date generale Surse de informare Zone protejate desemnate Habitate Asociatii floristice Avifauna Componente biologice ale mediului marin Impactul potential Perioada de constructie Perioada de operare Masuri de diminuare a impactului Pescuitul 96

7 5.7.1 Situatia existenta Zone desemnate pentru pescuit Pescuitul comercial Activitatea de pescuit Caile de migratie a pestilor Impactul potential Perioada de constructie Perioada de operare Masuri de diminuare Peisajul Situatia existenta Caracterul peisagistic general Confortul vizual Impactul potential Perioada de constructie Perioada de operare Metode de diminuare a impactului Patrimoniu cultural si mediul istoric Situatia actuala Arheologie marina Situri arheologice terestre Impact potential Perioada de constructie Perioada de operare Metode de diminuare a impactului Mediul social si economic Situatia actuala Populatie Structura etnica a populatiei Populatia activa Activitatea economica Turism Impactul prognozat in perioada de constructie Impactul prognozat in perioada de operare Masuri de diminuare Analiza alternativelor 112

8 6.1 Alternativa Alternative analizate Alegerea alternativei optime Alternativa propusa Monitorizarea Perioada de constructie Perioada de operare Situatii de risc Impact potential Perioada de constructie Perioada de operare Masuri de prevenire a accidentelor Perioada de constructie Perioada de operare Descrierea dificultatilor Rezumat fara caracter tehnic Introducere Alternative Descrierea lucrarilor Mamaia Sud Tomis Nord Tomis Centru Tomis Sud Eforie Nord Impactul potential si masuri de diminuare Impactul potential asupra apei Impactul potential asupra aerului Zgomot si vibratii Impactul asupra solului Impactul asupra biodiversitatii Impactul asupra pescuitului Impactul asupra peisajului si confortului vizual Impactul asupra patrimoniului cultural si mediului istoric 139

9 Impactul asupra mediului socio-economic Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului Concluziile studiului de evaluare adecvata Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact Referinte 146

10 Anexe Anexa A Anexa B Anexa C Anexa D Anexa E Anexa F Anexa G Anexa H Anexa I Anexa J Plan de amplasare in zona Planuri de situatie ale lucrarilor de protectie propuse Harta hidrologica Corpuri de apa subterana prezente in zona lucrarilor propuse Zone desemnate pentru cresterea molustelor Zone protejate Harta geologica Asociatii floristice Componente biologice ale mediului marin Grafice de executie propuse

11 1 Informatii generale 1.1 Introducere Denumirea obiectivului de investitii: Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc - Reducerea eroziunii costiere PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA Scopul Proiectului Obiectivul general al proiectului este de a proteja si imbunatati calitatea mediului si a standardelor de viata in lungul zonei costiere romanesti a Marii Negre, precum si de a creste siguranta in partea sudica a coastei, zona care este serios amenintata de eroziunea costiera. Amplasamentul obiectivului Litoralul Romaniei la Marea Neagra are o lungime de circa 240km, intinzandu-se de la bratul Musura, la Nord de Sulina (de la frontiera cu Ucraina ' N, ' E) pana la Vama Veche (frontiera cu Bulgaria ' N, ' E). Ocupa aproximativ 6% din intregul litoral al Marii Negre. Linia tarmului romanesc este impartita in doua mari subdiviziuni: Unitatea Nordica, de la Garla Musura la Capul Midia; Unitatea Sudica, intre Cap Midia si Vama Veche. Administratia Nationala Apele Romane prin Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral - ABAD-L a planificat realizarea de investitii pentru protectia litoralului romanesc al Marii Negre, prin realizarea unor lucrari pentru reducerea eroziunii costiere. Aceste investitii se vor realiza in mai multe etape. In cadrul prezentului raport sunt analizate proiectele prioritare pentru prima etapa, care au drept scop protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre in urmatoarele sectoare prioritare: 1. Mamaia Sud; 2. Tomis Nord; 3. Tomis Centru; 4. Tomis Sud; 5. Eforie Nord. Amplasarea in zona a acestor sectoare prioritare este prezentata in Anexa A. Proiectantul lucrarilor: S.C. HALCROW ROMANIA S.R.L. Pagina 1

12 Beneficiarul lucrarilor Administratia Nationala Apele Romane - ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL, str. Mircea cel Batran nr. 127, Constanta, Romania, tel: , fax: Autorul raportului S.C. HALCROW ROMANIA S.R.L., Str. Carol Davila Nr. 85, , Sector 5, Bucuresti, Romania, tel: , fax: S.C. HALCROW ROMANIA S.R.L. este inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr. 242, conform Certificatului de inregistrare din Persoana de contact: George Stoian, tel: , fax: Scopul si importanta obiectivului de investitii Scopul proiectului Halcrow a fost contractat de catre A.N. APELE ROMANE, Administratia Bazinala de Apa Dobrogea-Litoral ABAD-L, pentru a oferi asistenta tehnica in pregatirea proiectelor pentru reducerea eroziunii costiere pe litoralul Marii Negre. Contractul de asistenta tehnica este finantat de Programul Operational Sectorial Mediu (POS Mediu), care este unul dintre cele noua programe operationale din obiectivul Convergenta pentru perioada de programare a Uniunii Europene Proiectul Protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre in zona municipiului Constanta si zona Eforie Nord este in legatura directa cu Axa Prioritara 5 a POS Mediu, respectiv Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc, domeniul major de interventie 2 Reducerea eroziunii costiere. Implementarea acestui proiect are drept scop atat cresterea sigurantei populatiei si protectiei mediului natural, cat si cresterea valorii economice a litoralului romanesc. Obiectivul general al proiectului este de a proteja si imbunatati calitatea mediului si a standardelor de viata in lungul zonei costiere romanesti a Marii Negre precum si cresterea sigurantei in partea sudica a coastei, care in prezent este serios amenintata de eroziunea costiera. La inceputul primaverii anului 2011, in cadrul contractului de asistenta tehnica, Halcrow Romania a fost desemnata de catre ANAR ABADL sa elaboreze un nou Master Plan pentru zona costiera care sa stabileasca o viziune durabila si strategica pentru managementul intregii zonei costiere romanesti a Marii Negre, luand in considerare interactiunile fizice si antropogene intre toate zonele. Prioritizarea lucrarilor de protectie costiera de-a lungul zonei de coasta romanesti a reprezentat elementul cheie pentru asigurarea ca fondurile disponibile sunt directionate corect catre zonele care au cea mai mare nevoie. In cadrul Master Plan-ului elaborat au astfel fost identificate cinci zone prioritare pentru reabilitarea zonei costiere romanesti, zone in care o atentie deosebita trebuie acordata reabilitarii si imbunatatirii calitatii mediului. Pagina 2

13 Acest Raport privind Impactul asupra Mediului reprezinta rezultatele procesului de evaluare a impactului asupra mediului (EIM) pentru lucrarile de protectie costiera ce se vor desfasura in cele cinci zone identificate ca prioritare in cadrul noului Master Plan elaborat pentru zona costiera romanesca a Marii Negre. Cele 5 zone prioritare in care sunt necesare, in viitorul apropiat, lucrari costiere de protectie si reabilitare a partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre sunt: 1. Mamaia Sud; 2. Tomis Nord; 3. Tomis Centru; 4. Tomis Sud; 5. Eforie Nord Problema Activitatile antropice cu impact semnificativ asupra zonei de coasta au avut ca rezultat un debit substantial redus de sedimente depuse in zona tarmului litoral romanesc. Aceasta reducere severa a sedimentelor a condus in timp la eroziunea si retragerea coastei. Acest fenomen a inceput din anii 1850, accelerandu-se rapid in ultimele patru decenii. Constructia, extinderea si intretinerea digurilor din zona Sulina si a canalului incepand cu secolul 19 au intrerupt circulatia de sedimente din canalul nordic al Fluviului Dunarea (Canalul Chilia) ce reprezinta granita cu Ucraina catre zona litoralului romanesc. In plus, construirea si operarea barajului Portile de Fier si a altor baraje de pe Dunare a redus drastic cantitatea de sedimente care ajunge din bazinul Dunarii in Marea Neagra. Aceasta situatie nu se va schimba fara interventie din partea factorului uman, iar orice solutie de remediere a situatiei trebuie sa fie propusa luand in considerare contextul unor cantitati mult reduse de sedimente livrate din bazinul Dunarii in Marea Neagra. Avand in vedere ca mediul de coasta este dinamic, orice interventie locala poate avea consecinte importante asupra zonelor situate sub locatia unde s-a intervenit in directia curentilor. Sedimentele de-a lungul liniei de coasta sunt in mod natural in miscare constanta. Atunci cand o structura intrerupe aceasta miscare intr-o locatie specifica, regiunea care primea in mod natural aceste sedimente in miscare va fi lipsita de aprovizionarea acestora. Totusi, sedimentele din locatia de primire continua sa se miste ca raspuns la conditiile naturale ale mediului. Rezultatul net al acestor procese este acela ca amplasamentul respectiv va prezenta o pierdere neta de material (sedimente). Astfel, apare fenomenul de pierdere (disparitie) a plajelor si habitatelor, iar infrastructura este amenintata sau chiar distrusa. Fenomenul de retragere a liniei de coasta romanesti s-a desfasurat intr-un ritm accelerat, pe o perioada lunga de timp. Amplasarea, de-a lungul timpului, a unor structuri individuale, realizata pentru a rezolva probleme punctuale fara a intelege mai intai impactul regional global, a accentuat eroziunea costiera Necesitatea proiectului Zona in care sunt propuse a se desfasura lucrarile prioritare a fost dezvoltata in timp, pe suprafete extinse, pentru porturi, locuinte, industrie si turism, astfel incat, avand in vedere fenomenele care s-au desfasurat si se desfasoara si in prezent si multe dintre aceste obiective sunt supuse sau vor fi supuse in viitor riscului eroziunii. Pagina 3

14 Plajele din aceasta zona sunt o atractie turistica importanta, iar pierderea de nisip si eroziunea continua a plajelor ar putea conduce la pierderea acestei industrii majore, impreuna cu eroziunea asezarilor urbane si a zonelor industriale situate in interiorul zonelor de aparare. In cadrul Studiului privind protectia si reabilitarea litoralului sudic al Romaniei la Marea Neagra realizat de catre Agentia Japoneza de Cooperare Internationala - JICA (2007) s-a realizat o simulare pe calculator care a evidentiat ca in urmatorii 20 de ani se va produce pierderea a mai mult de 70m de plaja, ceea ce ar conduce la inchiderea multor hoteluri in apropiere de tarm. In aceste conditii, fara punerea in aplicare a lucrarilor de protectie costiera, plajele din judetul Constanta vor continua sa se ingusteze, ceea ce poate induce un potential impact negativ asupra economiei turistice locale. In acelasi timp, se poate considera ca protectia plajei, realizata in mod corespunzator, poate mentine sau chiar extinde zona de plaja, pastrandu-se astfel valoarea sa economica. In plus, multe dintre digurile si consolidarile de la poalele falezelor prezente de-a lungul coastei Marii Negre sunt in stare proasta si tot mai ineficiente impotriva atacului valurilor. Locuintele prezente in partea de sus a acestor faleze (de exemplu, pe malul de nord-est al orasului Constanta si pe falezele din zona Eforie Nord) sunt amenintate de instabilitate si de pierderi potentiale de faleza. Eroziunea continua sau prabusirea falezelor in conditii de inalta presiune provocata de apa se poate produce daca nu sunt efectuate lucrari de stabilizare/consolidare a falezelor. Aceste lucrari implica remodelarea pantei falezelor cu un gradient mai bland decat cel actual care este abrupt si furnizarea de sisteme eficiente de drenaj. Extinderea plajelor de la bazele falezei va oferi suficient spatiu atat pentru lucrarile de consolidare, cat si pentru protejarea locuitorilor impotriva efectelor negative ale prabusirilor de faleza. 1.3 Descrierea lucrarilor propuse Situatia existenta Mamaia Sud Aceasta zona este cea mai afectata portiune din litoralul delimitat la Nord de portul Midia si la Sud de promontoriul dintre statiunea Mamaia si Constanta. Rata eroziunii pe sectorul Mamaia Sud este variabila in lungul plajei, in functie de prezenta lucrarilor de protectie costiera, media fiind de 2,0 m/an. Aceasta inseamna ca fara lucrari de investitii viitoare, cladirile din imediata apropiere a plajei, cateva hoteluri importante si cladiri comerciale, vor fi degradate sau distruse in viitorul apropiat. In zona de Sud a statiunii Mamaia au fost realizate, inainte de 1990, unele lucrari de protectie contra eroziunii, cele mai importante fiind digurile longitudinale, paralele cu plaja si epiul sub forma de Z din dreptul Hotelului Parc. De asemenea, au mai fost realizate lucrari de refacere a plajei prin innisipari artificiale. In prezent, o cladire aflata la Est de aleea de promenada, paralela cu tarmul, este in pericol de prabusire (vezi Figura nr ). Pagina 4

15 Tomis Nord Figura nr Cladire in pericol de prabusire pe plaja Mamaia Sud Digul T6 are forma de π. Pe circa 70m, pe tronsonul de nord, dala de coronament a fost inlaturata in totalitate ca urmare a degradarii avansate. Pe restul digului dala este subspalata. Din protectia exterioara de stabilopozi, cateva elemente au fost dislocate si aruncate pe dala (Figura nr ). La adapostul digului se afla un depozit de pamant. Figura nr Structura T6 Digul T7 este un epiu scurt de circa 45m, utilizat pentru sustinerea conductei de descarcare a apelor in mare si este intr-o stare avansata de degradare (Figura nr ). Pagina 5

16 Figura nr Structura T7 Digul T8 are forma de π si este protejat cu stabilopozi. Starea este in general buna, mantaua interioara a ramurii sudice este partial imprastiata, este necesara completarea protectiei in unele sectiuni. In spatele digului, intre cele doua tronsoane transversale pe tarm, se afla un depozit de pamant (Figura nr ). Figura nr Structura T8 Constructia digului T9, amplasat in zona Pescarie, a inceput in anul 1989 si s-a sistat in anul El avea rolul de a adaposti utilajele tehnice navale ce executau sau intretineau digurile de la Mamaia si Constanta (Figura nr ). La sistarea lucrarilor se executau digurile de inchidere a incintei. Pagina 6

17 Figura nr Structura T9 In prezent digul de nord este executat cu sectiunea incompleta, nu are dala de coronament, iar pe 60m nu este realizata protectia cu stabilopozi. Ea lipseste la extremitatea digului, in portiunea cea mai solicitata la furtuna. Rata eroziunii pe sectorul Tomis Nord este variabila in lungul plajei in functie de prezenta lucrarilor de protectie costiera, media fiind de 0,5m/an. Aceasta inseamna ca, fara lucrari de investitii viitoare, cladirile de pe faleza din imediata apropiere a plajei vor fi degradate sau distruse in viitorul apropiat. Tomis Centru Digul T6 are forma de π. El este impartit in doua parti: T6-1 cuprins in zona Tomis Centru si T6-2 cuprins in zona Tomis Nord. Digul T6-1 are probleme la mantaua de stabilopozi care trebuie refacuta prin reasezarea lor si prin inlocuirea unora dintre ei (Figura nr ). La adapostul digului se afla un depozit de pamant. Figura nr Structura T6 Epiul T5 in forma de L are protectia pe taluzul dinspre larg realizata din stabilopozi, iar restul din blocuri (Figura nr ). Pagina 7

18 Figura nr Structura T5 Mantaua de stabilopozi a epiului T5 prezinta degradari si necesita refacere, reamplasarea stabilopizilor (majoritatea), totodata mantaua din blocuri naturale trebuie completata. Dala de beton prezinta crapaturi, deplasari si zone de subspalare. Rata eroziunii pentru sectorul Tomis Centru este variabila in lungul plajei in functie de prezenta lucrarilor de protectie costiera, dar tendinta generala este de retragere in partea de nord a golfului si avansare in partea sudica a acestuia. Structurile de aparare costiera sunt aproape de sfarsitul duratei de viata estimata, asteptandu-se ca apoi sa se modifice linia tarmului rapid si sa creeze eroziuni mari in unele zone. Aceasta inseamna ca fara lucrari de investitii viitoare, cladirile de pe faleza din imediata apropiere a plajei vor fi degradate sau distruse in viitorul apropiat. Tomis Sud Pe fondul instabilitatii tarmului si a falezei, in municipiul Constanta se manifesta fenomenul de degradare a lucrarilor de protectie a falezelor, avand drept consecinta aparitia unor prabusiri si alunecari, cu consecinte negative asupra constructiilor amplasate la partea superioara a falezei. Rata eroziunii pentru sectorul Tomis Sud este variabila in lungul plajei in functie de prezenta lucrarilor de protectie costiera, in zona de sud plaja se afla in echilibru, cu o tendinta de erodare a plajei in cele doua golfuri din partea de nord si transportul sedimentelor spre sud. Datorita faptului ca structurile din acest sector sunt aproape de expirarea duratei de viata, este posibil ca fenomenul de eroziune a plajelor sa se extinda si sa se accentueze. Aceasta inseamna ca fara lucrari de investitii viitoare, cladirile de pe faleza din imediata apropiere a plajei, vor fi degradate sau distruse in viitor. In zona de Tomis Sud digurile existente au fost realizate inainte de 1990, ca lucrari de protectie contra eroziunii, cele mai importante fiind digurile: T1 in forma de "Y" ce delimiteaza la sud plaja Modern; T2 in forma de crosa; T3 si T4 in forma de "π". Digurile din zona orasului Constanta s-au executat in mai multe etape. Aceste lucrari sunt notate pe planurile de situatie cu litera T, de la T1 la T9 dinspre sud spre nord. Toate aceste lucrari care protejeaza zona costiera impotriva eroziunilor au fost realizate cu de ani in urma, majoritatea suferind degradari in timp. Pagina 8

19 Pentru reducerea actiunii valurilor si cresterea stabilitatii plajei s-au luat in considerare reabilitarea epiurilor existente, precum si constructia unor noi structuri amplasate pe zona prevazuta in proiect. Digul T1 in forma de "Y" delimiteaza la sud plaja Modern. Este cel mai vechi dig. La realizarea portului Tomis el a fost adaptat si ca dig de nord al acestuia. Ramura nordica a digului, cu lungimea de 100 m, care protejeaza plaja, este avariata grav (vezi Figura nr ). Figura nr Digul T1 Digul T2 in forma de crosa, are avariat capatul tronsonului de nord pe 110m lungime, precum si dala de la baza (Figura nr ). Figura nr Digul T2 Digurile T3 si T4 au forma de "π" si sunt situate foarte aproape de tarm. Digul T3 este in stare buna, cu exceptia capului de nord care este degradat. In cazul digului T4, pe doua tronsoane de la capetele de nord si de sud, pe cate 40m lungime, sunt dislocate elemente din corp, placa si manta. Tronsonul sudic este mai degradat. Ramura nordica are protectia din blocuri evidate de beton. Deoarece diguri Pagina 9

20 au o cota mai coborata a mantalei de protectie, valurile depasesc frecvent digul (Figurile nr si ). Figura nr Digul T3 Eforie Nord Figura nr Digul T4 S-a constatat ca in amplasamentul studiat tarmul s-a retras cu aproximativ 40m in ultimii 78 de ani. Deoarece zona amplasamentului este de fapt un tarm cu faleza de aproximativ 10m inaltime, retragerea liniei tarmului se desfasoara in paralel cu prabusirea gradata a falezelor. Prabusirea in continuare a falezelor ameninta siguranta hotelurilor, restaurantelor si a celorlalte constructii situate aproape de marginea acestora. Rata eroziunii pe sectorul Eforie Nord este variabila in lungul plajei in functie de prezenta lucrarilor de protectie costiera, media fiind de 0,5m/an. Aceasta inseamna ca, fara lucrari de investitii viitoare, cladirile din imediata apropiere a plajei, cateva hoteluri importante si cladiri comerciale vor fi degradate sau distruse in viitorul apropiat. Pagina 10

21 Epiul EN8 (J-1) este intr-o stare de degradare avansata. Intre EN8 si EN7 faleza este inalta, dar cu taluz mai putin inclinat, iar la baza se afla un zid de sprijin de piatra fasonata cu o inaltime de aproximativ 2,0m. La baza zidului se afla o bancheta de cca. 4-5m latime aparata spre apa cu o manta de blocuri naturale de cca. 1-3t/buc. Figura nr Structura EN8 Epiul EN7 este intr-o stare avansata de degradare. Intre epiurile EN7 si EN6 nu exista plaja, decat in apropierea radacinii epiului EN6. Faleza este tot inalta, taluzul avand o inclinare de 1:1-1:1,5. La baza falezei se afla un zid de sprijin cu paramentul captusit cu piatra naturala fasonata.captuseala zidului de piatra fasonata este degradata, cu zone pe care piatra fasonata a cazut. Figura nr Structura EN7 Epiul EN6 este foarte degradat. De la aproximativ jumatatea distantei dintre epiurile EN7 si EN6 incepe sa apara plaja, ajungand in dreptul radacinii epiului EN6 la cca. 20m latime. Pagina 11

22 Figura nr Structura EN6 Epiul EN5 (J-2) este intr-o stare avansata de degradare, fiind cel mai dgradat dintre toate epiurile din Eforie Nord. Intre epiurile EN5 si EN4 exista o plaja alcatuita din nisip fin. Forma plajei este concava, iar latimea minima de cca. 28m. Faleza este de asemenea inalta, cu un zid de sprijin la baza. Faleza este stabila, are taluzul inierbat si nu prezinta degradari majore. Se constata o inclinare mai pronuntata a plajei care se poate datora actiunii valurilor din timpul iernii. Figura nr Structura EN5 EN4 este un epiu in forma de Y, cu bratul dinspre sud mult mai scurt decat cel dinspre nord. Intre epiurile EN4 si EN3 faleza este mai putin inalta decat pe portiunea precedenta. Taluzul falezei este mult mai lin, este inierbat si nu prezinta degradari. La baza falezei continua sa fie zidul de sprijin. Pagina 12

23 Figura nr Structura EN4 Epiul EN3 are degradari mari care constau in dizlocarea protectiei de blocuri si stabilopozi. Dala este subspalata, crapata si material dizlocat. Intre EN3 si portul turistic ANA YACHT CLUB plaja se mareste foarte mult, este in bune conditii tehnice, nisipul din care este constituita plaja este fin. Faleza scade ca inaltime, ajungand ca la Sud de portul turistic sa fie numai cu 3-4 m mai inalta decat plaja. La baza falezei se continua zidul de sprijin. Figura nr Structura EN3 Sumarizand, in zona litorala a Marii Negre de pe teritoriul Romaniei, eroziunea costiera reprezinta un risc real pentru mediu, fenomenul manifestandu-se pe diferite trepte de intensitate de-a lungul celor circa 240km ai litoralului, masurati de la Nord Pagina 13

24 la Sud, de la bratul Chilia (garla Musura) si pana la Vama Veche (granita cu Republica Bulgaria). Pe baza numeroaselor cercetari privind evolutia zonei costiere, cercetari efectuate in ultimii ani de ABAD-L, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie Marina si Geoecologie GeoEcoMar, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina - INCDM Grigore Antipa, Royal Haskoning, JICA, USAID, s-a ajuns la concluzia ca, in unele zone, eroziunea costiera atinge o rata de circa 2m/an. Sectoarele cele mai afectate de fenomenele de eroziune sunt situate in sudul litoralului: Mamaia, Tomis, Eforie, Tuzla, Olimp-Venus, Saturn-Mangalia, 2 Mai - Vama Veche. Eroziunea cea mai accentuata se manifesta in statiunea Mamaia, unde se estimeaza o retragere a liniei tarmului cu circa 40m in urmatorii 20 de ani. Avand in vedere aspectele mentionate anterior, orice intarziere in aplicarea unor masuri care sa rezolve aceasta problema poate duce la efecte negative ireversibile asupra mediului si calitatii vietii Lucrari de protectie costiera efectuate pana in prezent Incepand inca din anul 1965, au fost efectuate cateva masuri de protectie pentru plaje si faleze, masuri care au presupus in principal constructia de jetele/epiuri (perpendiculare pe malul marii) si lucrari de consolidare a falezelor. La inceput, aceste lucrari au avut un impact semnificativ asupra dinamicii costiere, dar treptat influenta acestor lucrari de protectie a scazut concomitent cu extinderile portuare. In anul 1975 au inceput lucrari de protectie pentru a contracara eroziunea si pentru a reduce energia valurilor, lucrari care au constat in constructia digurilor paralel cu malul marii, la o adancime de 3,0m,. Digurile sparge-val au fost construite din stabilopozi, montati pe un pat de piatra bruta. In aceeasi perioada, in Eforie Nord si la granita dintre orasul Constanta si statiunea Mamaia au fost construite doua adaposturi mici, pentru protectia echipamentelor plutitoare folosite la constructia digurilor. In prezent, destinatia de adapost la Eforie Nord s-a schimbat, locatia fiind transformata intr-un port turistic - Ana Yaht Club. Constructia digurilor sparge-val nu a avut efectul dorit din cauza lipsei unei analize atente si detaliate menita sa gaseasca solutiile optime si din cauza degradarii in timp a acestor diguri. Ca urmare a lipsei lucrarilor de reparatii si intretinere care nu s-au mai efectuat din mantaua de protectie si coronamentul de beton al epiurilor s-au distrus. De asemenea, stabilopozii digurilor sparge-val, paralele cu malul marii, au fost dislocate, iar nivelul superior al stabilopozilor este sub apa. De-a lungul timpului, in unitati individuale de-a lungul litoralului Marii Negre au fost intreprinse urmatoarele lucrari costiere (GeoEcoMar 2007): Mamaia Sud: In anul 1975 a fost construit epiul din fata piscinei Hotelului Parc, grav amenintat de furtunile din timpul iernii, iar sectorul de plaja adiacent a fost alimentat artificial cu material sedimentar. Cu acest prilej a fost pusa in evidenta existenta unui curent de-a lungul tarmului, orientat de la sud spre nord, care actiona in sectorul sudic al plajei Mamaia; acest curent a favorizat dispersia spre nord a materialului sedimentar dragat din lacul Tabacarie si deversat in spatele epiului nou construit; In anul 1984 a inceput construirea unui nou dig si a unei incinte portuare in dreptul Capului Singol Pescarie; Pagina 14

25 In perioada , sistemul de protectie a plajei Mamaia a fost completat cu sase diguri "sparge-val", amplasate pe un aliniament paralel cu linia tarmului, corespunzator sectorului de plaja cuprins intre Hotelul Parc si Hotelul Rex si cu alimentarea plajei cu m 3 de nisip extras din Lacul Tabacarie. Prin disiparea energiei valurilor departe de tarm, digurile influenteaza climatul valurilor din zona litorala in acest sector. Prezenta noului sistem de protectie a generat, relativ rapid, restructurarea circulatiei litorale, precum si redistribuirea corespunzatoare a materialului sedimentar pe plaja. Totusi, in timp, digurile "sparge-val" s-au deteriorat, iar procesele de eroziune a plajelor au continuat si continua si in prezent, astfel incat mai multe plaje situate la sud de Constanta sunt afectate de eroziunea costiera. In anul 2004, alarmat de retragerea plajelor in unitatea sudica a litoralului romanesc al Marii Negre, Guvernul Roman a solicitat Guvernului Japoniei sa ofere asistenta tehnica prin realizarea unui Studiu privind Protectia si Reabilitarea Litoralului Sudic Romanesc al Marii Negre. Agentia Japoneza de Cooperare Internationala (JICA), organismul oficial responsabil pentru punerea in aplicare a programului de cooperare tehnica al Guvernului Japoniei, a elaborat acest Studiu, asa cum s-a convenit cu reprezentantii Guvernului din Romania. Mai recent, lucrari de prevenire a inundatiilor au fost realizate pentru zona Costinesti, respectiv in anul 2006, care au inclus printre altele si construirea a doua diguri sparge-val, cu scopul de a preveni patrunderea valurilor in Lacul Costinesti de-a lungul canalului care-l leaga de mare. Lucrarile de consolidare si protectie a falezelor au fost efectuate in zonele de coasta, in special acolo unde nu exista nici o plaja sau plaja este ingusta. Lucrarile au inclus lucrari de drenare si constructia de ziduri de sustinere. In momentul de fata, ABAD-L desfasoara un program de consolidare a falezelor, iar lucrarile de consolidare a falezelor din zonele Costinesti, Tuzla, Eforie Sud, Eforie Nord si Constanta sunt in curs de desfasurare Lucrarile propuse Firma Halcrow a fost desemnata sa efectueze un studiu referitor la eroziunea costiera in lungul litoralului Marii Negre, inclusiv pregatirea de studii de fezabilitate care sa identifice lucrarile de protectie si reabilitare in cele 5 sectoare prioritare, pentru reducerea efectelor eroziunii din lungul plajelor si falezelor. Conform acestor studii de fezabilitate, lucrarile primei etape vor include sectoarele Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud, Eforie Nord si vor consta in: Mamaia Sud Lucrarile cuprind masuri de reducere (disipare) a energiei valurilor (a inaltimii) care ajung la linia tarmului, inclusiv reinisipare (reinisipare artificiala) si lucrari pentru protejarea nisipului plajei de spalare (prin repararea digurilor de larg existente si construirea unor epiuri noi). In principiu, se propun urmatoarele lucrari: Reabilitarea a doua diguri paralele cu tarmul de cate 250m lungime fiecare; Realizarea unui epiu de protectie a zonei innisipate de 200m lungime; Realizarea a 3 (trei) diguri ingropate (pinteni) de fixare a zonei innisipate de 70m lungime fiecare pe zona innisipata; Pagina 15

26 Realizarea a 3 (trei) diguri ingropate (pinteni) de fixare a plajei existente in afara zonei innisipate, la Nord de aceasta, de 100m lungime fiecare; Innisiparea plajei prin aport de nisip pe o lungime de 1,2km, latimea bermei plajei este de 100m, cota bermei plajei este +2,30m. Realizarea unui drum tehnologic de legatura Tomis Nord Lucrarile cuprind masuri de reducere (disipare) a energiei valurilor (a inaltimii) care ajung la linia tarmului, inclusiv reinisipare (reinisipare artificiala) si lucrari pentru protejarea nisipului plajei de spalare (prin repararea digurilor de larg existente si construirea unor epiuri noi). Pentru sectorul Tomis Nord se propun urmatoarele lucrari: Prelungirea cu 415m a digului C9 a adapostului portuar de la pescarie; Prelungirea cu 270m a epiului existent C8; Reabilitarea epiului existent C7; Prelungirea cu 290m a epiului existent C6-2; Realizarea unui dig submers, paralel cu tarmul de 260m lungime; Realizarea a 3 (trei) diguri ingropate (pinteni) de fixare a nisipului de 70m lungime; Innisiparea zonei cuprinse intre epiurile C8 si C6-2 pe o lungime de 1,05km; Latimea bermei plajei este 60 m; Cota bermei plajei este +2,20m; Realizarea unui drum tehnologic de legatura Tomis Centru Lucrarile cuprind masuri de reducere (disipare) a energiei valurilor (a inaltimii) care ajung la linia tarmului, inclusiv reinnisipare (reinnisipare artificiala), si lucrari facute sa protejeze nisipul plajei de spalare (prin repararea digurilor de larg existente si construirea unor epiuri noi). In principiu, pentru sectorul Tomis Centru se propun urmatoarele lucrari: Prelungirea cu 340m a epiului T6-1; Reabilitarea unei portiuni din epiul T5 si prelungirea acestuia cu 340m; Realizarea unui dig submers paralel cu tarmul in lungime de 245m; 2 (doua) diguri ingropate (pinteni) de fixare a nisipului pe plaja de 70m lungime fiecare; Innisiparea plajei intre epiurile existente T6-1 si T5 pe o lungime de 0,85km; Latimea bermei plajei este de 60m; Cota bermei plajei este de +2, 20m; Realizarea unui drum tehnologic de legatura. Pagina 16

27 Tomis Sud In principiu, pentru sectorul Tomis Sud se propun urmatoarele lucrari: Reabilitarea partiala si prelungirea cu 350m a epiului existent C4; Reabilitarea epiului existent C1 pe o lungime de 100m; 2 (doua) diguri submerse paralele cu tarmul, unul de 260m lungime si unul de 245m; Un dig ingropat (pinten) de fixare a nisipului de 70m lungime; Innisiparea zonei cuprinsa intre epiurile C1 si C5 pe o lungime de 1,47km; Latimea bermei plajei este de 60m; Cota bermei plajei este de +2,20m; Realizarea unui drum tehnologic de legatura Eforie Nord In principiu, pentru sectorul Eforie Nord se propun urmatoarele lucrari: Reabilitarea si prelungirea epiului existent J1 (EN4); Reabilitarea epiului existent J2 (EN5); Demolarea a patru epiuri existente; Construirea a trei diguri submerse (doua cu lungimea de 200m si unul cu lungimea de 275m); Innisiparea plajei prin aport de nisip pe o lungime de cca. 1200m, innisipare ce prevede o latime a bermei de 100m la cota de +2.20m; Realizarea unui drum tehnologic de legatura. Planurile cu lucrarile propuse descrise in acest capitol sunt prezentate in Anexa B Solutii constructive pentru realizarea lucrarilor propuse Mamaia Sud Lucrarile propuse constau in masuri pentru reducerea (disiparea) energiei (inaltimii) valurilor, care ajung la tarm, incluzand innisiparea (artificiala), lucrari de retinere a nisipului si de fixare a acestuia pe plaja (prin repararea digurilor de longitudinale si construirea uor noi epiuri la tarm) Digurile longitudinale Pentru reducerea actiunii valurilor si cresterea stabilitatii plajei s-au luat in considerare 2 (doua) din cele 6 (sase) diguri longitudinale, paralele cu tarmul, amplasate pe zona prevazuta in proiect. Aceste diguri au lungimea de cca. 250m si o distanta libera intre capetele adiacente de cca. 250m. Aceste diguri au fost fundate la cota -5,0m si sunt alcatuite din blocuri prefabricate de beton nearmat, si anume: blocuri evidate de 15t/buc. si stabilopozi de 20t/buc. Cota superioara a digului a fost +2,0m, latimea la aceasta cota fiind 10,0m. Efectul de Pagina 17

28 protectie al acestor lucrari a fost limitat, aceasta se poate datora si calitatii innisiparii artificiale a plajei facuta in aceea perioada. Exista o stransa legatura intre latimea coronamentului acestor diguri si reducerea inaltimii valului incident. Pentru ca acestea sa aiba efect asupra valurilor, latimea la creasta se determina functie de inaltimea si lungimea valului incident. In prezent, latimea la coronament a digurilor este de cca. 10,0m. Pentru ca aceste diguri sa fie eficiente, s-a prevazut extinderea spre uscat a latimii la creasta a acestora de la cca. 10,0 m cat este in prezent, la 16,0m. Extinderea (latirea) digurilor consta in realizarea urmatoarelor lucrari: Un nucleu din piatra bruta sort kg/buc. pana la cota -2,40m, montat pe un strat de geotextil; Un strat de protectie a nucleului din piatra bruta, realizat din blocuri naturale de 0,5 1,0t/buc. Acest strat va avea 1,50m grosime, va acoperi nucleul din piatra bruta si va realiza si o berma de 3,0m latime; Un strat de protectie din stabilopozi de 4,5t/buc., dispusi in dublu strat peste stratul de blocuri. Pantele potentiale ale taluzurilor nucleului de piatra bruta si blocuri naturale vor fi de 1:1, Epiu de retinere a nisipului Pentru retinerea nisipului s-a prevazut un epiu (jetea) perpendicular pe plaja, rolul acestuia fiind de retinerea nisipului. Acesta este amplasat catre limita nordica a zonei proiectului, respectiv la 1.135m de capatul epiului in forma de Z existent si va avea o lungime de 200m. Epiul este alcatuit dintr-un nucleu de piatra bruta sort kg/buc., realizat peste un strat de geotextil; Cota superioara este de +2,0m catre tarm si +1,0m catre apa. Latimea coronamentului variaza intre 6,0m spre tarm si 6,7m spre apa; Peste coronamentul nucleului din piatra bruta este prevazuta o dala din beton de 3,0m latime si 50cm grosime. Ar trebui mentionat ca accesul publicului pe acest tip de structura prezinta un pericol la trecerea valurilor peste epiu si de asemenea in cazul unui nivel avansat de degradare datorat actiunii valurilor; Taluzele nucleului au inclinarea de 1:2; Nucleul din piatra bruta este protejat cu un strat de blocuri naturale. Stratul de protectie are grosime variabila, putand avea respectiv 50cm catre radacina, pana la o cota a terenului de -0,30m, 90cm intre cotele -0,30 si -0,75 si 1,25m la adancimi mai mari de -0,75m; Incepand cu cote mai mici de +0,80m este prevazuta si berma din blocuri cu latimea de 2,0m pana la cota -0,75m si 5,0m pentru adancimi mai mari; Blocurile vor avea greutatea de 200kg/buc. pana la cota -0,75m si sortul kg/buc. pentru adancimi mai mari de 75cm; Capul epiului va fi protejat cu o carapace din stabilopozi de 4,5t/buc. (sau alt tip de manta de protectie), montati in dublu strat. Pagina 18

29 Diguri ingropate (pinteni) pentru stabilizarea plajei Pentru cresterea stabilitatii plajei au fost prevazute 3 (trei) posibile diguri ingropate (pinteni) pentru stabilizarea plajei de 70m lungime pe zona cuprinsa intre epiul in forma de Z existent si epiul proiectat pentru retinerea nisipului si 3 (trei) diguri ingropate (pinteni) pentru stabilizarea plajei cu lungimea de 100m la nord de epiul proiectat pentru retinerea nisipului. Aceste diguri ingropate (pinteni) pentru stabilizarea plajei pot fi dispuse astfel: Primul la 200m nord de epiul Z existent; Al doilea la 395m nord de primul; Al treilea la 100m de cel de al doilea. Primul dig ingropat (pinten) pentru stabilizarea plajei, de 100m lungime, este amplasat la o distanta de 880m la nord de pasarela existenta din dreptul Cazinoului din Mamaia, al doilea la 900m nord de primul, iar al treilea la 900m de al doilea. Cele 3 (trei) diguri ingropate (pinteni) pentru stabilizarea plajei, de 100m lungime, aflate la nord de epiul de retentie proiectat, pentru retinere nisipului pot fi realizate din saci din geotextil de 2,0m x 2,0m x 0,7 m umpluti cu nisip. Cota superioara a digurilor ingropate (pintenilor) pentru stabilizarea plajei este -0,50m, iar cota inferioara maxima cca. -1,90m. In lungul digurilor ingropate (pintenilor) pentru stabilizarea plajei, sectiunea transversala a acestora variaza astfel: Pana la cota -1,20m sectiunea transversala este alcatuita din 2 saci umpluti cu nisip dispusi pe un singur nivel si are o latime de 4,0m; Intre cotele -1,20m si -1,90m sectiunea transversala este alcatuita din 5 saci dispusi pe doua nivele, pe nivelul inferior fiind montati 3 saci si pe nivelul superior 2 saci; Latimea la baza a sectiunii este de 6,0m, iar la coronament 4,0m. Cele 3 diguri ingropate (pinteni) din saci umpluti cu nisip de 70m lungime sunt alcatuite din saci umpluti cu nisip de 2,65m x 1,35m. Sectiunea transversala a acestor diguri ingropate (pinteni) din saci umpluti cu nisip este constanta pe toata lungimea acestora, avand latimea la coronament de cca. 1,10m, la baza o latime de 5,50m si grosimea de 1,50m. Sacii vor fi montati cu dimensiunea cea mai mare in lungul epiului pe 5 nivele. Pe nivelul inferior vor fi montati cate 5 saci, pe nivelul urmator 4 si asa mai departe, se ajunge ca pe nivelul superior sa se monteze un singur sac. Pentru executia digurilor ingropate (pinteni) din saci umpluti cu nisip vor fi necesare lucrari de excavatii Lucrari de innisipare a plajei Pentru a crea un sistem de protectie dinamica a plajei existente de efectele eroziunii costiere s-a calculat ca o latime totala de 100m este suficienta. Prin innisiparea artificiala de plaja se realizeaza o crestere substantiala a protectiei si diminuarea riscurilor de eroziune. De asemenea, zona Mamaia Sud are un potential turistic foarte ridicat datorita spatiilor de cazare existente in zona, a amenajarilor existente pentru Pagina 19

30 recreere, a apropierii de Satul de Vacanta si de orasul Constanta si deci spatiul de plaja suplimentar este binevenit. Pentru ca plaja dupa refacere sa fie stabila este necesar ca granulometria nisipului care se va utiliza pentru refacerea plajei sa fie cel putin egala cu granulometria nisipului existent pe plaja. Daca nisipul folosit pentru refacere are granulometria inferioara nisipului existent, plaja va fi mai putin stabila si vor fi pierderi foarte mari fiind necesare lucrari suplimentare necesare retinerii nisipului, lucrari care sporesc costul investitiei. Studiul JICA (2007) Protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului roamanesc al Marii Negre arata ca nisipul plajelor de la Mamaia Sud are marimea medie a granulei de nisp 0,17mm in baza probelor prelevate la adancimi intre 1 si 3m. Evaluarea la Mamaia Sud s-a bazat pe 10 probe (intre 1 si 5m adancime) luate in iunie Potrivit scarii Udden-Wentworth, toate probele contin granule de nisip, de la foarte fin la foarte grosier, fara pietris, namol sau argila. Marimea medie a granulei de nisip este conservator interpretata ca fiind d50 = 0,2mm. Prin urmare nisipul care se va utiliza trebuie de asemenea sa aiba marimea medie a granulei d50 = 0,2mm. Sursa de nisip va fi stabilita de catre Antreprenor si poate fi din surse din largul marii care sa indeplineasca toate cerintele de performanta Drum temporar Lucrarile de reabilitare a celor 2 (doua) diguri longituninale, paralele cu tarmul, se vor executa de pe apa cu echipamente plutitoare. Epiul de retinere a nisipului se poate executa complet de la uscat si pentru aceasta este necesar sa se realizeze pe plaja un drum tehnologic de legatura intre drumurile din statiune si radacina epiului. Acest drum temporar se va executa din produse de cariera, iar dupa realizarea epiului se va dezafecta. Drumurile din statiune afectate de lucrarile de constructii se vor reabilita Tomis Nord Lucrarile propuse constau in masuri pentru reducerea (disiparea) energiei (inaltimii) valurilor, care ajung la tarm, incluzand innisiparea (artificiala), lucrari de retinere a nisipului si de fixare a acestuia pe plaja (prin realizarea unui dig longitudinal submers si construirea unor noi epiuri la tarm) Lucrari pentru reducerea energiei valurilor Digul submers este amplasat intre capetele digurilor T6-2 si T8 prevazute a se realiza in cadrul acestei investitii. Acest dig are o lungime de 260m si este amplasat intr-o zona cu adancimi de 5,00m. Sectiunea transversala a acestui dig are urmatoarea structura: La piciorul taluzurilor are o berma cu latimea de 6,20m din blocuri mici de piatra de 100 la 300kg/buc; Intre aceste berme se va realiza un nucleu din piatra bruta de 10 la 300kg/buc cu o latime de cca. 30m la baza si 10,50m la coronament. Nucleul si partial bermele vor fi protejate cu blocuri prefabricate din beton de 6,4 t/buc de forma aplatizata in grosime de 1m; Pagina 20

31 Bermele si nucleul au prevazute la baza o folie din geotextil, impotriva afuierilor; Pantele taluzelor acestor diguri submerse sunt de 1:3; Digurile submerse vor fi prevazute la partea superioara cu elemente de semnalizare pentru siguranta navigatiei ambarcatiunilor mici ce pot ajunge la aceasta adancime; Elementele de semnalizare vor fi alcatuite dintr-un bloc de beton care asigura stabilitatea si un tub de otel umplut cu beton vopsite cerute de reglementari cu o astfel de inaltime incat sa asigure vizibilitatea. Digul T9 in zona de Nord a falezei Constanta, in zona Pescariei creaza un adapost portuar, care a fost folosit pentru adapostirea utilajelor plutitoare ce realizau lucrari in zona. Digurile adapostului portuar apara si plaja pe o anumita zona. Pentru cresterea efectului de aparare a plajei si falezei din aceasta zona se propune prelungirea digului de larg cu 415m si finalizarea sectiunii digului existent. Sectiunea digului are aceeasi alcatuire ca si celelalte diguri, nucleu din piatra bruta kg/buc pe folia de geotextil, manta din blocuri 0,5 1t/buc, carapacea din stabilopozi spre nord si dala de beton de 50cm grosime la coronament Lucrari de retinere a nisipului Epiul T6-2 Acest epiu in forma de crosa are o lungime de 290m, ajungand pana la adancimea de 5,00m. Sectiunea este alcatuita din nucleu de piatra asternut pe folia de geotextil protejat cu o manta din blocuri 0,5 1t/buc. Spre larg, sectiunea este protejata cu carapace de stabilopozi de 4,5t/buc. La coronament, sectiunea este prevazuta cu dala din beton de 50cm grosime si 3,00m latime. Cota coronamentului este prevazuta la + 2,00m. Epiul T7 Epiul existent, are o lungime mica de cca. 45,00m si a fost realizat pentru montarea a doua conducte metalice. Efectul de protectie al acestui epiu asupra plajei si falezei este minim. Epiul va fi reabilitat prin refacerea protectiei cu blocuri naturale 0,5 1,00 t/buc si refacerea coronamentului acestuia. Epiul T8 In zona π-ului existent T8 se prevede prelungirea apararii, incepand din intersectia sudica, spre Est cu un epiu de 270m lungime. Capul epiului ajunge pana la adancimea de 5,50m. Sectiunea epiului are aceeasi alcatuire ca si celelalte epiuri, nucleu din piatra bruta kg/buc pe folia de geotextil, manta din blocuri 0,5 1t/buc, carapacea din stabilopozi spre nord si dala de beton de 50cm grosime la coronament Diguri ingropate (pinteni) pentru stabilizarea plajei In zona Tomis Nord se vor realiza 3 astfel de diguri ingropate (pinteni), pozitionati in zonele care nu sunt adapostite de digurile longitudinale submerse. Aceste diguri ingropate (pinteni) sunt dispuse astfel: Primul la 142m nord de epiul T7 existent; Al doilea la 296,50m sud de epiul T7 existent; Al treilea la 165,50m de cel de al doilea. Pagina 21

32 Cele 3 diguri ingropate (pinteni), au 70m lungime si sunt alcatuite din saci geotextili umpluti cu nisip de 2,65m x 1,30m. Sectiunea transversala a acestor diguri ingropate (pinteni), din saci umpluti cu nisip este constanta pe toata lungimea acestora, avand latimea la coronament de cca. 1,10m, la baza o latime de 5,50m si grosimea de 1,50m. Sacii vor fi montati cu dimensiunea cea mai mare in lungul epiului pe 5 nivele. Pe nivelul inferior vor fi montati cate 5 saci, pe nivelul urmator 4 si asa mai departe, se ajunge ca pe nivelul superior sa se monteze un singur sac. Pentru executia digurilor ingropate (pintenilor) din saci umpluti cu nisip vor fi necesare lucrari de excavatii. Digurile ingropate (pinteni), vor avea lungimea de 70,00m si o sectiune alcatuita din 5 randuri de saci, numarul sacilor descrescand de la 5 la baza la unul la partea superioara. Cota superioara a digurilor ingropate (pintenilor) va fi cu 0,50m sub cota innisiparii artificiale, urmarind profilul acesteia Lucrari de innisipare a plajei Pentru zona Tomis Nord considerat ca o latime a plajei de 60m este suficienta. Prin realizarea acestei latimi de plaja se realizeaza o crestere substantiala a protectiei prin diminuarea riscurilor la eroziune. Zona Tomis Nord are potential turistic, dar nu atat de ridicat comparativ cu Mamaia, Eforie sau alte statiuni. Cu toate acestea spatiul de plaja suplimentar este binevenit. Pentru ca plaja dupa refacere sa fie stabila este necesar ca granulometria nisipului care se va utiliza pentru refacerea plajei sa fie cel putin egala cu granulometria nisipului existent pe plaja. Daca nisipul folosit pentru refacere are granulometria inferioara nisipului existent, plaja va fi mai putin stabila si vor fi pierderi foarte mari sau sunt necesare lucrari suplimentare necesare retinerii nisipului, lucrari care sporesc costul investitiei. In zona Tomis Nord, marimea medie a granulei de nisip este d50 = 0,4mm. Nisipul care se va utiliza trebuie sa aiba marimea medie a granulei d50 > 0,4mm. Sursa de nisip va fi stabilita de catre Antreprenor si poate fi din surse din largul marii care sa indeplineasca toate cerintele de performanta Drum temporar Lucrarile de reabilitare a digului longitudinal, paralel cu tarmul, se vor executa de pe apa cu echipamente plutitoare. Pentru realizarea lucrarilor de la uscat este prevazut un drum temporar pentru legatura intre oras si baza epiurilor. Acest lucru se va face cu piatra de cariera si dupa finalizarea epiului drumul va fi eliminat Tomis Centru Lucrarile propuse constau in masuri pentru reducerea (disiparea) energiei (inaltimii) valurilor, care ajung la tarm, incluzand innisiparea (artificiala), lucrari de retinere a nisipului si de fixare a acestuia pe plaja (prin realizarea unui dig longitudinal submers si construirea unor noi diguri si epiuri la tarm). Pagina 22

33 Lucrari pentru reducerea energiei valurilor Pentru reducerea energiei valurilor este amplasat un dig submers (DS2) intre capetele digurilor T6-1 si T5 prevazute a se realiza in cadrul acestei investitii. Acest dig are o lungime de 245m si este amplasat intr-o zona cu adancimi de 5,50m. Sectiunea transversala a acestui dig are urmatoarea alcatuire: La piciorul taluzurilor are o berma cu latimea de 6,20m din blocuri mici de piatra de 100 la 300kg/buc; Intre aceste berme se va realiza un nucleu din piatra bruta de 10 la 300kg/buc cu o latime de cca. 30m la baza si 10,50m la coronament. Nucleul si partial bermele vor fi protejate cu blocuri prefabricate din beton de 6,4t/buc de forma aplatizata in grosime de 1m; Bermele si nucleul au prevazuta la baza o folie din geotextil, impotriva afuierilor. Pantele taluzelor acestor diguri submerse sunt de 1:3; Digurile submerse vor fi prevazute la partea superioara cu elemente de semnalizare pentru siguranta navigatiei ambarcatiunilor mici ce pot ajunge la aceasta adancime; Elementele de semnalizare vor fi alcatuite dintr-un bloc de beton care asigura stabilitatea si un tub de otel umplut cu beton vopsite cerute de reglementari cu o astfel de inaltime incat sa asigure vizibilitatea Lucrari de retinere a nisipului Epiul T6-1 propus, in forma de crosa, are o lungime de 350m, ajungand pana la adancimea de 4,50m. Sectiunea este alcatuita din nucleu de piatra asternut pe folia de geotextil protejat cu o manta din blocuri 0,5 1t/buc. Spre larg, sectiunea este protejata cu carapace de stabilopozi de 4,5t/buc. La coronament, sectiunea este prevazuta cu dala din beton de 50cm grosime si 3,00m latime. Cota coronamentului este prevazuta la +2,00. Epiul T5, propus, are o lungime de aproximativ 340m. Capatul structurii ajunge la adancimea de aproximativ 5,5m. Sectiunea epiului este prevazut a se realiza dintr-un nucleu din piatra bruta kg/buc asternut pe o folie din geotextil, manta din blocuri de 0,5 1t/buc si carapace din stabilopozi pe partea de sud a jetelei. Coronamentul se va realiza dintr-o dala din beton de 50cm grosime turnata la cota +2,00m Diguri ingropate (pinteni) pentru stabilizarea plajei In zona golfului se vor realiza 2 astfel de diguri ingropate (pinteni), pozitionate in zonele care nu sunt adapostite de digurile longitudinale submerse. Aceste diguri ingropate ( pinteni) sunt dispuse astfel: Primul la 227m sud de digul T6-1 existent; Al doilea la 98m nord de epiul T5 existent. Cele 2 diguri ingropate (pinteni) din saci geotextili umpluti cu nisip de 70m lungime sunt alcatuite din saci umpluti cu nisip de 2,65m x 1,30m. Pagina 23

34 Sectiunea transversala a acestor diguri ingropate (pinteni) din saci umpluti cu nisip este constanta pe toata lungimea acestora, avand latimea la coronament de cca. 1,10m la baza o latime de 5,50m si grosimea de 1,50m. Sacii vor fi montati cu dimensiunea cea mai mare in lungul epiului pe 5 nivele. Pe nivelul inferior vor fi montati cate 5 saci, pe nivelul urmator 4 si asa mai departe, se ajunge ca pe nivelul superior sa se monteze un singur sac. Pentru executia diguri ingropate (pinteni) din saci umpluti cu nisip vor fi necesare lucrari de excavatii din cauza faptului ca partea de sus va fi la 0. 5m sub cota innisiparii artificiale urmarind profilul acesteia Lucrari de innisipare a plajei Studiile anterioare facute de IPTANA si revazute de Halcrow au stabilit ca o latime a plajei de 60m este suficienta. Prin realizarea acestei latimi de plaja de realizeaza o crestere substantiala a protectiei prin diminuarea riscurilor la eroziune. Pentru ca plaja dupa refacere sa fie stabila este necesar ca granulometria nisipului care se va utiliza pentru refacerea plajei sa fie cel putin egala cu granulometria nisipului existent pe plaja. Daca nisipul folosit pentru refacere are granulometria inferioara nisipului existent, plaja va fi mai putin stabila si vor fi pierderi foarte mari sau sunt necesare lucrari suplimentare necesare retinerii nisipului, lucrari care sporesc costul investitiei. In zona Tomis Centru, marimea medie a granulei de nisip este d50 = 0,4mm. Nisipul care se va utiliza trebuie sa aiba marimea medie a granulei d50 > 0,4mm. Sursa de nisip va fi stabilita de catre Antreprenor si poate fi din surse din larg care sa indeplineasca toate cerintele de performanta Drum temporar Lucrarile de executie a digului longitudinal, paralel cu tarmul, se vor executa de pe apa cu echipamente plutitoare. Extinderea digurilor proiectate pentru retinerea nisipului si diguri ingropate (pinteni), va fi realizata complet de pe uscat si pentru a face acest lucru este necesar realizarea unui drum temporar care va face legatura intre drumurile din statiune si baza epiurilor. Acest drum se va face cu piatra de cariera si dupa finalizarea epiului drumul va fi demolat. Drumurile din statiune afectate de lucrarile de constructii se vor reabilita Tomis Sud Lucrarile propuse cuprind masuri de reducere (disipare) a energiei valurilor (a inaltimii) care ajung la linia tarmului, inclusiv reinnisipare (reinnisipare artificiala), si lucrari facute sa protejeze nisipul plajei de spalare (prin realizarea digurilor submerse si construirea unor epiuri noi) Lucrari pentru reducerea energiei valurilor Reabilitarea epiului T1 consta in realizarea urmatoarelor lucrari: Completarea nucleului cu piatra bruta kg/buc. Manta din blocuri naturale de 0,5 1,0t/buc. cu 1,50m grosime care va acoperi nucleul, berma din blocuri naturale 0,5-1t/buc. de 5,00m latime spre larg montata pe un strat de geotextil; Pagina 24

35 Carapace din stabilopozi de 4,5t/buc., dispusi in dublu strat peste stratul de blocuri naturale; Pe coronamentul epiului se va realiza o dala din beton noua de 50cm grosime. Diguri submerse In zona Tomis Sud sunt prevazute 2 astfel de diguri submerse cu lungimi L=245m DS-3 si L=260m DS-4, acestea avand rolul de a disipa energia valurilor directe care actioneaza asupra tarmului si a reduce inaltimea valurilor care trec peste aceste diguri submerse. Digul submers DS-3 este amplasat intre capetele epiului T4 si epiul T5, la adancimea de cca. -4,50m, acest dig are lungimea de 245m. Digul submers DS-4 este amplasat intre capetele prelungirilor digurilor T1 si epiul T4 si are prevazuta o lungime de 260m. Adancimea apei pe amplasamentul acestui dig este de cca. 4,50m. Sectiunea transversala este alcatuita ca si la celelalt dig. Sectiunea transversala a acestor diguri are urmatoarea alcatuire: La piciorul taluzurilor are o berma cu latimea de 8,20m din blocuri mici de 100 la 300kg/buc; Intre aceste berme se va realiza un nucleu din piatra bruta de la 10 la 300kg/buc cu o latime de cca. 30m la baza si 10,50m la coronament. Nucleul si partial bermele vor fi protejate cu blocuri prefabricate din beton de 6,4t/buc. Si bermele si nucleul au prevazuta la baza o folie din geotextil, impotriva afuierilor. Pantele taluzelor acestor diguri submerse sunt de 1 : 3. Digurile submerse vor fi prevazute la partea superioara cu elemente de semnalizare pentru siguranta navigatiei ambarcatiunilor mici ce pot ajunge la aceasta zona. Elementele de semnalizare vor avea inaltimea astfe incat sa asigure vizibilitatea Epiu de retinere a nisipului Reabilitarea epiului T2 consta in realizarea urmatoarelor lucrari: Completarea nucleului cu piatra bruta kg/buc. Manta din blocuri naturale de 0,5 1,0t/buc. de 1,50m grosime care va acoperi nucleul din piatra bruta; Pantele taluzurilor nucleului de piatra bruta si blocuri naturale vor fi de 1:1,5. La lucrarea existenta T4 in forma de "π" se prevede realizarea unui epiu perpendicular pe tarm ce porneste din partea sudica a digului T4 existent. Lungimea epiului este de 350m ajungand pana la adancimea de 4,50m. Nucleul este realizar din piatra bruta kg/buc si protejat cu o manta din blocuri naturale 0,5 1,0t. Sectiunea este protejata cu o manta de stabilopozi de 4,5t/buc montati in dublu strat. Ca protectie impotriva afuierilor, corpul epiului se va realiza pe o folie de geotextil. Carapacea de stabilopozi asezata pe mantaua din blocuri are la baza o berma din blocuri de piatra. Peste coronamentul nucleului din piatra bruta este prevazuta o dala din beton de 3,0m latime si 50cm grosime. Ar trebui mentionat ca accesul publicului pe acest tip de Pagina 25

36 structura prezinta un pericol (la trecerea valurilor peste dig) si de asemenea un nivel ridicat de degradare datorat actiunii valurilor. Taluzele nucleului au inclinarea de 1:1, Diguri ingropate (pinteni) pentru stabilizarea plajei Pentru cresterea stabilitatii plajei a fost prevazut un dig ingropat (pinten) din saci geotextili umpluti cu nisip, in lungime de 70m, pe zona cuprinsa intre epiurile T3 si T4 existente. Acest dig ingropat (pinten) este dispus aproximativ la mijlocul distantei dintre epiurile existente T3 si T4. Pintenul este alcatuit din saci umpluti cu nisip de 2,65m x 1,35m. Sectiunea transversala a acestui dig ingropat (pinten) din saci umpluti cu nisip este constanta pe toata lungimea acestora, avand latimea la coronament de cca. 1,10m, la baza o latime de 5,50m si grosimea de 1,50m. Sacii vor fi montati cu dimensiunea cea mai mare in lungul epiului pe 5 nivele. Pe nivelul inferior vor fi montati cate 5 saci, pe nivelul urmator 4 si asa mai departe, se ajunge ca pe nivelul superior sa se monteze un singur sac. Pentru executia digului ingropat (pinten) din saci umpluti cu nisip vor fi necesare lucrari de excavatii Lucrari de innisipare a plajei Pentru a crea un sistem de protectie dinamica a plajei existente de efectele eroziunii costiere s-a estimat ca o latime totala de 60m este suficienta. Prin realizarea acestei latimi de plaja se realizeaza o crestere substantiala a protectiei prin diminuarea riscurilor la eroziune. Zona Tomis Sud are un potential turistic ridicat datorita spatiilor de cazare existente in zona, a amenajarilor existente pentru recreere si a vecinatatii cu orasul Constanta, deci spatiul de plaja suplimentar este binevenit. Pentru ca plaja, dupa refacere, sa fie stabila este necesar ca granulometria nisipului care se va utiliza sa fie cel putin egala cu granulometria nisipului existent pe plaja. Daca nisipul folosit pentru refacere are granulometria inferioara nisipului existent, plaja va fi mai putin stabila si vor fi pierderi foarte mari sau sunt necesare lucrari suplimentare necesare retinerii nisipului, lucrari care sporesc costul investitiei. In zona Tomis Sud, marimea medie a granulei de nisip este d50 = 0,4mm. Nisipul care se va utiliza trebuie sa aiba marimea medie a granulei d50 > 0,4mm. Sursa de nisip va fi stabilita de catre Antreprenor si poate fi din surse din largul marii care sa indeplineasca toate cerintele de performanta Drum temporar Lucrarile de reabilitare a epiului T1 si noului epiu T4 se vor executa partial de pe uscat si partial de pe de pe apa cu echipamente plutitoare. Reabilitarea epiului T2 se poate executa complet de la uscat si pentru aceasta este necesar sa se realizeze pe plaja un drum tehnologic de legatura intre drumurile din oras si radacina digului. Acest drum temporar se va executa din produse de cariera, iar dupa realizarea digului se va dezafecta. Drumurile din zona afectate de lucrarile de constructii se vor reabilita. Pagina 26

37 Eforie Nord Lucrarile propuse cuprind masuri de reducere (disipare) a energiei valurilor (a inaltimii) care ajung la linia tarmului, inclusiv reinnisipare (reinnisipare artificiala), si lucrari facute sa protejeze nisipul plajei de spalare (prin repararea digurilor de larg existente si construirea unor epiuri noi) Digurile longitudinale submerse Pentru reducerea actiunii valurilor si cresterea stabilitatii plajei s-au prevazut 3 (trei) diguri longitudinale submerse, paralele cu tarmul, amplasate pe zona prevazuta in proiect. Aceste diguri au lungimea de 200m doua dintre ele, respectiv 275m al treilea si o distanta libera intre capetele adiacente de cca 55, respectiv 135m. Aceste diguri au fost fundate la cota -5,50m, nucleul fiind alcatuit din piatra bruta dispusa pe un strat geotextil. Suprafata digurilor longitudinale submerse trebuie sa fie protejata cu blocuri prefabricate din beton. Cota superioara a digurilor va fi de -0,5m astefel incat sa nu poata fi vazute de pe plaja, latimea la aceasta cota fiind 10,40m. Exista o stransa legatura intre latimea coronamentului acestor diguri si reducerea inaltimii valului incident. Pentru ca acestea sa aiba efect asupra valurilor, latimea la creasta se determina functie de inaltimea si lungimea valului incident. Pantele digurilor, cea dinspre tarm ca si cea dinspre larg, vor avea aceeasi inclinare. Se realizeaza o berma din blocuri de piatra cu o latime de 8,5m. Blocurile de beton se vor monta astfel incat la baza pantei sa formeze o berma de cca. 6m. Fiecare dig longitudinal submers va fi prevazut cu doua elemente de semnalizare, care au rolul de a avertiza persoanele care practica sporturi nautice cu ambarcatiuni cu motor. Elementul de semnalizare se va executa dintr-un pilon de otel, umplut cu beton obisnuit. Acesta va fi incastrat intr-o fundatie de beton de forma patrata, astfel incat deasupra fundatiei sa iasa o portiune de cativa metri. Fundatia va avea dimensiunea de doua ori mai mare decat un bloc de beton prefabricat din beton aplatizat, astfel incat va ocupa suprafata a patru astfel de blocuri. Fiecare element de semnalizare alcatuit din pilon si fundatie va avea o greutate totala de 45,9 tone Epiu de retinere a nisipului Pentru retinerea in mod eficient a nisipului s-a prevazut repararea a doua epiuri (jetele) perpendiculare pe plaja si prelungirea uneia din ele, rolul acestora fiind de retinerea nisipului. Reabilitarea jetelei J-1 (EN4) de cca. 135m consta in executia pe prima zona a acestuia a corpului din piatra bruta a jetelei peste care se toarna dala de beton. Pe urmatoarea zona, dala veche din coronamet se va demola executandu-se una noua de 4,50m latime si 0.50m grosime. Se va realiza o manta de blocuri de 0,8-1,5t/buc. cu o panta de 1:2. Ultima zona de reabilitare, cea a capului digului, este aproximativ la fel cu Pagina 27

38 diferenta ca peste blocurile naturale de 0,8-1,5t/buc se aseaza doua o carapace de protectie de stabilopozi la panta de 1:1.33. Blocurile de 1-3t/buc. se scot si se inlocuiesc cu cele obtinute din demolarea celor 4 (patru) epiuri. Ca si in cazul blocurilor de 1-3t./buc, o parte din stabilopozi vor fi recuperati in urma demolarii celor patru epiuri. Cota superioara este de +2,40m in zona refacuta cu blocuri si +2,90m in zona refacuta si cu stabilopozi iar a dalei de beton de +1.50m. Se va realiza apoi extinderea jetelei cu cca. 60m. Aceasta extindere este alcatuita dintrun nucleu de piatra bruta realizat pe un strat de geotextil. Nucleul de piatra bruta este protejat cu o manta din blocuri de piatra de 0,5-1t/buc. la baza careia se va realiza si o berma cu latimea de 5,00m. Peste mantaua de blocuri naturale se va monta carapacea de protectie din stabilopozi de 4.5t/buc. montati in dublu strat, cota superioara a prelungirii fiind de +4,40m. Ar trebui mentionat ca accesul publicului pe acest tip de structura prezinta un pericol (la trecerea valurilor peste dig) si de asemenea un nivel ridicat de degradare datorat actiunii valurilor. Reabilitarea jetelei J-2 (EN5) de cca. 180m consta in executia pe prima zona a acestuia a corpului din piatra bruta a jetelei peste care se toarna dala de beton. Pe urmatoarea zona, dala veche din coronament se va demola executandu-se una noua de 4,00m latime si 0,50m grosime la cota de +1,50m, apoi se asterne o manta de blocuri de 0,8-1,5t/buc. cu o panta de 1:2. Urmatoarea zona reabilitata consta deasemeni in demolarea si refacerea dalei de coronament cu grosimea de 0,5m la cota +1,50m si asternerea unei carapace de blocuri de 1-2t/buc. la cota de +2,00m. Zona capului digului se reface cu blocuri de 0,5-1,0t/buc. si doua randuri de stabilopozi cu panta de 1:1.33. Cota superioara a digului este de +2,00m in zona refacuta cu blocuri si +2,90m in zona capului refacuta si cu stabilopozi. Blocurile de 1-3t/buc. se scot si se inlocuiesc cu cele obtinute din demolarea celor 4 (patru) epiuri Demolarea epiurilor In zona proiectului se afla patru diguri de mici dimensiuni. Acestea sunt localizate in zona de innisipare a plajei si pot pune in pericol vizitatorii plajei, daca sunt lasate asa cum sunt in prezent, deoarece vor fi partial ingropate in materialul adus pentru innisipare. Ca atare, digurile trebuie eliminate din locurile respective, prin spargerea coronamentului de beton si armaturii, a pietrei care alcatuieste nucleul. Toate materialele preluate din digurile existente dupa sortare, vor fi utilizate ca material pentru reabilitarea jetelelor J-1 (EN4)si J-2 (EN5). Eliminarea structurilor existente va presupune eliminarea betonului existent, a blocurilor naturale si scoaterea stabilopozilor atat pe partea dinspre uscat, cat si pe partea dinspre mare Lucrari de innisipare a plajei Pentru a crea un sistem de protectie dinamica a plajei existente de efectele eroziunii costiere s-a calculat ca o latime totala de 100m este suficienta. Prin innisiparea artificiala de plaja se realizeaza o crestere substantiala a protectiei si diminuarea riscurilor de eroziune. De asemenea, zona Eforie Nord are un potential turistic ridicat Pagina 28

39 datorita spatiilor de cazare existente in zona, a amenajarilor existente pentru recreere si deci spatiul de plaja suplimentar este binevenit. Pentru ca plaja dupa refacere sa fie stabila este necesar ca granulometria nisipului care se va utiliza pentru refacerea plajei sa fie cel putin egala cu granulometria nisipului existent pe plaja. Daca nisipul folosit pentru refacere are granulometria inferioara nisipului existent, plaja va fi mai putin stabila si vor fi pierderi foarte mari sau sunt necesare lucrari suplimentare necesare retinerii nisipului, lucrari care sporesc costul investitiei. In zona Eforie Nord, marimea medie a granulei de nisip este d50 = 0,35-0,45mm. Nisipul care se va utiliza trebuie sa aiba marimea medie a granulei d50=0,35mm. Sursa de nisip va fi stabilita de catre Antreprenor si poate fi din surse din larg care sa indeplineasca toate cerintele de performanta Drum temporar Executia lucrarilor celor 2 (doua) diguri longitudinale, paralele cu tarmul, se vor executa de pe apa cu echipamente plutitoare. Reabilitarile celor doua epiuri se vor executa de pe uscat, de asemenea prelungirea epiului J-1, exceptie facand montarea geotextilului la prelunigirea acestuia, ce se va realiza de pe apa. Montarea stabilopozilor se face dupa uscat, transportul lor facandu-se atat de pe apa, cat si de pe uscat. Demolarea celor patru epiuri se va face dupa uscat, mai putin a unei parti din stabilopozi. Pentru aceasta este necesar sa se realizeze pe plaja un drum tehnologic de legatura intre drumurile din statiune si radacinile epiurilor. Acest drum temporar se va executa din produse de cariera. In tabelul urmator sunt sintetizate informatiile referitoare la lucrarilor propuse pentru cele cinci sectoare prioritare. Locul de amplasare Lungimea coastei imbunatatite (km) Zona de plaja creata (ha) Mamaia Sud / lucrari de anvergura maxima Repararea structurilor existente, construirea de noi protectii si reincarcarea plajelor 1,2 14 Tomis Nord (Tomis Nord & Tomis Centru) / lucrari de anvergura maxima Repararea structurilor existente, construirea de noi protectii si reincarcarea plajelor Tomis Sud / lucrari de anvergura maxima 2,5 13 Repararea structurilor existente, construirea de noi protectii si reincarcarea plajelor 1,5 9 Eforie Nord / lucrari de anvergura maxima Repararea structurilor existente, construirea de noi protectii si reincarcarea plajelor 1,2 12 Pagina 29

40 1.3.5 Perioada de executie a lucrarilor Avand in vedere ca lucrarile sunt amplasate pe litoral si nu pot fi executate pe toata perioada unui an calendaristic, este necesara o etapizare atenta a executiei acestora, tinand seama de: Durata sezonului estival, care poate fi considerata perioada 15 mai 15 septembrie; Specificul unic al lucrarilor hidrotehnice care se executa cu echipamente plutitoare. In perioada sezonului estival nu se pot executa lucrari care afecteaza plaja, respectiv lucrarile de executie a epiului si a innisiparii, datorita numarului mare de turisti. Cu unele masuri de precautie se pot executa lucrarile de reabilitare a digurilor paralele cu tarmul. Lucrarile care afecteaza plaja se pot executa numai in extrasezon, respectiv in perioada 15 septembrie 15 mai, perioada in care se inregistreaza cele mai puternice vanturi, cele mai mari valuri si temperaturile cele mai scazute. In perioada sezonului estival pot fi realizate elementele prefabricate din beton, dar numai in zone aflate in afara amplasamentului lucrarilor. Trebuie avut in vedere si faptul ca lucrarile de protectie (diguri, epiuri etc.) trebuie executate inaintea innisiparii, pentru ca pierderile tehnologice sa fie cat mai mici. Luand in considerare lucrarile prevazute pentru cele cinci zone prioritare, conform studiilor de fezabilitate, executia acestora poate fi esalonata astfel: Mamaia Sud Lucrarile de reabilitare a digurilor paralele cu tarmul in primul an de executie, pe toata durata acestuia; Digurile ingropate (pintenii) si innisiparea vor fi realizate in perioada 15 Septembrie 15 Decembrie, din primul an de executie si in perioada 15 Ianuarie 15 Mai din cel de al doilea an de executie. Daca innisiparile nu se pot realiza in aceasta perioada, acestea se vor executa in perioada 15 Septembrie 15 Decembrie din cel de al doilea an de executie. In cazul in care nu va fi posibil sa se efectueze lucrarile de innisipare in aceasta perioada, aceste lucrari vor fi efectuate in al doilea an de executie a lucrarilor intre 15 septembrie - 15 decembrie. Tomis Nord Lucrarile de executie a digului submers paralel cu tarmul DS1 in primul an de executie; Digurile ingropate (pintenii) si innisiparea vor fi realizate in perioada 15 Septembrie 15 Decembrie, din primul an de executie si in perioada 15 Ianuarie 15 Mai din cel de al doilea an de executie. In cazul in care nu va fi posibil sa se efectueze lucrarile de innisipare in aceasta perioada, aceste lucrari vor fi efectuate in al doilea an de executie a lucrarilor intre 15 Septembrie - 15 Decembrie. Tomis Centru Lucrarile de reabilitare a digurilor paralele cu tarmul in primul an de executie, pe toata durata acestuia; Pagina 30

41 Epiurile, digurile ingropate (pintenii) si innisiparea vor fi realizate in perioada 15 Septembrie 15 Decembrie, din primul an de executie si in perioada 15 Ianuarie 15 Mai din cel de al doilea an de executie. Daca innisiparile nu se pot realiza in aceasta perioada, acestea se vor executa in perioada 15 Septembrie 15 Decembrie din cel de al doilea an de executie. Tomis Sud Lucrarile de realizare a digurilor submerse paralele cu tarmul in primul an de executie, pe toata durata acestuia; Epiurile, pintenul si innisiparea vor fi realizate in perioada 15 Septembrie 15 Decembrie, din primul an de executie si in perioada 15 Ianuarie 15 Mai din cel de al doilea an de executie. Daca innisiparile nu se pot realiza in aceasta perioada, acestea se vor executa in perioada 15 Septembrie 15 Decembrie din cel de al doilea an de executie. Eforie Nord Lucrarile de reabilitare a digurilor paralele cu tarmul in primul an de executie, pe toata durata acestuia; Pintenii si innisiparea vor fi realizate in perioada 15 Septembrie 15 Decembrie, din primul an de executie si in perioada 15 Ianuarie 15 Mai din cel de al doilea an de executie. Daca innisiparile nu se pot realiza in aceasta perioada, acestea se vor executa in perioada 15 Septembrie 15 Decembrie din cel de al doilea an de executie Graficele de executie propuse sunt prezentate in Anexa J. In cadrul studiului de evaluare adecvata s-a recomandat ca, in primul rand, toate fazele proiectului care implica activitati de constructie, lucrari de amenajare, sa se desfasoare pe toata durata anului, cu exceptia perioadei de iernat reprezentata de perioada decembrie 15 februarie, perioada cand zona de studiu prezinta cea mai mare importanta din punct de vedere al biodiversitatii, deoarece este un loc unde sunt prezente specii de pasari adaptate ecosistemelor acvatice, unele de interes comunitar, care se refugieaza in perioadele nefavorabile in vecinatatea structurilor de protectie, datorita adapostului asigurat de acestea. Nu este necesara limitarea activitatilor specifice proiectului pe perioade de migratie si de cuibarit deoarece aceste activitati nu au posibilitatea de a interactiona direct cu biodiversitatea specifica acestor etape. Conform aceluiasi studiu, in zonele Constanta si Mamaia se impune evitarea lucrarilor in perioada rece a anului pentru a nu deranja pasarile acvatice care migreaza sau ierneaza pe litoral. In zona Eforie Nord se impune executarea lucrarilor in perioade de calm marin, chiar daca se estimeaza ca mare parte din suspensiile generate pe parcursul executiei lucrarilor vor fi blocate de catre digul de nord al portului turistic (Eforie Nord Marina) si deviate spre larg, astfel incat sa se limiteze la maxim ajungerea acestora in extremitatea de nord a ROSCI0197 Plaja submersa Eforie Nord - Eforie Sud. Pentru a reduce la maximum impactul asupra ROSCI0197, se recomanda ca lucrarile sa se desfasoare in perioada de vara, cand speciile marine care ar putea fi afectate au o capacitate de raspuns si adaptare mult mai ridicata decat in sezonul rece. Pagina 31

42 1.3.6 Organizari de santier; Zone de depozitare a deseurilor Conform legislatiei romanesti in vigoare, organizarea de santier ca amplasament, solutii, dotari constituie atributia si raspunderea Antreprenorului General, care va obtine toate avizele si acordurile necesare desfasurarii acestei activitati, inclusiv acordul autoritatii competente de protectia mediului. In acest sens, constructorului ii va reveni obligatia: De a obtine certificatele de urbanism pentru lucrarile proprii; De a obtine toate avizele si acordurile pentru acestea; De a obtine autorizatie de construire pentru lucrarile provizorii; De a reda terenurile ocupate temporar la forma initiala cu amenajarile stabilite de organele competente. Ca masura generala, se recomanda ca amplasamentele organizarilor de santier sa nu se afle in apropierea apelor de suprafata, a padurilor si sa fie in afara localitatilor. Locurile unde vor fi construite aceste organizari trebuie sa fie astfel stabilite incat sa nu aduca prejudicii mediului natural sau uman (prin afectarea vegetatiei, prin impunerea unor defrisari, prin afectarea structurii solului, emisii atmosferice, prin producerea unor accidente cauzate de traficul rutier din santier, de manevrarea materialelor, prin descarcarea accidentala a masinilor care transporta materialele in cursurile de apa de suprafata, prin producerea de zgomot etc). Trebuie evitata amplasarea lor in apropierea unor zone sensibile (langa cursurile de apa care constituie surse de alimentare cu apa, langa captarile de apa subterana) sau, daca acest lucru nu poate fi evitat, trebuie asigurata respectarea conditiilor de protectie a acestora. De asemenea, se recomanda ca ele sa ocupe suprafete cat mai reduse, pentru a nu scoate din circuitul actual suprafete prea mari de teren. Pentru constructiile provizorii (drumuri de acces, platforme tehnologice, spatii de depozitare), cat si pentru lucrarile de organizare de santier (birouri, spatii cazare, baze de depozitare, platforme de parcare etc.), Antreprenorul General va obtine avizele necesare dupa stabilirea locatiei pentru amplasamentul organizarii de santier si a bazei de productie. In perioada de executie va fi monitorizat, atat prin personal propriu, cat si prin experti independenti, modul de respectare a conditiilor impuse in acordurile de mediu in perioada executiei lucrarilor de constructie. Executantul lucrarilor de constructie se va asigura ca zona de santier va fi imprejmuita cu panouri metalice. Pe perimetrul incintei si in exteriorul acesteia vor fi amplasate inscriptionari din care sa reiasa denumirea lucrarii si a executantului acestuia. Se va amenaja accesul utilajelor de constructie si a masinilor de transport al lucratorilor. Depozitarea materialelor de constructii se va face in zone special amenajate, fara sa afecteze circulatia in zona. Autovehiculele folosite la constructii vor avea inspectia tehnica efectuata prin Statii de Inspectie Tehnica autorizate. Pagina 32

43 Utilajele de constructii se vor alimenta cu carburanti numai in zone special amenajate. Intretinerea utilajelor (spalarea lor, efectuarea de reparatii, schimburi uleiuri) se vor face numai la service-uri/baze de productie autorizate. Toate vehiculele si echipamentele mecanice folosite vor fi prevazute cu amortizoare de zgomot, iar echipamentele fixe vor fi pe cat posibil introduse in incinte izolate acustic. La finalizarea lucrarilor de constructii se vor reface starea initiala si folosintele terenului ocupat temporar cu activitatile implicate in proiect. Titularul are obligatia de a urmari modul de respectare a legislatiei de mediu in vigoare pe toata perioada de executie a lucrarilor si sa ia toate masurile necesare pentru a nu produce poluarea apelor subterane si de suprafata, a solului si a aerului. Se poate presupune ca toate materialele inerte rezultate din lucrarile de constructie vor putea fi folosite in umpluturi locale (carierele de balast) sau transportate la groapa municipala de deseuri menajere. Toate deseurile rezultate in urma lucrarilor, care pot fi asimilate deseurilor municipale, vor fi transportate la depozitul de deseuri municipale din orasul Constanta. In capitolul 3.3 este descris modul de gospodarire a deseurilor in perioada de constructie Surse de materiale de constructie Materialele principale care vor fi folosite pentru constructia structurilor de protectie costiera includ: Nisip - necesar pentru reincarcarea plajelor; Piatra de cariera - pentru constructia epiurilor si digurilor sparge-val ; Structuri din beton armat - pentru protejarea epiurilor si digurilor spargeval. Materialele de constructie mentionate mai sus sunt cele mai importante, insa functie de necesitati, pentru zonele de promenada de pe diguri vor fi utilizate si alte materiale cum ar fi beton si membrane de geotextil, Tabelul prezinta un sumar al cantitatilor estimative de materiale de constructie necesare pentru sectoarele aprobate prin Studiile de Fezabilitate, cel putin pentru cele considerate in general tehnic acceptabile pe baza analizei tehnice initiale. Aceste cantitati sunt apreciate pe baza estimarilor facute in cadrul Studiului de Fezabilitate. Cantitatile de materiale estimate a fi necesare constructiei structurilor de protectie pentru cele 5 sectoare prioritare sunt prezentate in Tabelul Contractorul va decide ce utilaje vor fi folosite in timpul constructiei si pe perioada de intretinere.totusi, in principiu, urmatoarele utilaje vor fi folosite: Camioane de transport; Transportoare gabarit depasit; Autoturisme; Autobetoniere; Excavatoare si macarale. Pagina 33

44 Tabelul Cantitati estimative de materiale de constructie principale Studiu de fezabilitate Nisip Piatra de cariera Structuri de beton prefabricate Mamaia Sud m m 3 ~40.560t 1.665buc (4,5t/buc) Tomis Nord m m 3 ~ t buc (4,5t/buc) 2.950buc (6,4t/buc) Tomis Centru m m 3 ~ t 6.625buc (4,5t/buc) 2.800buc (6,4t/buc) Tomis Sud m m 3 ~ t 8.025buc (4,5t/buc) 4.760buc (6,4t/buc) Eforie Nord m m 3 ~ t 3.615buc (4,5t/buc) 7.790buc (6,4t/buc) TOTAL m 3 ~ t buc (4,5t/buc) buc (6,4t/buc) In acelasi timp, Antreprenorul General este cel care va stabili rutele care vor fi utilizate pentru transportul materialelor de constructie catre si dinspre zona de lucru, astfel incat potentialul impact generat de aceasta activitate asupra mediului si populatiei sa fie minimizat Piatra de cariera In regiunea Dobrogei exista mai multe cariere de piatra, rocile exploatate fiind predominant calcarul si granitul, dar si sisturi (roci metamorfice) si dolomite (roci calcaroase cu aproximativ 20% oxid de magneziu). Nu se preconizeaza probleme cu privire la productia si aprovizionarea cu piatra de cariera, dar confirmarea si verificarea atenta impreuna cu transportatorii si producatorii este necesara. In cadrul studiilor de fezabilitate elaborate au fost identificate o serie de cariere de piatra, pentru alegerea carierei/carierelor ce vor fi efectiv utilizate fiind necesare cercetari ulterioare detaliate ce vor trebui efectuate de catre Proiectant/Contructor. In continuare sunt prezentate informatii succinte despre aceste surse de piatra Cariere de calcar Pe o suprafata cu o raza de cca. 50km in jurul orasului Constanta exista mai multe cariere de calcar. Dintre carierele identificate, o parte dintre ele par sa functioneze cu o licenta de exploatare completa, incluzand facilitati de extragere prin dinamitare si facilitati de sortare si incarcare. Probleme pot aparea la unele cariere din cauza conditiilor de licentiere, ratelor de productie si facilitatilor limitate, precum si lipsei de experienta mai ales in domeniul productiei de piatra pentru lucrari in mediul marin. Pentru alegerea carierei/carierelor ce vor fi efectiv utilizate, sunt necesare cercetari ulterioare atente pentru a stabili eventualele probleme de licentiere si capacitatea de productie. Carierele de calcar (uneori mai multe cariere pe locatie) care au fost identificate la nivelul studiilor de fezabilitate sunt urmatoarele: Nicolae Balcescu; Ovidiu; Piatra; Pagina 34

45 Sitorman; Navodari; Adamclisi. Transportul de la cariera se face in mod normal cu camioane de transport direct pe santier. Exista si posibilitatea ca piatra sa fie stocata in Portul Constanta, de unde poate fi transportata ulterior cu barje pana la locatia lucrarilor. Unele cariere identificate au posibilitatea de livrare a materialului prin transport feroviar sau fluvial Cariere de granit Considerate in general ca fiind mai potrivite pentru lucrari in mediul marin, carierele de roci magmatice pot fi gasite in partea de nord a Dobrogei, in jurul muntilor situati la est de Braila. In zona localitatii Turcoaia sunt situate cateva cariere de granit, existand posibilitatea transportului materialelor cu barje fluviale pana in Portul Constanta sau Portul Midia de unde, prin transport rutier (pentru structuri legate de tarm) sau cu barje marine (pentru structurile din larg), materialele pot ajunge pe locatia unde se desfasoara lucrarile de reabilitare a zonelor costiere Nisip pentru reincarcarea plajei Informatiile urmatoare sunt un sumar concis al datelor disponibile, importante din punct de vedere al proiectarii si constructiei. Informatii mai amanuntite cu privire la sursele de nisip pot fi gasite in studiile elaborate de ECOH (2007) si Halcrow (Mai 2011), inclusiv informatii despre continutul de poluanti organici si metale grele Surse marine de larg In general, se presupune ca depozitele de nisip marin din larg apar ca ramasite ale plajelor bariere mai vechi, in ape cu o adancime de 20-30m. Aceste surse sunt in prezent nelicentiate si neexplorate, astfel ca nu exista informatii cu privire la locatii, rezerve, rate de extractie, granulometrie, mineralogie sau continut de metale grele. O data identificate aceste surse, extractia si transportul nisipului se va face in principiu cu o draga aspiratoare (Trailing Suction Hopper Dredgers -TSHD s) care poate transporta si descarca nisipul direct pe locatie, fie prin refulare, fie prin intermediului unor conducte fixe sau plutitoare cu statii de pompare. Ca alternativa, draga poate descarca nisipul in locatii speciale in Porturile Constanta sau Midia de unde, prin intermediul unui sistem de conducte sau prin transport rutier, materialul poate fi transportat pana la locul de desfasurare a lucrarilor, respectiv pe plaje. Chiar daca nu exista certitudini cu privire la locatia surselor, rezerva acestora, impactul potential, posibilitatea de licentiere pentru extractie sau caracteristicile materialului, folosirea utilajelor de dragare marine prezinta avantaje importante din punct de vedere al ratelor de extractie si al capacitatii de transport al materialului, desi distantele mari de navigat se pot dovedi neeconomice Surse marine apropiate de tarm Momentan se desfasoara lucrari de intretinere care implica dragarea bancului de nisip de la intrarea in Portul Midia, dar cantitatile extrase sau rezerva potentiala de nisip nu sunt cunoscute. Investigatiile realizate de GeoEcoMar si prezentate in Pagina 35

46 studiile elaborate de ECOH (2007) si Halcrow (Mai 2011) au constat in prelevarea a noua probe de sediment a caror analiza a relevat o granulometrie medie a sedimentului ce variaza de la 0,8 la 0,13mm. In cadrul analizelor a fost identificata inclusiv o proba periferica cu granulometrie medie de 0,01mm. Esantioanele au prezentat o sortare variabila a sedimentului cu deviatia standard <1, dar si intre 1 si 2. Probele au continut si fractii de silt si argila, dar in general continutul de nisip a fost mai mare de 70%. Dragarea pentru intretinere are loc si la bancul de nisip de la intrarea pe canalul navigabil Sulina. Testele facute de GeoEcoMar au inclus prelevarea a zece probe a caror analiza a relevat o granulometrie medie de 0,05 pana la 0,21mm (cu o medie de 0,12mm). Esantioanele au prezentat sorturi variabile ale sedimentului cu deviatia standard >1. Procentul de nisip din probele colectate a variat de la 50% (pentru care valoarea fractiei de argila este inacceptabila) pana la 100% Surse din fluviul Dunarea Pe cursul Dunarii, in zona localitatilor Cochirleni (la km distanta de la gura Canalului Sulina) si Oltina (la km distanta de gura Canalului Sulina) se gasesc cateva cariere de nisip licentiate. Dupa cum s-a prezentat in studiul elaborat de ECOH (2007), rezultatele obtinute in urma analizei a 15 esantioane prelevate de la Cochirleni au evidentiat faptul ca sedimentul bine sortat a avut o granulatie medie de 0,22mm si o deviatie standard de 0,39, iar fractia nisipului a fost de 100%. Din aceasta zona au fost prelevate de catre diversi operatori alte 3 probe de sediment (conform studiului elaborat de Halcrow in Mai 2011), a caror analiza a relevat un sediment cu o granulatie medie de 0,32mm pana la 0,41mm, prost sortat, cu o deviatie standard >1 si fractia de nisip predominanta mai mare de 90%. In studiul elaborat, ECOH (2007) a prezentat si rezultatele testarii a cinci probe prelevate de la Oltina, ce au relevat o granulatie medie a sedimentului de 0,32mm (desi variatia granulometrica nu este prezentata), cu o deviatie standard medie de 0,46 indicand o sortare potential buna si o fractie nisipoasa predominanta. De asemenea, in cadrul aceluiasi studiu s-a evaluat potentialul de extractie si dimensiunea rezervelor de nisip, identificandu-se rezerve pentru care in 1999/2000 exista licenta de exploatare de pana la 2,8 milioane de m 3. In acelasi timp, s-a mentionat ca zonele licentiate pentru exploatare acopereau doar o mica parte din rezerva totala de nisip. ECOH (2007) a prezentat de asemenea si datele furnizate la momentul respectiv de catre Agentia Nationala de Resurse Minerale (ANRM) conform carora, desi cantitatea de extractie maxima autorizata in 2004 era de cca. un milion de m 3 pe an, doar m 3 au fost extrasi. Pe Dunare au loc lucrari importante de intretinere a canalului navigabil prin dragare. ECOH (2007) a raportat ca aceste lucrari sunt autorizate de la Km 240 la Km 630 al Deviatie standard parametru al uniformitatii distributiei granulometrice a unui depozit sedimentar detritic, notat cu α si calculat dupa diferite formule. Exprima dispersia valorilor unei distributii granulometrice in jurul valorilor centrale dintr-o curba cumulativa si reda gradul de sortare a depozitului respectiv. Astfel, valorile α<0,50 exprima o sortare buna si foarte buna, 0,50 >α<1,00 sortare moderata si α>1,00 sortare slaba si foarte slaba. Pagina 36

47 Dunarii, iar in perioada au fost dragati anual aproximativ m 3 sediment. Sedimentul a fost descarcat in alte parti ale Dunarii deoarece s-a considerat ca, fara o cernere prealabila, nu este potrivit pentru incarcarea plajelor (aparent fractia de nisip nu depaseste 50%). Sursele fluviatile licentiate de nisip sunt asociate cu o serie de provocari logistice. Tehnicile de extractie actuale se realizeaza cu dragi cu cupe si graifere, iar transportul se face cu barje fluviale (cu o capacitate de t) care, pentru a ajunge la Portul Constanta sau la Portul Midia, ar trebui sa treaca prin doua, respectiv trei instalatii de ecluza Structuri din beton prefabricate Tinand cont de numarul mare de prefabricate necesare in perioada de executie a lucrarilor propriu-zise, va fi nevoie de o statie de turnare a betonului, mobila sau fixa. Contractorul va hotara locatia unde se va amplasa aceasta instalatie, insa in stabilirea locatiei trebuie sa tina cont de spatiul necesar pentru intarire si depozitare a prefabricatelor, precum si de apropierea de santier. Transportul prefabricatelor de la statia de turnare va fi in principiu rutier, dar pot fi luate in considerare si transportul feroviar sau fluvial. Pentru structurile conectate la tarm, transportul va fi facut cu autotrenuri, iar pentru structurile din apropierea tarmului vor fi necesare barje marine, astfel ca va fi necesara manipularea materialelor in cadrul unui port. Tinand cont de tipul proiectului si al constructiei, exista posibilitatea ca Antreprenorul general sa prezinte si sa puna in aplicare un proiect ce va indeplini standardele tehnice cerute, in care insa protejarea digurilor sa fie facuta cu blocuri de piatra in loc de structuri prefabricate din beton. 1.4 Consumul de energie Contractorul va decide ce utilaje vor fi folosite in timpul constructiei si pe perioada de intretinere. In aceasta etapa a proiectului, neavand informatii precise despre tipul si numarul de utilaje ce vor fi utilizate si nici despre organizarea de santier, nu s-a putut face o estimare a necesarului energetic pentru lucrarile de protectie costiera propuse. 1.5 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa Impactul negativ Poluantii fizici care vor putea genera un impact in perioada de constructie sunt reprezentati de: zgomot si vibratii; praf; turbiditate. Sursele de zgomot si vibratii vor fi reprezentate de functionarea utilajelor folosite pentru executia lucrarilor propuse. Pagina 37

48 Zgomotul provenit de la autovehicule este combinatia zgomotului produs de motor, esapament si anvelope. Intensitatea acestuia poate creste si in urma urmatoarelor disfunctionalitati: Proasta functionare a utilajelor; Conditiile de drum necorespunzatoare care pot ingreuna circulatia autobasculantelor. Intensitatea emisiei fonice este resimtita diferit in functie de distanta receptorului fata de sursa, de gradul de denivelare a terenului care se interpune intre receptor si sursa, de gradul de ocupare a terenului cu vegetatie si de starea atmosferica la momentul sau pe perioada functionarii utilajelor. Aceasta scade proportional cu cresterea distantei fata de sursa, cu gradul de denivelare a terenului, cu gradul de ocupare a terenului cu vegetatie si cu starea atmosferica. Deoarece lucrarile de constructie se vor desfasura la distante semnificative de zonele rezidentiale, pe plaje si pe mare, se considera ca impactul generat de zgomot in perioada propriu-zisa de constructie in zonele Mamaia Sud si Eforie Nord va fi nesemnificativ. In acelasi timp, desfasurarea lucrarilor va avea loc in afara sezonului estival, astfel incat cresterea nivelului zgomotului nu va afecta turistii. Singurele zone in care, in perioada de exploatare, ar putea fi generat un disconfort creat de zgomotul utilajelor sunt Tomis Nord, Tomis Sud si Tomis Centru, avand in vedere distantele relativ mici fata de zonele rezidentiale. Deoarece strategia preferata de contractare presupune licitatii de lucrari de protectie a coastei pe baza de proiectare si executie, Antreprenorul va elabora propriul proiect de executie a lucrarilor si va folosi selectia proprie a surselor de materiale, logisticii de livrare, echipamente si utilaje. Avand in vedere ca, la aceasta etapa, nu se detin informatii despre tipul si numarul de utilaje ce se vor utiliza, despre programul de lucru etc, nu se poate face o estimare a impactului generat de zgomotul produs de aceste utilaje. Se presupune insa ca masurile propuse in timpul executiei lucrarilor de catre executantul lucrarilor vor permite diminuarea disconfortului creat. In urma transportului cu autobasculante se vor genera vibratii de mica intensitate asupra soselelor, vibratii care se propaga prin structura caii rutiere si actioneaza asupra cladirilor sau a unor parti din acestea si la care se adauga vibratiile cauzate de emisiile sonore generate in urma transportului. Toate motoarele utilajelor si autocamioanelor vor fi prevazute cu amortizoare de zgomot. De asemenea, se estimeaza ca nu se va produce nici tasarea sau degradarea drumului, doar daca acesta nu are o calitate corespunzatoare. Sursele de praf vor fi reprezentate de transportul nisipului, de activitatile de descarcare a nisipului in zonele in care se vor face innisipari artificiale si de activitatile de amenajare a plajei. Degajarile de praf in atmosfera vor varia substantial de la o zi la alta si vor depinde de specificul lucrarilor, nivelul intensitatii lucrarilor si de conditiile meteorologice. Operatiile tehnologice generatoare de praf (descarcarea, transportul si nivelarea nisipului) vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va realiza o umectare a suprafetelor aflate sub actiunea utilajelor de lucru, pentru a se minimiza cantitatile de praf antrenate. Pagina 38

49 Drumurile de acces pana la plaja vor fi permanent stropite cu apa pentru a se reduce praful. Masinile de transport vor fi prevazute cu prelate pentru acoperirea nisipului, in scopul reducerii emisiilor de praf. Se estimeaza ca, prin aplicarea tuturor masurilor de organizare a lucrarilor de santier si protectia mediului ce se vor aplica in cadrul proiectului, impactul generat de antrenarea de praf (pulberi) va fi un impact minor, care se va manifesta doar local. In perimetrele in care se va realiza alimentarea artificiala cu nisip a plajelor se va produce o crestere importanta a turbiditatii, pe durata efectuarii lucrarilor. Impactul va fi insa temporar si va dura pana la resedimentarea materialelor deversate in zona. De aceea, se estimeaza ca, pe termen mediu, impactul lucrarilor de alimentare artificiala va fi nesemnificativ. In perioada de exploatare, nu vor exista alti poluanti decat cei care exista si in prezent, respectiv zgomotul generat de activitatile de turism desfasurate in zonele de plaja in care se va desfasura proiectul. Tabelul Informatii despre poluarea fizica si biologica generate de activitatile din cadrul proiectului Tipul poluarii Sursa de poluare Nr. surse de poluare Poluare maxima permisa (limita maxima admisa pentru om si mediu) Masuri de eliminare/ reducere a poluarii Zgomot Praf - utilaje folosite pentru lucrarile de protectie - transportul, descarcarea si nivelarea nisipului - - atenuator de zgomot (mansoane de cauciuc) - optimizarea graficului de lucru operatiile tehnologice generatoare de praf (vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va urma si o umectare a suprafetelor aflate sub actiunea utilajelor de lucru. - drumurile de acces pana la plaja vor fi permanent stropite cu apa pentru a se reduce praful. Turbiditate masinile de transport vor fi prevazute cu prelate Impactul pozitiv Activitatea propusa, respectiv lucrarile de protectie costiera in cele 5 sectoare - Mamaia Sud, Eforie Nord, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud, nu va afecta mediul din punct de vedere al poluarii biologice (microorganisme, virusi), respectiv cu radiatie electromagnetica sau radiatie ionizanta, tinand cont de faptul ca: Pagina 39

50 Pentru colectarea apelor uzate menajere din cadrul organizarii de santier vor fi prevazute toalete ecologice, care vor fi intretinute prin firme specializate, pe baza de prestari servicii; Radiatiile electromagnetice generate de utilajele ce vor fi folosite pentru executia lucrarilor propuse sunt nesemnificative; Radiatia ionizanta nu vor exista surse de radiatii ionizante. Cel mai important impact pozitiv este generat de rezultatele care se vor obtine in urma implementarii proiectului si anume reducerea eroziunii costiere a zonelor de plaja si faleza din cele 5 sectoare ce vor fi reabilitate. Odata reabilitate sau construite, structurile sparge-val vor impiedica miscarea nisipului adus pe plaja. De asemenea, spalarea nisipului de-a lungul tarmului va fi impiedicata prin construirea unor diguri noi sau prin prelungirea celor existente, care vor retine nisipul. 1.6 Documente/Reglementari existente privind amenajarea teritoriala in zona Pentru lucrarile de reabilitare si protectie propuse in cele cinci zone prioritare respectiv Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud si Eforie Nord, Consiliul Judetean Constanta a emis certificatul de urbanism nr. 159/ Terenurile pe care sunt propuse a se efectua lucrarile de reducere a eroziunii costiere sunt situate in intravilanul municipiului Constanta si al orasului Eforie. Aceste terenuri apartin domeniului public al statului aflat in administrarea Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea-Litoral. Digurile maritime din dreptul orasului Eforie fac parte din inventarul bunurilor care apartin domeniului public al orasului conform anexei 7 a HGR 904/2002. Sectoarele vizate au functiuni de plaja, zona submersa, luciu de apa si diguri maritime de protectie a litoralului Marii Negre. In continuare sunt prezentate informatii detaliate despre documentele si reglementarile existente privind amenajarea teritoriala in zonele in care se vor desfasura lucrarile de reducere a eroziunii costiere Mamaia Sud Terenul pe care urmeaza sa se desfasoara lucrarile de protectie este situat in intravilanul municipiului Constanta, zona Sudica a Statiunii Mamaia cuprinsa intre hotel Sulina si hotel Parc si este domeniu public al Statului de interes national, aflat in administrarea Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea-Litoral. Suprafata pe care se vor desfasura lucrarile de protectie este de m 2. Folosinta actuala a terenului este plaja si luciu de apa. Destinatia terenului stabilita prin planurile de urbanism si amenajarea teritoriului aprobate este plaja si luciu de apa. Lucrarile propuse se vor corela cu Planul Urbanistic Zonal (PUZ) aprobat prin Hotararea Consiliului Local Constanta nr. 302/ Pagina 40

51 1.6.2 Tomis Nord Terenul pe care urmeaza sa se desfasoara lucrarile de protectie este situat in intravilanul municipiului Constanta si este domeniu public al Statului si domeniu privat al municipiului Constanta. Suprafata pe care se vor desfasura lucrarile de protectie este de m 2. Folosinta actuala a terenului este plaja. Destinatia terenului stabilita prin planurile de urbanism si amenajarea teritoriului aprobate este plaja. Lucrarile propuse se vor corela cu Planul Urbanistic Zonal aprobat prin Hotararea Consiliului Local Constanta nr. 116/ Tomis Centru Terenul pe care urmeaza sa se desfasoara lucrarile de protectie este situat in intravilanul municipiului Constanta si este domeniu public al Statului de interes national, aflat in administrarea Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea-Litoral. Suprafata pe care se vor desfasura lucrarile de protectie este de m 2. Folosinta actuala a terenului este plaja. Destinatia terenului stabilita prin planurile de urbanism si amenajarea teritoriului aprobate este plaja. Lucrarile propuse se vor corela cu Planul Urbanistic Zonal aprobat prin Hotararea Consiliului Local Constanta nr. 116/ Tomis Sud Terenul pe care urmeaza sa se desfasoara lucrarile de protectie este situat in intravilanul municipiului Constanta si este domeniu public al Statului si domeniu privat al municipiului Constanta. Suprafata pe care se vor desfasura lucrarile de protectie este de m 2. Folosinta actuala a terenului este plaja. Destinatia terenului stabilita prin planurile de urbanism si amenajarea teritoriului aprobate este plaja. Lucrarile propuse se vor corela cu Planul Urbanistic Zonal aprobat prin Hotararea Consiliului Local Constanta nr. 116/ Eforie Nord Terenul pe care urmeaza sa se desfasoara lucrarile de protectie este situat in intravilanul orasului Eforie si este domeniu public al Statului. Suprafata pe care se vor desfasura lucrarile de protectie este de m 2. Folosinta actuala a terenului este luciu de apa, plaja si dig. Lucrarile propuse se vor corela cu PUZ Faleza aprobat prin HCL nr. 105/2002 si PUZ Amenajare plaja Eforie aprobat prin HCL nr. 66/2007. Pagina 41

52 2 Procese tehnologice 2.1 Procese tehnologice In cadrul Capitolului 1 au fost descrise pe larg lucrarile de protectie costiera propuse, solutiile constructive pentru realizarea acestora, precum si posibilele surse de materiale necesare executarii acestor lucrari. In continuare sunt prezentate capacitatile si durata lucrarilor, conform studiului de fezabilitate: Mamaia Sud Innisipare artificiala m 3 (1,20 km) Reabilitare diguri emerse 0,50 km Jetele (epiuri) 0,20 km Diguri submerse (pinteni ingropati) 0,51 km Durata de realizare a investitiei 18 luni Tomis Nord Innisipare artificiala plaja m 3 (1,05km) Diguri si epiuri 0,975km Diguri longitudinale submerse 0,26km Diguri ingropate (pinteni ingropati) 0,21km Durata de realizare a investitiei 24 luni Tomis Centru Innisipare artificiala plaja m 3 (0,85 km) Diguri si epiuri 0,690 km Diguri longitudinale submerse 0,245 km Diguri ingropate (pinteni ingropati) 0,140 km Durata de realizare a investitiei 24 luni Tomis Sud Innisipare artificiala plaja m 3 (1,47km) Diguri si epiuri 0,45km Diguri longitudinale submerse 0,505km Diguri ingropate (pinteni ingropati) 0,07km Durata de realizare a investitiei 24 luni Eforie Nord Innisipare artificiala m 3 (1,2 km) Reabilitare si extindere jetele 0,275 km Diguri submerse 0,675 km Durata de realizare a investitiei 18 luni Pagina 42

53 2.2 Activitati de dezafectare Dintre cele cinci sectoare prioritare, singura zona in care sunt propuse lucrari de dezafectare (demolare) este sectorul Eforie Nord. In acest sector, in zona de desfasurare a lucrarilor propuse se afla patru diguri de mici dimensiuni. Acestea sunt localizate in zona de innisipare a plajei si pot pune in pericol vizitatorii plajei, daca sunt lasate asa cum sunt in prezent, deoarece vor fi partial ingropate in materialul adus pentru innisipare. Ca atare, digurile trebuie eliminate din locurile respective, prin spargerea coronamentului de beton si armaturii, a pietrei care alcatuieste nucleul. Toate materialele preluate din digurile existente dupa sortare, vor fi utilizate ca material pentru reabilitarea jetelelor J-1 (EN4)si J-2 (EN5). Eliminarea structurilor existente va presupune eliminarea betonului existent, a blocurilor naturale si scoaterea stabilopozilor atat pe partea dinspre uscat, cat si pe partea dinspre mare. Materialele rezultate in urma demolarii acestor structuri se vor putea refolosi in cadrul altor lucrari, respectiv la reabilitarea si la constructia digurilor/epiurilor si la constructia epiurilor, care vor bloca transportul longitudinal al sedimentelor, asa cum este prezentat in cap. 3 Deseuri al prezentului raport. 3 Deseuri Antreprenorul lucrarilor propuse, ce va fi selectat intr-o etapa ulterioara, va putea elabora propriul proiect, conform caruia anumite lucrari vor putea fi modificate, si va folosi selectia proprie a surselor de materiale, logisticii de livrare, echipamentelor si utilajelor. Tipurile si cantitatile de deseuri ce vor rezulta, precum si modul de gestionare a acestora vor fi putea fi stabilite cu exactitate dupa elaborarea proiectului tehnic propriu-zis. In continuare sunt prezentate informatii succinte privind managementul deseurilor estimate a fi generate pe baza lucrarilor propuse in cadrul studiilor de fezabilitate, o evaluare detaliata putandu-se realiza in cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului ce se va desfasura dupa elaborarea proiectului si care va fi responsabilitatea Antreprenorului. 3.1 Deseuri inerte si nepericuloase Generarea deseurilor in perioada de constructie Principalele surse de deseuri inerte si nepericuloase care pot rezulta in perioada de executie a lucrarilor de protectie costiera vor fi reprezentate de: Demolarile unor constructii (diguri) existente din care vor rezulta materialele de constructie (blocuri de piatra, piatra sparta); Activitatile desfasurate in cadrul organizarii de santier. Din sursele mentionate mai sus rezulta o serie de deseuricare, conform H.G. nr. 856/2002 privind Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei uprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, Anexa 2, sunt codificate astfel: 17 deseuri din constructii si demolari; Pagina 43

54 beton, caramizi, tigle si materiale ceramica; beton; amestecuri de beton, caramizi, tigle si materiale ceramice; lemn, sticla si materiale plastice; metale (inclusiv aliajele lor); pamant (inclusiv excavat din amplasamente contaminate), pietre si deseuri de la dragare; alte deseuri de la constructii. Deseuri rezultate din demolari vor fi utilizate la reabilitarea si la constructia digurilor/epiurilor si la constructia epiurilor, care vor bloca transportul longitudinal al sedimentelor, dupa cum urmeaza: Reabilitarea a doua diguri sparge-val existente paralele cu tarmul; Constructia unui nou epiu din piatra bruta conectat la tarm, perpendicular pe tarm, pentru retinerea nisipului la limita de nord a zonei innisipate; Constructia a sase epiuri mai mici ingropate in plaja pentru stabilizarea tarmului. In tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile si cantitatile de deseuri estimate a rezulta din demolari si modul lor de reutilizare. Avand in vedere ca Antreprenorul va elabora propriul proiect (care ar putea modifica cantitatile de material) si va folosi selectia proprie a surselor de materiale, logisticii de livrare, echipamente si utilaje, este posibil ca aceste tipuri de deseuri, cantitati si modalitati de reutilizare sa fie modificate. Tabelul Tipuri si cantitati de deseuri rezultate din demolari si modul lor de reutilizare ACTIVITATE TIP DESEU UM CANTITATE MAMAIA SUD Realizare epiuri mici Piatra sparta m³ 2235,00 EFORIE NORD Reabilitare jetea J-1 Beton coronament m³ 149,00 Blocuri beton 1-3t/buc. m³ 320,85 Reabilitare jetea J-2 Beton in coronament m³ 457,00 Blocuri beton 1-3t/buc. m³ 147,20 Eliminare diguri existente Beton m³ 371,00 Blocuri beton 1-3t/buc. m³ 5101,00 Stabilopozi de 4,5t/buc. de deasupra apei buc. 85,00 Stabilopozi de 4,5t/buc. de buc. 915,00 sub apa TOMIS CENTRU Reabilitare dig T6-1 Beton m³ 288,00 TOMIS NORD Extindere jetea T7 Beton m³ 60,00 TOMIS SUD Reabilitare dig C1 Beton m³ 150,00 Extindere jetea C4 Beton m³ 150,00 Pagina 44

55 3.1.2 Generarea deseurilor in perioada de operare In perioada de exploatare nu vor fi generate deseuri inerte si nepericuloase. 3.2 Deseuri toxice si periculoase Generarea deseurilor in perioada de constructie Principalele surse de deseuri toxice si periculoase in perioada de executie sunt reprezentate de: Utilajele de constructie (autocamioane, nave) prin scurgerile de carburanti, uleiuri, lubrefianti si acid sulfuric (pentru baterii); Operatiile de vopsire pentru diverse marcaje. Din sursele mentionate mai sus pot rezulta o serie de deseuri care, conform H.G. nr. 856/2002 privind Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, Anexa 2 sunt codificate astfel: 08 deseuri de la utilizarea vopselelor; deseuri de vopsele cu continut de solventi organici sau alte substante periculoase; 13 deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi; uleiuri de motor, de transmisie si de ungere usor biodegradabile; ulei combustibil si combustibil diesel; benzina; alti combustibili (inclusiv amestecuri). Constructorul are obligatia, conform prevederilor H.G. nr. 856/2002, sa realizeze o evidenta lunara a gestiunii deseurilor, respectiv producerii, stocarii provizorii, tratarii si transportului, reciclarii si depozitarii definitive a deseurilor. Pentru prevenirea si reducerea cantitatilor de deseuri toxice si periculoase in perioada de executie a lucrarilor de protectie vor trebui luate o serie de masuri, precum: Impunerea, prin caietele de sarcini, a obligativitatii Antreprenorului de a utiliza echipamente si mijloace de transport moderne, cu emisii reduse de poluanti; Intretinerea utilajelor si mijloacelor de transport in stare buna de functionare avand reviziile tehnice si schimburile de ulei efectuate in ateliere specializate; Schimbul si intretinerea de acumulatori va fi efectuat de asemenea in ateliere specializate; Vopseaua folosita la marcaje va fi depozitata in recipienti etansi si descarcata cu dispozitive speciale. Recipientii goliti vor fi restituiti producatorilor sau distribuitorilor Generarea deseurilor in perioada de operare In perioada de exploatare nu vor fi generate deseuri toxice si periculoase. Pagina 45

56 3.3 Modul de gospodarire a deseurilor In perioada de executie a lucrarilor, Antreprenorul va fi responsabil de modul de gestionare a tuturor tipurilor si cantitatilor de deseuri rezultate din activitatea desfasurata. In continuare se prezinta aspecte legate de modul de gospodarire a deseurilor posibil a fi generate in perioada de constructie, care trebuie respectate si de Antreprenor, functie de tipurile de deseuri care vor rezulta din activitatea desfasurata: 1. deseuri menajere colectarea se va face pe baza de contract in pubele metalice amplasate pe platforme betonate. Acestea vor fi transportate la depozitele de deseuri sau la statiile de transfer ale localitatilor. Vor fi pastrate evidente cu cantitatile predate in conformitate cu prevederile HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare; 2. deseuri metalice colectarea se va face pe platforme betonate si vor fi valorificate pe baza de contract cu autoritatile specializate. Vor fi pastrate evidente cu cantitatile valorificate in conformitate cu prevederile OUG nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclate, aprobata prin Legea nr. 456/2001, cu modificarile si completarile ulterioare; 3. deseuri de materiale de constructii colectarea pe platforme speciale si reutilizarea acestora, acolo unde este cazul; 4. slamuri petroliere colectare in recipienti metalici etansi si predare la autoritatile specializate in vederea valorificarii acestora prin reciclare. Vor fi tinute evidente cu cantitatile valorificate in conformitate cu prevederile HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate. Sub niciun mod nu va fi permisa depozitarea uleiurilor uzate pe plaje. 5. deseuri lemn colectarea selectiva si refolosirea acestora functie de dimensiuni si necesitati; 6. acumulatori uzati colectare in spatii special amenajate si predarea catre unitati specializate in scopul valorificarii prin reciclare. Vor fi pastrate evidentele cu cantitatile valorificate conform prevederilor HG nr. 1057/ anvelope uzate si baterii uzate - colectare in spatii special amenajate si predare unitatilor specializate in scopul valorificare prin reciclare. Sub nicio forma nu va fi permisa colectarea lor pe plaje si arderea cauciucurilor. 8. apa de santina si resturile de combustibili rezultate din spalarea tancurilor vor trebui colectate si depozitate in recipienti metalici. Acestia urmeaza a fi transportati catre centrele sepecializate de colectare / tratare. Se estimeaza ca, exceptand deseurile rezultate din demolari, care vor putea fi reutilizate, din lucrarile prevazute pentru constructia si reabilitarea digurilor de protectie costiera nu vor rezulta volume semnificative de deseuri. Daca organizarea de santier va respecta normele in vigoare, impactul generat asupra mediului ca urmare a generarii deseurilor in perimetrele de lucru va fi minim. In perioada de exploatare, avand in vedere ca se vor desfasura aceleasi activitati ca si in prezent, vor rezulta aceleasi tipuri de deseuri, iar responsabilitatea gestionarii acestora va reveni administratorilor plajelor. Pagina 46

57 4 Metodologia de evaluare 4.1 Evaluarea impactului Informatiile referitoare la conditiile de mediu generale si impactul potential au fost obtinute in urma consultarilor si prin revizuirea informatiilor generale existente. Urmatoarea procedura a fost urmata pentru a aprecia si evalua impactul asupra mediului al lucrarilor propuse: Identificarea receptorilor si a resurselor de mediu ce ar putea fi afectate de punerea in aplicare a lucrarilor propuse; Suprapunerea optiunilor preferate cu informatiile generale existente; Identificarea valorii sau sensibilitatii receptorilor si resurselor de mediu, asa cum sunt prezentate in Tabelul Tabelul Clasificarea valorii/sensibilitatii receptorilor de mediu Valoare Foarte ridicata Ridicata Medie Scazuta Neglijabila Criteriu Importanta internationala Importanta nationala Importanta regionala Importanta judeteana sau locala Fara importanta Considerarea interactiunilor lucrarilor propuse cu mediul, pentru a identifica impactul probabil potential (modificarea fizica), ca o consecinta a lucrarilor atat la faza de constructie, cat si in cea de exploatare, comparativ cu impactul potential al optiunii de a nu face nimic ; Evaluarea importantei si a naturii (pozitiva sau negativa) efectelor potentiale asupra receptorilor sau a resurselor de mediu, asa cum sunt prezentate in tabelul 4.1-2; Tabelul Clasificarea importantei si a naturii efectelor asupra mediu Importanta Puternic negativa Moderat negativa Slab negativa Neglijabila Slab pozitiva Moderat pozitiva Puternic pozitiva Definitie Impact cu consecinte serioase si/sau pe o arie larga Impact cu consecinte nedorite Impact vizibil negativ si / sau pe o suprafata mica Nici un impact sau nici un impact vizibil Impact vizibil pozitiv si / sau pe o suprafata mica Impact cu consecinte favorabile Impact care produce castiguri substantiale si/sau pe o arie larga Evaluarea importantei efectelor potentiale asupra receptorilor si a resurselor de mediu pe baza valorii / sensibilitatii si marimii efectelor potentiale folosind criteriile prezentate in tabelul 4.1-3; Considerarea duratei efectului (temporar sau permanent); In cazul in care au fost identificate efectele potentiale (impactul = I), stabilirea masurii de diminuare adecvate si masurile de imbunatatire necesare pentru a ameliora sau a reduce impactul potential la un nivel acceptabil; Pagina 47

58 Identificarea impactului potential rezidual dupa aplicarea masurilor de diminuare. Tabelul Evaluarea semnificatiei efectelor asupra mediului si a efectelor reziduale Importanta Puternic negativa Moderat negativa Slab negativa Valoare/Sensibilitate Foarte mare Mare Medie Scazuta Puternic nefavorabila Moderat nefavorabila - Puternic nefavorabila Slab nefavorabila Moderat nefavorabila Moderat nefavorabila Puternic nefavorabila Moderat nefavorabila Slab nefavorabila Moderat nefavorabila Neglijabila Nici un impact semnificativ Slab pozitiva Moderat pozitiva Puternic pozitiva Slab favorabila Moderat favorabila Moderat favorabila Puternic favorabila Puternic favorabila Slab favorabila Moderat favorabila Moderat favorabila Moderat favorabila Puternic favorabila Moderat nefavorabila Slab nefavorabila Moderat nefavorabila Slab nefavorabila Slab favorabila Slab favorabila Moderat favorabila Moderat favorabila Minor nefavorabila Moderat nefavorabila Slab nefavorabila Slab nefavorabila Slab favorabila Slab favorabila Slab favorabila Moderat favorabila 5 Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora Impactul potential generat asupra componentelor mediului de lucrarile propuse a fost estimat atat pentru perioada de executie a lucrarilor, cat si pentru perioada de exploatare, pe baza surselor potentiale identificate, a receptorilor potentiali si a efectelor potentiale induse asupra acestora. Trebuie precizat faptul ca, la aceasta etapa, au existat, o serie de limitari in ceea ce priveste posibilitatea de estimare a impactului potential generat asupra mediului, avand in vedere ca la momentul elaborarii prezentului raport nu se cunosc detalii privind: Localizarea surselor de aprovizionare cu materii prime si materiale (nisip, piatra etc.); Modalitatea de transport a acestora la locul de executie a lucrarilor (transport rutier, fluviatil, feroviar); Pagina 48

59 Traseele de transport; necunoasterea acestora conduce la imposibilitatea identificarii, la aceasta etapa, a receptorilor potentiali; Tipul si numarul de utilaje si echipamente ce se vor utiliza pentru transportul materialelor si executia propriu-zisa a lucrarilor; Localizarea organizarii de santier si detalii despre aceasta activitate. Detalii si informatii despre aspectele mentionate mai sus vor fi disponibile dupa selectarea Contractorului care va executa lucrarile propuse, acesta fiind cel care va stabili cu exactitate toate detaliile de proiectare si punere in opera a lucrarilor. Dupa selectarea Contractorului, acesta va prezenta proiectul cu detaliile specifice si va fi raspunzator de obtinerea tuturor avizelor/acordurilor necesare desfasurarii activitatii. In continuare se prezinta estimarea impactului potential generat asupra mediului de lucrarile propuse de reducere a eroziunii costiere, pe baza datelor si informatiilor disponibile la acest moment si pe baza experientei elaboratorului in proiecte similare. 5.1 Apa Date generale Ape de suprafata Marea Neagra este cel mai mare bazin intercontinental, salmastru, avand o suprafata de m 2 si un volum de km 3. Suprafata bazinului Marii Negre este de km 2, reprezentand 20% din suprafata Europei. Litoralul romanesc al Marii Negre se intinde pe o lungime de 244km (intre bratul Musura si Vama Veche) reprezentand 6% din lungimea totala a tarmului Marii Negre, cuprinzand 128km de apa tranzitorie marina (Chilia Periboina) si 116km de apa costiera (Periboina to Vama Veche). Conform datelor din Planul de management al fluviului Dunarea, Deltei Dunarii, spatiului hidrografic Dobrogea si apelor costiere - PMB, elaborat de catre A.N. Apele Romane ABAD-L in 2009, caracteristicile unice ale Marii Negre sunt reprezentate de: Directia predominanta a curentilor marini este N-S; Absenta curentilor verticali si a mareelor; Volumul majoritar anoxic (90%); Variabilitatea mare temporala si spatiala a proprietatilor fizico-chimice; Cresterea accentuata a densitatii apei intre 0-200m adancime datorita inexistentei amestecului vertical intre straturile superficiale si cele adanci; Salinitatea este aproximativ jumatate din cea a oceanului planetar, variind intre la suprafata si 22,5 la adancimi de 2.000m; Existenta unui strat superficial oxigenat unde au loc procese biotice si a unui strat profund anoxic, fara viata, care contine hidrogen sulfurat, separate la o adancime de m; Schimbul redus de apa cu Marea Mediterana prin stramtoarea Bosfor; Pagina 49

60 Siutghiol Tabacarie Compozitia ionica este putin diferita fata de cea a oceanului planetar (de ex.: mai mult Ca, Mg, HCO3 -, CO3 2- si SO4 2- ). Rauri - Principalii afluenti ai Marii Negre sunt fluviile Dunarea, Nipru, Nistru, Bugul si Kubanul. 80% din afluentii Marii Negre se varsa in partea de N-V a platoului continental, ponderea cea mai mare avand-o fluviul Dunarea, care reprezinta 70% din debitele afluente din partea de N-V a Marii Negre. Suprafata hidrografica aferenta zonei litorale se compune dintr-o serie de bazine mici acoperind 5 480km 2, dintre care cele mai mari sunt bazinele hidrografice ale raurilor V. Albesti (cu izvorul in Bulgaria), Casimcea, Taita, Slava. In zona lucrarilor de protectie propuse, cursurile de apa mai mari se descarca in lacuri sau lagune. Lacuri - Lacurile prezente in zona celor 5 sectoare pentru care se vor desfasura lucrarile de protectie sunt prezentate in tabelul Tabelul Tabelul Lacuri prezente in zona analizata (conform Planului de Management Bazinal elaborat de ABADL) Lacul Descriere Distanta fata de lucrarile de protectie costiera Contine apa dulce, care deverseaza in mare; atat pe marginea vestica, precum si pe fundul lacului, este cunoscuta prezenta a numeroase izvoare de apa dulce care alimenteaza lacul. Contine apa dulce, care deverseaza in mare. Aprox. 250m vest fata de Mamaia Sud. Aprox. 500m vest fata de Tomis Nord si Tomis Centru. Aprox. 1km vest fata de Tomis Sud. Aprox 250m vest fata de Eforie Nord Suprafata, km 2 Adancimea, m * zonarea lacului Techirghiol din punct de vedere al salinitatii este prezentata in fig Volum, mm 3 18,40 2,5 88 V.Neagra (Cogealia) Curs de apa Suprafata, km 2 22,0 0, Tabacarie 6,82 Techirghiol dulce Contine apa dulce, 2, apa salmastra- Techirghiol sarat dulce si apa sarata.* 12, Biruinta + Derevea 98,9 Pagina 50

61 Figura Zonarea lacului Techirghiol conform salinitatii (conform Planului de management al ariei protejate Lacul Techirghiol , elaborat de ABADL) Hidrogeologie Cele 5 sectoare analizate Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Tomis Sud si Eforie Nord - sunt situate in principal la contactul dintre unitatea structurala a Dobrogei de Sud si unitatea Dobrogei Centrale, despartite de falia Capidava-Ovidiu. Dobrogea este caracterizata de o hidrogeologie foarte complexa, asa cum este descris in continuare Dobrogea de Sud Acviferul cuaternar Orizontul acvifer cuaternar este cantonat in loessuri si lehmuri si are de regula ca strat impermeabil argilele rosii de la baza cuaternarului. Acviferul are un caracter discontinuu in functie de dezvoltarea loessurilor si a stratului impermeabil de la baza acestora. In zonele in care stratul impermeabil este slab dezvoltat, acest acvifer fie dispare, fie formeaza un orizont comun cu calcarele Sarmatiene, in functie de raportul existent intre limita Cuaternar Sarmatian si pozitia nivelului hidrostatic. Pe taluzul falezei, apa subterana a fost intalnita pe alocuri in foraje la adancimi si cote variabile, functie de configuratia taluzelor, de functionarea sistemului de drenaj si de natura materialului de pe taluz, dar intotdeauna a fost identificata deasupra argilelor bazale care constituie stratul impermeabil al acviferului Cuaternar. Alimentarea acviferului se face din precipitatii si din sistemele de irigatii, precum si din pierderi din retelele de canalizare si apa. In Figura Harta piezometrica a acviferului din loess (Moldoveanu 1998) este prezentata harta piezometrica, interpolata pe baza datelor din forajele hidrogeologice si, pentru caracterizarea generala, a fost considerat ca fiind un acvifer continuu. Pagina 51

62 Directia generala de curgere este catre Marea Neagra si, local, catre lacuri si Canalul Dunare Marea Neagra. Figura Harta piezometrica a acviferului din loess (Moldoveanu 1998) Acviferul Sarmatian In aceasta zona, acviferul de medie adancime este cantonat in calcare sarmatiene alterate si carstificate, local acoperite de un strat de argile bentonitice. Grosimea depozitelor sarmatiene creste catre sud. Acviferul este cu nivel liber acolo unde este acoperit direct de depozitele de loess prafos si sub presiune, unde este acoperit de depozite argiloase. Acviferul este alimentat dinspre teritoriul Bulgariei, unde intreaga structura este situata la cote ridicate si poate fi alimentat direct din precipitatii. Inainte de anii 1990 a functionat sistemul de irigatii, insa dupa aceasta perioada, irigatiile au fost treptat reduse, iar in prezent nu mai sunt utilizate. Acviferul se descarca pe directia estica (Figura Harta piezometrica a acviferului sarmatian Moldoveanu 1998) in Marea Neagra si in Canalul Dunare Marea Neagra, pe care il intercepteaza pe ultimii 5 6km inainte de Marea Neagra. Directia principala de curgere a acviferului sarmatian este catre Marea Neagra, cu o descarcare de aproximativ 1,29m3/s. Pagina 52

63 Figura Harta piezometrica a acviferului sarmatian Moldoveanu 1998 Complexul acvifer Jurasic superior Cretacic inferior Complexul acvifer Jurasic superior Cretacic inferior, localizat in formatiuni calcaroase si dolomitice, este in general sub presiune si este afectat de sistemul de falii regionale cu directiile WNW ESE si NNE SSW. Acviferul poate fi local cu nivel liber in partea nordica si estica a Dobrogei de Sud, unde afloreaza Cretacicul inferior. In partea sudica si estica a Dobrogei de Sud, complexul acvifer de adancime este separat de acviferul sarmatian printr-un acvitard Senonian format in principal din depozite cretoase si marnoase. Limita naturala a acviferului Jurasic superior Cretacic inferior este falia Capidava Ovidiu. In compartimentul Nordic, Jurasicul superior are grosimi mici si incaleca sisturile verzi cu permeabilitate scazuta si cote ridicate, formand o bariera in curgerea apei subterane si conducand la devierea directiei de curgere catre est. Nivelurile piezometrice (Figura Harta piezometrica a acviferului Jurasic superior Cretacic inferior) arata ca acviferul Jurasic superior Cretacic inferior este alimentat pe teritoriul Bulgariei, unde afloreaza depozitele Jurasice superioare. Acviferul se descarca in partea de est, catre Marea Neagra si catre nord in lacul Siutghiol. Acviferul este alimentat si pe verticala din acviferul sarmatian si, in partea de vest a Dobrogei de Sud, prin infiltratii directe din precipitatii. De-a lungul litoralului, nivelul piezometric al acviferului Jurasic superior Cretacic inferior este mai ridicat decat cel al acviferului sarmatian, avand loc, prin urmare, o descarcare pe verticala. Directia principala de curgere a acviferului Jurasic superior Cretacic inferior este catre nord si catre Marea Neagra in partea de est, iar descarcarea in Marea Neagra este de circa 1,64m 3 /s. Pagina 53

64 Figura Harta piezometrica a acviferului Jurasic superior Cretacic inferior Dobrogea centrala Pe baza datelor privind structura geologica a Dobrogei Centrale se poate arata ca: Sisturile verzi reprezinta practic o formatiune lipsita de capacitatea de inmagazinare a apei; Depozitele sedimentare capabile sa inmagazineze apa au o dezvoltare redusa. Sisturile verzi reprezinta o formatiune de orogen - considerata de unii autori ca formatiune de flis - afectata de un metamorfism regional, care a produs suficiente transformari de structura si textura rocilor, facandu-le impermeabile. Fiind supuse la degradare in mediu subaerian, la partea superioara a acestor formatiuni apare o zona de alteratie in care se dezvolta, pe grosimi reduse, un sistem de fisuri, care permit circulatia apei. In vaile ce se dezvolta pe sisturile verzi se gasesc uneori grohotisuri depuse la baza versantilor vaii, care impreuna cu materialul fin ce provine din spalarea loessurilor, formeaza depozite cu permeabilitate mai ridicata in care apa poate fi retinuta, creandu-se astfel acvifere cu dezvoltare locala. Depozitele sedimentare Jurasice si Cretacice, dezvoltate in facies calcaros, nu pot constitui acvifere importante deoarece au o dezvoltare redusa ca suprafata, sau din cauza unor particularitati structurale-tectonice, situate la cote superioare fata de reteaua hidrografica, fiind drenate puternic de catre acestea. In marea lor majoritate, forajele executate in Dobrogea Centrala au investigat formatiunile cuaternare, loessurile si depozitele proluviale ale vailor. Sistemul acvifer cuaternar Acestui sistem ii corespund depozitele eoliene ce acopera sisturile verzi. Ele sunt alcatuite din argile verzui-roscate, cu concretiuni de gips, lehmuri si loessuri, dispuse Pagina 54

65 peste un relief preexistent. Pe vai gasim depozite holocene, alcatuite din loessuri resedimentate in care se gasesc dispersate elemente grosiere ce provin din degradarea sisturilor verzi. Aceste depozite au o porozitate crescuta (peste 40%), reflectata in capacitatea crescuta de inmagazinare, dar din cauza elementelor reduse ale porilor, capacitatea lor de cedare este foarte scazuta. Grosimea cuverturii de loessuri nu este uniforma, acestea fiind depuse pe un relief preexistent. Se remarca valori scazute ale adancimii nivelurilor piezometrice, pentru ca majoritatea forajelor au fost executate pe vai, iar aportul de apa din irigatii a contribuit, in perioada de functionare a sistemelor de irigatii, la ridicare nivelului apelor subterane. Valorile parametrilor K - conductivitate hidraulica si T - transmisivitate, sunt in general scazute. Procentual, circa 40% din foraje au valori mai ridicate (peste 10 m/zi pentru K), ceea ce justifica afirmatiile de mai sus. Sistemul acvifer din calcarele jurasice Aceste depozite se dezvolta in partea sudica a Dobrogei Centrale si reprezinta circa 7% din suprafata acesteia (aproximativ 210km 2 din 2875km 2 ). Depozitele Jurasice se dispun discordant peste sisturile verzi, simuland un relief preexistent. Structural, depozitele jurasice alcatuiesc trei cute sinclinale orientate NV-SE, afectate de un sistem fisural cu dezvoltare pana la carst. Calcarele afloreaza la zi de sub cuvertura de loessuri, in versantii abrupti ai vailor, indeosebi in malul Dunarii, prezentand aspecte ruiniforme. Cand apar la zi de sub loessuri in zona culmilor, calcarele prezinta forme rotunjite. In valea Casimcei, eroziunea a creat pereti inalti verticali, afectati de un puternic sistem fisural carstic. Calcarele Jurasice din Dobrogea Centrala au fost investigate prin cateva foraje amplasate in zona Harsova-Ghinmdaresti-Topalu, zona unde s-au evidentiat resurse mai importante de apa potabila Directiva Cadru Apa Zona de studiu se incadreaza in Planul de Management al bazinului fluviului Dunarea, pentru care a fost definit de catre ABAD-L ca un program preliminar de masuri pentru a indeplini cerintele Directiva Cadru Apa (DCA) 2000/60/CE a Uniunii Europene (UE). DCA prevede ca obiectivele de mediu sa fie stabilite pentru toate apele de suprafata si subterane din fiecare stat membru al UE. Unul dintre obiectivele-cheie din cadrul DCA este prevenirea deteriorarii starii apei si obtinerea cel putin a Starii Ecologice Buna in apele interioare si de coasta, prin stabilirea de termene limita de atingere a obiectivelor variind de la 2015 pana in 2027, in functie de fiecare problema specifica. DCA defineste de asemenea Corpurile Artificiale de Apa (de exemplu acelea create de o activitate umana) sau Corpuri de Apa Puternic Modificate (de exemplu modificari fizice cauzate de activitatea umana care schimba in mod substantial Pagina 55

66 caracterul hidrogeomorfologic). Statele membre pot desemna un corp de apa de suprafata ca fiind artificial sau puternic modificat, daca: Schimbarile caracteristicilor hidromorfologice ale corpului care ar fi necesare pentru a obtine o stare ecologica buna, ar avea efecte negative importante asupra: - unui mediu mai extins; - navigatiei, inclusiv asupra instalatiilor portuare, sau de recreere; - activitatilor pentru scopurile pentru care este necesara stocarea apei, cum ar fi alimentarea cu apa potabila, generarea de curent electric sau irigatiile; - regularizarii apei, protectiei impotriva inundatiilor si drenarii terenurilor, sau; - altor activitati de dezvoltare durabila fel de importante; Obiectivele benefice induse de caracteristicile artificiale sau modificate ale corpului de apa nu pot fi obtinute in mod rezonabil, din motive de fezabilitate tehnica sau costuri disproportionate, prin alte mijloace care sa constituie o optiune de mediu mult mai buna. In implementarea DCA, statutul acestor corpuri de apa modificate este evaluat in ceea ce priveste realizarea Potentialului Ecologic Bun, mai degraba decat Starea Ecologica Buna. Pentru a atinge obiectivele de mediu, sunt de asemenea stabilite masuri specifice de diminuare pentru corpurile de apa modificate. Aceste masuri vizeaza diminuarea impacturilor care au fost sau sunt generate de activitatea umana, precum imbunatirea si restabilirea calitatii mediului existent. Obiectivele de mediu si masurile de diminuare sunt stabilite si vor fi livrate prin intermediul Planului de Management al bazinului fluviului Dunarea si Programului de Masuri asociat. Orice activitate care are un impact potential asupra ecologiei (asa cum este definita de Elementele de calitate biologice, fizico-chimice si hidromorfologice enumerate in anexa V a Directivei) impune, prin urmare, luarea in considerare a deteriorarii starii ecologice sau potentiale a unui corp de apa. Prin urmare, in timpul procesului de evaluare a impactului asupra mediului, va fi necesar sa se ia in considerare posibilele modificari ale corpului de apa in zona de studiu, care rezulta din lucrarile propuse de protectie costiera. In cadrul clasificarii corpurilor de apa din zona costiera realizata de ABAD-L in conformitate cu Directiva Cadru a Apei au fost delimitate urmatoarele corpuri de apa: 2 corpuri de apa tranzitorii: sectorul Periboina-Cap Singol, inclusiv Lacul Sinoe; 4 corpuri de apa costiera: Periboina-Cap Singol, Cap Singol-Eforie Nord, Eforie Nord-Vama Veche si Mangalia. Ca tipologie, corpul de apa Periboina Cap Singol corespunde apelor putin adanci si cu substrat nisipos, iar urmatoarele trei, cuprinse intre Cap Singol si Vama Veche, sunt cu ape putin adanci, dar cu substrat mixt. Corpul de apa costier Cap Singol Eforie Nord, in cadrul caruia sunt incluse lucrarile de protectie costiera propuse pentru cele 5 sectoare, a fost desemnat ca si corp de apa Pagina 56

67 puternic modificat si se afla la risc din cauza poluarii cu nutrienti (vezi Capitolul ) si din cauza schimbarilor hidromorfologice. Incarcarea ridicata cu nutrienti din Dunare si bazinele raurilor de coasta, precum si eroziunea costiera, determina o presiune semnificativa asupra acestui corp de apa. La clasificarea corpurilor de apa s-a tinut seama de: Parametri fizico-chimici: transparenta apei, conditii de oxigenare, aciditate, salinitate si nutrienti (N-NH4 +, N-NO2 -, N-NO3 -, P-PO4 3- ); Poluati specifici: metale grele, hidrocarburi totale, PAH, pesticide organoclorurate; Parametri biologici: fitoplancton, macronevertebrate bentice, precum si specii de pesti in cazul apelor tranzitorii; Parametri morfologici acestia se iau in considerare numai in cazul evaluarii unei stari foarte bune a apei si includ granulometria sedimentelor din substrat Calitatea apei Informatii generale Calitatea apei Marii Negre in zona studiata este puternic influentata de fluviul Dunarea, care reprezinta cea mai importanta sursa de apa dulce care se varsa in mare. Apa de imbaiere Prevederile legislatiei europene in domeniu (Directiva 2006/7/CE privind gestionarea calitatii apei pentru imbaiere si de abrogare a Directivei 76/160/CEE) au fost transpuse in legislatia romaneasca prin: Hotararea de Guvern nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere; Hotararea de Guvern nr. 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si control al zonelor naturale utilizate pentru imbaiere; Hotararea de Guvern nr. 546/2008 privind gestionarea calitatii apelor de imbaiere. Pana in anul 2014, raportarea anuala a calitatii apei de imbaiere se va realiza in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 459/2002 si, respectiv, ale Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si control al zonelor naturale utilizate pentru imbaiere, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 88/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, urmand ca de la sa intre in totalitate in vigoare prevederile HG 546/2008. Pentru anul 2007, raportat la reglementarile in vigoare la acel moment, Autoritatea de Sanatate Publica Constanta si Directia Apelor Dobrogea Litoral au identificat 15 zone cu 35 sectoare de imbaiere localizate in apele costiere ale Marii Negre reprezentate in Figura Zone pentru imbaiere, acestea fiind raportate Comisiei Europene. Pagina 57

68 Figura Zone pentru imbaiere Zonele naturale amenajate pentru imbaiere si recreere sunt monitorizate de catre Autoritatea de Sanatate Publica Constanta, cu frecventa prevazuta in legislatia in vigoare. Incadrarea din punct de vedere calitativ a apelor de imbaiere identificate in anul 2007 s-a realizat in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare (HG 459/2002). In tabelul Tabelul Identificarea si conformarea calitatii apelor zonelor de imbaiere (conform PMB intocmit de ABAD-L) este prezentata situatia calitatii apelor de imbaiere in zonele de imbaiere desemnate Mamaia si Eforie Nord, zone in care se vor desfasura lucrari de protectie costiera. Pagina 58

69 Tabelul Identificarea si conformarea calitatii apelor zonelor de imbaiere (conform PMB intocmit de ABAD-L) Nr. crt. Denumire zona imbaiere Lungime zona (Km) Calitatea apei* Tipologia corpurilor de apa (codul) 1 Mamaia 6,7 100% coresp. cf. valorilor obligatorii din HG 459/2002 RO_CT01* 2 Eforie Nord 1,9 95,83% coresp. cf. valorilor obligatorii din HG 459/2002 RO_CT02** *RO_CT01 ape costiere putin adanci cu substrat nisipos localizat intre Periboina si Cap Singol clasificate de ABAD-L in Planul de Management al Fluviului Dunarea, Deltei Dunarii, Spatiului hidrografic Dobrogea si Apele Costiere; ** RO_CT02 ape costiere putin adanci cu substrat mixt localizat intre Cap Singol si Vama Veche clasificate de ABAD-L in Planul de Management al Fluviului Dunarea, Deltei Dunarii, Spatiului hidrografic Dobrogea si Apele Costiere. Poluarea cu nutrienti Poluarea cu nutrienti in Marea Neagra este reprezentata in principal de poluarea cu azot si fosfor, care determina dezvoltarea biomasei algelor. Densitatea sporita a fitoplanctonului in Marea Neagra determina un deficit de oxigen in sedimentele marine si cresterea depunerilor de materie organica moarta, care afecteaza in cele din urma flora si fauna bentonica si determina cresterea cantitatii de alge. Planul de management intocmit de catre ABAD-L furnizeaza date statistice detaliate referitoare la nutrienti, iar un rezumat al acestor date este prezentat mai jos (Figura Variabilitatea pe termen lung a incarcarilor cu nutrienti in apele marine din zona Constanta (medie glisanta pe 3 ani). um Nutrienti (med.gl.3ani) Fosfati Silicati Azotati Azotiti Amoniu 0.10 Figura Variabilitatea pe termen lung a incarcarilor cu nutrienti in apele marine din zona Constanta (medie glisanta pe 3 ani) Este destul de dificil ca in cadrul acestor comportamente integratoare sa fie identificate contributiile diferitelor tipuri de surse poluante. Totusi in variabilitatile pentru silicati si compusii de azot pot fi regasite tendintele de variatie din apele Pagina 59

70 Dunarii, inclusiv prin modificarea regimului de sedimente, iar variatia mai redusa in jurul unui palier din jurul anului 1980 poate fi contributia surselor urbane de poluare difuza. Variabilitatea parametrului fosfor poate fi explicata in principal prin efectul modificarilor si practicilor agricole atat in perioada de crestere, cat si de diminuare a incarcarii cu acest poluant ( , , ). Efectele acestor nutrienti asupra parametrilor biologici sunt exemplificate in Figura Variatia parametrilor pentru fitoplancton si nutrienti in perioada in zona Constanta, prin valorile de densitate (D) si biomasa (B) la fitoplancton: Nutrienti (um) / fitoplancton[densitate(/l) si biomasa(mg/l)] (netezire: medie glisanta 3 ani) Dens:10^6 Biom:10^3 Fosfati Silicati Azotati Azotiti Amoniu Figura Variatia parametrilor pentru fitoplancton si nutrienti in perioada in zona Constanta Aceste rezultate sunt in legatura cu cele din Figura Variatia densitatii si biomasei in zona Constanta, reprezentand variabilitatea acestor parametrii in perioada (sursa: Raportul Starea Mediului 2005), evidentiind o tendinta mai clara de reducere a fitoplactonului. Pagina 60

71 Figura Variatia densitatii si biomasei in zona Constanta Poluarea punctuala si difuza De-a lungul coastei Marii Negre, cea mai mare poluare difuza urbana se inregistreaza in partea centrala, de la Midia la Agigea, zona in care sunt situate si lucrarile de protectie costiera propuse. Exista, de asemenea, poluare in Marea Neagra generata de deversarile de ape industriale din activitatile desfasurate in portul Constanta si de deversarile de ape uzate din zonele urbane situate de-a lungul coastei. O prezentare generala a poluarii cu petrol in Marea Neagra este redata in Figura Terminale de descarcare petrol (Cambridge Energy Research Associates 2000), unde valorile anuale sunt prezentate in milioane de tone. Figura Terminale de descarcare petrol Pagina 61

72 Ca valori de densitate normalizata, un nivel semnificativ de poluare cu petrol din surse mobile a fost evidentiat in zona proiectului in perioada anului Figura Densitatea normalizata a poluarii cu petrol Sursele stationare de poluare cu petrol din zona proiectului sunt reprezentate de platformele romanesti de extractie a petrolului si de conductele de transport catre tarm. In zona Marii Negre au fost inregistrate 470 incidente de poluare cu petrol in perioada , cantitatile descarcate fiind evaluate la o medie de 110,8Kt/an. In perioada , numarul de descarcari accidentale a fost de 154, deversandu-se o cantitate medie de 99,93Kt/an. O evaluare a riscului de poluare accidentala cu petrol a fost realizata de catre INCDM folosind un produs software specializat. Conditiile extreme de calcul au constat din: Definirea contributiilor distribuite pe sase platforme de extragere si a cantitatilor eliberate pe intervale de timp pana la 4, 8, 16, 32 si 64 ore; Descarcarea continua a 5000t pe tot traseul conductei de transport catre tarm in conditi extreme de vant (viteza de 7m/s si directie de 30 ); prognoza evolutiei penei de poluant s-a realizat pentru aceleasi intervale de timp. Simularile obtinute pentru cele doua scenarii de poluare accidentala sunt redate in Figura Scenarii de poluare accidentala cu petrol: 1) descarcari simultane de la cele platforme de extractie (in partea stanga); 2) descarcari de-a lungul conductei de transport catre terminalul Midia (in partea dreapta). Pagina 62

73 Figura Scenarii de poluare accidentala cu petrol: 1) descarcari simultane de la cele platforme de extractie (in partea stanga); 2) descarcari de-a lungul conductei de transport catre terminalul Midia (in partea dreapta) In cazul scenariului 1), zona de incidenta cuprinde aproape in intregime unitatea de sud, in timp ce in cazul scenariului 2) cele mai afectate vor fi golful Mamaia si Tomis Nord. Din punctul de vedere al conservarii mediului in zona unitatii sudice, riscul de poluare accidentala cu titei devine o problema de importanta deosebita. Hidrocarburi poliaromatice (HAP) Concentratiile de HAP in apa marii au fost monitorizate in diverse locatii in perioada , intre Mamaia si Vama Veche. Concentratiile obtinute au fost sub limitele maxime admise de 2,7mg/m 3 in 2003, 2004 si 2008 si peste limitele admise in , in toate punctele de monitorizare. In anul 2005, depasiri au fost inregistrate in zonele Constanta Nord, Constanta Sud si Mangalia. Concentratiile de HAP in sedimente au fost monitorizate in zona Constanta Sud in perioada Valorile medii (care arata o scara larga de variabilitate) depasesc in general limitele maxime admise de 0,1mg/kg s.u. Metale grele Alt efect al industrializarii in zona costiera se refera la poluarea cu metale grele a apei marine si a sedimentelor. Parametrii monitorizati sunt Cu, Cd, Pb, Ni si Cr. Concentratiile inregistrate pentru metale grele in apele de suprafata, sedimente acvatice si flora si fauna Marii Negre nu au prezentat niveluri ridicate, iar Pagina 63

74 concentratiile crescute sunt inregistrate numai local, in prezenta unor surse specifice (International Commission for the Protection of the Danube River ICPDR, 2009). Concentratiile de metale grele in sedimentele marine au fost inregistrate intre 2003 si 2005 si au depasit frecvent limitele admisibile pentru cadmiu si cupru. De asemenea, s-au inregistrat si depasiri ocazionale pentru plumb la Constanta Sud si Eforie Sud (JICA, 2007). Este de remarcat faptul ca in zonele de litoral a Marii Negre, in special a celor sub influenta directa a fluviului Dunarea, metalele grele reprezinta o problema grava. In general, conditiile de mediu se imbunatatesc datorita unei gestionari imbunatatite si/sau ca urmare a scaderii activitatii industriale. Pesticide organo-clorurate Date referitoare la pesticidele organo-clorurate au fost obtinute in perioada pentru sectorul Cap Singol Vama Veche dupa cum urmeaza: In apele costiere: tabelul Tabelul Pesticide organo-clorurate in ape costiere - sector Cap Singol Vama Veche HCB [µg/l] Lindan [µg/l] Heptaclor [µg/l] Aldrin [µg/l] Dieldrin [µg/l] Endrin [µg/l] P,p DDE [µg/l) P,p DDD [µg/l) P,p DDT [µg/l) Medie 0,087 0,099 0,117 0,151 0,027 0,086 0,040 0,014 0,009 Mediana 0,051 0,066 0,112 0,008 0,002 0,053 0,002 0,002 0,002 Procent din 11 ( DDE, DDD, DDT) esantioane depasind standardul - 72% - 75% 30% 70% de calitate % (HG 351/2005) In sedimentele de substrat - tabelul Tabelul Pesticide organo-clorurate in sedimentele de substrat in sector Cap Singol Vama Veche HCB [µg/l] Lindan [µg/l] Heptaclor [µg/l] Aldrin [µg/l] Dieldrin [µg/l] Endrin [µg/l] P,p DDE [µg/l) P,p DDD [µg/l) P,p DDT [µg/l) Medie 0,007 0,063 0,067 0,065 0,056 0,040 0,012 0,052 0,028 Mediana 0,002 0,023 0,001 0,009 0,001 0,002 0,001 0,001 0,001 O sinteza asupra efectelor generate asupra organismele bivalve de concentratiile de pesticide din apa este redata in Figura Detectari de pesticide in organismele bivalve in 2006, pe sectorul sudic al zonei costiere, pentru anul 2006 de-a lungul litoralului sudic. Pagina 64

75 Figura Detectari de pesticide in organismele bivalve in 2006, pe sectorul sudic al zonei costiere Alimentarea cu apa In perioada de executie a lucrarilor, pentru buna desfasurare a activitatilor, va fi necesara alimentarea cu apa in scop potabil si menajer pentru personalul care va desfasura activitatea si in scop tehnologic (spalare utilaje, echipamente, umectare drumuri tehnologice etc.). Sursa si modul de alimentare cu apa, debitele necesare si modalitatile de utilizare vor fi stabilite de catre Contractorul lucrarilor, in sarcina caruia va intra si obtinerea avizelor necesare, inainte de inceperea lucrarilor propriu-zise. In perioada de exploatare nu va fi necesara alimentarea cu apa Managementul apelor uzate In timpul perioadei de executie a lucrarilor, sursele potentiale de ape uzate vor fi apele uzate rezultate din organizarea de santier care pot fi ape uzate menajere, ape industriale (de spalare utilaje etc) si ape pluviale. Avand in vedere ca, la aceasta etapa, nu se detin informatii referitoare la organizarea de santier, nu se pot estima regimul/graficul generarii apelor uzate, sistemul de colectare a apelor uzate, locul de descarcare a apelor uzate (neepurate/epurate), debitele si concentratii de poluanti, necesitatea si caracteristicile unei statii de preepurare/epurare, modul de gospodarire a namolului rezultat (daca va fi cazul). Managementul acestor ape uzate colectarea, dirijarea, epurarea si evacuarea - va fi in sarcina contractorului lucrarilor, care trebuie sa evacueze ape uzate cu o calitate in conformitate cu legislatia specifica in ceea ce priveste parametrii normati si valorile limita impuse (functie de locul de descarcare a acestora). Obtinerea acceptelor/avizelor de evacuare va trebui efectuata de catre Contractor, inainte de inceperea lucrarilor propriu-zise. Se recomanda ca apele menajere sa fie colectate si fie sa fie supuse unei preepurari locale, urmata de evacuare in canalizare (daca exista posibilitatea, functie de locatia Pagina 65

76 organizarii de santier), fie colectate, vidanjate si transportate la cea mai apropiata statia de epurare. In situatia in care intretinerea echipamentelor (de exemplu spalare, reparatii, piese de schimb, schimb ulei, alimentare cu combustibil) se va realiza pe amplasamentul organizarii de santier, aceasta trebuie sa se efectueze numai in locuri corespunzatoare prevazute cu sistem de colectare a surselor de ape uzate rezultate (de exemplu, platforme betonate cu decantoare prevazute pentru retinerea pierderilor etc.). Apele pluviale, potential impurificate ca urmare a spalarii platformei din incinta santierului sau ca urmare a antrenarii de poluanti din atmosfera (in special praf si poluanti specifici functionarii utilajelor), vor trebui colectate si gestionate corespunzator cu incarcarea lor in poluanti. In perioada de exploatare nu vor exista surse de ape uzate Prognozarea impactului Perioada de constructie I.1 Masurile de protectie costiera propuse vor determina modificari morfologice ale digurilor sparge-val si a epiurilor, avand in acest fel un impact asupra corpurilor de apa costiera. Masurile de protectie au ca scop disiparea energiei valurilor, din zona cuprinsa intre tarm si pana la adancimi ale apei de 5 6 m, precum si reducerea energiei curentilor din lungul tarmului. Rolul lucrarilor va fi diferit in fiecare sector. In zona Mamaia, protectia tarmului va fi insotita de lucrari de innisipare a plajelor, in timp ce mai la sud lucrarile vor avea ca scop atat protectia falezei, cat si imbunatatirea habitatelor de apa mica (ca principal furnizor de material organogen pentru plajele locale). Eroziunea falezelor are ca rezultat imbogatirea in material organic si fin a habitatelor de apa mica. Impactul lucrarilor propuse, conform celor de mai sus, va fi slab pana la moderat pozitiv. Un impact slab negativ este posibil sa fie resimtit (impact localizat/sensibilitate scazuta/importanta moderat negativa) prin perturbarea temporara a curentilor. Impactul nu poate fi apreciat prin modelare la o scara atat de mica, astfel ca va fi nevoie de o monitorizare sistematica. Imbunatatirea pe viitor a acestor masuri se va face prin operatii mai performante pentru controlul poluarii si pentru ameliorare. I.2 Efectele asupra calitatii apei Marii Negre vor fi limitate la cresteri minore adverse (sensibilitate scazuta si importanta moderat negativa) temporare a nivelurilor de sedimente suspendate sau turbiditate localizate, provenind din excavatiile realizate pentru a pune in opera structurile de piatra si de la depunerea materialului pentru reincarcarea plajelor. Aceste modificari au potentialul de a afecta calitatea si estetica apei atat din punct de vedere al folosintei recreationale (inot), cat si din punct de vedere al biodiversitatii. Nu este prevazut un impact semnificativ asupra raurilor sau lacurilor in timpul lucrarilor de constructie. Cu toate acestea, toate zonele de depozitare pentru combustibil, uleiuri, produse chimice si alte lichide cu potential de contaminare vor fi amplasate in mod corespunzator. Pagina 66

77 Impactul asupra calitatii apei asociat cu sursele de piatra si nisip pentru lucrarile propuse vor fi considerate ulterior de catre contractant in timpul etapei de proiectare detaliata. I.3 Exista impactul potential asupra calitatii apei marine in timpul perioadei de constructie care rezulta din scurgerile accidentale de combustibili, uleiuri sau alte materiale de constructie in apa Marii Negre ce pot aparea in timpul constructiei de structuri marine si reincarcarii plajei, precum si de la transportul materialelor de constructie pe mare. Manipularea necorespunzatoare a diferitelor tipuri de vehicule sau nave maritime care transporta materiale sau echipament poate duce la scurgeri accidentale. In plus, este posibila aparitia unor poluari ca urmare a unor deversari de combustibil sau alte substante produse in urma accidentelor intre nave in timpul transportului pe mare. Transportul rutier al materialelor de constructie (de exemplu nisip, blocuri de piatra, blocuri de beton, stabilopozi) poate avea de asemenea ca rezultat pierderea accidentala de carburanti si uleiuri de la masini / vehicule si de la echipamentele de lucru, determinand deversarea acestora in cursurile de apa locale sau infiltrarea in apele subterane. In plus, alimentarea vehiculelor si a echipamentelor de lucru poate reprezenta o sursa potentiala de poluare a apelor de suprafata si subterane. Natura si severitatea efectelor adverse asociate cu scurgerile accidentale sunt dificil de evaluat. Metodele de transport al materialelor (de exemplu, pe cale rutiera si / sau maritima), nu se cunosc in acest stadiu si vor depinde de Contractant. Cu toate acestea, orice poluare sau deteriorare a calitatii apei este probabil sa aiba un impact asociat asupra faunei salbatice (de exemplu sufocarea habitatelor), peisajului (de exemplu pete inestetice ca urmare a scurgerilor de ulei) si asupra comunitatii locale (de exemplu, prezenta unor substante potential periculoase cu riscurile induse de acestea). I.4 Lucrarile de excavare si perturbarea fundului marii asociate cu constructia unor noi structuri de piatra sau extinderea unora existente au potentialul de a expune si elibera sedimente cu niveluri de hidrocarburi aromatice policiclice - HAP care depasesc limitele maxime admisibile. Impactul acestei tulburari a sedimentelor ca un rezultat direct al lucrarilor de executie a proiectului este considerat a fi nesemnificativ deoarece nivelurile de fond monitorizate ale HAP in apa de mare in ultimii ani au fost de asemenea mari. Traficul greu specific perioadei de constructie va determina diverse emisii de poluanti in atmosfera (NOx, CO, SOx - caracteristice pentru combustibili diesel, particule in suspensie etc). De asemenea, vor exista particule rezultate de la frecare si imbatranire / uzura (de la drumuri si anvelope). Atmosfera este, la randul ei, spalata de ploi si prin urmare, polutantii din aer sunt transferati catre alti factori de mediu (apa de suprafata si subterana, sol etc.). I.5 Impactul asupra apelor din zonele de dragare Daca nisipul va fi dragat din Dunare, nu se estimeaza o crestere semnificativa si pe termen lung a turbiditatii, datorita caracterului grosier al nisipului, care nu contine volume importante de silt si argila. In cazul utilizarii nisipului marin, acesta ar urma sa fie exploatat de catre o draga cu mecanism de aspiratie, asemanatoare celei din dotarea Administratiei Fluviale a Dunarii de Jos, Galati. Draga va stoca nisipul in tancurile de nisip si il va transporta apoi pe apa pornind de la Portul Midia. Odata ajunsa in perimetrul de interes, nisipul Pagina 67

78 urmeaza a fi pompat spre plaja prin conducte. In cazul dragarii nisipului din mare (zona de la Nord de Portul Midia), prognozam o crestere a turbiditatii in zona de lucru. Cresterea turbiditatii va avea insa un caracter temporar, aceasta durand doar pana la resedimentarea sedimentelor ridicate in suspensie. I.6 Avand in vedere lipsa informatiilor privind organizarea de santier, nu se poate estima la aceasta etapa impactul generat de evacuarea apelor uzate asupra mediului, aceasta evaluare urmand a se face in cadrul procedurii ce va fi derulata de Antreprenor pe perioada de obtinere a avizelor necesare desfasurarii activitatii Perioada de operare I.7 In timpul perioadei de operare este putin probabil sa existe un impact asupra resurselor de apa impact nesemnificativ Masuri de diminuare a impactului Masurile de control a poluarii vor fi puse in aplicare de catre Contractant pentru a proteja flora si fauna acvatica. Bunele practici de management al constructiilor si masurile de precautie in cazul scurgerilor de combustibil, uleiuri etc. vor fi folosite pentru a se asigura ca nu exista un impact rezidual semnificativ. Depozitarea de combustibil, echipamente si materiale de constructie se recomanda a se face pe o platforma impermeabila departe de apa, sigilate si tinute incuiate atunci cand sunt nesupravegheate. Intretinerea echipamentelor (de exemplu spalare, reparatii, piese de schimb, schimbare ulei, alimentarea cu combustibil) va fi efectuata numai in locuri potrivite (de exemplu, platforme betonate cu decantoare prevazute pentru retinerea pierderilor etc.). Pentru a proteja calitatea apei in timpul constructiei de tulburarile de sedimente si scurgerea potentiala de materiale de constructie, vor fi implementate codurile de buna practica pentru santierele de constructii. Suplimentar, Contractorul va elabora un Plan de prevenire si combatere a poluarilor accidentale, care va include situatiile posibile de poluare accidentala, masurile necesar a fi aplicate pentru reducerea/stoparea efectelor acestora, modalitatea de actiune in astfel de situatii si persoanele responsabile pentru aplicarea masurilor. Procedurile de raspuns in caz de urgenta si pentru echipamente vor fi pastrate pe amplasamentul santierului si tot personalul contractantului va fi instruit in acest sens. 5.2 Aerul si Clima Situatia actuala Temperatura aerului Temperatura medie multianuala calculata pe baza datelor inregistrate in intervalul la statia meteo din Constanta este de 11,7 C (Tabelul Caracteristicile temperaturii aerului inregistrate la statia meteo Constanta), in timp ce in ultimii ani de evidenta au fost inregistrate valori cu aproape 2 C mai mari (12,1 C/ 1998 si 13,1 C/ 1999). In ultima perioada s-a accentuat ingrijorarea ca schimbarile climatice se accelereaza cu o tendinta generala spre temperaturi mai ridicate. Este general acceptat faptul ca incalzirea globala are loc, temperaturile medii globale crescand cu 0,3 0,6 C in timpul secolului al 20-lea. Pagina 68

79 Tabelul Caracteristicile temperaturii aerului inregistrate la statia meteo Constanta Statie Min Max Amplitudi ne Medie Mediana Deviatie standard Coeficient de variatie Kurtozis Constanta ( ) -7,2 24,1 31,3 11,64 11,75 7,93 68,1% -1,24 Se preconizeaza de asemenea ca incalzirea globala va creste presiunea asupra zonei costiere ca urmare a cresterii frecventei si intensitatii fenomenelor extreme (de exemplu, furtuni puternice si cresterea nivelului marii). Precipitatiile Precipitatiile inregistrate la statia meteo Constanta evidentiaza o medie anuala de 382,6mm/m²/an pentru anii Dupa aceasta perioada, au fost inregistrate valori mai ridicate ale mediei, cum ar fi in 1998 (488,8mm) si in 1999 (531,1mm). Umiditatea aerului Valorile medii anuale absolute ale umiditatii aerului de-a lungul coastei romanesti ( 9g/m 3 ) sunt mult peste valorile medii ale umiditatii inregistrate in oricare alta parte a tarii (zona de campie: 6-7g/m³, munti: 4-6g/m³). Umiditatea aerului nu este considerata relevanta in cazul lucrarilor de protectie costiera. Presiunea atmosferica O scadere a presiunii atmosferice cu 1hPa duce la o crestere a nivelului mediu al apei cu 1cm. Studiul asupra Protectiei si Reabilitarii Litoralului Sudic Romanesc la Marea Neagra (JICA, 2007) a evidentiat cea mai scazuta presiune masurata in Constanta in perioada (Tabelul Minimele lunare ale presiunii barometrice la Constanta ( )). Cea mai joasa presiune masurata a fost de 978,4hPa, ceea ce corespunde unei cresteri medii a nivelului apei de aproximativ 35cm fata de presiunea barometrica medie de 1013hPa. Tabelul Minimele lunare ale presiunii barometrice la Constanta ( ) Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec hpa 978,9 978,8 985,4 985,6 994,4 993,1 994,9 994,9 987,5 992,9 989,8 979,4 Ziua Anul Regimul eolian Vanturile sunt determinate de circulatia generala a atmosferei si conditiile geografice locale. Vanturile predominante bat dinspre nord si nord-est in zona litoralului Marii Negre (la Constanta 21,5% dinspre N) si dinspre nord-vest in zona continentala. Vanturile predominante bat iarna dinspre NE si SV, iar vara dinspre SE si mai rar din N. Vitezele medii anuale ale vanturilor sunt mai mari in zona litorala peste 4m/s si mai scazute in rest sub 3,6m/s. Valorile cele mai mari ale vitezelor vantului se Pagina 69

80 inregistreaza iarna (decembrie - februarie). La Constanta valorile maxime depasesc 15m/s. Vantul dominant este Crivatul care bate din directia NE si care este un vant rece si uscat care coboara brusc temperatura. Primavara, provoaca o evaporare puternica a apei din sol, iar in timpul iernii spulbera putina zapada ce se depune pe sol. Masuratorile facute la statia Constanta a Administratiei Romane de Meteorologie pe o perioada de 10 ani ( ) arata o distributie asemanatoare a frecventei vanturilor. Se remarca si aici predominarea vanturilor din sectorul Nord. Viteza medie anuala la statia Constanta este de 3,8m/s. In Tabelul Valorile medii anuale si lunare ale vitezei vantului si situatiile de calm Statia meteorologica Constanta, sunt prezentate valorile medii anuale si lunare ale vitezei vantului si situatiile de calm inregistrate la Statia Meteorologica Constanta pentru perioada Tabelul Valorile medii anuale si lunare ale vitezei vantului si situatiile de calm Statia meteorologica Constanta Medie anuala Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec Viteza medie (m/s) Calm (%) 3,8 4,5 4,2 4,4 3,5 3,4 3,3 3,1 3,0 3,7 4,0 4,2 4,3 13,7 8,3 10,3 9,9 11,7 14,6 15,8 16,5 19,5 15,7 14,6 14,0 10, Calitatea aerului In aglomerarea Constanta, calitatea aerului este monitorizata prin masuratori continue in 7 statii automate amplasate in zone reprezentative. Poluantii monitorizati sunt cei prevazuti in legislatia romaneasca, transpusa din cea europeana, valorile limita impuse avand scopul de a evita, preveni si reduce efectele nocive asupra sanatatii umane _si a mediului. Aglomerarea Constanta include municipiul Constanta, inclusiv Mamaia si Palazu Mare, orasele Navodari (si Mamaia- Sat), Eforie (Eforie Nord si Eforie Sud), comunele Tuzla, Costinesti si satul Schitu; municipiul Mangalia (inclusiv statiunile Neptun-Olimp, Jupiter-Cap Aurora, Venus si Saturn). Trebuie facuta precizarea ca nu exista informatii despre calitatea aerului strict in zonele in care se propune executia de lucrari sau in vecinatatea acestora. Dintre cele 7 statii, 3 sunt amplasate in municipiul Constanta (CT1, CT2 si CT5). Rezultatele masuratorilor efectuate in anul 2010 in cele trei statii sunt prezentate in continuare. Dioxidul de azot In anul 2010, nu s-au inregistrat depasiri ale valorilor limita orare, zilnice sau anuale la niciuna dintre statiile de masurare. Dioxidul de sulf In anul 2010 nu s-au inregistrat depasiri ale valorilor limita orare, zilnice sau anuale. Pulberi in suspensie Pagina 70

81 Din punct de vedere al pulberilor sedimentabile, calitatea aerului a fost mult mai buna in 2010 fata de anii anteriori. Principalele sectiuni de control unde nivelul pulberilor sedimentabile s-a redus semnificativ sunt cele situate in zonele industriale, unde s-au luat masuri de reducere a emisiilor. Monoxidul de carbon Nu s-au inregistrate depasiri ale VL pentru sanatatea umana (10mg/m 3, calculata ca maxima zilnica a mediilor pe opt ore). Benzen Nu s-au inregistrat depasiri ale valorii limita anuale (singurul interval de timp pentru care este stabilita o valoare limita, respectiv 5 micrograme/mc/an). Ozon Nu s-a depasit pragul de informare de 180 micrograme/mc. Valoarea tinta (120 micrograme/mc) a fost depasita timp de 9 zile la CT2, 10 zile la CT3, 6 zile la CT5, 10 zile la CT6, 34 zile la CT Surse si poluanti generati In perioada de executie a lucrarilor, principalele surse potentiale de poluare a aerului vor fi reprezentate de: Emisii de la mijloacele folosite la transportul materiilor prime si materialelor; Dragarea nisipului, respectiv functionarea utilajelor ce vor fi utilizate pentru aceasta operatie; Executia lucrarilor propriu-zise (functionarea utilajelor, praf de la operatiile de innisipare). Emisiile din timpul desfasurarii perioadei executiei proiectului sunt asociate in principal utilajelor care executa lucrarile propriu-zise si camioanelor de transport materiale. Emisiile de praf (particule de sol, praf mineral) generate de manevrarea materialelor si eroziunea vantului variaza adesea in mod substantial de la o zi la alta, in functie de nivelul activitatii, de operatiile specifice si de conditiile meteorologice dominante. Natura temporara a lucrarilor de amenajare le diferentiaza de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor. Cu alte cuvinte, emisiile de praf din amplasamentul unei constructii au un inceput si un sfarsit care pot fi bine definite, dar variaza apreciabil de la o faza la alta a procesului. Aceste particularitati le diferentiaza de marea majoritate a altor surse nedirijate de praf, ale caror emisii au fie un ciclu relativ stationar, fie un ciclu anual usor de evidentiat, astfel ca o cuantificare a emisiilor de praf din amplasamentul unei constructii se dovedeste a nu fi realizabila. Poluantii emisi in atmosfera caracteristici arderii carburantilor in motoarele vehiculelor si utilajelor sunt reprezentati de un complex de substante anorganice si organice sub forma de gaze si de particule, continand predominant oxizi de azot, oxizi de carbon (CO, CO2) si particule. Pagina 71

82 Cantitatile de poluanti emise in atmosfera de utilaje si camioane depind, in principal, de urmatorii factori: Tehnologia de fabricatie a motorului; Puterea motorului; Consumul de carburant pe unitatea de putere; Capacitate; Varsta motorului. In perioada de desfasurare a operatiilor, emisiile vor varia de la o zi la alta, fiind functie de activitatile din ziua respectiva. Odata cu finalizarea acestei activitati, sursele si emisiile de poluanti asociate acestora vor disparea. Se estimeaza ca necesarul de utilaje va cuprinde in medie, pentru fiecare sector, trei excavatoare, trei buldozere si patru autobasculante (consum de motorina apreciat la 24l/h pentru un utilaj si 15l/h pentru o autobasculanta), iar pentru estimarea unor cantitati maxime de emisii in aer in intervalul de timp, s-a considerat functionarea simultana a utilajelor si camioanelor. Calculul emisiilor de poluanti in atmosfera s-a efectuat pe baza metodologiei EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidebook 2009, revizuita in 2010, luand in consideratie factorul de emisie pentru fiecare tip de poluant in functie de tipul de combustibil si de tipul de sursa mobila. In estimarea emisiilor s-a utilizat formula: Q=f x V in care: Q f V = cantitatea de poluant (g); = factor de emisie (g/t combustibil); = cantitatea de combustibil (t). unde factorii de emisie (f) pentru utilaje si camioane cu motoare EURO diesel cu combustibil (motorina) sunt: NOx : g/t; CH4 : 55 g/t; PM10 : 2086 g/t; NMCOV : 3385 g/t; CO : g/t. Pagina 72

83 Tabel Debite masice maxime orare de poluanti estimate a fi emise in atmosfera in faza de constructie Poluant Debite masice (g/h) NOx CH PM NMCOV CO Impactul potential produs asupra aerului Perioada de constructie I.1 In timpul lucrarilor de reabilitare poate fi cauzata cresterea locala a nivelului de poluanti ca urmare a emisiilor in atmosfera generate de functionarea vehiculelor implicate in activitatile de dragare a nisipului, reprofilarea nisipului si in principalele lucrari de constructii (reincarcarea plajei, extinderea digurilor existente, constructia structurilor sparge-val etc.) precum si de la functionarea echipamentelor. Lucrarile de constructie, de asemenea, pot creste temporar emisiile de praf in timpul miscarii si depunerii nisipului. Nivelurile vor varia in functie de intensitatea lucrarilor, perioadele de vreme uscata prelungita si conditiile de vant. Se estimeaza ca impactul va fi minor negativ (receptor cu valoare scazuta - importanta locala si importanta slab negativa a impactului datorita ariei reduse de desfasurare) Perioada de operare In timpul perioadei de exploatare, lucrarile de protectie nu vor genera un impact asupra calitatii aerului in zonele in care vor fi amplasate. Un potential impact va putea fi generat in timpul executiei lucrarilor de intretinere a structurilor nou realizate, insa aceste lucrari nu vor fi necesare imediat dupa finalizarea executiei, ci abia dupa o perioada relativ lunga de timp, iar efectele produse vor fi locale si nesemnificative Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului In timpul executiei lucrarilor propuse de reabilitare a plajelor se vor lua o serie de masuri de protectie care sa conduca la diminuarea/eliminarea impactului: Operatiile tehnologice care produc mult praf (descarcarea, nivelarea nisipului) vor fi reduse in perioadele cu vant puternic; Drumurile de acces pana la plaja vor fi permanent stropite cu apa pentru a se reduce praful; Masinile de transport vor fi prevazute cu prelate pentru acoperirea nisipului, in scopul reducerii emisiilor de praf; Pagina 73

84 Stabilirea, pe cat posibil, functie si de locatia de aprovizionare cu materii prime si eventual de depozitare temporara a acestora, a unor rute de transport optime atat din punct de vedere al distantei, cat si al zonelor sensibile traversate, pentru a minimiza impactul indus de emisiile gazoase generate de transport; De asemenea, graficul de lucru al utilajelor va fi optimizat in asa fel incat emisiile de noxe gazoase sa fie cat mai reduse, astfel incat impactul generat asupra calitatii aerului sa fie minim. Mentionam ca o evaluare exacta a surselor de emisii in aer, a caracteristicilor acestora si impactul generat asupra mediului va putea fi estimat dupa stabilirea Contractorului si a detaliilor privind tipul si numarul de utilaje, tipului de transport ce va fi utilizat (rutier, feroviar, fluviatil), traseele ce vor fi utilizate pentru transport si receptorii sensibili localizati pe aceste trasee. In acelasi timp, luarea in considerare a masurilor propuse mai sus va conduce cu siguranta, indiferent de utilajele si traseele folosite, la diminuarea impactului generat asupra calitatii aerului in perioada de constructie. 5.3 Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor Situatia actuala Nu exista informatii referitoare la nivelul de zgomot actual in zonele propuse pentru executarea lucrarilor de protectie costiera. Totusi, sursele de zgomot din zonele analizate sunt cele specifice zonelor de coasta. Orice modificare pe termen lung in managementul amplasamentelor, precum cresterea traficului autovehiculelor sau montarea instalatiilor / echipamentelor ar trebui sa ia in considerare acest aspect. Sursele de zgomot existente in zona sunt considerate a fi dominate de catre traficul rutier, turism si activitatile conexe si valuri. Nivelele de zgomot receptionate de receptor depind de: Nivelul zgomotului la sursa; Distanta de la sursa de zgomot la receptor; Conditii meteorologice; Gradul in care transmiterea zgomotului este obstructionata. Definitii Unitatea standard acceptata pentru masurarea nivelelor sonore este decibelul (db). Gradul de disconfort cauzat asupra urechii umane de zgomot depinde de mai multi factori de perceptie, incluzand: Nivelul sonor ambiental (de fond); Natura generala a conditiilor existente (zone rurale linistite fata de zone urbane aglomerate); Diferenta dintre magnitudinea nivelului evenimentului sonor si conditiile ambientale; Durata evenimentului sonor; Anotimpul (probabilitatea de a se afla in interior sau in aer liber si/sau de a avea ferestrele deschise sau inchise); Pagina 74

85 Frecventa si repetitivitatea evenimentelor; Perioada din zi cand are loc evenimentul. Vibratiile sunt miscari oscilatorii care pot fi descrise din punct de vedere al deplasarii, vitezei si acceleratiei. In urma transportului cu autobasculante se genereaza vibratii de mica intensitate asupra soselelor, vibratii care se propaga prin structura caii rutiere si pot actiona asupra cladirilor sau a unor parti din acestea. Reglementari din Romania privind zgomotul si vibratiile Nivelele maxim admisibile de zgomot si vibratii aplicabile comunitatilor situate in afara zonei de protectie industriala (comunitatile din apropierea strazilor) cat si a persoanelor care locuiesc in apropierea zonei de desfasurare a activitatilor de constructie (comunitatile din apropierea plajelor), sunt stabilite pe baza urmatoarelor reglementari: STAS : Acustica urbana: Limite admisibile ale nivelului de zgomot Acest standard se refera la limitele admisibile ale nivelului de zgomot in mediul urban. Nivelele admisibile ale zgomotului exterior (Leq) pentru strazi, masurate la marginea trotuarelor sau a carosabilului, sunt stabilite in functie de categoria tehnica a strazii respective si sunt asociate cu intensitatea traficului, conform Tabelul Valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe strazi. Tabelul Valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe strazi Nr. Crt. Tipul de strada (conform STAS 10144/1-80) Nivelul de zgomot echivalent Leq, db(a) 1 strada de categorie tehnica IV, de deservire 60 2 strada de categorie tehnica III, de colectare 65 3 strada de categorie tehnica II, de legatura 70 4 strada de categorie tehnica I, magistrala Nivelul maxim admisibil de zgomot, Leq, la limita zonelor industriale din arii urbane este de 65 db (A). Ordinul nr. 536 / iulie 1997 al Ministrului Sanatatii Acest ordin stabileste limitele maxim admisibile ale nivelelor de zgomot (Leq) in locuinte. Limitele pentru orele de zi ( ) sunt de 50dB(A), masurate la 2m de fatada cladirilor; pentru orele de noapte ( ), limitele sunt stabilite la 40dB(A) langa cladiri, la 2m de fatada. Nivelele de putere acustica ale utilajelor variaza functie de tipul de utilaj si de dotarea acestuia cu echipamente specifice de protectie impotriva generarii de vibratii. In tabelul nr sunt prezentate valori estimative ale puterii acustice pentru diverse tipuri de utilaje posibil a fi utilizate pentru executia lucrarilor propuse, aceste nivele variind atat functie de tipul de echipament, cat si de capacitatea acestuia. Pagina 75

86 Tabel Nivelul de putere acustica in functie de echipament Denumirea echipamentului Tip Nivel de putere acustica (Lw) db(a) 8t Draga 15t t ,2m Buldozer 0,4m ,2m Macarale autotransportate 25t t 37t Basculanta 16t 25t Standardele privind vibratiile au fost stabilite si pentru a avea in vedere efectele generate de trafic sau utilaje asupra locuintelor, cladirilor de interes cultural si a persoanelor aflate in aceste cladiri, dupa cum urmeaza: STAS 12025/1-94: Efectele vibratiilor produse de traficul rutier asupra cladirilor si partilor de cladiri (Metode de masurare) Stabileste metode de masurare a vibratiilor generate de traficul rutier. Standardul roman SR 12025/2-94: Acustica cladirilor. Efectele vibratiilor asupra cladirilor si partilor de cladiri (Limite admisibile) Stabileste limitele admisibile pentru cladirile de locuit, cladirile social-culturale si persoanele aflate in interiorul cladirilor care ar putea fi afectate de actiunea vibratiilor produse de echipamente amplasate in cladiri sau in exteriorul acestora si a vibratiilor produse de traficul rutier Surse potentiale de zgomot In perioada de executie a lucrarilor, sursele potentiale de zgomot si vibratii vor fi autovehiculele si echipamentele ce vor fi utilizate pentru transportul materialelor, respectiv pentru amenajare propriu-zisa a plajelor, unde se vor folosi de exemplu buldozere pentru nivelarea nisipului. Zgomotul provenit de la autovehicole este combinatia zgomotului produs de: motor, esapament si anvelope. Intensitatea acestuia poate creste si ca urmare a: Functionarii necorespunzatoare a pieselor autobasculantei; Conditiilor de drum necorespunzatoare care ingreuneaza functionarea autobasculantei (pante abrupte). Nivelul zgomotului din trafic se reduce datorita distantei, formelor de relief, barierelor naturale sau artificiale si vegetatiei. Metoda folosita pentru estimarea zgomotului generat in urma transportului cu autobasculante este metoda recomandata de Directiva 2002/49/EC si anume, metoda nationala franceza de calcul NMPB Routes 96 (SETRA CERTU LCPC CSTB) indicata in Arrete du 5 mai 1995 relatif au bruit des infrastructures routieres, Journal Officiel du 10 mai 1995, Article 6 si standardul francez XPS Pagina 76

87 Calculul de estimare a zgomotului de la masinile de transport Pentru estimarea nivelului de zgomot, s-a considerat ca transportul nisipului se va face cu autobasculante de 25t, iar transportul pietrei se va face cu autobasculante de 16t. Metodologia utilizata pentru estimarea zgomotului este urmatoarea: s-au considerat nivelele de putere acustica a autobasculantelor de 25t ca fiind 105dB(A), respectiv 100dB(A) pentru cele de 16, acestea caracterizand masinile din punct de vedere al emisiilor sonore; s-a calculat nivelul de putere acustica pe metrul de drum (LAW/m) pentru aceste masini; S-au comparat nivelele de putere acustica pe metru de drum obtinute in urma calculului cu valorile admisibile. Pentru fiecare sector in parte s-au estimat circa 200 de transporturi pe zi cu autobasculante de 25t. Astfel, pentru 200 de transporturi pe zi vom rezulta aproximativ 16 transporturi pe ora, dar tinand cont ca autobasculantele vor face traseele tur retur pentru 200 de transporturi vor rezulta circa 32 de treceri pe ora. Pentru un numar de 32 de treceri cu autobasculanta de 25t la viteze de 30km/h, 40km/h respectiv 50km/h nivelul de putere acustica pe metrul liniar este: unde Q 32 LAW / m = LW + 10 log = log = 75,28dB(A); 1000 V Q 32 LAW / m = LW + 10 log = log = 74,03dB(A); 1000 V Q 32 LAW / m = LW + 10 log = log = 73,06dB(A) V LAW / m - nivelul global al puterii acustice pe metrul de-a lungul liniei-sursa (db(a)) Lw nivel de putere acustica a autobasculantelor (db(a)) Q numarul de treceri V viteza de circulatie a autobasculantelor (km/h) Avand in vedere nivelele de zgomot estimate mai sus si considerand, pentru strazile de categoria a II-a (conectoare) un nivel echivalent de zgomot admisibil de 70 db (A), se poate estima ca impactul zgomotului generat de transportul de materiale va fi unul nesemnificativ. O alta activitate in urma careia se pot genera emisii de zgomot este aceea de amenajare propriu-zisa a plajelor, unde se vor folosi buldozere pentru nivelarea nisipului. Limitele de zgomot pentru echipamentele care sunt situate in afara cladirilor, conform HG 1756/2006, sunt prezentate in tabelul Pagina 77

88 Tabelul Limitele de zgomot pentru echipamentele situate in afara cladirilor TIP DE ECHIPAMENT Masini de compactat care folosesc doar cilindri, placi si rame vibratoare Putere instalata neta P (kw) Putere electrica Pel 1 (kw) m masa (kg) Linie de intersectie L(cm) Nivelul de putere acustic admisibil db/1pw ETAPA I DIN ETAPA I DIN P<= <P<= Error! Bookmark not defined. P> lg P 86+11lg P Error! Bookmark not defined. Buldozere incarcatoare, P<= Error! Bookmark not incarcatoare- excavatoare defined. pe senile P> lg P 84+11lg P Error! Buldozere, incarcatoare, incarcatoare-excavator pe pneuri, dumpere, gredere, compactoare, automacarale actionate de motor cu combustie interne, cu contragreutate, macarale mobile, masini de compactat doar cu cilindri nevibratori Excavatoare, ascensoare de santier pentru materiale, vinci pentru constructii, motosape Spargatoare de beton si ciocane rotopercutoare portabile Bookmark not defined. P<= Error! Bookmark not defined. P> lg P 82+11lg P Error! Bookmark not defined. P<= P> lg P 80+11lg P m<= <m< lg m 92+11lg m Error! Bookmark not defined. m>= lg P 94+11lg P Macarale turn lg P 96+11lg P Grupuri electrogene, Pel<= lg Pel 95+11lg Pel generatoare pentru sudura 2<Pel< lg Pel 96+11lg Pel Pel< lg Pel 95+11lg Pel Compresoare P<= P> log P 95+2log P In perioada de exploatare, nu vor exista surse suplimentare de zgomot fata de cele existente in prezent in zona lucrarilor propuse. 1 PEL pentru generatoare pentru sudura: curentul de sudura conventional multiplicat cu tensiunea de incarcare conventionala la momentul activ cel mai scazut indicat de productor. 2 Aceste valori sunt doar orientative. Valorile reale vor depinde de modificarile ulterioare ale hotararii actuale. In lipsa unor astfel de modificari, valorile pentru etapa I vor continua sa se aplice pentru etapa a IIa. Nivelul de putere admisibil va fi rotunjit pana la intreg (sub 0,5 pentru numarul intreg inferior, egal sau mai mare decat 0,5 pana la numarul intreg superior) Pagina 78

89 5.3.3 Impactul potential Perioada de constructie I.1 In perioada lucrarilor de constructie, ce vor fi realizate in afara perioadei turistice de vara, pot avea loc cresteri locale ale nivelui de zgomot determinat de utilaje (inclusiv intensificarea traficului asociat transportului de materiale si personal catre si dinspre amplasamentul lucrarilor). Astfel, exista potentialul unui impact negativ minor (valoare scazuta - importanta locala) si importanta slab negativa a impactului zgomotului (datorita ariei reduse de desfasurare) asupra rezidentilor, muncitorilor si a eventualilor turisti din extrasezon din jurul si din zonele de lucru. Operatiunile generatoare de zgomot vor fi asociate in special buldozerelor si excavatoarelor ce vor fi folosite la reprofilarea plajelor dupa operatiunile de pompaj nisip pe plaje. Daca va fi necesar ca lucrarile sa se desfasoare in timpul noptii, exista posibilitatea unui impact mai puternic, in special in conditii de calm atmosferic, deoarece noaptea conditiile atmosferice sunt in general stabile, sunetele fiind transmise la distante mai mari, zgomotul de fond este la minimum, iar sensibilitatea umana la zgomote este la nivelul cel mai ridicat. Unele echipamente vor fi instalate si vor functiona pe plaje si vor fi auzite in timpul functionarii de populatia care locuieste in proprietatile rezidentiale si din locatiile de cazare (hoteluri), in special de la cele cu vedere la mare. Transportul cu autotrenuri a materialelor necesare lucrarilor reincarcarea cu nisip, alimentarea cu blocuri de piatra si beton, poate determina aparitia de vibratii locale, ce au potentialul de a afecta comunitatile locale aflate in apropierea frontului de lucru. Acest impact negativ minor va avea un caracter temporar. Zonele care vor fi cele mai afectate de cresteri temporare ale nivelului de zgomot in timpul perioadei de constructie sunt Tomis Nord, Tomic Sud si Tomis Centru, deoarece aceste sectoare se afla la distante mici de zona rezidentiala. I.2 Transportul pentru reincarcarea plajelor si pentru aprovizionarea cu blocuri de piatra si de beton cu ajutorul vehiculelor grele catre zonele in care se vor desfasura lucrarile propuse poate provoca vibratii localizate, care au potentialul de a afecta comunitatile din imediata apropiere a acestor zone. Acest potential impact negativ minor va fi de natura temporara Perioada de operare In perioada de exploatare nu vor exista zgomote sau vibratii suplimentare, ca rezultat al implementarii masurilor de protectie costiera fara impact semnificativ Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului Nivelele adecvate de zgomot, aplicabile lucrarilor de constructie, trebuie discutate si stabilite impreuna cu APM Constanta de catre Contractor. Lucrarile zgomotoase realizate in afara orelor normale de lucru trebuie anuntate la APM, al carei consimtamant este necesar. Comunitatea locala (rezidenti si proprietari din zona), trebuie sa fie pe deplin informata cu privire la natura si calendarul activitatilor de constructie inainte de punerea in aplicare a lucrarilor. In mod special, rezidentii ale caror locuinte au fatada Pagina 79

90 de-a lungul cailor rutiere trebuie sa fie notificati cu privire la lucrari, inclusiv detaliile de contact pentru orice reclamatii referitoare la zgomot sau alte neplaceri, pentru a fi adresate contractorului. Cel mai eficient mod de a face acest lucru este prin anunturi afisate pe malul marii si scrisori, atat inainte de incepere, cat si in timpul lucrarilor de constructie, oferind datele, locatiile si programul de lucrari precum si orice alte informatii suplimentare considerate relevante, cat mai multe posibil. Un program cuprinzator de informare a comunitatii va determina rezidentii sa se adapteze mai usor la efectele zgomotului in timpul saptamanii, cand lucrarile se vor desfasura aproape de proprietatile lor. In timpul implementarii lucrarilor de reabilitare, o serie de metode de atenuare/eliminare a potentialului impact generat de acestea vor trebui implementate, cum ar fi: Adoptarea de bune practici si introducerea de constrangeri contractuale asupra activitatilor Contractorului (ex. lucrul pe timpul noptii trebuie evitat); Intretinerea corespunzatoare a utilajelor si echipamentelor pentru a evita zgomotele cauzate de utilaje defecte; Interventie imediata in cazul defectarii unui utilaj si repararea acestuia pentru a se elimina cauza zgomotului; Instruirea soferilor de camion in privinta reducerii zgomotului in trafic (evitarea claxonatului nejustificat, intretinerea corespunzatoare a vehiculelor). Din experienta altor proiecte de acest fel se stie ca zgomotul facut de materialul transportat prin conducte poate fi considerabil in punctul in care conducta ajunge pe tarm si face un cot de 90 de grade. Acest zgomot poate fi atenuat daca zona de contact a conductei cu tarmul este innisipata la inceput, iar cotul conductei este ingropat in nisip. Aceasta metoda se presupune a fi eficienta in limitarea impactului zgomotului produs de aceasta sursa. Ca urmare a masurilor de atenuare, impactul negativ rezidual ar deveni minor. 5.4 Sursele si protectia impotriva radiatiilor Lucrarile de protectie costiera propuse nu vor presupune existenta unor surse de radiatii, deci nu sunt necesare masuri de protectie impotriva radiatiilor. 5.5 Solul si subsolul Situatia actuala Geologia zonei costiere romanesti este dominata de roci moi tinere. Formatiunile geologice intalnite in zona litorala sudica De la Capul Midia spre sud, pana la Vama Veche si mai departe pe teritoriul Bulgariei, in zona litorala apar aflorimente de depozite antecuaternare. Astfel, sisturile verzi ale Dobrogei centrale, de varsta precambrian superior, afloreaza la Cetatea Histria, langa satul Vadu, precum si in faleza lacului Tasaul. Jurasicul superior calcaros (Oxfordian si Kimmeridgian) afloreaza la Cap Midia si pe malul lacului Siutghiol. Tot in zona lacului Siutghiol apar si depozite cretacice apartinand Barremianului, Aptianului si Senonianului. Pagina 80

91 Dintre toate formatiunile antecuaternare ce afloreaza pe litoral, Sarmatianul reprezinta formatiunea cea mai raspandita. Calcarele de varsta Sarmatian mediu (Bassarabian) si Sarmatian superior (Kersonian) alcatuiesc baza falezei marine de pe litoralul sudic. Deasupra calcarelor sarmatiene se intalnesc depozite argiloase de varsta Pleistocen inferior. De culoare rosie, albicioasa sau verde, ele prezinta frecvente concretiuni calcaroase si feromagneziene, cristale de gips si fragmente de roci pre-cuaternare. Au fost descrise intercalatii subordonate de pietris. (Liteanu, Ghenea, 1966; Conea, 1970). Interpretarea genetica a formarii argilelor rosii a fost facuta de catre Conea (1970), care considera ca in timpul Pleistocenului inferior, in conditiile unui climat general cald, au aparut o serie de oscilatii ale temperaturii. Astfel, in perioadele mai calduroase s-au format strate de sol (ce vor deveni ulterior argile rosii), in timp ce in perioadele reci, s-au acumulat pietrisuri calcaroase intr-o matrice de argile rosii. Datarea exacta a stratului argilos este dificila de stabilit din cauza lipsei fosilelor. Varsta acceptata in prezent a fost data de catre Macarovici (1968) prin comparatia cu argilele scytiene din Rusia. Pleistocenul mediu si superior este reprezentat prin depozite groase de loess, care reprezinta o roca slab consolidata, friabila, alcatuita din material detritic de granulatie siltica si subordonat nisipos foarte fina, depuse prin depunere eoliana. Concretiuni in succesiune verticala au fost recunoscute de catre Conea (1970), constand in 7 grupe de paleosoluri, usor de identificat in profilul falezei prin culoarea mai inchisa. Nivelurile cu soluri fosile situate in partea superioara a profilelor de loess au fost atribuite interfazelor Wurmiene, solurile fosile argiloase (foarte bine dezvoltate) fiind, probabil, depuse in intervale interglaciare. Stratele mai vechi de loess au granulatie asemanatoare pe tot teritoriul Dobrogei. Ultimul si penultimul strat de loess indica sortarea dimensionala a materialului detritic de la nisip foarte fin, pe marginea dunareana a Dobrogei, la silt, in apropierea marii. Pe aceeasi directie se constata si scaderea grosimii stratelor. Din punct de vedere mineralogic, loess-ul este alcatuit din minerale usoare. Cuartul, feldspatii si muscovitul se gasesc in proportii aproximativ egale. Pe baza diferentierilor mineralogice a putut fi realizata o zonare a formatiunilor de loess dobrogene astfel: Provincia Danubiana, in care rolul aluviunilor danubiene este predominant; Provincia centrala (sisturi verzi Dobrogea Centrala), cu o compozitie similara cu cea a Dobrogei de Sud; O serie reprezentata de zone mici situate in partea nordica a Dobrogei, caracterizata prin depozite de loess (Bazinul Babadag, in vecinatatea complexului lagunar Razelm-Sinoe). Sectorul sudic este reprezentat in principal prin faleze instabile si plaje bariera izolate ce separa lacurile costiere de mare. Principalul component litologic al falezelor este loessul, un sediment fin de granulatie siltica, format prin acumulare eoliana asociata intervalelor glaciare Cuaternare. Loessul este in mod caracteristic neconsolidat si sfaramicios, predispus la eroziunea prin scurgerea apelor de suprafata si prin diferite procese de transport in masa (alunecari de teren, caderi de blocuri). Loessul poate fi permeabil pentru apa, iar argila rosie situata in baza falezei poate functiona ca o suprafata de desprindere si alunecare, facilitand astfel alunecarile de teren. Pagina 81

92 Posibile surse ale sedimentelor de plaja din Unitatea Sudica Partea de nord a Unitatii Sudice este reprezentata de Golful Mamaia. Aici, inainte de construirea digurilor de la portul Midia, sursa principala de sediment era Dunarea, ale carei aluviuni erau transportate in zona de catre curentii longitudinali. Ca urmare a blocarii traiectoriei curentilor longitudinali de catre digurile de la Portul Midia, principala sursa de sedimente e reprezentata in prezent de cochiliile de moluste. Partea de sud a Unitatii Sudice, de la Constanta sud Agigea catre Vama Veche a fost si inainte de constructiile portuare in afara influentei aluviunilor dunarene. Astfel, principalele surse de sediment pentru aceasta zona sunt: Cochiliile de moluste si fragmentele de cochilii; Claste din nivelele de calcare de varsta Sarmatian ce afloreaza fie in baza falezei, fie pe fundul marii; Sedimente aduse prin alimentare artificiala in activitati din trecut; Eroziunea rocilor si structurilor de beton ca alcatuiesc parti ale ansamblului de protectie costiera si ale amenajarilor de protectie portuara; Sedimente (nisipuri) furnizate de sistemele vailor relicte (Techirghiol, Carasu, Ostrov) in perioada Holocenului superior, care, in trecutul geologic au fost active si beneficiare ale unei arii de drenaj ce furniza de asemenea sedimente nisipoase. Aceste vai sunt in prezent relicte. Sedimentele superficiale de plaja din zona sudica a litoralului romanesc sunt mai grosiere decat cele din sectorul nordic. Totusi, acestea sunt in principal nisipuri mediu spre grosier granulare, spre deosebire de cele mai fine din nord. Exceptia este reprezentata de celula de tranzitie - Golful Mamaia si Constanta, unde inca exista un volum important de material sedimentar de origine dunareana, adus aici de catre curentii longitudinali inainte de construirea digurilor de la portul Midia. In sectiune transversala, sedimentele mai fine se plaseaza in zona din spatele liniei tarmului, in timp ce o distributie specifica mai fine in partea superioara, grosiere in partea inferioara este localizata in zona de trecere. Mediana distributiei granulometrice scade catre nisipuri mai fine odata cu cresterea adancimii apei, de la 3m adancime spre larg. Aceasta unitate care sufera de un deficit cronic de sedimente prezinta si o alta caracteristica: calcarele afloreaza direct pe fundul marii pe arii extinse de la Eforie la Vama Veche, in vreme ce nisipurile pot fi sedimentate si in depresiunile / alveolele existente pe suprafata calcarelor. Morfologia litoralului din sudul tarmului romanesc prezinta in general doua tipuri de caracteristici, alternand in lungul litoralului Sudic al Dobrogei, respectiv zone cu faleze mari (Tomis, Eforie Nord) separate de plaje bariera limitate (Mamaia, Eforie Centru). "Studiile geotehnice si geofizice" Halcrow (2011) ofera informatii detaliate cu privire la caracteristicile geotehnice ale intregii linii a tarmului, inclusiv in locatiile prioritare ale proiectului. Studiile de teren geologice, geotehnice si geofizice (de-a lungul intregului litoral romanesc) au constat in: Foraje geotehnice la adancimea de 6m, in 12 locatii la 20-25m distanta de linia tarmului; Pagina 82

93 Teste de penetrare usoare/ penetrari la adancimi intre 2-60m, in 25 de locatii, situate pe doua aliniamente la 5m distanta, respectiv 20-25m distanta de linia tarmului; Profile longitudinale/transversale de refractie seismice, cate unul pentru fiecare profil (numarul total de profile a fost de 25). In urma acestor studii, a fost identificata litologia pentru fiecare dintre cele 5 zone analizate, dupa cum urmeaza: Litologia pentru Mamaia Bariera plajei este constituita din sedimente marine depozitate dupa cum urmeaza: Un complex superior de nisipuri fine si medii, cu continut bogat in scoici cu o grosime de cca 20m; Un complex mai adanc format din depuneri fine, nisipuri argiloase si argile nisipoase cu o grosime de maximum 10m. Forajele executate pentru aceasta locatie (IB49 si IB53) au confirmat litologia specifica intre 0 si 6m: nisipuri adezive 15%, nisipuri adezive fine 23%, nisip fin mediu 8% si 54% nisip fin. Patul de roca contine calcar Sarmatian fractionat la diferite afancimi, intre 10 si 25m. Litologia in zona Tomis (Tomis Nord, Tomis Centru si Tomis Sud) O zona a litoralului expusa eroziunii, in Constanta, este alcatuita din sedimente marine subtiri depuse pe un teren stancos/ roca de baza cu inaltimea intre 2-14m, Forajele facute pentru acest proiect au confirmat litologia specifica intre 0 si 6m: nisip mediu 20%, nisip fin 70% si argila nisipoasa prafoasa 10%. In zonele submerse, lentile de namol foarte moale 1-1,5m grosime sunt raportate in vecinatatea lacului Tabacariei si in zona portuara Constanta Sud. In cateva zone ale litoralului, plaja este incadrata de faleze inalte, constand in depozite de loess: argila prafoasa, nisip prafos, praf argilos de cca 10-15m grosime, depus peste argila rosu-verde Pleistocen cu bolovani de calcar de mari dimensiuni. Roca de baza este compus din calcar Sarmatian. Eforie Nord In zona Eforie Nord, eroziunea plajei a ajuns la baza falezei care consta in depozite de loess de 8-10cm grosime, cu frecvente intercalatii de sol din fosile. Argila de tip post-sarmatian are bolovani de calcar, incluziuni de gips, cu o grosime intre 2-4m, depuse calcarul Sarmatian. Sedimentele marine sunt subtiri, intre 2-3m si compuse 30% din pietris si 70% din nisip Surse de poluare a solului si subsolului In perioada de constructie, daca lucrarile de reabilitare/ constructie propuse in cadrul proiectului vor fi efectuate in conformitate cu normele organizarii de santier, de protectia mediului si de securitate a muncii, nu vor exista surse de poluare a sedimentelor. Analiza probelor de sedimente recoltate din Dunare, din perimetrele propuse pentru dragare a indicat faptul ca, din punct de vedere al concentratiilor de metale grele si total hidrocarburi din petrol, acestea au aceleasi caracteristici cu probele de nisip din Pagina 83

94 zonele in care se va realiza innisiparea. De aceea, se estimeaza ca alimentarea artificiala cu nisip danubian nu va avea niciun fel de impact asupra calitatii sedimentelor din sectoarele analizate. Singurele surse potentiale pot sa apara doar in caz de accidente, respectiv in caz de deversare de combustibili/uleiuri in apa, de unde pot ajunge in sedimente, sau in cazul unei gestionari necorespunzatoare a deseurilor. In perioada de exploatare nu vor aparea surse de poluare a sedimentelor ca urmare a lucrarilor efectuate Impactul potential Perioada de constructie I.1 In timpul executarii lucrarilor propriu-zise se vor inregistra fenomene de tasare a sedimentelor care alcatuiesc in prezent plaja, ca urmare a executiei si utilizarii drumurilor de exploatare si a circulatiei utilajelor. Aceste fenomene vor fi temporare, se vor manifesta doar in perioada lucrarilor si vor fi remediate dupa finalizarea acestora prin dezafectarea drumurilor tehnologice si refacerea zonelor afectate. In conditii normale de lucru nu va fi generat niciun impact semnificativ asupra sedimentelor din sectoarele analizate. Un potential impact asupra calitatii sedimentelor va putea fi generat doar in caz de accident deversare de combustibili. In cazul in care se va inregistra un astfel de incident, se va interveni imediat pentru stoparea deversarii si eliminarea efectelor, astfel incat se poate considera ca potentialul impact asupra sedimentelor va fi neglijabil, tinand cont si de faptul ca intr-o astfel de situatie cantitatile de combustibil/ulei ce se pot deversa nu vor fi mari Perioada de operare I.2 Dupa finalizarea proiectului, tinand cont de faptul ca granulometria sedimentelor care vor fi aduse pe plaja va fi mai mare decat cea actuala si luand in considerare masurile propuse in cadrul proiectului, se va mari gradul de stabilitate a sedimentelor in aceasta zona, astfel incat impactul potential asupra sedimentelor este in ansamblu minor pozitiv Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului In faza de constructie, ca masuri de diminuare/eliminare a potentialului impact generat asupra calitatii sedimentelor se propun: Efectuarea lucrarilor de reabilitare/ constructie propuse prin proiect in conformitate cu normele organizarii de santier, cu normele de protectia mediului si de securitate a muncii. In aceasta situatie, va fi eliminat orice impact potential asupra sedimentelor; Intretinerea corespunzatoare si verificarea periodica a utilajelor utilizate in vederea eliminarii posibilitatii de scurgere de combustibil; Daca nisipul va fi exploatat din Dunare, se recomanda sa fie dragate numai straturile de nisip curat; in momentul in care se intercepteaza straturi de nisip argilos-prafos, se va inceta imediat exploatarea si refularea materialului pe plaje si se va schimba pozitia dragii deasupra depozitelor nisipoase; Pagina 84

95 Verificarea periodica a calitatii nisipului fluviatil pentru a se asigura ca este de o calitate corespunzatoare si nu va induce o poluare a sedimentelor marine. In faza de exploatare (dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare), obligatia intretinerii plajelor revine administratorului acestora, care este responsabil si de luarea de masuri pentru eliminarea unui potential impact asupra sedimentelor. 5.6 Biodiversitate Date generale Surse de informare Informatiile despre biodiversitate, flora si fauna ariei studiate, prezentate in continuare, se bazeaza pe: Informatii publice, sau furnizate/colectate de catre subconsultanti: Institutul de Cercetari Marine din Venetia (ISMAR), INCDM Grigore Antipa, GeoEcoMar rapoarte stiintifice si tehnice si Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii; O revizuire a rapoartelor si datelor furnizate de ABAD-L (Fise Habitat 2010, Zone de protectie a speciilor acvatice), Hellenic Centre for Research (Grecia) (functionarea ecosistemelor) si S.C. Iptana S.A.; Informatii din domeniul piscicol de la INCDM Grigore Antipa; Vizite in teren; Consultari cu autoritati de protectie a mediului Zone protejate desemnate Zone protejate desemnate la nivel international si european Zonele propuse pentru realizarea lucrarilor de protectie se afla in apropierea sau in interiorul a sapte zone protejate desemnate la nivel international (Natura 2000). Aceste zone sunt impartite astfel: trei Zone Special Protejate (SPA) desemnate sub Directiva pentru Pasari a CE (79/409/EEC), trei Situri de Importanta Comunitara (SCI) desemnate sub Directiva pentru Habitate a CE (92/43/EEC) si o zona Ramsar listata in cadrul Conventiei Ramsar pentru Zone Umede de Importanta Internationala la care Romania a aderat prin Legea nr. 5/1991. De asemenea, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, zona desemnata SCI, SPA, Ramsar si parte a Patrimoniului Mondial UNESCO se gaseste la 20km nord fata de zona lucrarilor propuse. Zona Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii ( ha) reprezinta cea mai mare arie mlastinoasa din Europa si una din cele mai mari ale lumii. Aceasta zona umeda cuprinde peste 300 de specii, incluzand o colonie importanta de pelicani Pelecanus onocrotalus si de asemenea planta Broscarita Creata Potamogeton crispus. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii este cea mai mare zona protejata din Romania. Rezervatia, ce are gradul de protectie cel mai mare la nivel international, cuprinde 30 de ecosisteme diferite identificate in Inventarul de Flora si Fauna al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii din Teritoriul rezervatiei cuprinde Delta Dunarii, Fluviul Dunarea (sectorul marin), campia inundabila de la Isaccea la Tulcea, Lacul Murighiol Plopu, Complexul Lacurilor Razim Sinoe si zona de coasta a Marii Negre pana la adancimea de 20m. Pagina 85

96 In Tabelul Zone Protejate desemnate la nivel international sunt prezentate zonele protejate de interes international care ar putea fi afectate de lucrarile de protectie costiera. Tabelul Zone Protejate desemnate la nivel international Indicativ Zona Protejata Marea Neagra SPA (ROSPA0076) Lacul Techirghiol SPA (ROSPA0061) si sit Ramsar Locatia Zonei Protejate si distanta pana la zona de interes Partea de lucrari propuse care se vor desfasura in larg se gasesc in interiorul zonei protejate. Aproximativ 250m vest de Eforie Nord Caracteristici principale Zona este compusa din 98% mare si 2% estuare si lagune.particularitatile fizico-chimice si biologice ale Marii Negre determina existenta unor conditii unice ce permit dezvoltarea unei largi palete de specii. Zona contine: - 18 specii din Anexa 1 Directiva Pasari a CE: Furtunar Puffinus yelkouan, Pelicanul Cret Pelecanus crispus, Lebada de iarna Cygnus cygnus, Pescarusul mic Larus minutus, Chira de mare Sterna sandvicensis, Gasca cu gat rosu Branta ruficollis, Chirighita cu obraji albi Chlidonias hybridus, Chirighita neagra Chlidonias niger, Cufundar polar Gavia artica, Cufundarul mic Gavia stellata, Pescarita razatoare Gelochelidon nilotica, Pescarusul rozalb Larus genei, Pescarusul cu cap negru Larus melanocephalus, Ferestras mic Mergus albellus, Notarita cu cioc subtire Phalaropus lobatus, Chira mica Sterna albifrons, Pescarita mare Sterna caspia si Randunica de mare Sterna hirundo - Peste de specii de pasari de apa in timpul sezonului de migratie SPA: Suprafata de 3035ha a acestui sit este formata din lacuri si rauri 44%, mlastini 4%, teren arabil cultivat 36%, pasune 4%, teren agricol necultivat 10% si terenuri modificate antropic 2%. Cele doua diguri construite intre 1983 si 1989 au impartit lacul in trei corpuri de apa cu proprietati diferite, respectiv o zona cu apa dulce in vest ( salinitate 1,0 2,3g/l), o zona cu apa salcie in centru (salinitate 6-8g/l) si o zona cu apa sarata langa Marea Neagra (salinitate 55 55g/l). Situl gazduieste un numar important de specii de pasari protejate: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 38 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 50 c) numar de specii periclitate la nivel global: 5 In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de de exemplare de pasari de balta. Ramsar: Lacul Techirghiol a fost ratificat ca sit Ramsar pe 23 Martie Speciile prezente includ Iarba de saratura Puccinelia distans, Triton cu creasta dobrogean Triturus dobrogicus si Broasca cu burta rosie Bombina Bombina, precum si mai multe specii periclitate de lilieci (e.g. Liliacul cu aripi lungi Miniopterus schreibersii). Situl furnizeaza conditii bune de cuibarit pentru speciile de pasari migratoare, in special rate si gaste, din care unele sunt in pericol de disparitie la nivel mondial (Gasca cu gat rosu Branta ruficollis si Rata cu cap alb Oxyura leucocephala). Vegetatia de mlastina este ideala ca loc de inmultire pentru pasarile acvatice. Salinitatea neobisnuita din Lacul Techirghiol permite dezvoltarea unui mic crevete Artemia salina,care creaza namol biogenic folosit in tratamente terapeutice Pagina 86

97 Indicativ Zona Protejata Lacul Siutghiol SPA (ROSPA0057) Plaja submersa Eforie Sud Eforie Nord SCI (ROSCI0197) Zona marina de la Capul Tuzla SCI (ROSCI0273) Locatia Zonei Protejate si distanta pana la zona de interes Aproximativ 250m vest de Mamaia Sud. Aproximativ 500m vest de Tomis Nord si Tomis Centru. Aproximativ 1km vest de Tomis Sud. Aproximativ 800m sud de Eforie Nord. Aproximativ 10km sud de Eforie Nord Caracteristici principale Suprafata de 2023,3ha a acestui sit este formata din 92% lacuri, 4% mlastina si 4% teren ocupat antropic. Lacul Siutghiol si Lacul Tabacariei sunt situate la nord de Constanta si formeaza un complex lacustru datorita legaturii stranse care exista intre ele. Lacul Siutghiol, cu exceptia partii estice delimitate de cordonul maritim (lat de m) pe care este situata statiunea Mamaia, prezinta o faleza cu inaltimi ce variaza intre 10 si 20m. Datorita expunerii vanturilor de nord-est si a suprafetei mari de desfasurare pe oglinda apei, tarmul vestic si cel sudic sunt supuse direct abraziunii lacustre care actioneaza intens. In partea nordica, datorita adapostului creat de faleza in calea vantului, s-a instalat o vegetatie de stuf, pe alocuri formandu-se chiar plaur. Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate incluzand: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 32 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 43 c) numar de specii periclitate la nivel global: 4 In perioada de migratie, situl gazduieste mai mult de de exemplare de pasari de balta, fiind posibil candidat ca sit RAMSAR. Suprafata de 141ha a acestui sit este formata din: - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare 90%; - Nisipuri si zone mlastinoase neacoperite de apa de mare la reflux 10%. Plaja submersa de la Eforie este singura plaja din zona sudica a litoralului romanesc care nu a fost modificata, pana in prezent, prin constructia de structuri masive de protectie costiera. Doar aici se pastreaza hidrodinamica naturala si habitatele caracteristice unei plaje nisipoase expuse. Este singurul loc de pe intreg cuprinsul litoralului romanesc in care speciile de moluste bivalve Donacilla cornea si Donax trunculus mai supravietuiesc in prezent. Suprafata de 1738ha a acestui sit este formata din: - Recife 80% - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare 2% - Nisipuri si zone mlastinoase neacoperite de apa de mare la reflux 1% In zona Cap Tuzla, fundul stancos recifal are cea mai mare extindere spre adanc si cel mai variat si accidentat relief din sectorul romanesc al Marii Negre. De aceea, aici se intalneste cea mai diversa gama de microhabitate de acest tip si, in consecinta, o fauna si flora acvatica foarte diversa. Zona nu este inca afectata de un impact antropic major si nu este favorabila navigatiei din cauza reliefului submarin foarte accidentat. Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: - Delfinul cu bot gros Tursiops truncatus - Porc de mare Phocoena phocoena Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: - Rizeafca Alosa tanaica Alte specii importante de flora si fauna Delfinul comun Delphinus delphis, Scrumbia de dunare Alosa maeotica maeotica, Cufundar polar Gavia arctica, Cormoranul Phalacrocorax carbo sinensis, Nisetrul Acipenser gueldenstaedtii, Cocosel de mare Aidablennius sphynx, Morun Huso huso, Guvidul Neogobius ratan, Furtunar Puffinus yelkouan, Pastruga Acipenser stellatus, Zargan Belone belone belone sau Calutul de mare Hippocampus guttulatus. Pagina 87

98 Zone protejate la nivel national In Tabelul Zone protejate la nivel national sunt prezentate trei zone protejate de interes national, acestea fiind zonele protejate cele mai apropiate de zonele in care se vor desfasura lucrarile propuse. Tabelul Zone protejate la nivel national Zona Protejata Rezervatia naturala Dunele marine de la Agigea Rezervatia naturala Lacul Agigea Rezervatia naturala Lacul Techirghiol Locatia Zonei Protejate si distanta pana la zona de interes Aproximativ 250m nord de Eforie Nord Aproximativ 250m nord de Eforie Nord Aproximativ 250m vest de Eforie Nord Caracteristici principale - dune marine reprezentate de un platou de 8-10m, cu 120 de specii de plante si animale - lac cu o suprafata de 35ha cu pasari - zoologica Habitate Zonele protejate de interes national nu se regasesc in amplasamentul sau in imediata vecinatate a lucrarilor propuse. Impactul potential generat de lucrarile propuse asupra zonelor protejate este evaluat in cadrul documentului atasat Studiu privind evaluarea adecvata elaborat de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina Grigore Antipa, Plaja Zonele de plaja din aria lucrarilor de protectie costiera propuse au diverse substraturi. Habitatele de plaja principale includ zone cu nisip, zone stancoase (diguri), zone cu copaci spre uscat (de ex. la Mamaia Sud) si zone cu tufaris. Habitatele marine prezente in zona sunt: 1110 Bancuri de nisip submerse de mica adancime, 1140 Suprafete de nisip si mal descoperite la maree joasa si 1170 Recifi, cu subtipurile aferente; Nisipuri mediolitorale este prezent in tot lungul zonei si atinge aici latimea ce a mai mare (10-20m) din tot sectorul romanesc al Marii Negre, datorita pantei foarte reduse a plajei. Specia caracteristica este crustaceul amfipod Euxinia maeoticus ale carui populatii dense au o valoare trofica importanta pentru pasari si puietul speciilor de pesti; Nisipuri fine de mica adancime, situat in continuare spre larg, este de asemenea prezent in tot lungul zonei. Speciile caracteristice sunt molustele bivalve Lentidium mediterraneum (populatii masive) si Donax trunculus (indivizi izolati) Alte specii cu densitati si biomase importante in zona sunt molustele bivalve Anadara inaequivalvis, Cerastoderma glaucum, Mya arenaria, Tellina tenuis si Chamelea gallina, crustaceele decapode Crangon crangon, Liocarcinus vernalis si Diogenes pugilator si amfipodul Ampelisca diadema; Pagina 88

99 1170 Recifi este reprezentat de digurile de protectie care constituie recifi artificiali. Pe acestia se dezvolta biota tipica substratului dur, dominata de alge fotofile si de midiile Mytilus galloprovincialis.si Mytilaster lineatus Asociatii floristice Avifauna Vegetatia litoralului maritim se refera atat la asociatiile vegetale de nisipuri care populeaza plajele, cat si la vegetatia terenurilor umede, depresionare si a falezelor litorale. In anumite zone ale plajelor, sub influenta apelor sarate ale marii, s-au acumulat cantitati mari de saruri solubile care au permis instalarea unor asociatii vegetale halofile. Desi pe litoral caracteristicile stationale se modifica pe suprafete mici, uneori de zeci de metri, din cauza reliefului specific al dunelor de nisip, se poate totusi observa o zonare a vegetatiei in functie de conditiile microclimatice si edafice specifice diferitelor tipuri de habitate litorale. Astfel, portiunea de plaja din apropierea mediolitoralului este ocupata de vegetatia caracteristica tarmului maritim (vegetatia buruienariilor de tarm), pe dunele inalte si mai putin inalte se dezvolta o vegetatie de tip psamofil buna fixatoare de nisipuri, zonele mai joase, mai umede ale plajelor fiind populate de vegetatie de tip mezofil si halo-psamofil, in functie de nivelul de saruri solubile al substratului. Speciile de pasari nu au fost studiate ca parte a acestui proiect, dar speciile ce pot aparea pe locatia lucrarilor sau in imediata vecinatate includ: Ape costiere: Corcodelul cu gat negru Podiceps nigricollis, Cormoranul mare Phalacrocorax carbo, Cormoranul mic Phalacrocorax pygmeus, Pescarusul argintiu Larus argentatus, Pescarusul mic Larus minutus, Pescarusul razator Chroicocephalus ridibundus si Randunica de mare Sterna hirundo, specii prezente in zonele tuturor celor 5 sectoare prioritare analizate; Plaje nisipoase: Prundarasul gulerat mic Charadrius dubius, Prundarasul de saratura Charadrius alexandrinus, Codobatura alba Motacilla alba, Vrabia Passer domesticus si Vrabia de camp P. montanus, specii prezente in zonele tuturor celor 5 sectoare prioritare analizate; Dune de nisip: Potarnichea cenusie Perdix perdix, Prepelita Coturnix coturnix, Ciocarlan motat Galerida cristata, specii prezente in zona sectorului Eforie Nord; Tufarisurile de arbusti: Cucuveaua Athene noctua, Ciocanitoarea de gradina Dendrocopos syriacus, Ciocanitoarea de stejar Dendrocopos medius, Graurul european Sturnus vulgaris, Vrabia Passer domesticus, Cotofana Pica pica, Gugustiucul Streptopelia decaocto, Sfrancioc cu fruntea neagra Lanius minor, Mierla Turdus merula si Florinte Chloris chloris, specii prezente in zonele tuturor celor 5 sectoare prioritare analizate; Zone construite (infrastructura si cladirile din apropierea plajelor): Huhurezul mic Strix aluco si Cucuveaua Athene noctua, specii prezente in zonele tuturor celor 5 sectoare prioritare analizate. Pagina 89

100 Disturbarea sau distrugerea habitatelor de plaja datorita constructiilor de protectie a tarmului poate prezenta un pericol pentru speciile de pasari ce traiesc in zona tarmului Componente biologice ale mediului marin Viata in Marea Neagra se desfasoara intr-un numar de biotopi, iar organismele care le populeaza se grupeaza in mai multe biocenoze, care folosesc resursele naturale ale biotopilor. Dupa locul in care isi desfasoara viata organismele marine sunt: pelagice (traiesc in masa apei); organismele pelagice sunt:planctonice (plutitoare): - fitoplancton (vegetal) si zooplancton (animal); - nectonice (inotatoare); bentonice (traiesc pe fundul marii): - fitobentos (vegetal); si - zoobentos (animal). Dupa originea lor, atat organismele planctonice, cat si cele bentale pot fi vegetale sau animale. Planctonul vegetal, sau fitoplanctonul, este fomat din organisme fotosintetizatoare, capabile de fotosinteza, cele mai multe sunt algele unicelulare. Planctonul de origine animala sau zooplanctonul, este format din organisme heterotrofe, dependente de alte organisme ca surse de hrana. La randul lor, organismele bentale sunt vegetale (fitobentos) sau animale (zoobentos). Nectonul din Marea Neagra este format din pesti si mamifere adaptate complet la viata acvatica, cum sunt delfinii. Microflora algala (Fitoplancton) Fitoplanctonul reprezinta o veriga importanta a lantului trofic si este printre cei mai buni indicatori pentru evaluarea starii ecosistemului marin. Schimbarea conditiilor de mediu a condus la modificari ale compozitiei specifice a fitoplanctonului si cresterea frecventei si amplitudinii infloririlor algale. Componenta fitoplanctonului a fost analizata in zona Mamaia Sud in luna Aprilie 2010, in zona marina Tomis in luna Iulie 2010, iar in zona Eforie Nord in luna Aprilie Macroflora algala Macroalgele au un rol deosebit de important in ecosistemul marin, fiind un factor de epurare biologica a nutrientilor si a metalelor grele, substrat si adapost pentru flora epifita si fauna asociata si bineinteles, baza trofica pentru multe nevertebrate si pesti marini. In prezent, tabloul vegetatiei algale din zonele analizate este dominat de specii oportuniste (Ulva, Cladophora, Ceramium), cu un ciclu de viata scurt si cu o mare capacitate de reproducere si adaptare la conditiile unor ape cu o incarcatura ridicata de nutrienti. Pagina 90

101 In zonele celor 5 sectoare cu lucrari prioritare au fost colectate probe fitobentale de la adancimi de 1 si 3 m unde a existat un substrat prielnic dezvoltarii macroalgelor, in perioada sezonului cald din anul 2009 si din anul Zooplancton Din punct de vedere calitativ, zonele Mamaia Sud si Eforie Nord au fost caracterizate de un numar de 17 taxoni apartinand unui numar de 11 grupe taxonomice, iar zona sectoarelor Tomis de un numar de 18 taxoni apartinand unui numar de 10 grupe taxonomice. Zoobentos Cu toate ca zonele cu substrat pietros ocupa la litoralul nostru suprafete relativ reduse, caracteristicile faunei care le populeaza precum si faptul ca sunt situate in dreptul zonelor de mare interes turistic fac ca studiul populatiilor acestor zone, a structurii lor calitative si cantitative sa aiba o deosebita importanta in aprecierea echilibrului ecologic al intregului ecosistem litoral. Zona Mamaia, considerata cea mai tipica cu nisipuri fine, curate, situata destul de departe de influenta directa a apelor Dunarii, cuprinde cea mai reprezentativa malacofauna (moluste) psamobionta. Elementul faunistic caracteristic si reprezentativ este bivalva Lentidium mediterraneum urmata de specii asociate comunitatii, Venus gallina, Cerastoderma edule, Tellina tenuis, Cyclope neritea. In zona sectoarelor Tomis, sub aspect biocenotic, substratul stancos este populat de variantele unei singure biocenoze, aceea a bivalvei Mytilus galloprovincialis sau biocenoza midiei de piatra a carei trasatura de baza este prezenta constanta si dominanta, mai ales ponderala in populatiile bentale ale bivalvei respective. Zonele nisipoase din zona Eforie Nord au o intindere destul de mica si sunt izolate unele de altele prin pinteni sau platforme de calcare sarmatice, care coboara in mare de la baza falezelor. In zona Eforie Nord, diversele tipuri de sedimente sunt distribuite destul de neuniform pana la adancimea de 3-5 m. Mamifere marine Trei specii de mamifere marine traiesc in Marea Neagra, respectiv Delfinul comun Delphinus delphis, Delfinul cu bot gros Tursiops truncatus si Porcul de mare Phocoena phocoena, toate fiind specii protejate recunoscute la nivel european. Toate cetaceele sunt protejate conform Anexei IV din Directiva Habitate a UE, iar Porcul de mare si Delfinul cu bot gros sunt specii inscrise si in Anexa II. Aceste animale sunt extrem de vulnerabile la actiunile umane, iar numarul lor scade ca urmare a prinderii in plasele de pescuit, a reducerii fondului piscicol marin si a degradarii calitatii mediului marin (conform datelor despre biodiversitate furnizate de INCDM Grigore Antipa, 2011). Nu exista informatii credibile cu privire la numarul si distributia cetaceelor din Marea Neagra (Acordul privind conservarea cetaceelor din Marea Neagra, Marea Mediterana si zona contigua a Atlanticului - ACCOBAMS et al., 2006), astfel ca exista incertitudini cu privire la prezenta cetaceelor sau a altor animale marine in zona de interes. La 10km sud de Eforie Nord se afla zona protejata ROSCI 0273 Zona marina de la Capul Tuzla a carei functionalitate principala este protejarea speciei Delfinul cu bot gros, astfel ca prezenta cetaceelor in zona de interes este posibila. Pagina 91

102 Ihtiofauna Informatii referitoare la speciile de pesti prezente in zona celor 5 sectoare prioritare sunt prezentate in Capitolul 5.7. Specii invazive Din cauza navelor comerciale, in Marea Neagra a fost introdusa accidental Meduza americana Mnemiopsis leydi ce se hraneste cu icre si larve de peste, precum si cu nevertebrate mici (conform ICPDR, 2007). Nu se detin informatii referitoare la prezenta acestei specii invazive in zona lucrarilor propuse Impactul potential Perioada de constructie Zone protejate I.1 Lucrarile de reabilitare a digurilor sparge-val si constructia sau extinderea epiurilor, impreuna cu reincarcarea plajelor cu nisip din cele cinci sectoare vor avea loc in cadrul Rezervatiei avifaunistice Marea Neagra - ROSPA Astfel, exista potentialul generarii unui impact major direct negativ asupra pasarilor si a habitatelor acestora din zona protejata, deoarece acesti receptori au o valoare internationala. Impactul poate rezulta din tulburarea sau pierderea habitatelor din zona de apa mica (zona de hranire) a pasarilor acvatice si din deranjarea acestora datorita zgomotului, vibratiilor si tulburarilor vizuale din timpul fazelor de constructie. Datorita interventiilor antropice de pe plaje, a prezentei zonelor industriale si a dezvoltarii imobiliare a zonelor de tarm, exista probabilitatea unui impact negativ nesemnificativ asupra pasarilor de uscat, datorita zgomotului, vibratiilor si tulburarilor vizuale din timpul fazelor de constructie. Singurele zone in care pasarile ce cuibaresc pe pamant pot fi prezente sunt sectoarele Tomis. Exista astfel posibilitatea ca pasarile ce cuibaresc pe aceste plaje sa fie afectate de reincarcarea plajelor cu nisip, rezultand potentialul unui impact negativ direct major, cu caracter local. In zona Constanta Mamaia efectul lucrarilor de amenajare asupra habitatelor terestre este neglijabil. In zona Constanta, practic nu mai exista habitate naturale pe faleze, acestea fiind acoperite de vegetatie secundara puternic antropizata sau sunt transformate in spatii verzi. In zona Mamaia Nord trebuie avute in vedere zonele unde sunt prezente habitate vegetale importante sub aspect conservativ iar lucrarile trebuie efectuate cu protejarea stricta a acestora. De asemenea, lucrari de innisipare de anvergura se vor realiza in afara perioadei de migrare si iernare a pasarilor specifice plajelor maritime, care se odihnesc sau se hranesc pe cordonul litoral. Habitatele de pe plaje vor fi afectate doar pe timpul de desfasurare al lucrarilor. Ulterior, dupa incetarea activitatii, asociatiile de organisme din zona supralitorala se vor reface fara dificultate. In ceea ce priveste habitatele marine, nici in acest caz nu se vor inregistra efecte notabile. Structura fundului va permite repopularea zonelor proaspat innisipate cu Pagina 92

103 elemente ale faunei aflate dincolo de zona unde se realizeaza umplerea cu nisip. Digurile, jetelele si recifii artificiali vor fi populati cu aceleasi specii existente in zonele cu substrat stancos, existand si posibilitatea instalarii unor specii invazive care sa profite de substratul neocupat de specii autohtone. Efectele asupra avifaunei. Tinand cont de gradul de antropizare al zonei, efectele asupra avifaunei vor fi de amploare redusa. Traficul greu din punctele de lucru, activitatea utilajelor pe tarm si pe mare vor constitui un factor de stres pentru avifauna. Se recomanda ca realizarea lucrarilor sa se efectueze cu respectarea normelor de lucru in ceea ce priveste emisia de pulberi si de zgomot si sa se evite activitatile din perioada de migratie. Faptul ca lacul Siutghiol are importanta mare pentru perioada de iarna nu este de natura sa interfereze cu derularea lucrarilor, acestea efectuandu-se in decursul sezonului cald al anului. I.2 Lucrarile propuse sunt localizate in afara Rezervatiilor avifaunistice Lacul Techirghiol ROSPA 0061 si Lacul Siutghiol ROSPA Deoarece ambele lacuri sunt separate de zona de lucru de pe plaje de artere rutiere si o zona liniara de constructii de-a lungul drumului, este putin probabil ca lucrarile sa afecteze aceste sit-uri - impactul asupra pasarilor din aceste zone protejate este considerat a fi nesemnificativ. I.3 Lucrarile propuse sunt localizate in afara Siturilor de importanta comunitara Plaja submersa Eforie Nord Eforie Sud ROSCI 0197 si Zona marina de la Capul Tuzla ROSCI 0237, situri localizate in partea de sud a lucrarilor propuse. Este putin probabil ca lucrarile propuse sa afecteze procesele de coasta din cadrul acestor arii SCI desemnate, deoarece noile structuri de protectie coastiera nu se vor extinde dincolo de tarm peste distanta bratului existent al portului Eforie. Habitate I.4 Lucrarile pe termen scurt prevazute pentru sectorul Eforie Nord pot afecta in principal habitatele nisipoase, cu un posibil efect negativ asupra speciilor Donacilla cornea si Donax trunculus, ce poate insa fi controlat si limitat prin masuri de reducere a impactului si prin monitorizarea acestora pe perioada de derulare a activitatilor. Functie de rezultatele monitorizarii, se vor lua masurile necesare pentru reducerea/elminarea impactului generat. I.5 Folosirea utilajelor in zonele de lucru sau pe rutele de acces spre acestea poate determina o deranjare temporara a florei, dar nu este anticipat un impact semnificativ. Specii I.6 O gama mare de pasari folosesc zona de interes, iar cele ce folosesc apele costiere for fi afectate in mod negativ de lucrarile propuse. Impactul zgomotului si vibratiilor, rezultate in urma proceselor de constructie, poate deranja pasarile din sau de langa zona de interes impact negativ minor (valoare scazuta pana la medie si importanta moderat negativa). Totusi, lucrarile de constructie vor fi temporare, iar pasarile sunt foarte mobile si astfel se asteapta ca acestea sa se mute singure, in perioada constructiei, in alte zone mai izolate. Datorita interventiilor antropice de pe plaje, a prezentei zonelor industriale si a dezvoltarii imobiliare a zonelor de tarm, probabilitatea generarii unui impact negativ asupra pasarilor de uscat, generat de zgomotul, vibratiile si tulburarile vizuale din timpul fazelor de constructie, este mica. Pagina 93

104 I.7 Pe durata lucrarilor de constructie poate aparea deranjarea temporara a cetaceelor si a altor animale marine mari din cauza nivelelor locale ridicate de zgomot, vibratii si a construirii unor bariere fizice (degradarea habitatului). Totusi, datorita suprafetelor largi de mare disponibile din zona lucrarilor, a timpului relativ mic de constructie si a faptului ca majoritatea animalelor marine (inclusiv cetaceele) manifesta un comportament de evitare a zonelor unde nivelul de zgomot depaseste nivelul de baza, se presupune ca aceste lucrari vor avea un impact minor pana la moderat negativ (receptor cu valoare mare si importanta slab negativa deoarece impactul se va manifesta pe o arie redusa). I.8 Pot exista efecte asupra mediului marin ca urmare a eliberarii de sedimente in coloana de apa in timpul reincarcarii cu nisip a plajelor. Acest proces poate modifica caracteriticile sedimentului in lungul tarmului si comunitatile de nevertebrate, lucru ce poate afecta indirect populatiile de pasari si pesti. Poate exista astfel un impact negativ minor asupra populatiei de nevertebrate (receptor cu valoare scazuta si importanta slab negativa), prin deplasarea temporara a acestora in lungul tarmului, cu un impact asociat asupra mediului marin. I.9 Noile epiuri si structurile noi sau extinse vor asigura zone aditionale de colonizare pentru organismele ce se fixeaza de substrat. Deoarece astfel se va diversifica habitatul de tarm, poate exista un impact benefic minor (receptor cu valoare scazuta si importanta slab pozitiva). In cazul aplicarii unui management necorespunzator in perioada executarii lucrarilor de protectie si reabilitare a zonei costiere a litoralului Marii Negre, se poate ajunge la distrugerea plajei din imediata vecinatate a obiectivului si la afectarea zonei de tarm, datorita depozitarii necorespunzatoare a materialelor si deseurilor, a excavarii nisipului din zona plajei, a deversarilor necontrolate de ape uzate pe teren. Efectele unei poluari accidentale masive cu hidrocarburi din depozite de combustibil (motorina, pacura) asupra bentosului, pestilor, delfinilor, pasarilor ar fi importante. De asemenea, trebuie luat in considerare efectul indirect socio-economic asupra comunitatilor din zona costiera ale caror venituri depind de turism si pescuit. Aceste efecte se vor manifesta pe o perioada foarte indelungata de timp si sunt extrem de greu si de costisitor de inlaturat. Toate aceste efecte negative vor fi eliminate prin aplicarea de catre Contractor a conduitei de buna practica specifica acestor tipuri de lucrari Perioada de operare I.10 Este posibil ca extinderea structurilor existente si constructia unora noi sa afecteze comportamentul de cuibarit a pasarilor din Rezervatia avifaunistica Marea Neagra ROSPA 0076 incluse in Anexa I, prin modificarea vizibilitatii zonelor, vizibilitate necesara pasarilor pentru a se apara de pradatori sau prin micsorarea suprafetelor de cuibarit, ca urmare a spatiului necesar construirii noilor structuri. Totusi, se considera ca aceste impacturi negative vor fi depasite prin imbunatatirea habitatelor datorita ridicarii nivelului plajei. Habitatele de cuibarit adecvate pentru unele pasari din rezervatie (ex. Chira mica) sunt determinate in principal de altitudinea terenului (care determina posibilitatea de a fi inundat in perioada de cuibarit). Inaltarea plajelor poate atrage pasari ce cuibaresc pe sol si minimiza posibilitatea inundarii cuiburilor existente, astfel oferind o mai mare oportunitate pentru reproducerea cu succes a acestora. Functionarea acestor Pagina 94

105 structuri de protectie a tarmului este considerata astfel a avea un impact moderat benefic (receptor cu valoare internationala foarte mare si importanta slab pozitiva). Suplimentar, poate aparea un impact pozitiv, in anumite perioade, noile constructii hidrotehnice constituind habitate de adapostire pentru fauna piscicola care, de regula constituie hrana pentru delfini Masuri de diminuare a impactului Masurile de diminuare a impactului depind de gradul de folosinta de catre pasari a zonelor de interes. Daca aceste zone sunt folosite pentru cuibarit, atunci evitarea efectuarii lucrarilor in perioada de cuibarit este foarte importanta. Totusi, daca aceste zone sunt folosite majoritar de pasari ce nu cuibaresc aici, atunci sezonul estival poate fi cel mai propice realizarii constructiilor. Poate fi nevoie de o reducere a nivelului de zgomot, daca acesta devine o problema. Aplicarea masurilor de buna practica in timpul executiei lucrarilor si luarea imediata a masurilor optime in cazul producerii unor deversari de substante (pe sol sau in apa) de catre Antreprenorul General sunt obligatorii. Accesul utilajelor va fi restrictionat, unde este posibil, la drumurile existente din zona de interes. Instalatiile folosite pe plaje vor evita trecerea peste vegetatia existenta. Lucrarile de constructie trebuie planificate in asa fel incat sa se evite perioada de inmultire a pasarilor. Pentru impactul asupra cetaceelor nu se propun metode de diminuare, deoarece se anticipeaza ca acestea vor parasi temporar zona din cauza cresterii locale a nivelului de zgomot. Impactul rezidual ramane astfel negativ minor. In zonele Constanța (Tomis) si Mamaia se impune evitarea lucrarilor in perioada rece a anului pentru a nu deranja pasarile acvatice care migreaza sau ierneaza pe litoral. De asemenea, se impune ca realizarea lucrarilor sa se efectueze cu respectarea normelor de lucru in ceea ce priveste emisia de pulberi si de zgomot. Faptul ca lacul are importanta mare pentru perioada de iarna nu este de natura sa interfereze cu derularea lucrarilor, acestea efectuandu-se in decursul sezonului cald al anului. Data fiind importanta ariilor protejate de interes comunitar mentionate, pe parcursul lucrarilor trebuie respectate prevederile legislatiei de mediu in vigoare. In zona Eforie Nord se impune executarea lucrarilor in perioade de calm marin, chiar daca se estimeaza ca mare parte din suspensiile generate pe parcursul executiei lucrarilor vor fi blocate de catre digul de nord al portului turistic (Eforie Nord Marina) si deviate spre larg, astfel incat sa se limiteze la maxim posibilitatea de migrare a acestora catre extremitatea de nord a ROSCI0197 Plaja submersa Eforie Nord - Eforie Sud. Pentru a reduce la maximum impactul asupra ROSCI0197, se recomanda ca lucrarile sa se desfasoare in perioada de vara. De asemenea, ca masuri de reducere a potentialului impact se propun monitorizarea dinamicii speciilor Donacilla cornea si Donax trunculus inainte, in timpul si dupa realizarea lucrarilor si adaptarea ritmului innisiparilor artificiale functie de rezultatele monitorizarii. Pagina 95

106 5.7 Pescuitul Situatia existenta Zone desemnate pentru pescuit In zonele in care se propune executia lucrarilor sunt prezente urmatoarele zone desemnate pentru pescuit: Zone pentru pescuitul comercial si pentru pescuitul speciilor de pesti cu potential economic; Zonele cu salmonide definite ca acele ape ce permit sau pot permite dezvoltarea populatiilor de specii salmonide cum ar fi Pastravul Salmo trutta, Lipanul Thymallus thymallus si speciile de Peste alb Coregonus; Zonele cu ciprinide - definite ca acele ape care ar permite sau ar putea permite dezvoltarea populatiilor de ciprinide, cum ar fi Stiuca Esox lucius si Bibanul Perca fluviatilis; Zonele de crestere a molustelor in zonele in care sunt propuse lucrarile de protectie a zonei costiere exista doua zone (vezi Anexa E) desemnate pentru cresterea molustelor marine (conform datelor furnizate de Apele Romane), dupa cum urmeaza: - Zona 3 de la Navodari pana la Portul Constanta aceasta zona include lucrarile de protectie a zonei costiere din Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru si Tomis Sud; - Zona 4 de la Agigea pana la Mangalia - aceasta zona include lucrarile de protectie a zonei de coasta din Eforie Nord. Figura Zonele de crestere a molustelor Acestea sunt zonele desemnate in conformitate cu Directiva UE 79/923/EEC privind protectia, si acolo unde este necesar, imbunatatirea apelor in care se cresc moluste pentru a contribui la calitatea molustelor comestibile. Directiva include standarde Pagina 96

107 pentru calitatea apei pentru diferiti parametri, inclusiv substante solide aflate in suspensie si prevederile acesteia nu trebuie incalcate ca urmare a activitatilor asociate cu lucrarile propuse pentru protectia zonei costiere. In cele doua zone desemnate aflate in arealul zonei studiate sunt prezente urmatoarele specii: Midii Mytilus galloprovincialis Lamark (MIDI si midia); Scoici cu coaja moale Mya arenaria Linnaeus, Corbula mediteranea maeotica Milaschevich, Scapharca inequivalvis Bruguire, Cerastoderma edule lamarki (Reeve); Melcul gastropod Rapana venosa (Valenciennes). In anul 2009, calitatea apei in zonele de conchiliocultura a fost in mare masura in conformitate cu limitele specifice prevazute de legislatia relevanta (inclusiv HG nr. 202/2002 si 201/2002), singura nerespectare semnificativa inregistrandu-se pentru salinitate in Zona 1 (conform datelor furnizate de Apele Romane) Pescuitul comercial Speciile de pesti din cadrul platformei romanesti a Marii Negre includ potential peste 140 de specii si subspecii (conform datelor despre biodiversitate furnizate de INCDM Grigore Antipa, 2011). In perioda , bazinul Marii Negre detinea 26 de specii de pesti comerciale, insa numarul acestora a scazut treptat. Dintre speciile cu importanta comerciala au ramas (conform datelor despre biodiversitate furnizate de INCDM Grigore Antipa, 2011) aproximativ zece specii pelagice (Sprot Sprattus sprattus, Merluciu Merlangius Euxinus merlangus, Hamsie Engraulis encrasicolus, Stavridul Trachurus mediterraneus, Mesogobius batrachocephalus, Stronghil Neogobius melanostomus, Lufar Pomatomus saltatrix, Chefal Mugil cephalus, Barbunul Ponticus Mullus barbatus, Aterina Atherina boyeri) si trei specii demersale cu importanta comerciala (Calcan Max Psetta maeotica, Limba de mare Solea nasuta, Platica Platichthes flesus). Pe baza evaluarilor realizate intre 1998 si 2008 pentru principalele specii de pesti capturate si a rezultatelor cercetarilor efectuate in 2011, in Tabelul Stocurile de peste (tone) si valoarea estimata a CTA pentru principalele specii de pesti se prezinta estimari ale stocurilor de peste si Capturile Totale Admisibile (CTA) pentru speciile de pesti de interes economic de-a lungul coastei romanesti. Tabelul Stocurile de peste (tone) si valoarea estimata a CTA pentru principalele specii de pesti Specia Stoc (t)(sectorul C.T.A. (t)(estimat) Romanesc) Sprot (Sectorul Romanesc) Merluciu 8500 Captura auxiliara 500 Hamsie Cooperare regionala necesara Porcusor Calcan Caine de mare Majoritatea capturilor de peste din sectorul romanesc al Marii Negre sunt dominate de peste 20 de specii de pesti mici (de exemplu sprot, hamsie, merluciu) si in general Pagina 97

108 exista o cantitate redusa de specii valoroase, cum ar fi calcanul, macroul, zarganul, scrumbia, chefalul si lufarul, care sunt in prezent intr-o stare critica. Starea stocurilor principalelor specii comerciale de pesti din sectorul romanesc al Marii Negre variaza semnificativ, cu o tendinta clara de recuperare pentru hamsie si o usoara revenire pentru lufar, chefal si stavrid negru. Sprotul este singura specie care a aratat o fluctuatie naturala aproape normala si existenta unor stocuri relativ bune. Cantitatile pescuite din Marea Neagra in Romania au scazut intre 1998 si 2005, valoarea cea mai scazuta fiind inregistrata in 2003 (conform Ministerul Agriculturii, Padurii si Dezvoltarii Rurale (2006) - Planul Strategic National pentru Pescuit ). La data intocmirii prezentului Raport, prezenta zonelor de reproducere si a zonelor pentru iernat pentru speciile de pesti comerciale din zonele lucrarilor propuse nu este cunoscuta Activitatea de pescuit Informatiile cu privire la activitatea de pescuit au fost furnizate de INCDM "Grigore Antipa" (2011). Pescuitul comercial practicat de-a lungul litoralului Marii Negre se efectueaza astfel: Pescuitul stationar (aprilie-octombrie) desfasurat in zonele de coasta de mica adancime cu unelte de pescuit fixe (navoade, setci, paragate si plase de pescuit in zona plajei intre 3 11m adancime) si setci si paragate pentru calcan utilizate la adancimi cuprinse intre 40 si 60m, in special in si in jurul zonei lucrarilor propuse; Pescuitul cu traule (martie-octombrie) executat de catre nave cu traule pelagice la adancimi de 20-60m. Concurenta creata de importul de produse din peste, o flota de nave imbatranite si cresterea costului combustibilului a dus la o reducere a activitatilor de pescuit prin aceasta metoda in Marea Neagra. In anul 2006, au fost inregistrate 454 nave de pescuit de coasta (Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, 2006), din care 27 nave cu o lungime de minim 12m si 428 vase mici de pescuit din lemn sau fibra (sub 12m lungime). Pentru descarcarea capturilor, aceste nave utilizeaza porturile comerciale de pescuit din Mangalia si Constanta, aceastea aflandu-se in zonele sau in vecinatatea zonelor lucrarilor propuse. In plus, pescuitul manual la scara mica este practicat la nivel local cu instrumente de pescuit manuale - undite (in perioada martie-octombrie), pe diguri si cu ambarcatiuni, pana la 30m adancime Caile de migratie a pestilor Caile de migratie (pentru hranire, reproducere si iernat) ale speciilor de pesti din Marea Neagra sunt foarte variate si in consecinta nu pot fi clar definite in cadrul zonelor cu lucrari costiere propuse. Exemple de cai de migratie ale principalelor specii de pesti sunt prezentate in continuare: Hamsia aceasta specie costiera pelagica efectueaza migratii neregulate in sectorul romanesc al Marii Negre, in functie de conditiile de temperatura; Pagina 98

109 Stavridul aceasta specie marina pelagica este prezenta in zona litoralului romanesc atunci cand temperatura apei ajunge la minim 14 0 C. Intensitatea migratiei stavridului difera de la an la an si depinde in buna parte de conditiile de mediu; Chefalul aceasta specie marina are o larga raspandire in zonele calde si temperate. In Marea Neagra se gaseste intre Razelm la Mangalia si astfel este probabil sa fie intalnita si in zonele lucrarilor costiere propuse; Scrumbia de Dunare aceasta specie marina pelagica, anadroma, se grupeaza in carduri atunci cand efectueaza migratii. Ierneaza dispersat in cadrul coastelor Crimeei, Bulgariei si Turciei, la adancimi de peste 40 m; Sturionii aceste specii marine care traiesc in mare, patrund in rauri mari (de exemplu fluviul Dunarea) pentru reproducere, fiind orientati de curentul de apa dulce; Barbunul aceasta specie marina bentonica este intalnita in lungul litoralului Marii Negre, unde traieste in carduri mici deasupra fundurilor nisipoase. Vara sta la adancime, apropiindu-se de tarm cu ajutorul curentilor reci ( C). Primavara apare la tarm la o temperatura de C; cand temperatura apei ajunge la C, barbunii se retrag in larg; Bacaliarul este o specie demersala de apa rece, raspandita pe platforma continentala a Marii Negre, la adancimi de la 10m la 130m. Reproducerea are loc aproape tot timpul anului, dar intensitatea maxima este in lunile noiembrie martie. In perioada ianuarie aprilie, icrele si larvele se intalnesc in orizonturile superficiale ale apei, iar in restul anului la adancimi de circa de 40 m; Rechinul aceasta specie marina solitara formeaza aglomerari numai in perioada reproducerii. Se apropie de tarm de la inceputul primaverii (martie-aprilie) pana la sfarsitul lui noiembrie. Prefera apele cu temperaturi de C Impactul potential Perioada de constructie Zonele desemnate pentru cresterea molustelor I.1 Turbiditate. Lucrarile propuse se incadreaza in cele doua zone desemnate ca ape pentru cresterea molustelor, cum ar fi midii, scoici si melci. Modificarile locale ale calitatii apei, ca urmare a nivelului crescut de turbiditate si modificarile sedimentelor in suspensie si/sau depozitate in aceste zone vor avea un potential impact negativ minor asupra apelor desemnate pentru astfel de culturi. Reincarcarea plajei va creste temporar cantitatea de sedimente in suspensie din coloana de apa. Cresterile moderate ale sedimentelor in suspensie si cantitatea ridicata de carbon organic pot induce un aport de hrana suplimentara pentru moluste, dar exista de asemenea, riscul de sufocare in apropierea zonelor de lucrari. In cazul in care sedimentele deranjate sunt aproape de surse de bacterii patogene (de exemplu, deversarile de ape reziduale), molustele pentru consum uman ar putea fi afectate. Acest lucru ar constitui un impact negativ minor pana la moderat (valoare foarte mare si importanta slab negativa) asupra zonelor desemnate pentru cresterea molustelor. Avand in vedere ca si in prezent mediul existent este expus unor factori de stres ridicat, se poate considera ca majoritatea organismelor sunt deja adaptate la conditiile instabile (de exemplu turbiditate initiala ridicata) si sunt adaptate de asemenea la recolonizarea rapida a zonelor afectate de orice tulburari de sedimente suplimentare. Pagina 99

110 In plus, se poate estima ca o crestere minora a turbiditatii nu va afecta potentialul de reproducere al majoritatii speciilor de moluste sau al stadiilor lor juvenile. Dovezile sugereaza ca cele mai multe specii de moluste sunt bine adaptate la apele tulburi. Daca sedimentele sunt susceptibile a fi contaminate de eventuale evacuari de ape uzate menajere rezultate din activitatea desfasurata in timpul executiei lucrarilor propriu-zise, se recomanda ca tesutul molustelor sa fie evaluat frecvent in timpul perioadelor de perturbari ale sedimentelor, pentru identificarea bacteriilor patogene. Modificarile legate de pretabilitatea molustelor pentru consumul uman ar constitui un impact major negativ asupra zonelor desemnate pentru cresterea molustelor. I.2 Tulburare fizica directa. Exista posibilitatea unei tulburari fizice directe (ex. abraziunea cochiliilor), precum si a unor pierderi in numarul populatiei de moluste datorate amprentei amplasarii structurilor de protectie a zonei costiere propuse, ceea ce ar putea avea un impact negativ minor pana la moderat (valoare medie pana la ridicata si importanta moderat negativa). Totusi, trebuie remarcat ca, datorita scarii reduse si a naturii temporare a lucrarilor de constructie, acestea vor afecta o foarte mica proportie din populatia totala din Marea Neagra. Recoltarea midiilor are loc de obicei pe substratul mai tare, unde speciile vizate pot cauta adapost fata de curentii puternici ai mareelor si fata de actiunea valurilor. Este putin probabil ca sedimentele fine rezultate in urma alimentarii plajelor sa se depuna in aceste zone. I.3 Zgomotul. Se presupune ca zgomotul asociat lucrarilor propuse in cadrul proiectului nu va avea un impact negativ asupra populatiilor de moluste (midii si scoici). De asemenea, perioadele de timp in care se va putea inregistra un nivel ridicat al zgomotului vor fi scurte - fara impact semnificativ. Pescuitul comercial I.4 Deranjare. In timpul lucrarilor de constructie vor exista tulburari ale populatiilor de pesti. Amplasarea unor structuri noi poate perturba comportamentul pestilor ce isi depun icrele in aceste zone. Constructia noilor structuri de protectie a zonei costiere poate tulbura sedimentele asociate zonelor pentru depunerea icrelor, a pepinierelor pentru pestii juvenili si a zonelor pentru iernat, prezente in zonele lucrarilor propuse, precum si rutele de migratie ale diferitelor specii de pesti. Structurile propuse au potentialul de a avea un impact negativ minor pana la moderat (valoare scazuta pana la medie, depinzand de prezenta zonelor de reproducere si a pepinierelor si importanta slab pana la moderat negativa) asupra ecologiei marine si pot determina deplasarea unor specii de pesti si nevertebrate in timpul lucrarilor de constructie. Totusi, majoritatea pestilor sunt de obicei foarte mobili si este de asteptat ca acestia sa se indeparteze de zonele cu turbiditate ridicata si cu nivele ale zgomotului si vibratiilor peste limitele normale ce se vor inregistra in timpul lucrarilor de constructie. Desi acest efect va fi doar temporar, totusi pescarii vor trebui sa se deplaseze catre noile zone in care se vor regasi speciile vizate, ceea ce ar putea avea un impact negativ minor temporar asupra pescuitului comercial. Pestii plati tineri pot fi mai vulnerabili la sufocarea provocata de sedimentele de alimentare a plajelor, ceea ce poate conduce la cresterea mortalitatii in randul acestui segment, cu afectarea in mod negativ a acestei populatii de pesti. Acest impact este considerat a fi minor pana la moderat negativ (daca sunt prezente zone de crestere) ca un rezultat al modificarilor minore locale ale sedimentelor in suspensie. Pagina 100

111 I.5 Indepartarea habitatelor. Prin amplasarea noilor structuri poate rezulta indepartarea speciilor pelagice demersale si a bentosului ce reprezinta sursa de hrana a pestilor. Similar, modificarile sedimentelor substratului (si in special ai parametrilor cum ar fi marimea particulelor, contur, gradienti etc.) pot produce modificari asupra comunitatii bentonice. In primul rand, si probabil mai important, este cunoscut ca modificarile sedimentelor substratului ca pot afecta capacitatea unor organisme marine (inclusiv a unor specii de pesti) de a se reproduce. De exemplu, unele specii de pesti si moluste au anumite cerinte in ceea ce priveste tipul de substrat, precum si contururile sale pentru ca acestea sa isi depuna icrele cu succes si la potentialul lor maxim. Similar, alterarea sedimentelor poate afecta, de asemenea, abilitatea de crestere a exemplarelor tinere ale unor specii. Aceasta poate avea un impact negativ minor pana la moderat. Pe de alta parte, miscarile sedimentelor pot avea un impact direct prin sufocarea molustelor adulte si tinere, precum si a altor organisme marine. Aceasta poate avea un impact negativ minor pana la moderat. I.6 Incidente de poluare. Potentialul pentru aparitia unor incidente de poluare este discutat in Capitolul 5 Apa. Orice poluare provocata de eventuale deversari accidentale are potentialul de a determina un impact negativ minor pana la ridicat (de exemplu inchiderea temporara a unei zone de pescuit) asupra zonelor de pescuit (inainte de luarea masurilor de atenuare). Accesul traulerelor la zonele de pescuit I.7 Ca urmare a prezentei vaselor implicate in lucrarile de constructie a lucrarilor de protectie si a barjelor ce vor furniza piatra catre tarm, se presupune ca va exista o intrerupere temporara a activitatilor de pescuit. Aceste operatiuni pot afecta habitatul crevetilor, pot tulbura sau distruge echipamentele de pescuit statice si pot restrange accesul la zonele de pescuit de pe mal. Nisipul este probabil sa fie livrat cu ajutorul unei barje acostate in larg si transportat printr-o conducta, ce va avea efecte minore asupra echipamentelor fixe de pescuit. Cuantificarea efectelor lucrarilor de constructii asupra activitatii de pescuit este dificila avand in vedere natura temporara a lucrarilor si este discutabil daca utilajele vor circula in alte zone adiacente din zona costiera in perioada de constructie. Oricum, se presupune ca efectele asupra activitatii de pescuit vor fi minor negative (receptor cu importanta locala si au o importanta potential slab negativa datorita zonei reduse pe care se desfasoara) Perioada de operare In timpul perioadei de operare, dupa finalizarea lucrarilor propuse, nu este preconizat niciun impact semnificativ asupra pescuitului Masuri de diminuare In perioada de executie a lucrarilor vor fi implementate masuri de control al poluarii pentru a proteja zonele in care cresc moluste. Pentru a evita orice impact rezidual semnificativ asupra calitatii apei se vor utiliza bunele practici de management in constructii. Depozitarea combustibilului, a echipamentelor si materialelor de constructii se va face pe o platforma impermeabila, la distanta de apa, ce va fi prevazuta cu borduri pentru retinerea apei. Aceasta zona va fi securizata si supravegheata. In timpul lucrarilor constructie vor fi implementate standardele in vigoare pentru organizarea de santier pentru a proteja calitatea apelor de tulburarea Pagina 101

112 sedimentelor si de deversarea potentiala a materialelor de constructie sau combustibililor. Amprenta la sol a zonelor de constructii a structurilor noi sau extinse in zonele cunoscute ca utilizate pentru pescuitul comercial sau in zonele de crestere a molustelor trebuie reduse pe cat posibil pentru a minimiza perturbarea sau pierderea de moluste ce ar putea fi prezente in zona. 5.8 Peisajul Situatia existenta Impactul asupra peisajului existent si impactul vizual au fost evaluate luand in considerare sensibilitatea peisajului existent, nivelul de schimbare din punct de vedere vizual si proximitatea fata de receptorii vizuali sensibili, cum ar fi locuintele, hotelurile si zonele de agrement. Informatiile utilizate in aceasta evaluare au fost colectate prin sondaje in teren si prin studii documentare. Au fost analizate doua elemente si anume "Evaluarea Caracteristicilor de Peisaj" si "Evaluarea Impactului Vizual". Evaluarea elementelor de peisaj Efectele asupra peisajului au fost estimate prin descrierea componentelor de peisaj existente, inclusiv a destinatiei peisajului si a caracteristicilor peisajului existent (din punct de vedere al topografiei sale, al utilizarii terenurilor, al vegetatie, al elementelor localitatilor si al altor caracteristici), precum si prin modul in care acestea se combina pentru a oferi zonei specificul local. Importanta si sensibilitatea componentelor au fost estimate luand in considerare toate presiunile care ar putea duce la o schimbare in viitorul apropiat. Posibilele efectele generale generate de proiectul propus asupra elementelor si valorii peisajului sunt descrise, impreuna cu masurile de diminuare propuse si cu efectele reziduale. Impactul potential asupra caracteristicilor peisagistice se refera la schimbari ale elementelor, trasaturilor si caracteristicilor peisajului. Impacturile se pot referi atat la schimbari ale caracteristicilor existente ca urmare a proiectului propus, cat si la adaugarea unor noi caracteristici. Evaluarea impactului asupra caracteristicilor peisajului tine cont de modul in care modificarile elementelor si trasaturilor peisajului interactioneaza pentru a schimba caracterul peisajului. Evaluarea impactului vizual Pentru a descrie elementele impactului vizual, au fost identificate amploarea si natura panoramelor lucrarilor propuse din locatii vizuale reprezentative, precum si natura si caracteristicile vizuale si receptorii potentiali sensibili ai efectelor vizuale. Gradul de vizibilitate a lucrarilor propuse a fost, de asemenea evaluat si tine cont de bariera locala reprezentata de vegetatie, garduri sau cladiri. Panoramele semnificative asupra site-ului din directia receptorilor sensibili si principalele puncte de vizualizare din localitate au fost fotografiate. Dupa stabilirea nivelului initial al efectelor vizuale, a fost evaluat impactul lucrarilor propuse. Impactul vizual se refera la schimbari ale peisajului perceput de populatie in zona lucrarilor. Principalele efecte vizuale ale proiectului propus se incadreaza in urmatoarele doua categorii: impactul asupra caracterului sitului si impactul vizual al lucrarilor asupra persoanelor ce locuiesc, muncesc sau calatoresc in zona. Nivelul Pagina 102

113 impactului este evaluat obiectiv in functie de sensibilitatea receptorului, amploarea efectelor vizuale tinand cont de orice masuri de atenuare Caracterul peisagistic general Linia de coasta intre Mamaia Sud si Eforie Nord este in mare masura dezvoltata, suferind schimbari semnificative in caracterul peisajului in ultimii ani, in mare parte ca urmare a activitatilor antropice de-a lungul coastei Marii Negre. Aceste modificari includ dezvoltarea de terenuri pentru cladiri inalte (de exemplu, hoteluri si zone rezidentiale) in statiunile turistice cum ar fi Constanta si construirea diferitelor tipuri de structuri de protectie de coasta (de exemplu pereti de beton, diguri sparge val, stabilizarea falezelor etc.), care se afla in prezent in stare de deteriorare. Unele dintre aceste zone prezinta in general semne de neglijare. In acelasi timp, in ultimii ani in anumite zone s-au executat lucrari de reabilitare. Exista o diferenta semnificativa intre sezonul turistic aglomerat si natura linistita a acestor zone in lunile de iarna, care are o influenta considerabila asupra valorii peisajului. Componentele naturale ale zonei de coasta cuprind plajele de nisip si bolovanis, intrerupte de plaje ridicate, dune si insule/limbi de nisip, maluri stancoase si lagune. Aceste caracteristici datoreaza varietatea si interesul lor reliefului si orientarii liniei de coasta, diferitelor proprietati, litologiei si structurii rocilor si proceselor de coasta. Peisajul in zona lucrarilor de protectie costiera cuprinde o serie de elevatii, iar caracterul plajelor variaza in mod semnificativ, de la plaje foarte inguste (de exemplu, Mamaia Sud) la plaje foarte largi sustinute de catre zonele cu vegetatie joasa sau faleze, si de la tarmuri bolovanoase pana la plaje cu nisipuri fine. Aceste plaje au fost stabilizate printr-o serie de lucrari de protectie a zonei de coasta executate din beton sau roci. La limita dinspre uscat a multora dintre aceste plaje exista alei pentru plimbare (promenade), paralele cu linia de coasta pe o lungime ce cuprinde aproape toata zona de sud a litoralului, oferind pietonilor o vedere relativ deschisa asupra marii. In partea sudica a zonei studiate, linia de coasta este reprezentata de zone diversificate, fiind o combinatie de nisip/pietris, apa si vegetatie ce joaca un rol important in construirea aspectului general al peisajului. De-a lungul coastei, in zonele lucrarilor propuse se afla doua porturi (Constanta si Tomis) care impart elementele naturale ale peisajului. Zona pastreaza un stil traditional de arhitectura si un caracter de litoral intercalat cu zone intense de dezvoltare turistica, plaje aglomerate in sezonul de vara, zone afectate de retragerea tarmului si terenuri agricole necultivate Confortul vizual Aspectul vizual al peisajului natural si antropic este un factor important in determinarea farmecului sau pentru persoanele care traiesc, lucreaza si viziteaza zona. Majoritatea dezvoltarilor de-a lungul frontului de coasta sunt vizibile atat de pe plaja, cat si de pe mare. Privind spre mare, din punct de vedere vizual predomina structurile deteriorate existente pentru protectia costiera. Frontul de coasta si cele cinci zone ale lucrarilor propuse sunt vizibile din mare parte a hinterlandului si se vad direct de pe plaja, dinspre o serie de proprietati si facilitati turistice (inclusiv hoteluri). Vizibilitatea de-a lungul frontului de coasta poate fi perceputa de catre utilizatorii plajei si in unele zone vizibilitatea se extinde pe mai Pagina 103

114 multi kilometri de-a lungul coastei, fiind limitata de curbura usoara a liniei de coasta si a constructiilor Impactul potential Perioada de constructie Caracteristica peisajului I.1 In timpul perioadei de constructie, asupra caracteristicii peisajului local ar putea sa apara un impact negativ minor ca urmare a prezentei vehiculelor, utilajelor, materialelor, precum si a activitatii de constructie propriu-zise (receptor de importanta locala cu importanta impactului slab pana la medie negativa). Confortul Vizual I.2 In timpul perioadei de constructie, ar putea sa apara un impact negativ minor localizat si temporar asupra confortului vizual pentru turisti, rezidenti si vizitatori ca urmare a prezentei santierului, vehiculelor grele, activitatilor de constructie si a materialor depozitate/organizarii santierului. Amplasarea acestor utilaje/echipamente, precum si organizarea de santier intra in atributiile Antreprenorul General al lucrarilor Perioada de operare Caracteristica Peisajului I.3 Impactul noilor structuri din blocuri de piatra asupra caracteristicii peisajului va fi similar cu cel intalnit in prezent si va depinde de gradul de acoperire a structurilor de sedimente. Deoarece in prezent exista structuri de coasta de aparare in zonele de lucrari propuse si litoralul este deja dezvoltat, peisajul de coasta este probabil sa fie in masura sa adopte noile structuri sau pe cele modificate, fara efecte negative asupra caracterului peisajul local fara impact semnificativ. I.4 Lucrarile de alimentare a plajelor pot spori corpul de plaja existent, creand un peisaj natural impact minor benefic. Confortul Vizual I.5 Demolarea si indepartarea surplusului de materiale si a structurilor din blocuri de piatra deteriorate in unele zone poate avea un impact benefic asupra panoramei plajei din punct de vedere al turistilor, localnicilor si al vizitatorilor. I.6 Un nivel mai ridicat al plajelor ar putea imbunatati aspectul local estetic al plajelor, rezultand un impact minor benefic Metode de diminuare a impactului Antreprenorul va fi obligat prin contract sa adopte un management al bunelor practici in constructii si in ceea ce priveste organizarea de santier, pentru a evita impactul vizual semnificativ si impactul semnificativ asupra peisajului. Lucrarile pe plaja vor fi efectuate in afara sezonului turistic, ceea ce va contribui la limitarea impactului asupra turistilor si utilizatorilor plajei. Nisipul importat ar trebui sa completeze culorile naturale pe plajele reincarcate. In plus, efectele vizuale ale structurilor auxiliare (cum ar fi semnele de avertizare si a Pagina 104

115 luminilor de navigatie etc.), furnizate de catre contractant, ar trebui sa fie luate in considerare de catre acesta pentru a se asigura ca acestea sunt integrate in caracterul peisajului local. 5.9 Patrimoniu cultural si mediul istoric Situatia actuala Arheologie marina In zonele propuse pentru realizarea lucrarilor nu sunt cunoscute sit-uri scufundate de importanta istorica si/sau culturale, nave-epava sau nave maritime pierdute care ar putea avea importanta de patrimoniu. In continuare sunt prezentate referinte pentru mediul terestru preluate din Studiul de evaluare a impactului asupra mediului realizat de GeoEcoMar in anul Situri arheologice terestre Monumente de patrimoniu Exista doua categorii majore de monumente. Categoria A reprezinta monumente istorice cu valoare nationala, iar categoria B reprezinta monumentele cu valoare locala. In zona costiera analizata, aflata pe teritoriul administrativ al judetului Constanta au fost desemnate o serie de monumente si ansambluri, dupa cum urmeaza: Constanta 153 monumente: 58 monumente din categoria A si 95 monumente din categoria B; Eforie 8 monumente: 1 monument din categoria A si 7 monumente din categoria B. Monumente istorice nationale In judetul Constanta exista 684 de monumente inscrise de catre Ministerul Culturii si Patrimoniului National in Registrul National al Monumentelor Istorice. Aceste monumente includ sit-uri de importanta istorica nationala si sunt considerate "demne de conservare". Urmatoarele monumente istorice se afla in imediata apropiere a lucrarilor propuse: Monumente si ansambluri arhitecturale Constructii civile urbane: Hotel "Rex" Mamaia, judetul Constanta. Monumente si situri arheologice: Orase vechi: Tomis Primaria Constanta, judetul Constanta; Edificii: mormant cu picturi Primaria Constanta, judetul Constanta; Edificiu cu mosaic Tomis Primaria Constanta, judetul Constanta. Monumente si statui Statuia lui Ovidiu situata in Constanta, poetul latin Publius Ovidius Naso, nascut in anul 43 i.ch. si exilat in Tomis in anul 8 d.ch.; Statuia lui Eminescu situata in Constanta, executata de sculptorul Oscar Han in anul 1930, amplasata pe tarmul marii. Pagina 105

116 Mediul istoric Orasul Constanta a fost fondat dupa colonizarea greaceasca a Pontus Euxin de catre Milet, sub numele de Tomis. Incepand cu secolul I i.hr., Tomis a atras atentia romanilor, devenind cel mai important oras din zona. Monumente de importanta culturala/istorica In zona Mamaia Sud au fost identificate importante sit-uri culturale si istorice: Tomis - Constanta (prima jumatate a secolului al VI i.hr.), unde pot fi vazute intr-un parc arheologic Turnul "Macelarilor", un vechi zid roman (aproximativ secolul al III-lea d.hr.) si vase ceramice mari; Cladire romna cu mozaic - Constanta, construita in secolele III-IV d.hr.; Farul Genovez - Constanta, construit intre 1858 si 1860 de catre o companie englezeasca. Edificii religioase Moscheea situata in Constanta, a fost construita in 1910, in stil maur; Moscheea Hunciar situata in Constanta, a fost construita in stil maur, ; Catedrala Ortodoxa situata in Constanta, a fost construita intre , in stilul vechii arhitecturi valahe; Biserica Greceasca Schimbarea la Fata este situata in Constanta ( ); Biserica Ortodoxa Sf. Gheorghe este situata in Constanta ( ), pictura murala fiind executata de Nicolae Tonitza. Muzee Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie situat in Constanta, este printre cele mai bogate muzee ale Romaniei, fiind dotat cu colectii arheologice cu obiecte din preistorie, perioada greaca, romana, bizantina si medievala. Printre cele mai renumite statui expuse se regasesc zeita Fortuna cu Pontos, sarpele Glycon; Complexul Muzeal de Stiintele Naturii situat in Constanta, include Acvariul, Delfinariul, Planetariul si Observatorul Astronomic; Muzeul de Arta situat in Constanta, detine lucrari valoroase de pictura, sculptura si grafica, apartinand unor artisti cunoscuti: Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Ion Andreescu, Theodor Pallady, Corneliu Baba si altii; Muzeul Marii Constanta, avand o colectie bogata de fauna apartinand oceanelor lumii ; Muzeul de Arta Populara Constanta, colectia etnografica dobrogeana, arta populara, ceramica, tesaturi, covoare; Muzeul Marinei Militare prezinta istoria Marinei Militare Romane si a flotei comerciale. Pagina 106

117 5.9.2 Impact potential Perioada de constructie I.1 Nu va exista un impact semnificativ asupra sit-urilor arheologice submerse sau marine in zonele lucrarilor de protectie costiera propuse. In perimetrele care urmeaza a fi reabilitate in zonele Mamaia Sud, Eforie Nord, Tomis Nord, Tomis Centru si Tomis Sud sau in imediata apropiere nu au fost identificate situri arheologice sau cladiri de patrimoniu, astfel incat nu se poate vorbi de un impact negativ al lucrarilor de reabilitare asupra patrimoniului cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice fara impact semnificativ. I.2 Pot sa apara efecte potential negative asupra oricaror resturi arheologice ingropate daca nivelele plajelor sunt coborate mai jos fata de lucrarile anterioare in timpul constructiei/reabilitarii digurilor si a operatiunilor de reincarcare a plajelor. In cazul in care ar avea loc, severitatea unui astfel de impact ar fi dependenta de valoarea arheologica a resturilor identificate si ar putea varia de la minor negativ (in cazul in care sunt numai de valoare locala), la moderat pana la ridicat negativ (in cazul in care sunt considerate de importanta nationala). Daca asemenea situri (submerse) vor fi identificate in timpul lucrarilor de constructie, lucrarile in zona respectiva vor fi sistate, vor fi anuntate autoritatile de resort si se vor lua toate masurile de protejare in conformitate cu prevederile legislative specifice Perioada de operare I.3 In cazul descoperirii, in perioada de executie a lucrarilor propuse, a unor monumente, principalul beneficiu adus patrimoniului cultural si mediului istoric din zonele lucrarilor protectie coastiera propuse ar fi protectia impotriva eroziunii a siturilor arheologice si culturale descoperite impact benefic minor Metode de diminuare a impactului In perioada de executie, daca vor fi identificate sit-uri arheologice sau culturale in zonele in care sunt propuse lucrari, vor fi puse in aplicare urmatoarele masuri de diminuare a potentialului impact: In cazul in care obiecte de interes vor fi descoperite in timpul lucrarilor, toate lucrarile vor inceta in imediata apropiere a obiectelor identificate si vor fi anuntate si consultate autoritatile competente; In cazul in care, in timpul lucrarilor de constructii, vor fi identificate sit-uri marine scufundate, lucrarile in zona respectiva vor fi suspendate, vor fi anuntate si consultate autoritatile competente si se vor lua masurile de protectie in conformitate cu legislatia specifica Mediul social si economic Populatie Situatia actuala Toate cele cinci zone in care se vor desfasura lucrarile de protectie costiera se afla in statiuni turistice importante din judetul Constanta. Pagina 107

118 In ceea ce priveste densitatea populatiei, in judetul Constanta, in zona costiera, se inregistreaza o densitate de 2420 locuitori/km 2. Municipiul Constanta reprezinta componenta cea mai importanta si mai dinamica de pe intreaga zona costiera de sud-est. Orasul este caracterizat printr-o puternica atractivitate a investitiilor. Municipiul Constanta se situeaza in topul primelor 10 orase ale tarii, cu o populatie de locuitori. In ceea ce priveste orasul Eforie, care include statiunile Eforie Nord si Eforie Sud, populatia este de cca locuitori. In zona costiera, 23,6% locuieste in mediu rural, aceasta valoare reflectand tendinta la nivel national. Distributia populatiei in judetul Constanta a evidentiat ca 79,9% din locuitori traiesc in mediul urban. In perioada , populatia din zona costiera a Marii Negre a inregistrat o crestere de 5020 locuitori. In aceeasi perioada, populatia urbana s-a redus cu 7167 locuitori, in timp ce populatia rurala a crescut cu locuitori. Prin urmare, presiunea asupra mediului existent este considerabila si este necesar sa se asigure ca noile proiecte de dezvoltare si infrastructura asociate, ca urmare a unei populatii in crestere in zona de coasta, nu exacerbeaza problema eroziunii existente in zona costiera. O populatie in crestere in zona de coasta al Marii Negre va determina cresterea numarului de persoane expus riscului eroziunii costiere Structura etnica a populatiei Conform Recensamantului din anul 2002, in zona studiata, cel mai mare procent al populatiei il reprezinta populatia de etnie romana (90,41%), urmata de tatari (3,52%), rusi lipoveni (1,54%), romi, unguri, ucrainieni, germani si armeni. In zona mai traiesc si alte minoritati etnice, insa in procente foarte mici. Structura populatiei dupa varsta Nivelul populatiei in varsta inregistreaza in judetul Constanta un procent de 12,3%. Zona costiera prezinta un potential ridicat in ceea ce priveste resursa umana. Cea mai mare reprezentare o are populatia cu varsta cuprinsa intre 25 si 29 ani, urmata de intervalul ani, ani si ani. Structura populatiei din punct de vedere al educatiei Datele disponibile din 2002 au relevat ca in zona analizata, in 4 unitati administrativteritoriale, exista un procent de 10% din populatie fara educatie scolara Populatia activa Din datele Recensamantului Populatiei din 2002, 76.5% din populatia urbana totala din judetele Tulcea si Constanta locuia in zona costiera, 79.6% reprezentand populatie inactiva, iar 77.6% reprezintand numarul celor ce nu aveau un loc de munca, la nivelul celor doua judete. Populatia angajata la nivelul intregii zone costiere reprezinta aproximativ 85.2% din totalul populatiei active. Rata somajului a inregistrat valori extreme, de 25.6% in Eforie si 12.5% in Municipiul Constanta, iar media ratei somajului in mediul urban in zona costiera a fost de 14.8%. In ceea ce priveste distributia populatiei in activitatile economice, cca. 61% din populatie a fost angajata in sectorul de servicii, acesta fiind sectorul cel mai bine Pagina 108

119 reprezentat. In municipiul Constanta, populatia implicata in activitati tertiare (de servicii) reprezinta 71,5%. In perioada , numarul de salariati in zona de coasta a fost de aproximativ 13,8%, cu o crestere manifesta atat in mediul urban (14,1%), cat si in mediul rural (9,5%) Activitatea economica Turism Turismul este o activitate economica importanta in zona studiata (capitolul ). In zona costiera a Marii Negre, pescuitul reprezinta una dintre cele mai vechi activitati. In zona exista o serie de firme si organizatii profesionale de pescuit autorizate pentru desfasurarea acestui tip de activitate. De asemenea, exista diverse locatii unde sunt active firme private sau organizatii profesionale de pescuit autorizate de catre Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura. In 2008, pe intreaga zona costiera au fost inregistrate 80 firme pentru pescuit si activitati de acvacultura, totalizand un numar de 350 angajati. Dintre acestea, 23 au fost inregistrate in municipiul Constanta, cu un numar de 83 angajati. Zona analizata este caracterizata de activitati industriale ce se desfasoara in mai multe sectoare: industria energetica, gaze naturale, constructii de masini, industria chimica, materiale de constructii, industria de prelucrare a lemnului, industria textila, industria alimentara, constructii civile. Industria constructiilor de masini include producerea de nave si de diverse structuri metalice (Constanta). Industria energetica este reprezentata de exploatarea titeiului din platforma Marii Negre si include platforma petrochimica din zona Midia-Navodari, care este localizata in partea de nord-est a zonelor cu lucrari de protectie costiera propuse. Industria chimica include industria petrochimica (Midia Navodari), procesarea plasticului, a celulozei si hartiei la Palas-Constanta. Industria materialelor de constructii include industria varului si industria prefabricatelor de beton si se desfasoara in Constanta. Industria de prelucrare a lemnului este reprezentata in Constanta. Industria textila este de asemenea regasita in Constanta (lana si imbracaminte). Industria alimentara include industria moraritului (Constanta si Eforie), industria zaharului, industria uleiului, industria produselor lactate, conserve de peste, bere (Constanta). Constructiile civile, incluzand activitatile asociate porturilor includ intreaga infrastructura portuara, constructiile hidro, lucrari civile si industriale, precum si lucrari de irigatii. Constructiile de nave se desfasoara in santierul naval Constanta. Turismul pe litoral este o activitate profitabila in sectoarele analizate Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud si Eforie Nord, in unele dintre acestea fiind activitatea de baza (Mamaia, Eforie). Deoarece se bazeaza in primul rand pe facilitatile din zonele de plaja si de coasta, turismul este predominant sezonier (in principiu se desfasoara in perioada mai-septembrie), cu varful in iulie si august. Pagina 109

120 Mamaia este cea mai renumita statiune de pe Litoralul Romanesc. Situata la nord de Constanta, intre Marea Neagra si Lacul Siutghiol, este statiunea de pe litoral cu cea mai mare capacitate de cazare. Mamaia este o statiune cu o dezvoltare foarte dinamica, in ultimii ani construindu-se cateva hoteluri noi, restaurante sau complexe de magazine. In fiecare an, turistii s-au obisnuit cu faptul ca Statiunea Mamaia ii intampina cu ceva nou palmieri, Aqua Magic, fantani arteziene, Telegondola. Mamaia ofera in prezent posibilitati de cazare multiple, in hoteluri si vile turistice de la 2 la 5 stele. Deoarece in ultimii ani a devenit neincapatoare in lunile iulie-august, s- au construit mai multe hoteluri noi, care ofera servicii si dotari de calitate, unele dintre ele fiind situate pe malul Lacului Siutghiol, o zona a statiunii neexploatata pana acum. Deoarece gusturile si pretentiile turistilor cresc, din ce in ce mai multe hoteluri au amenajat spatii pentru tratament si relaxare, cu piscine, saune, sali de fitness, terenuri de sport. Restaurantele si terasele sunt numeroase, insirate pe toata faleza si ofera turistilor posibilitatea servirii unor mese complete sau a unor gustari intre doua bai in mare. Totusi, exista cateva zone in care sunt concentrate mai multe restaurante: Cazino, Satul de Vacanta si Perla. Portul Tomis se afla langa Cazino, este un port turistic impodobit cu o spectaculoasa fantana arteziana al carei jet de apa foarte inalt tasneste direct din mare. In portul Tomis pot fi admirate ambarcatiuni diverse, de la barci cu panze la iacht-uri de ultima generatie. Din acest port se pot face scurte plimbari pe mare cu barcile ancorate in port. Eforie Nord, situata intre Lacul Techirghiol si Marea Neagra, este o statiune balneoclimaterica permanenta cunoscuta pentru bazele de tratament balnear, falezele inalte si zona de promenada cu restaurante. Unul din motivele pentru care Eforie Nord este una din cele mai aglomerate statiuni il reprezinta existenta Sanatoriului Balnear Efosan (GRAND), unul din cele mai cautate asezaminte pentru tratarea diferitelor afectiuni prin metode naturale (bai, aerosoli, namol de Techirghiol) Impactul prognozat in perioada de constructie I.1 Activitatile de reabilitare a plajei si construirea de noi structuri de protectie costiera ar putea provoca un disconfort temporar minor pentru turistii din zona, indus de zgomotul, praful si modificarile peisajului generate in perioada de executie a lucrarilor.. Turistii vor fi probabil putin afectati, in cazul in care lucrarile sunt efectuate in afara sezonului turistic principal. I.2 Lucrarile de protectie vor determina intreruperea temporara a accesului la tarm si mare a turistilor in timpul lucrarilor de constructie. Acest lucru ar conduce la un disconfort temporar negativ minor pentru acestia, ca urmare a pierderii unei modalitati de agrement. I.3 Materialul reprezentat de piatra bruta pentru epiuri si digurile sparge-val pot fi livrate cu barje si, prin urmare, in cursul acestor livrari exista potentialul intreruperii activitatii pescarilor si a utilizatorilor de agrement ai spatiului maritim. Acest impact a fost descris in capitolul referitor la pescuit din prezentul raport. I.4 Va exista o crestere locala temporara a numarului de vehicule implicate in transportul si furnizarea de materiale si personal pentru zonele in care se vor desfasura lucrarile, dar acest lucru nu va avea un impact semnificativ asupra infrastructurii rutiere globale. Cu toate acestea, utilizarea de drumuri inguste care Pagina 110

121 duc la plaje vor necesita o atentie deosebita pentru a evita eventuale perturbari pentru alti utilizatori ai drumului. Exista potentialul pentru daune negative minore ale rutelor de acces locale pe parcursul perioadei de constructie. I.5 In perioada de desfasurare a lucrarilor proiectului va exista un impact benefic minor asupra mediului socio-economic, ca rezultat al urmatoarelor aspecte: Vor fi create noi locuri de munca pentru comunitatile locale in timpul etapei de constructie a lucrarilor propuse, cu efecte benefice asociate asupra facilitatilor la nivel local (de exemplu, facilitati de cazare); Companiile de constructii implicate in lucrarile prevazute de proiect vor avea de asemenea beneficii; Fondurile colectate de la aceste companii vor contribui la cresterea sumelor colectate de catre bugetele locale Impactul prognozat in perioada de operare I.6 Lucrarile propuse ar proteja cladirile, transportul intern si obiectivele de agrement din interiorul zonelor de aparare impotriva eroziunii. Implementarea proiectului prin marirea zonelor cu plaja va avea ca efect principal cresterea potentialului turistic si implicit cresterea numarului de turisti si a vizitatorilor in zonele de litoral incluse in proiect. Acest impact este considerat minor pana la moderat benefic. I.7 De asemenea, in zonele studiate vor putea fi atrasi investitori romani sau chiar straini, dispusi sa investeasca in dezvoltarea zonei fie prin constructia de locuinte, fie prin construirea altor spatii de cazare si activitatilor conexe (restaurante etc.). Crearea a cat mai multe facilitati in aceste statiuni va atrage un numar mai mare de turisti, ceea ce va genera o crestere a incasarilor firmelor de profil, cu implicatii pozitive asupra bugetelor locale. De asemenea, aparitia unor noi structuri hoteliere si servicii conexe va implica crearea de noi locuri de munca pentru populatia locala, cel putin in perioada estivala - potential impact minor pozitiv. O crestere a numarului de turisti si dezvoltarea zonelor in care se vor desfasura lucrarile propuse poate duce insa la potentiale efecte minore negative asupra plajelor reabilitate si a mediului din jurul acestora (de exmplu caracterul peisajului, cresterea cererii de servicii, pierderea de teren neconstruit etc.) mai ales daca activitatile de turism nu se vor desfasura conform reglementarilor legale in vigoare Masuri de diminuare Adoptarea de bune practici si introducerea anumitor constrangeri cu privire la desfasurarea activitatilor de constructie vor ajuta la diminuarea impactul asupra comunitatilor locale. Urmatoarele masuri ar trebui puse in aplicare: Inainte de inceperea lucrarilor de constructii, toate persoanele care locuiesc sau lucreaza in imediata apropiere a zonelor in care se vor desfasura lucrarile de constructie ar trebui sa fie informate cu privire la natura, momentul si durata activitatilor de constructii, inclusiv locatiile propuse, noile rute de acces pe plaja, controlul traficului si reamenajarea terenului (pentru a minimiza impactul asupra comunitatii locale); Pagina 111

122 In mod ideal, lucrarile la Tomis vor fi efectuate in etape, astfel incat efectul global in orice moment sa fie limitat. Potentialul de perturbare a plajei de la toate cele cinci site-uri este recunoscut si, prin urmare, acolo unde este posibil, lucrarile de constructie vor fi efectuate, in afara sezonului principal de vacanta. Cu toate acestea, gestionarea atenta a sectiunilor afectate de plaja va fi necesara pentru a se asigura ca publicul nu este pus in pericol de lucrarile desfasurate in zona; Semnalizatoarele de navigare ale structurilor de protectie costiera noi sau extinse trebuie ridicate dinspre mare si instalate semne de avertizare; Toate ambarcatiunile ce transporta materiale catre zonele de desfasurare a lucrarilor propuse trebuie sa fie iluminate corespunzator pe timp de noapte sau in conditii de ceata; Toate rutele vehiculelor de constructie vor fi inspectate inainte si dupa lucrarile de constructie si orice prejudiciu va fi suportat si remediat de catre Contractor. Impactul transfrontiera potential generat de lucrarile propuse Dezvoltarea masurilor propuse s-a bazat pe o analiza detaliata a hartilor si informatiilor istorice legate de modificarile liniei tarmului. Aceasta analiza a inclus evaluarea variatiilor din trecut si a celor curente in corelare cu lucrarile de aparare existente si cu marile diguri portuare. Scopul acestor evaluari a fost acela de a determina cauzele si efectele interventiilor din trecut si a evolutiei naturale pentru a putea face prognoze cu privire la evolutia viitoare. Modelarea, impreuna cu analiza variatiilor din trecut ale liniei tarmului si analiza probelor de sedimente au dus la identificarea diviziunilor sistemului litoral care fragmenteaza coasta in subunitati numite celule sedimentare. Proiectele de protectie costiera propuse vor avea efecte doar in cadrul celulei sedimentare in care sunt propuse respectivele lucrari. Portul Constanta constituie un element major de separatie litorala, blocand transportul de sedimente in lungul coastei, astfel incat lucrarile propuse la nord de portul Constanta nu vor avea influenta asupra litoralului bulgaresc. Lucrarile propuse intre portul Constanta si Capul Tuzla nu vor avea efecte asupra litoralului bulgaresc ca urmare a fragmentarii driftului litoral la Tuzla si la Mangalia. 6 Analiza alternativelor 6.1 Alternativa 0 Alternativa 0 este alternativa in care proiectul Protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al marii negre in zona municipiului Constanta (MAMAIA SUD, TOMIS NORD, TOMIS CENTRU, TOMIS SUD) si in zona EFORIE NORD nu ar fi pus in aplicare. In continuare este prezentata situatia actuala referitoare la fenomenele de eroziune care au loc in prezent in zonele analizate si consecintele acestora. Fenomenul de eroziune este un proces evolutiv, generat de actiunea valurilor provocate de vant. Echilibrul plajelor de pe litoralul romanesc consta in completarea cantitatilor de sedimente antrenate de valuri, in special in perioada de iarna, cu sedimente transportate de curentii marini. Pagina 112

123 Echilibrul plajelor s-a modificat in sens defavorabil odata cu interventia omului asupra cursurilor de apa, prin realizarea de baraje si lacuri de acumulare si prin interventia asupra tarmului Marii Negre prin realizarea porturilor comerciale. Cu toate ca au fost realizate unele lucrari de protectie costiera, fenomenul de erodare a plajelor a evoluat in timp. Cauzele acestui fenomen sunt multiple, dar toate aceste cauze au condus la schimbarea echilibrului morfologic existent in anii 1960 cand, cu mici exceptii, tarmul Marii Negre era stabil, iar plajele se intretineau in mod natural. Zona cea mai afectata de eroziune este zona sudica a litoralului, respectiv intre Navodari si Vama Veche. Pentru stoparea eroziunilor si refacerea plajelor sunt necesare noi lucrari de protectie si refaceri de plaje prin innisipari artificiale. Privind in modul cel mai simplu, raspunsul liniei tarmului la schimbarile factorilor externi cum ar fi valurile, mareea, curentii si vantul depinde de rezistenta formelor de teren care alcatuiesc tarmul. In lungul celor mai multe coaste deschise, factorul cheie pentru schimbarile viitoare este cresterea prezisa a nivelului marii. In lungul tarmurilor moi, raspunsul natural este mutarea liniei uscatului spre uscat in vederea adaptarii la cresterea de nivel. Extinderea eroziunii costiere va depinde de schimbarile din zona de tarm. In consecinta, cresterea nivelului marii va conduce la adancirea progresiva a apelor din zona de tarm si de aici la o crestere a energiei valurilor, aceasta putand fi depasita de o crestere in aportul de sedimente din surse fluviale, longitudinale pe coasta sau chiar dinspre larg. In absenta unei schimbari semnificative globale sau a accelerarii cresterii de nivel a marii in urmatorii 30 de ani si luand in considerare absenta unor schimbari semnificative in managementul costier, este improbabil ca sa apara schimbari majore in modelul actual al circulatiei sedimentelor si al evolutiei tarmului in zona de interes. Cel mai probabil, sub influenta cresterii de nivel a marii aflata in derulare si a interventiilor antropice istorice la scara mare eroziunea locala va continua pe cele mai expuse sectoare ale coastei deschise, dupa cum se intampla in prezent. Este probabil ca depunerile vor continua sa fie active la capatul aval al celulelor litorale de transport a sedimentelor. Orice crestere modesta in regimul furtunilor ar putea sa conduca la o coborare suplimentara a plajei si la eroziunea frontala a dunelor. Oricum, o crestere in frecventa si intensitate a furtunilor majore ar putea deasemenea sa conduca la intensificarea periodica a transportului nisipului dinspre larg spre zona de coasta. Miscarea subsecventa a acestor sedimente pe plaje in conditii de vreme buna ar putea conduce la formarea de sisteme de dune transgresive extinse. In general, cresterea de nivel a marii va conduce la cresterea adancimii apei in vecinatatea tarmului si, din aceasta cauza, valuri mai mari se vor sparge de tarm, conducand la eroziunea plajelor. Acolo unde plajele se continua spre uscat prin zone joase si nu exista structuri de protectie costiera, ele ar putea sa fie translatate inapoi printr-o miscare neta spre uscat a liniei maxime a marii. In zonele unde plajele sunt deja inguste si se continua spre uscat prin zone ridicate sau lucrari de protectie costiera, exista o mare probabilitate ca ele sa dispara daca nu exista un aport sedimentar suficient ca sa le mentina. Acest sediment ar putea proveni din transportul longitudinal din apropierea tarmului sau din eroziunea locala a falezelor si din aceasta cauza aportul sedimentar va varia la scara locala. Pierderile de plaje ar Pagina 113

124 putea fi problematice in special in zonele precum sectoarele dintre structurile existente la Eforie Nord, unde deja cantitatea de sedimente pe plaja este redusa. In lungul coastelor din sectorul sudic romanesc al Marii Negre, multe plaje se afla in mici golfuri, multe din ele fiind artificial delimitate de prezenta jeteelor si a altor structuri de protectie costiera. In aceste golfuri, odata cu cresterea nivelului marii, sedimentele de plaja ar putea fi impinse in sus si spre uscat, formand plaje mai abrupte si mai inguste. In multe cazuri, din cauza lipsei sedimentelor de plaja, plajele vor deveni permanent submerse, ca urmare a faptului ca nu va exista un nou aport de sedimente sau nu se va crea o zona joasa in spatele lor, care sa permita translatarea plajelor spre uscat. Acolo unde plajele sunt marginite spre interior de structuri de protectie costiera, este probabil ca expunerea crescuta la eroziune a plajelor si valurile mai inalte de la tarm sa accelereze eroziunea la baza lucrarilor si sa reduca durata de viata a acestora. De aceea, acolo unde astfel de structuri trebuie pastrate, ele ar putea necesita intarire (pentru a rezista riscului de supraincarcare de catre valuri), ridicare (pentru a evita riscul de inundare prin depasire) si/sau intarirea protectiei bazei (pentru reducerea riscului subminarii). In lungul sectoarelor cu faleza, pentru un scenariu de crestere a nivelului marii pot aparea urmatoarele tendinte: Cresterea nivelului la care are loc actiunea valurilor ce are ca rezultat expunerea crescuta a plajelor si falezelor; Cresterea potentialului de tranport litoral longitudinal pe coastele deschise, desi existenta transportului de sedimente in sine va depinde de disponibilitatea acestora; Scufundarea oricarei platforme de tarm din fata falezelor pe perioade mai lungi de timp si o inundare permanenta in momentul in care cresterea de nivel a marii va depasi nivelul maxim mareic actual; Atacarea mai frecventa de catre valuri a bazei falezei; Accelerarea eroziunii falezelor acolo unde acestea sunt taiate in sedimente moi. Deoarece in lungul coastei romanesti a Marii Negre majoritatea falezelor sunt compuse dintr-o platforma calcaroasa situata sub nivelul apei, peste care se afla nivele de argile si loess, este foarte probabil ca o crestere a nivelului marii sa afecteze in mod semnificativ ratele de eroziune care deja cauzeaza probleme in unele areale. Aceste sedimente fine neconsolidate nu vor contribui la echilibrarea plajelor aflate in eroziune deoarece ele sunt atat de fine incat vor fi spalate spre larg unde, eventual, se vor depune pe fundul marii. In tabelul nr sunt prezentate sumar schimbarile potentiale in comportamentul coastelor care pot rezulta fie din scenariile directe de schimbarile climatice prezentate in sectiunile anterioare din prezentul raport, fie din schimbari ale caracteristicilor si proceselor costiere care pot rezulta din aceste scenarii. Pagina 114

125 Tabelul Schimbari potentiale in comportamentul coastelor Factor Cresterea accelerata a nivelului marii Schimbarea directiei valurilor Sumar al raspunsului Transgresiunea; Migrarea punctelor focale ale valurilor; Cresterea energiei valurilor; Cresterea frecventei supraspalarii de catre valuri; Cresterea inundabilitatii zonelor joase. Migrarea punctelor focale ale valurilor; Modificari in directia transportului sedimentelor litorale; Modificari in directia transportului sedimentelor de fund; Modificari ale asimetriei configuratiei malurilor si deltelor; Modificari in tipul comportamental al liniei tarmului Schimbari in influenta capurilor si promontoriilor prin difractia valurilor. Modificari in energia valurilor Modificari in ratele sau locatiile depunerii si eroziunii; Modificari in rata de transport a sedimentelor de fund; Modificari in configuratia deltei. Schimbari in modelul precipitatiilor Cresterea instabilitatii pantelor in sezonul de iarna; Cresterea inundabilitatii sectoarelor joase de tarm in timpul iarnii; Schimbari de distributie a vegetatiei cu afectarea stabilitatii zonelor umede si a dunelor. Cresterea temperaturii Modificari in directia si rata de transport a sedimentelor cauzate de schimbarea directiei valurilor Modificari in aportul sedimentar cauzate de eroziunea crescuta Modificari in caracteristicile valurilor la apropierea de tarm datorita cresterii de nivel a marii sau schimbarii de directie a valurilor Schimbari de distributie a vegetatiei cu afectarea stabilitatii zonelor umede si a dunelor. Modificari in ratele sau locatiile de depunere si eroziune; Modificari in aportul sedimentar in sectoarele de tarm situate in avalul curentului litoral. Modificari ale orientarii liniei de tarm; Modificari in ratele sau locatiile de depunere si eroziune. Migrarea punctelor focale ale valurilor; Modificari in directia transportului sedimentelor litorale; Reducerea limitarii energiei valurilor la tarm datorata scaderii adancimii apei. In concluzie, procesele de eroziune care se desfasoara in zona costiera au condus si conduc si in prezent la schimbarea echilibrului morfologic al tarmului. Plajele sunt in permanenta schimbare in urma interventiei valurilor. Fenomenul de eroziune tinde Pagina 115

126 sa apara in urma a doua mecanisme esentiale, respectiv pierderi de sedimente datorate transportului longitudinal si pierderi de sedimente datorate transportului in sectiune transversala, spre larg. In cazul unora dintre plajele de pe litoralul romanesc al Marii Negre, echilibrul morfologic a fost afectat de catre interventiile antropice, fapt care a dus la aparitia si/sau accentuarea fenomenelor de eroziune costiera. Din acest motiv, in decursul anilor au fost puse in practica mai multe proiecte de protectie costiera, uneori insotite de activitati limitate de alimentare artificiala a plajelor. Cu toate acestea, eroziunea a continuat, ceea ce inseamna ca in unele sectoare litorale este necesara realizarea unor noi lucrari de protectie costiera care sa includa si activitati de alimentare artificiala la scara larga a plajelor. In aceste conditii, in cazul nerealizarii ansamblului de masuri propuse in proiect, procesele de eroziune costiera ar continua sa actioneze in mod negativ asupra plajelor din zonele analizate. In tabelul nr sunt prezentate efectele potentiale generate in cazul alternativei zero, respectiv in cazul neimplementarii lucrarilor propuse. Pagina 116

127 MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD Tabelul nr Efectele potentiale generate in cazul alternativei zero Masura prioritara Durata de viata a sistemelor de aparare Modificarea tarmului/riscul de eroziune estimat pentru de ani (variatii in m) Estimarea efectelor Mamaia Sud < Schimbarea actuala a liniei tarmului nu ofera indicatii pentru felul in care s-ar putea modifica linia tarmului in cazul cedarii sistemului de protectie. S-a estimat o rata naturala de eroziune cuprinsa intre -1 si -1,5 m/an. Durata de viata a sistemului de diguri de-a lungul acestei zone este mai mica de 5 ani. De indata ce digurile vor ceda, se va produce o eroziune rapida a plajei care a fost blocata de aceste structuri Tomis Nord < (include alunecari faleza) Aceasta coasta a fost modificata semnificativ prin diverse interventii si sisteme de protectie. Schimbarea actuala a tarmului nu ofera indicatii pentru felul in care s-ar putea modifica linia tarmului in cazul cedarii sistemului de protectie. S-a estimat o rata naturala de eroziune cuprinsa intre -1,5 si -2m/an. Durata de viata a sistemului de protectie este mai mica de 5 ani. De indata ce digurile vor ceda, se va produce o eroziune accelerata a terenului recuperat. Odata reactivate, falezele vor fi predispuse alunecarilor de teren. Pagina 117

128 MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD Masura prioritara Durata de viata a sistemelor de aparare Modificarea tarmului/riscul de eroziune estimat pentru de ani (variatii in m) Estimarea efectelor Tomis Sud Sistem de protectie al zonei de coasta <10 Portul Tomis (include alunecari faleza) Dinamica plajei este afectata aproape in intregime de interventiile umane. Prin urmare, schimbarea actuala a tarmului nu ofera indicatii ale modului in care ar putea fi influentata linia tarmului odata cu cedarea sistemului de protectie. S-a estimat o rata naturala de eroziune cuprinsa intre1 si 1,5 m/an. Durata de viata a sistemului de protectie este mai mica de 10 ani. Pana la momentul in care aceste diguri vor ceda, tarmul va ramane intr-o pozitie fixa, insa dupa aceea, se va produce o eroziune accelerata. <20 De la portul Tomis la portul Constanta <10 Eforie Nord Sistemul de protectie <5 Portul turistic > (include alunecari faleza) Dinamica plajei este afectata aproape in intregime de interventiile umane. Durata de viata a sistemului de protectie este mai mica de 5 ani. De indata ce vor ceda, se asteapta o eroziune accelerata si prin urmare, aceasts problema a fost luata in calcul. S-a estimat o rata de eroziune de -1m/an in urma cedarii sistemului de protectie. Se presupune ca digurile portului Constanta vor continua sa influenteze intinderea nordica a tarmului, ceea ce ar putea duce la o acumulare de sedimente la adapostul structurilor. Pagina 118

129 6.2 Alternative analizate In proiectarea lucrarilor de protectie a tarmului si amplasarea acestora in zonele Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud si Eforie Nord au fost luate in considerare urmatoarele categorii de optiuni: Sursa de nisip pentru alimentarea artificiala: nisip dragat din Dunare sau nisip de mare; Optiuni de dezvoltare, cu nivele graduale de interventie. Abordarea generala a variantelor de dezvoltare, cu nivele graduale de inteventie a fost urmatoarea: Varianta 1 Prevede innisipare artificiala a plajelor cu o frecventa (relativ) ridicata. Varianta in care nu se fac reparatii sau modificari ale structurilor existente de protectie costiera si nici constructia unor noi structuri. Varianta 2 Prevede innisipare artificiala a plajelor si o intretinere periodica cu o frecventa (relativ) redusa. Repararea structurilor existente de protectie costiera pentru a reveni la starea tehnica proiectata. Varianta 3 Prevede innisipare artificiala a plajelor si o intretinere periodica cu o frecventa (relativ) mult mai redusa. Repararea sau modificarea structurilor existente de protectie coastiera si construirea unor structuri noi, daca este cazul. Principala diferentiere intre variante este tipul si frecventa necesara de intretinere, care in acest caz poate fi descris ca reinnisiparea plajei pentru mentinerea latimii plajei pentru a asigura protectia impotriva eroziunii si utilizarea ei cu scop de agrement (diferind volumele si frecventele de innisipare). Pentru fiecare varianta (de la 1 la 3), trei strategii alternative de innisipare au fost luate in considerare pentru a permite volume cat mai mari posibile, cu intervale de reinnisipare cat mai mari sau impartirea in volume mai mici si frecvente de reinnisipare mari pentru a se incadra in bugetele disponibile, in cantitatile de material disponibile, constrangerilor logistice si tehnice, problemelor de mediu etc. Pentru determinarea intervalelor de reinnisipare a plajei au fost adoptate ratele maxime de modificare a liniei tarmului si cazul cel mai defavorabil cu privire la durata de viata a structurii. In continuare sunt prezentate alternativele studiate pentru fiecare sector in parte. Mamaia Sud Descrierea Variantei 1 In cazul Mamaia Sud, proprietatile cu risc de eroziune sunt situate dincolo de zona plajei, astfel ca, daca plaja ar fi in continuare mentinuta, nu va fi nicio pierdere (dauna) a proprietatilor datorata eroziunii. Tabelul de mai jos prezinta variantele pentru volumele si intervalele de reinnisipare. Pagina 119

130 Varianta Volume de reinnsipare Intervalele de reinnsipare 1A 151,500m 3 11 ani 1B m ani 1C m 3 2,75 ani Descrierea Variantei 2 Pe langa reparatiile structurilor de aparare costiera existente (pentru asigurarea unei durate de functionare proiectata de 50ani) urmatoarele volume si intervale de reinnisipare au fost estimate. Varianta Volum de reinnisipare Interval de reinnisipare 2A m 3 22 ani 2B m 3 11 ani 2C m 3 5,5 ani Descrierea Variantei 3 Investitii maxime Pe langa reparatiile structurilor de aparare costiera existente si construirea unora noi pentru stabilizarea liniei tarmului, urmatoarele volume si intervale de reinnisipare au fost estimate. Varianta Volum de reinnisipare Interval de reinnisipare 3A m 3 44 ani 3B m 3 22 ani 3C m 3 11 ani Tomis Nord Descrierea Variantei 1 In cazul Tomis Nord, proprietatile cu risc de eroziune nu sunt toate situate pe partea de uscat a plajei astfel incat, chiar daca plaja s-ar mentine in continuare, pierderea proprietatilor situate pe promontorile dezvoltate (T6 si T8 la T9), va avea loc din cauza eroziunii. Din acest motiv, Varianta 1 nu face decat sa amane inceputul pierderilor de active din cauza eroziunii, care ar avea loc in cadrul variantei "Fara Investitii". Avand in vedere durata de viata reziduala, diferitele estimari pentru structurile existente arata o intarziere de ansamblu de 15 ani. In cazul variantei "Fara Investitii" despagubirile au fost aplicate pentru zona dintre T6 si T8, intrucat inceputul eroziunii la T6, T8 si T9 la T8 va ramane neschimbat de la varianta "Fara Investitii ". In urma cedarii structurilor de protectie existente, se presupune ca nicio Pagina 120

131 reinnisipare suplimentara nu va mai avea loc, deoarece nu ar servi la protejarea de bunuri. Tabelul de mai jos rezuma alternative pentru volumele de reinnisipare si intervale aferente. Varianta Volume de reinnisipare Intervale de reinnisipare 1A m 3 6 ani 1B m 3 3 ani 1C 13,000m 3 1,5 ani Descrierea Variantei 2 Pe langa reparatiile structurilor de aparare costiera existente (pentru asigurarea unei vieti functionale proiectata de 50 ani) urmatoarele volume si intervale de reinnisipare au fost estimate. Varianta Volume de reinnisipare Intervale de reinnisipare 2A 52,000m 3 19 ani 2B m 3 9,5 ani 2C m 3 4,75 ani Descrierea Variantei 3 Varianta 3 implica pe langa reparatiile structurilor de aparare costiera existente si construirea unora noi pentru stabilizarea liniei tarmului urmatoarele volume si intervale de reinnisipare au fost estimate. In scopul comparatiei variantelor in cadrul Studiului de Fezabilitate, s-a presupus ca, in urma lucrarilor capitale la structurile de aparare de coasta este de asteptat ca rata de eroziune pentru perioada 50 ani sa poata fi presupusa de 0m/an si, prin urmare, nici o reincarcare viitoare nu va fi necesara. Cerinta reala de innisipare va fi influentata de conditiile climaterice si marimea valurilor si de calitatea materialelor de constructie folosite. Varianta Volume de reinnisipare Intervale de reinnisipare 3A NA NA 3B NA NA 3C NA NA Tomis Centru Descrierea Variantei 1 In cazul Tomis Centru, proprietatile cu risc de eroziune sunt situate catre uscat, astfel daca plaja ar fi in continuare mentinuta, pierderea propietatilor situate pe dezvoltarea de pe promotoriul T6 datorita faptului ca eroziunea se va produce. Din acest motiv, Varianta 1 serveste doar la cuantificarea intarzierilor pentru pierderile datorate eroziunii in varianta Fara investitii. Pagina 121

132 Tabelul de mai jos prezinta variantele pentru volumele si intervalele de reinisipare. Varianta Volume de reinnisipare Intervale de reinnisipare 1A 40, 000m 3 6 ani 1B 20, 00m 3 3 ani 1C 10, 000m ani Descrierea Variantei 2 Varianta 2 presupune lucrari capitale incluzand repararea structurilor existente, cat si innisiparea initiala totala. Cu scopul de comparatie a variantelor, in cadrul Studiului de Fezabilitate s-a presupus ca, in urma lucrarilor capitale la structurile de aparare de coasta este de asteptat ca rata de eroziune pentru perioada 50 ani sa poata fi presupusa de 0m/an si, prin urmare, nici o reinnisipare viitoare nu va fi necesara. Alternative Volum de reinnisipare Interval de reinnisipare 2A Nu este cazul Nu este cazul 2B Nu este cazul Nu este cazul 2C Nu este cazul Nu este cazul Descrierea Variantei 3 Varianta 3, pe langa reparatiile structurilor de aparare costiera existente si construirea unora noi pentru stabilizarea liniei tarmului urmatoarele volume si intervale de reinnisipare au fost estimate. In scopul compararii variantelor, in cadrul Studiului de Fezabilitate s-a presupus ca, in urma lucrarilor capitale la structurile de aparare de coasta este de asteptat ca rata de eroziune pentru perioada 50 ani sa poata fi presupusa de 0m/an si, prin urmare, nici o reinnisipare viitoare nu va fi necesara. Alternative Valumul de reinnisipare Interval de reinnisipare 3A 151, 500m 3 44 ani 3B 75, 750m 3 22 ani 3C 37, 875m 3 11 ani Tomis Sud Descrierea Variantei 1 In cazul Tomis Sud, proprietatile cu risc de eroziune sunt situate catre uscat, astfel incat daca plaja ar fi in continuare mentinuta, nu va fi nici o pierdere a proprietatilor datorata eroziunii (deteriorarii). Tabelul de mai jos prezinta alternativele pentru volumele de reinnisipare si intervalele aferente. Pagina 122

133 Alternativa Volume de reinnsipare Intervalele de reinnsipare 1A Golfurile 1-3: 33,800m 3 6 ani Golf 4: 18,000m 3 1B Golfurile 1-3: 16,900m 3 3 ani Golf 4: 9,000m 3 1C Golfurile 1-3: 8,450m 3 Descrierea Variantei 2 Golf 4: 4,500m 3 1,5 ani Varianta 2, pe langa reparatiile structurilor de aparare costiera existente (pentru asigurarea unei vieti functionale proiectata de 50 ani) urmatoarele volume si intervale de reinnisipare au fost estimate. Alternativa Volum de reinnisipare Interval de reinnisipare 2A NA NA 2B NA NA 2C NA NA Descrierea Variantei 3 Varianta 3 presupune lucrari capitale, inclusiv reparatii la structurile existente de aparare, precum si reinnisipare totala. In scopul efectuarii comparatiei intre variante, in cadrul Studiului de Fezabilitate s-a presupus ca, in urma lucrarilor capitale la structurile de aparare este de asteptat ca rata de eroziune pentru perioada de 50 ani se presupune a fi 0m/an si, prin urmare, nicio reinnisipare pe viitor nu va fi necesara. Cerinta actuala pentru reinnisipare va depinde de conditiile climaterice si marimii valurilor, precum si de calitatea materialelor de constructie folosite. Alternative Volum de reinnisipare Interval de reinnisipare 3A NA NA 3B NA NA 3C NA NA Eforie Nord Descrierea Variantei 1 In cazul Eforie Nord, proprietatile cu risc de eroziune sunt situate catre uscat, astfel daca plaja ar fi in continuare mentinuta, nu va fi nici o pierdere a proprietatilor datorata eroziunii (deteriorarii). Tabelul de mai jos prezinta variantele pentru volumele de reinnisipare si intervalele. Pagina 123

134 Varianta Volume de reinnsipare Intervalele de reinnsipare 1A NA NA 1B m 3 25 ani 1C m 3 12,5 ani Descrierea Variantei 2 Varianta 2 implica, pe langa reparatii ale structurilor existente, si innisiparea plajei. Au fost estimate urmatoarele volume de nisip necesare si perioada de realimentare a plajei cu nisip: Varianta Volum de reinnisipare Interval de reinnisipare 2A NA NA 2B m 3 33 ani 2C m ani Descrierea Variantei 3 Pe langa reparatiile structurilor de aparare costiera existente si construirea unora noi pentru stabilizarea liniei tarmului urmatoarele volume si intervale de reinnisipare au fost estimate. Varianta Volum de reinnisipare Interval de reinnisipare 3A NA NA 3B NA NA 3C m 3 25 ani 6.3 Alegerea alternativei optime Alternativele luate in considerare in cadrul studiilor de fezabilitate au fost prezentate anterior. In tabelul s-a realizat o analiza comparativa a alternativelor tehnologice aplicabile. In cadrul matricei de analiza s-a folosit urmatoarea notatie: + - aspect pozitiv - - aspect negativ Gradarea aspectelor s-a facut pe intervalul 0 3, in care: 0 fara efecte Pagina 124

135 1 efecte nesemnificative 2 efecte semnificative pe termen scurt 3 efecte semnificative pe termen lung Criteriile de comparare au fost stabilite pornind de la aspectele importante si situatia actuala in ceea ce priveste eroziunea costiera, care impun implementarea unui sistem de combatere a eroziunii si efectelor acesteia, care sa fie eficient din punct de vedere tehnologic si economic si care sa nu induca efecte de mediu negative semnificative. In urma analizei comparative, varianta cu cele mai multe aspecte pozitive intrunite a fost cea a variantei 3, respectiv varianta care implica innisiparea artificiala a plajelor si o intretinere periodica cu o frecventa (relativ) mult mai redusa, repararea sau modificarea structurilor existente de protectie coastiera si construirea unor structuri noi, acolo este cazul. Pagina 125

136 MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD Tabelul Criteriu de evaluare Varianta 0 Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Fara interventie Innisipare artificiala a plajelor cu o frecventa (relativ) ridicata. Varianta in care nu se fac reparatii sau modificari ale structurilor existente de protectie costiera si nici constructia unor noi structuri. Innisipare artificiala a plajelor si o intretinere periodica cu o frecventa (relativ) redusa. Repararea structurilor existente de protectie costiera pentru a reveni la starea tehnica proiectata Innisipare artificiala a plajelor si o intretinere periodica cu o frecventa (relativ) mult mai redusa. Repararea sau modificarea structurilor existente de protectie costiera si construirea unor structuri noi. Grad de protectie impotriva eroziunii costiere Capacitate de retinere a sedimentelor Apa* Aer* Peisaj Zgomot* Biodiversitate/arii protejate* Populatie/Zone locuite (locuinte) TOTAL * efectele se manifesta doar in perioada de constructie Pagina 126

137 6.4 Alternativa propusa Din punct de vedere al sursei de nisip pentru alimentarea artificiala, exploatarea nisipului din Dunare este mai putin costisitoare fata de utilizarea nisipului de mare. Datorita caracteristicilor texturale - granulometrice, si corelat cu granulometria sedimentelor de plaja, nisipul de Dunare este mai stabil, cu un timp mai mare de remanenta pe plaja. De asemenea, cantitatea de nisip de mare care sa aiba acelasi efect ar trebui sa fie de 1,7 ori mai mare decat in cazul utilizarii nisipului de rau. In aceste conditii, s-a considerat ca sursa optima de nisip pentru alimentarea artificiala a plajelor nisipul fluviatil (de Dunare), insa sursa finala ce va fi utilizata va fi stabilita de catre Antreprenorul general al lucrarilor. Din punct de vedere al lucrarilor propriu-zise de protectie si reabilitare, au fost aleasa varianta prezentata anterior in capitolul Monitorizarea Planul de monitorizare a mediului are drept scop urmarirea calitatii factorilor de mediu in scopul identificarii efectelor pe care le au lucrarile de reabilitare asupra mediului in perioada de constructie, precum si dupa finalizarea lucrarilor. Acest plan include descrierea punctelor care vor fi monitorizate, parametrii care vor fi monitorizati, frecventa de monitorizare. Consultatii viitoare cu autoritatile sunt necesare pentru a se agrea frecventa monitorizarii si masurile necesar a fi aplicate (ex. oprirea lucrarilor, masuri de diminuare etc.) pentru fiecare tip de impact. 7.1 Perioada de constructie In perioada de realizare a lucrarilor de reabilitare propuse in cadrul proiectului vor trebui monitorizati urmatorii parametrii: Bentos si plante bentice; Viata acvatica si pasarile; Calitatea apelor; Calitatea aerului; Calitatea sedimentelor; Nivelul de zgomot si vibratii. Monitorizarea bentosului si a plantelor bentice Analizele biologice vor fi facute pentru atat pentru zonele sursa pentru nisip selectate, cat si in zonele in care se vor desfasura lucrarile de reabilitare. Analizele vor include urmatoarele: Identificarea speciilor de macrofauna; Evaluarea marimii populatiilor: densitate si biomasa; Evaluarea structurii claselor de marime a speciilor epibiotice de filtrare. Pagina 127

138 Localizarea punctelor se va face luand in considerare stadiul de avansare a constructiei recifilor artificiali, al epiurilor si stadiul de umplere a plajei. Monitorizarea vietii acvatice In zona Eforie Nord, se recomanda monitorizarea dinamicii speciilor Donacilla cornea si Donax trunculus inainte, in timpul si dupa realizarea lucrarilor. Monitorizarea vietii pasarilor La intervale regulate, o inspectie vizuala va fi realizata de catre experti ai vietii acvatice si experti in studiul pasarilor, cu inregistrarea speciilor si a indivizilor din fiecare specie pentru plajele de la Mamaia Sud, Eforie Nord, Tomis Sud, Tomis Centru si Tomis Nord. Monitorizarea calitatii apelor In perioada de constructie se vor realiza prelevari de probe de apa din zonele acvatice din apropierea tarmului din sectoarele analizate si analiza acestora. Pentru probele de apa prelevate se vor analiza urmatorii indicatori de calitate: nutrienti (nitriti, nitrati, fosfati), oxigen dizolvat, ph, turbiditate si produse petroliere. Probarea se va face in 10 puncte pentru fiecare sector si localizarea punctelor trebuie stabilita functie de stadiul de avansare a constructiei recifilor artificiali, epiurilor si de stadiul de umplere a plajei. Masurarea calitatii sedimentelor Probarea sedimentelor si analizele de laborator vor fi efectuate pentru nisipul din zonele selectate si pentru zonele acvatice din apropierea tarmului din sectoarele analizate. Pentru probele de sedimente prelevate se vor analiza indicatorii de calitate metale grele, THP, HAP, pesticide organoclorurate. Numarul de statii de probare pentru fiecare zona va fi 10 si localizarea punctelor trebuie stabilita luand in considerare stadiul de avansare a constructiei recifilor artificiali, al epiurilor si stadiul de umplere a plajei. Monitorizarea nivelelor de zgomot si vibratii In timpul lucrarilor de constructie, nivelul de zgomot si vibratii, impreuna cu volumul de trafic, vor fi monitorizate in special in zonele Tomis Nord, Tomis Sud si Tomis Centru, areale in care zonele rezidentiale sunt relativ apropiate de zonele in care se vor desfasura lucrarile de reabilitare a plajelor. Nivelele de zgomot si vibratii existente initial vor fi masurate inainte de inceperea constructiei. Parametrii ce vor fi monitorizati pentru determinarea nivelelor de zgomot si vibratie sunt: Leq (dba) si L10 (db). Monitorizarea nivelului de zgomot si vibratie datorate intensitatii traficului va fi realizata de catre contractor, de trei ori pe an. Monitorizarea calitatii aerului Avand in vedere ca in perioada de constructie nu vor exista surse dirijate de emisii in atmosfera, se propune monitorizarea calitatii aerului in zona prin masuratori de imisii de pulberi si noxe gazoase specifice traficului si functionarii utilajelor din frontul de lucru. Pagina 128

139 Programul lucrarilor de monitorizare va fi stabilit impreuna cu Agentia pentru Protectia Mediului Constanta si se va actualiza periodic in concordanta cu cerintele autoritatii. Obtinerea avizelor intra in sarcina Antreprenorului care va castiga licitatia si care desfasura activitatea de reabilitare a plajelor. 7.2 Perioada de operare Analizele biologice vor fi efectuate pentru zonele sursa pentru nisip selectate si perimetrul submers al plajelor din sectoarele analizate. Analizele vor include urmatoarele: Identificarea speciilor de macrofauna; Evaluarea marimii populatiilor: densitate si biomasa; Evaluarea structurii claselor de marime a speciilor epibiotice de filtrare. Probarea se va face in 10 puncte de probare pentru fiecare zona. In perioada de exploatare se va putea efectua si o monitorizare a mediului social. Aceasta se va realiza in principiu cu ajutorul unei serii largi de indicatori cum ar fi informatiile furnizate pentru ANAR Constanta, indicele de venit pe cap de locuitor, indicele de saracie, PIB-ul regional etc. 8 Situatii de risc 8.1 Impact potential Perioada de constructie In timpul lucrarilor prevazute a fi efectuate in cadrul proiectului se pot produce mai multe categorii de accidente. Prima categorie de accidente potentiale se incadreaza in categoria accidentelor specifice activitatilor ce se vor desfasura in aceasta perioada, respectiv accidente care se produc pe santierele de constructii sau la navigatie. Cauzele acestor accidente sunt de regula generate de indisciplina si nerespectarea de catre personalul angajat a regulilor si normelor de protectia muncii, inclusiv neutilizarea echipamentelor de protectie. Situatiile/activitatile in care pot aparea accidente: Accidente provocate de prezenta curiosilor sau turistilor ocazionali care se pot strecoara in interiorul fronturilor de lucru; Inec in timpul executiei lucrarilor de dragaj, consolidarilor, extinderii si constructiei digurilor si alte lucrari in apa; Lucrul cu utilajele si mijloacele de transport; Circulatia rutiera interna si pe drumurile de acces; Incendii generate din felurite cauze, atat in interiorul santierului, cat si la bordul navelor sau al vehiculelor terestre; Defectiuni la bordul navelor cu care sunt executate lucrarile; Pagina 129

140 Electrocutari, arsuri, orbiri de la diferite aparate utilizate la lucrari; Inhalarea unor volume mari de praf sau gaze; Explozii ale buteliilor de oxigen sau altor recipienti, de la depozitarea de substante inflamabile; Caderi de la inaltime sau in apa si posibile striviri cauzate de lovirea corpurilor in cadere de diferite obiecte. Accidentele mai sus mentionate pot produce invaliditate sau pierderi de vieti, dar posibilitatea de aparitie a acestor accidente poate fi redusa prin masuri de prevenire adecvate. Victimele sunt de obicei persoanele mai curioase, si in special copiii, atrasi de caracterul de noutate al santierului. Perioadele cele mai periculoase sunt cele nelucratoare, cand controlul accesului la punctele de lucru este mai redus. De asemenea, exista posibilitatea deversarii de combustibili, uleiuri sau alte substante utilizate pe plaja sau in apa in caz de accident, cu posibilitatea afectarii calitatii apei si sedimentelor din zona de producere a accidentului. Exista potential de stres asupra comunitatilor datorita impactului sau a presupusului impact datorat lucrarilor de constructie. Acest impact nu este considerat a fi semnificativ in situatia in care comunitatile locale vor fi informate corespunzator asupra naturii lucrarilor de constructie. O alta categorie de accidente potentiale este legata de posibilitatea aparitiei unor fenomene meteorologice extreme (vanturi puternice, furtuni). Accidentele care pot aparea privesc in special navele si personalul de la bordul navelor implicate in executia proiectului si se pot datora ciocnirii acestora de digurile in constructie sau intre ele. In caz de fenomene meteorologice extreme se pot produce deteriorari ale utilajelor care pot conduce la deversari de combustibili/materiale fie pe plaja, fie in apa (functie de locul unde se desfasoara operatiile de reabilitare) Perioada de operare Lucrarile propuse vor avea un impact pozitiv asupra comunitatilor locale, prin protectia continua a vietii si sanatatii umane impotriva eroziunii costiere. Acest va avea un impact major benefic asupra sanatatii (anxietate redusa) si sigurantei oamenilor. Dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare a plajelor din sectoarele analizate, posibilele accidente sunt legate in special de comportamentul turistilor din perimetrul zonelor reabilitate. Reprezentantii publicului larg pot urca in golurile dintre pietre si pot ramane prinsi intre acestea. Exista, de asemenea, riscul ca odata ce rocile sunt plasate pe mal, publicul sa se poata plimba pe stanci la reflux si sa alunece. In mod similar, in cazul in care pe digurile noi sunt construite ulterior trotuare, reprezentantii publicului pot merge la capatul dinspre mare al digurilor si, in timpul unor eventuale furtuni, sa fie «spalati» in mare de valurile mari. Noile structuri de piatra sau cele care vor fi extinse pot reprezenta, de asemenea, un pericol pentru siguranta ambarcatiunilor de agrement si a navelor de pescuit. In consecinta, semnificatia acestor efecte ar putea varia de la un impact nesemnificativ la un impact negativ major. Experienta similara din alte zone de tarm cu structuri de piatra a aratat ca aceste riscuri sunt foarte mici, si nu sunt neaparat mai mari decat riscurile asociate cu alte forme de constructie de Pagina 130

141 pe coasta (de exemplu pereti/consolidari din beton etc.). Este de asteptat ca golurile de piatra sa fie umplute cu nisip, ceea ce va reduce gradul de periculozitate. 8.2 Masuri de prevenire a accidentelor Perioada de constructie Masurile de prevenire a accidentelor care pot aparea in perioada de executie a lucrarilor prevazute in cadrul proiectului prevad respectarea legislatiei romanesti privind protectia muncii, paza si protectia civila, gestionarea deseurilor, masurile de protectie si stingere a incendiilor si altele. In general, masurile se vor referi la: Controlul strict al personalului muncitor privind disciplina in santier; Instructajul periodic, purtarea echipamentului de protectie, verificari privind consumul de alcool sau de stupefiante, prezenta stricta la locul de munca unde sunt repartizate persoanele care vor lucra; Realizarea de imprejmuiri, semnalizari si alte avertizari pentru delimitarea perimetrelor in care sunt efectuate lucrari, indicatoare de interzicere a accesului in anumite zone, a placutelor indicatoare cu insemne de pericol; Controlul strict al accesului persoanelor in santier; In perimetrele unde va fi efectuat dragajul se impune semnalizarea vizibila a punctelor de lucru si a senalului navigabil; Semnalizarea zonelor si a perioadelor de interzicere a navigatiei; Verificarea, inainte de inceperea lucrului, a utilajelor, mijloacelor de transport, macaralelor, echipamentelor, utilajelor pentru a constata integritatea si starea lor functionare; luarea masurilor necesare de reparatie/inlocuire in cazul identificarii unor disfunctionalitati in functionarea utilajelor; Verificarea sistematica a starii tehnice si de siguranta a navelor cu care vor fi efectuate lucrarile; Verificarea, la perioade normate, a instalatiilor electrice, instalatiilor de aer comprimat, buteliilor de oxigen sau a altor containere cu materiale explozive, inflamabile, toxice si periculoase (functie de situatie) Perioada de operare Dupa finalizarea proiectului, masurile de prevenire a accidentelor se vor conforma legilor si hotararilor in vigoare privind Gospodarirea Integrata a Zonei Costiere si de utilizare a plajelor turistice. Planurile de masuri trebuie sa prevada: Semnalizarea corespunzatoare a digurilor submerse; Demarcarea clara a perimetrelor in care este permis inotul pentru turisti si a celor in care e permisa navigatia ambarcatiunilor de agrement; Pregatirea corespunzatoare a personalului Salvamar pentru ca perimetrele mentionate mai sus sa fie respectate de catre utilizatori, precum si pentru interventia in caz de accidente; Pagina 131

142 Organizarea serviciului sanitar pentru interventie eficienta in caz de accidente; Organizarea unui sistem de supraveghere care sa previna posibilele accidente de pe diguri. Planurile de detaliu privind masurile de reducere si eliminare rapida a unor accidente si avarii vor trebui sa contina indicatii, masuri si responsabilitati precise pentru fiecare tip de accidente in parte. Concesionarii perimetrelor de plaja vor trebui sa implementeze un sistem de comunicatii de urgenta care sa functioneze permanent si sa poata alarma in mod eficient organele abilitate in cazul producerii unor accidente/avarii. Personalul deservent va trebui sa fie calificat pentru a furniza informatii clare si pertinente. 9 Descrierea dificultatilor La efectuarea lucrarilor pentru Evaluarea Impactului asupra Mediului si la redactarea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-au intampinat o serie de dificultati legate de lipsa informatiilor referitoare la organizarile de santier aferente celor 5 sectoare analizate. Lipsa acestor informatii referitoare la locul de amplasare a organizarii de santier, la modul de organizare a santierului, tipul si numarul de utilaje ce se vor folosi, gropile de imprumut, tehnologiile ce se vor utiliza pentru executia lucrarilor, numarul de persoane ce isi vor desfasura activitatea etc. nu a permis evaluarea unor aspecte legate de aceasta activitate cum ar fi tipul si consumurile de combustibil, cantitatile de deseuri ce se vor genera, cantitatile de apa necesare pentru alimentarea organizarii de santier, cantitatile si compozitia apelor uzate ce vor rezulta, emisiile de noxe gazoase evacuate de utilajele ce se vor folosi pentru executia lucrarilor si implicit nu a putut fi evaluat impactul generat de aceasta activitate asupra factorilor de mediu. Analiza efectuata si masurile propuse nu solutioneaza toate problemele legate de protectia mediului in perioada de executie a lucrarilor de reabilitare propuse pentru cele 5 sectoare de plaja. Aceasta situatie este justificata, pe de o parte prin complexitatea activitatilor de constructii si, pe de alta parte, prin lipsa informatiilor/datelor esentiale necesare evaluarii impactului, a caror responsabilitate revine antreprenorului general, respectiv titularului activitatii de constructii. Acesta are responsabilitatea alegerii si dimensionarii parcului auto, amplasarii organizarilor de santier, stabilirii tehnologiilor si fluxului lucrarilor de executie etc. Constructorului ii revine si sarcina monitorizarii activitatii de santier in vederea respectarii prevederilor legale privind protectia mediului. Monitorizarea poate fi realizata prin forte proprii sau, de preferat, printr-o persoana juridica atestata, neutra. De asemenea, Antreprenorul care va executa lucrarile va fi responsabil pentru obtinerea avizelor si acordurilor necesare desfasurarii activitatii. Pagina 132

143 10 Rezumat fara caracter tehnic 10.1 Introducere Halcrow Romania a fost desemnata de catre Administratia Nationala Apele Romane la inceputul primaverii anului 2011 sa elaboreze un nou Master Plan pentru zona costiera care sa stabileasca o viziune durabila si strategica pentru managementul intregii zonei costiere romanesti a Marii Negre. Master Plan-ul a identificat cinci zone prioritare pentru reabilitarea zonei costiere romanesti cu accent pe restaurarea si imbunatatirea mediului. Primele 5 zone prioritare in ceea ce priveste necesitatea lucrarilor costiere de protectie si reabilitare a partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre sunt: Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud si Eforie Nord si au fost analizate in prezentul raport. Lucrarile propuse, care au fost elaborate in cadrul Studiilor de fezabilitate pentru cele 5 zone prioritare, cuprind o combinatie de lucrari de protectie costiera pentru reducerea energiei valurilor, retinerea nisipului pe plajele Marii Negre, reducerea curentului de-a lungul tarmului (de exemplu deplasarea sedimentelor costiere in zonele adiacente coastei) si imbunatatirea plajelor. Acest Raport privind Impactul asupra Mediului prezinta rezultatele evaluarii impactului asupra mediului (EIM) pentru lucrarile de protectie costiera prioritare pentru zonele Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud si Eforie Nord si efectele potentiale asupra mediului ale lucrarilor propuse si respecta prevederile Directivei UE privind EIM, Ordinului MAPM nr. 863 din 26 septembrie 2002, privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului si Ordinului Ministrului Mediului si Padurilor nr. 135/ privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private. Acest capitol reprezinta rezumatul elementelor cheie subliniate in REIM intr-un limbaj netehnic Alternative Pentru protejarea zonei costiere a Marii Negre in cele cinci zone prioritare au fost considerate urmatoarele optiuni alternative: Optiunea 0: Fara interventie - nu se face nici o interventie pentru prevenirea eroziunii continue a coastei, fiind exacerbata de cresterea nivelului marii si de cresterea frecventei furtunilor; Optiuni cu diferite nivele de interventie: o Alimentarea plajelor cu frecventa ridicata (de exemplu alimentarea in mod regulat a plajelor) fara reparatii sau modificari ale structurilor de protectie costiera existente sau construirea unor noi structuri; o Alimentarea plajelor cu frecventa redusa (de exemplu alimentarea in ocazionala a plajelor) reparatii ale structurilor de protectie costiera existente pentru mentinerea sau imbunatatirea protectiei costiere furnizata in prezent; Pagina 133

144 o Alimentarea plajelor cu frecventa foarte redusa - repararea sau modificarea structurilor de protectie costiera existente si, daca este necesar, construirea unor noi structuri de protectie; o Surse alternative de nisip pentru realimentarea plajelor, de exemplu dragarea bancurilor de nisip din fluviul Dunarea sau din mare; Diferite combinatii ale urmatoarelor lucrari pentru fiecare din cele 5 sectoare cu lucrari prioritare: o Realimentarea plajelor; o Reabilitarea digurilor sparge-val existente si/sau construirea unor noi tipuri de diguri sparge-val; o Reabilitarea epiurilor/jetelelor existente si/sau construirea unor noi structuri; o Demolarea si indepartarea unor structuri de protectie costiera existente Descrierea lucrarilor Schemele propuse vor presupune urmatoarele lucrari: Mamaia Sud In principiu, se propun urmatoarele lucrari: Reabilitarea a doua diguri paralele cu tarmul; Realizarea unui epiu de protectie a zonei innisipate; Realizarea a 3 (trei) diguri ingropate (pinteni) de fixare a zonei innisipate; Realizarea a 3 (trei) diguri ingropate (pinteni) de fixare a plajei existente in afara zonei innisipate, la Nord de aceasta; Innisiparea plajei prin aport de nisip; Realizarea unui drum tehnologic de legatura Tomis Nord Pentru sectorul Tomis Nord se propun urmatoarele lucrari: Prelungirea digului C9 al adapostului portuar de la pescarie; Prelungirea epiului existent C8; Reabilitarea epiului existent C7; Prelungirea a epiului existent C6-2; Realizarea unui dig submers, paralel cu tarmul; Realizarea a 3 (trei) diguri ingropate (pinteni) de fixare a nisipului; Innisiparea zonei cuprinse intre epiurile C8 si C6-2; Realizarea unui drum tehnologic de legatura. Pagina 134

145 Tomis Centru In principiu, pentru sectorul Tomis Centru se propun urmatoarele lucrari: Tomis Sud Prelungirea epiului T6-1; Reabilitarea unei portiuni din epiul T5 si prelungirea acestuia; Realizarea unui dig submers paralel cu tarmul; 2 (doua) diguri ingropate (pinteni) de fixare a nisipului pe plaja; Innisiparea plajei intre epiurile existente T6-1 si T5; Realizarea unui drum tehnologic de legatura. In principiu, pentru sectorul Tomis Sud se propun urmatoarele lucrari: Reabilitarea partiala si prelungirea epiului existent C4; Reabilitarea epiului existent C1; 2 (doua) diguri submerse paralele cu tarmul; Un dig ingropat (pinten) de fixare a nisipului; Innisiparea zonei cuprinsa intre epiurile C1 si C5; Realizarea unui drum tehnologic de legatura Eforie Nord In principiu, pentru sectorul Eforie Nord se propun urmatoarele lucrari: Reabilitarea si prelungirea epiului existent J1 (EN4); Reabilitarea epiului existent J2 (EN5); Demolarea a patru epiuri existente; Construirea a trei diguri submerse; Innisiparea plajei prin aport de nisip; Realizarea unui drum tehnologic de legatura. Lucrarile de constructie propuse vor fi efectuate pe o durata de doi ani. Reabilitarea digurilor paralele cu tarmul si constructia digurilor submerse va fi realizata de pe mare. Piatra bruta va fi introdusa in timpul lunilor de vara, pentru a evita furtunile, iar pentru a evita perturbarea plajelor vor fi utilizate echipamente plutitoare. In cazul in care va fi posibil, lucrarile ramase vor fi efectuate in afara sezonului de vara (adica in cursul perioadei toamna - primavara). Lucrarile propuse vor fi realizate in cadrul sau in zone adiacente unor arii naturale protejate si de agrement de o importanta semnificativa Impactul potential si masuri de diminuare Impactul potential asupra apei Lucrarile de protectie costiera propuse pot afecta forma coastei, ca urmare a introducerii unor noi si/sau modificari ale structurilor existente pentru protectia Pagina 135

146 coastiera (de exemplu diguri sparge-val si epiuri) si astfel sa aiba un impact potential asupra apelor costiere de mica adancime ale Marii Negre. Cresterile temporare de sedimente / nisip in suspensie in apa ce vor aparea in timpul oricarei activitati de excavare, efectuate pentru a construi noi structuri din piatra si in timpul depunerii de material pentru reincarcarea plajelor, pot afecta calitatea apei din Marea Neagra. Aceste schimbari au potentialul de a afecta atat calitatea, cat si aspectul vizual al apei pentru utilizatorii de agrement (de exemplu, inotatorii) si pentru biodiversitate. Impactul asupra calitatii apei asociat cu sursele de piatra si nisip pentru lucrarile propuse vor fi luate in considerare de catre Contractant in faza de proiectare detaliata a schemelor. Deversarea accidentala de materiale in timpul constructiei are potentialul de a determina deteriorarea calitatii apei marine. Natura si severitatea oricarui impact negativ asociat cu scurgerile accidentale este dificil de evaluat. Orice poluare sau deteriorare a calitatii apei poate avea un impact asociat asupra faunei salbatice, a peisajului si pentru cei care locuiesc in zona. Cu toate acestea, in urma punerii in aplicare a bunelor practici de constructie si a masurilor de control al poluarii pentru a minimiza riscul de poluare si a proteja viata marina, un eveniment de poluare este foarte putin probabil Impactul potential asupra aerului In timpul lucrarilor de constructii, emisiile locale pot creste temporar datorita circulatiei a vehiculelor determinata de activitatile de constructie. Lucrarile de constructie de asemenea pot conduce la cresterea temporara a emisiile de praf in timpul miscarii si depunerii nisipului. Nivelurile vor varia in functie de intensitatea lucrarilor, perioadele de vreme uscata prelungita si conditiile de vant. Pentru a reduce emisiile vehiculelor si a nivelurilor de praf, o serie de masuri vor fi adoptate, inclusiv limitarea operatiunilor in timpul perioadelor cu vant puternic, udarea solurilor pe drumurile de acces pe timp de vreme uscata, acoperirea cu prelata a vehiculelor grele de marfa si intretinerea echipamentelor in stare buna de functionare Zgomot si vibratii Este inevitabil faptul ca nivelul de zgomot generat in timpul constructiei, care va avea loc in mare masura in afara sezonului de vara turistic, va fi mai mare decat nivelurile existente de zgomot de fond. Lucrarile sunt, prin urmare, susceptibile de a provoca unele tulburari de zgomot locale si perturbarea rezidentilor, lucratorilor si a utilizatorilor de agrement in si in jurul zonelor de lucrari propuse. Unele instalatii vor functiona pe plaja si vor fi auzite de la proprietatile rezidentiale si de cazare turistica (hoteluri de exemplu), in special cele situate pe coasta sau cu vedere la plaja. Zonele cele mai susceptibile de a fi afectate de nivelurile ridicate de zgomot temporar in timpul lucrarilor de constructie sunt Tomis Nord, Tomis Sud, Tomis Centru, aceste zone de lucru fiind situate mai aproape de locuinte rezidentiale. Exista mai multe masuri de protectie pentru a minimiza efectele zgomotului produs de lucrarile de constructie si acestea vor fi aplicate in timpul lucrarilor. Nivelurile corespunzatoare de zgomot si de orele de lucru pentru constructia schemelor propuse vor stabilite de comun acord cu Agentia pentru Protectia Mediului - APM Constanta de catre contractor. Toate elementele instalatiilor vor fi corect intretinute si folosite Pagina 136

147 pentru a minimiza zgomotele. Comunitatea locala va fi, de asemenea, pe deplin informata cu privire la natura si calendarul activitatilor. Miscarile vehiculelor grele care furnizeaza nisip, piatra si beton in zonele de lucrari propuse pot provoca vibratii localizate, care pot afecta temporar comunitatile din imediata apropiere a lucrarilor Impactul asupra solului Unele compactari ale sedimentelor plajelor pot sa apara ca un rezultat al circulatiei vehiculelor in lungul plajelor. Orice zona afectata de lucrarile de constructie va fi refacuta la finalizarea constructiei. Dupa finalizarea lucrarilor de constructie, zonele in care se va realiza reincarcarea plajelor vor avea ca rezultat un impact pozitiv asupra stabilitatii plajelor Impactul asupra biodiversitatii Constructia propusa/prelungirea digurilor sparge-val si a epiurilor, impreuna cu reincarcarea plajei vor avea loc in cadrul si adiacent Zonei de Protectie Speciala a Marii Negre. Aceasta este un sit de conservare desemnat la nivel international pentru populatiile sale de pasari. Exista potentialul unui impact negativ asupra pasarilor de apa desemnate si ne-desemnate in cadrul acestui sit, din cauza tulburarilor / pierderii habitatului folosit pentru hranire din zona structurilor noi sau a celor extinse, precum si datorita zgomotului, vibratiilor si tulburarilor vizuale provocate pasarilor in timpul lucrarilor de constructie. Atenuarea acestor efecte este dependenta de utilizarea de catre pasari a zonelor de constructie, care in prezent este necunoscuta. Se va evita sezonul de reproducere. Cu toate acestea, in cazul in care exista putine pasari de reproductie, dar concentratii importante de non-reproducere, atunci sezonul de vara ar putea fi cea mai buna perioada de timp pentru desfasurarea lucrarilor. Ar putea fi necesara o reducere a nivelului de zgomot, astfel incat utilizarea de metode nepercutante de amplasare a piloanelor ar putea fi luata in considerare. In cazul in care pasarile cuibaresc pe plaja, in zona de studiu (de exemplu, in sectiunile Tomis), exista un potentialul ca aceste pasari sa fie perturbate prin realizarea lucrarilor de reincarcare a plajei. Cu toate acestea, adecvarea habitatului de cuibarit pentru unele pasari care cuibaresc la sol este in mare masura determinata de elevatie (care determina riscul de inundatie in perioada de cuibarit). Ridicarea nivelului plajei poate atrage pasari care cuibaresc la sol si poate minimiza potentialul de inundare a oricaror cuiburi existente, devedind astfel benefica si oferind o mai mare oportunitate pentru succesul reproductiei. Lucrarile de constructie ar putea deranja mamiferele marine, inclusiv delfinii, din cauza nivelului crescut de zgomot si vibratii, precum si deteriorarea habitatelor determinata de amprenta noilor structuri. Cu toate acestea, avand in vedere suprafata intinsa de mare disponibila in jurul lucrarilor de protectie costiera propuse, perioada de timp relativ scurta necesara constructiei si faptul ca cele mai multe animale marine evita zonele de zgomot si vibratii crescute, se anticipeaza ca orice impact potential negativ va fi minimizat. Ar putea exista, de asemenea, unele efecte negative asupra ecologiei marine (de exemplu, nevertebrate) determinate de tulburarea de sedimente in apa in timpul reincarcarii plajei. Pagina 137

148 Noile/extinse structuri de piatra ar oferi un nou habitat pentru organismele marine si ar putea imbunatati biodiversitatea tarmului. Traficul de acces pentru lucrarile de constructie va fi restrictionat, in cazul in care este posibil, pentru drumurile existente si pentru rutele noi definite in interiorul zonelor de lucru propuse. In cadrul organizarilor de santier de pe plaja se va evita deranjarea vegetatiei care creste pe plaja Impactul asupra pescuitului Lucrarile propuse se incadreaza in doua zone desemnate pentru cresterea midiilor, scoicilor si melcilor. Acestea sunt zonele desemnate in conformitate cu legislatia UE pentru a proteja si, daca este necesar, pentru a imbunatati calitatea apei pentru moluste comestibile. Lucrarile de reincarcare a plajei au potentialul de a modifica local negativ calitatea apei in interiorul acestor zone desemnate pentru cresterea molustelor, de la niveluri ridicate de sedimente din apa si sedimente depuse pe fundul marii. Cu toate acestea, dovezile sugereaza ca cele mai multe specii de moluste sunt bine adaptate la apele tulburi si, implicit la mediul existent ridicat de energie al Marii Negre. In plus, masurile de control al poluarii vor fi implementate pentru a proteja zonele de crestere a molustelor. Exista un potential pentru perturbari fizice directe sau pierderea de moluste in cadrul amprentei structurilor propuse pentru protectia coastiera. Cu toate acestea, avand in vedere scara mica si natura temporara a lucrarilor de constructii, acest lucru va afecta doar un procent foarte mic din populatia totala din Marea Neagra. In zonele cunoscute pentru a fi utilizate pentru pescuit comercial si pentru cresterea molustelor, amprenta zonelor de constructie pentru noile structuri sau pentru cele extinse ar trebui sa fie redusa ori de cate ori este posibil pentru a minimiza perturbarea molustelor. In timpul constructiei vor exista unele tulburari ale pescuitului comercial. Amplasarea de noi structuri poate perturba comportamentul pestilor, sedimentele asociate cu depunerea icrelor, pepiniere si iernat care pot fi prezente in zonele de lucrari propuse si precum si rutele de migratie pentru diferite specii. Structurile propuse au potentialul de a determina deplasarea temporara a unor pesti si nevertebrate in timpul constructiei. Cu toate acestea, majoritatea pestilor sunt de obicei extrem de mobili si este de asteptat sa se mute departe de zone localizate cu perturbatii (de exemplu, prin niveluri crescute de sedimente si/sau nivele de zgomot si vibratii mai mari decat normale), in timpul lucrarilor constructie. Pescarii ar putea sa se mute mai departe pentru a gasi speciile lor tinta, ceea ce ar putea avea efecte negative asupra pescuitului comercial. Ar putea fi intreruperi temporare ale activitatilor de pescuit, ca urmare a prezentei navelor asociate lucrarilor de constructie si a barjelor pentru livrarea materialelor. Aceste operatiuni ar putea afecta habitate, perturba sau determina pierderea de unelte de pescuit statice si restrictiona accesul catre zonele de pescuit costier din cadrul Marii Negre. Este probabil ca nisipul sa fie livrat de la o barja ancorata in larg, printr-o conducta, care poate afecta uneltele de pescuit fixe si restrictiona accesul traulerelor din cauza pericolului prezentat de conducta. Este dificil sa se cuantifice efectele reale asupra activitatilor de pescuit determinate de lucrarile de constructie, deoarece lucrarile propuse sunt de natura temporara si ar putea exista argumentul ca traulerele sunt libere sa se mute in zonele adiacente ale coastei in timpul perioadei de constructie. Pagina 138

149 Impactul asupra peisajului si confortului vizual In timpul perioadei de constructie poate sa apara un impact negativ temporar asupra caracterului local al peisajului si al confortului vizual pentru turisti, locuitorii din zona si vizitatori, ca urmare a prezentei masinilor, materialelor si a activitatilor de constructie. Contractorul va fi obligat sa asigure organizarea de santier astfel incat sa minimizeze impactul negativ vizual si impactul negativ asupra peisajului. Lucrarile pe plaja vor fi efectuate in afara sezonului turistic, pentru limitarea impactului asupra utilizatorilor de agrement. Impactul structurilor noi de piatra asupra caracterului peisajului va fi similar cu cel din prezent si va depinde de gradul de acoperire a structurilor. Deoarece in zonele de lucrari propuse exista deja structuri de aparare a coastei si zona de coasta este deja dezvoltata, peisajul de coasta existent este probabil sa fie in masura a se adapta noilor structuri, fara un impact negativ asupra caracterului peisajului local. Lucrarile de reincarcare a plajei sunt susceptibile de a imbunatati caracterul peisajului plajei locale existente, creand un peisaj mai natural. Nisipul importat ar trebui sa completeze culorile naturale pe plaja afectata. Demolarea si indepartarea structurilor de piatra deteriorate in unele zone, impreuna cu niveluri mai ridicate ale plajei rezultate din operatiunile de reincarcare, sunt de natura sa amelioreze vederile plajei pentru utilizatorii de agrement, localnici si vizitatori. Efectele vizuale ale structurilor auxiliare (cum ar fi semnele de avertizare si a luminilor de navigatie etc.), furnizate de catre Contractor ar trebui sa fie luate in considerare pentru a se asigura ca acestea sunt integrate in caracterul peisajului local Impactul asupra patrimoniului cultural si mediului istoric In perioada de executie a lucrarilor propuse nu va exista nici un impact cunoscut asupra sit-urilor arheologice submerse sau marine in zonele lucrarilor de protectie costiera propuse. Cu toate acestea, un impact potential negativ asupra oricaror resturi arheologice ingropate poate sa apara in cazul in care nivelurile de plaja sunt mai mici decat in cazul lucrarilor anterioare, in timpul constructiei digurilor si a operatiunilor de reincarcare a plajei. In cazul in care ar avea loc, severitatea unui astfel de impact ar fi dependenta de valoarea arheologica a resturilor identificate. O scurta vizionare arheologica va fi realizata in cursul tuturor lucrarilor de excavare. Orice descoperire va fi ulterior inregistrata si raportata in mod corespunzator. Beneficiul principal al patrimoniului cultural si al mediului istoric ar fi protectia impotriva eroziunii a oricaror sit-uri arheologice si culturale importante descoperite in zona lucrarilor de protectie costiera propuse Impactul asupra mediului socio-economic Lucrarile propuse vor proteja cladirile, transportul intern si obiectivele de agrement impotriva efectelor eroziunii. Reincarcarea zonelor de plaja va imbunatati potentialul lor turistic si va creste potential numarul de turisti si vizitatori in zonele de coasta in care sunt propuse lucrarile de protectie. Vor fi create noi locuri de munca pentru localnici in faza de constructie a schemelor propuse, cu efecte benefice asociate facilitatilor locale (de exemplu, cazare). Investitori romani si straini pot fi, de asemenea, atrasi in zona nou protejata, incurajand investitiile in dezvoltari rezidentiale si de turism. Crearea de mai multe Pagina 139

150 facilitati turistice va genera cresterea veniturilor pentru economia locala. Acest lucru ar putea avea efecte benefice asupra ocuparii fortei de munca pentru noile structuri hoteliere si servicii conexe, ceea ce va crea noi locuri de munca pentru localnici. Cu toate acestea, un numar tot mai mare de turisti si dezvoltarea zonelor unde se propun lucrarile de protectie costiera pot duce la efecte negative asupra plajelor si asupra mediului inconjurator, de exemplu prin cresterea presiunii asupra peisajului, cresterea cererii de servicii si pierderea terenului neamenajat, in special in cazul activitatilor turistice ce nu au loc in conformitate cu legislatia in vigoare. Cu toate ca este putin probabil ca turistii sa fie afectati in cazul in care lucrarile sunt efectuate in afara principalului sezon turistic, activitatile legate de reincarcarea plajei si constructia de noi structuri de protectie costiera vor afecta locuitorii din apropierea plajei din punct de vedere al zgomotului, prafului, tulburari ale confortului vizual si accesul la plaja. Cei care traiesc sau lucreaza in imediata apropiere a lucrarilor de constructie trebuie sa fie informati cu privire la natura, momentul si durata activitatilor de constructie. Pe parcursul perioadei de constructie pot sa apara unele daune asupra cailor locale de acces. Toate rutele folosite de vehiculele implicate in activitatile de constructie vor fi inspectate inainte si dupa constructie si orice daune vor fi reparate de catre Contractor. Adoptarea de bune practici si introducerea anumitor constrangeri cu privire la activitatile de constructie vor ajuta la atenuarea impactului asupra comunitatii locale. In mod ideal, lucrarile pentru sectoarele Tomis vor fi efectuate in etape, astfel incat efectul global in orice moment sa fie limitat. Potentialul tulburarii plajelor in cazul celor cinci sectoare este recunoscut si, prin urmare, in cazul in care este posibil, lucrarile de constructie vor fi efectuate in afara sezonului de vacanta principal. Cu toate acestea, gestionarea atenta a sectiunilor de plaja afectate va fi necesara pentru a se asigura ca publicul nu este pus in pericol in timpul lucrarilor de constructie Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului Impactul produs asupra mediului prin realizarea lucrarilor de reabilitare a celor cinci sectoare este generat de lucrarile de executie propriu-zisa a acestora. Elementele negative cele mai importante ale impactului asupra mediului se vor manifesta in perioada de executie a lucrarilor de reabilitare prin: Zgomotul generat de utilaje in timpul perioadei de constructie poate afecta locuitorii din zonele Tomis Nord, Tomis Sud si Tomis Centru, avand in vedere distantele relativ mici fata de zonele rezidentiale, precum si pasarile de uscat din zonele celor cinci sectoare in care se vor desfasura lucrarile de reabilitare; Cresterea importanta a turbiditatii, pe durata efectuarii lucrarilor de dragare a nisipului si de reabilitare a plajelor, in special in timpul operatiilor de innisipare; Scurgerile accidentale de combustibili, uleiuri sau alte materiale de constructie in apa Marii Negre in timpul constructiei de structuri marine si reincarcarii plajei, precum si de la transportul materialelor de constructie pe mare sau in timpul transportului rutier pot afecta local calitatea apei; Pagina 140

151 Alimentarea vehiculelor si a echipamentelor de lucru este o sursa potentiala de poluare a apelor de suprafata si subterane; Praful generat in timpul operatiilor traficului asociat activitatilor de dragare si transport al nisipului, reprofilarea nisipului si in special de lucrarile propriuzise de constructie (reinnisiparea plajei, extinderea jetelelor, structurile sparge val etc.) si de operarea echipamentelor; Tulburarea sau pierderea habitatelor din zona de apa mica (zona de hranire) a pasarilor acvatice si din deranjarea acestora datorita zgomotului, vibratiilor si tulburarilor vizuale din timpul fazelor de constructie; Reincarcarea plajelor cu nisip poate conduce la afectarea pasarile ce cuibaresc pe plajele din sectoarele Tomis; Pe durata lucrarilor de constructie poate aparea deranjarea temporara a cetaceelor si a altor animale marine mari datorita nivelelor ridicate de zgomot, vibratii si a construirii unor bariere fizice (degradarea habitatului); Pot exista efecte asupra mediului marin datorita eliberarii de sedimente in coloana de apa in timpul reincarcarii cu nisip a plajelor. Acest proces poate modifica caracteriticile sedimentului in lungul tarmului si posibil modifica comunitatile de nevertebrate, lucru ce poate afecta indirect populatiile de pasari si pesti; Extinderea structurilor existente si constructia unora noi poate sa afecteze comportamentul de cuibarit a pasarilor din Rezervatia avifaunistica Marea Neagra ROSPA 0076, prin modificarea vizibilitatii zonelor, vizibilitate necesara pasarilor pentru a se apara de pradatori sau prin micsorarea suprafetelor de cuibarit, ca urmare a spatiului necesar construirii noilor structuri; Modificarile locale ale calitatii apei, ca urmare a nivelului crescut de turbiditate si modificarile sedimentelor in suspensie si/sau depozitate in aceste zone pot avea un potential impact negativ minor asupra apelor desemnate pentru culturile de moluste cum ar fi midii, scoici si melci; Exista posibilitatea unei tulburari fizice directe, precum si a unor pierderi in numarul populatiei de moluste datorate amprentei amplasarii structurilor de protectie a zonei costiere propuse; In timpul lucrarilor de constructie vor exista tulburari ale populatiilor de pesti. Amplasarea unor structuri noi poate perturba comportamentul pestilor ce isi depun icrele in aceste zone. Constructia noilor structuri de protectie a zonei coastiere poate tulbura sedimentele asociate cu depunerea icrelor, iar in timpul iernii, pepinierele pentru pestii juvenili si rutele de migratie ale diferitelor specii; Prin amplasarea noilor structuri poate rezulta indepartarea speciilor pelagice si a bentosului ce reprezinta sursa de hrana a pestilor. Similar, modificarile sedimentelor substratului (si in special ai parametrilor cum ar fi marimea particulelor, contur, gradienti etc.) pot produce modificari asupra comunitatii bentonice. Miscarile sedimentelor pot avea un impact direct prin sufocarea molustelor adulte si tinere precum si a altor organisme marine. Pagina 141

152 Un impact pozitiv foarte important este generat de rezultatele care se vor obtine in urma implementarii proiectului si anume reducerea eroziunii costiere a zonelor de plaja si faleza si marirea suprafetei plajelor din cele 5 sectoare ce vor fi reabilitate. Odata reabilitate sau construite, structurile sparge-val vor impiedica miscarea nisipului adus pe plaja. De asemenea, spalarea nisipului de-a lungul tarmului va fi impiedicata prin construirea unor diguri noi sau prin prelungirea celor existente, care vor retine nisipul. Masurile propuse pentru diminuarea impactului recomandate in prezentul raport vor permite reducerea/eliminarea impacturilor negative asupra mediului generate de implementarea proiectului. Acestea se refera la perioada de constructie propriu-zisa, aceasta fiind perioada in care se va manifesta cu precadere impactul asupra mediului Concluziile studiului de evaluare adecvata Studiul de evaluare adecvata a fost elaborat de INCDM Grigore Antipa si a fost inaintat autoritatilor odata cu prezentul raport. In cadrul studiului de evaluare adecvata a fost analizat potentialul impact generat de lucrarile propuse asupra zonelor protejate. Indicatorii cheie pentru evaluarea nivelului impactului au fost reprezentati de numarul de specii afectat pe de o parte, si de numarul de indivizi ai populatiilor locale afectati pe de alta parte, acestia permitand cuantificarea consecintelor asa cum au fost descrise mai sus. Alaturi de acesti doi indicatori, la evaluarea finala a nivelului de impact asociat proiectului a fost luat in considerare si gradul de ireversibilitate al efectelor asupra mediului. Zona Mamaia Sud Statiunea Mamaia este situata pe un cordon litoral care bareaza spre est un fost golf de mare devenit ulterior Lacul Siutghiol. Zona este intens antropizata in partea de sud, unde se gasesc amplasate infrastructurile statiunii. In zona de nord a statiunii, habitatele naturale existente (zone umede mlastinoase si habitate nisipoase) au fost inlocuite in mare masura in ultimii ani cu zone rezidentiale, zona fiind in prezent puternic antropizata. Cu toate acestea, in zona au fost identificate pe langa asociatii vegetale dominate de specii antropofile (ruderale sau specii lemnoase plantate) si asociatii vegetale valoroase sub aspect conservativ. Desi vegetatia este heterogena si alcatuita dintr-un numar mare de specii de plante, numarul raritatilor floristice (cuprinse in Listele Rosii) din aceasta zona este destul de mic; dintre aceste specii amintim pe Centaurium spicatum (R), Samolus valerandi (R), Plantago cornuti (R). In zona cercetata aceste specii sunt reprezentate prin indivizi izolati, fara a forma populatii locale importante. In zona de interes nu se regasesc arii protejate de interes comunitar, singura arie protejata fiind ROSPA0074 Marea Neagra. Avand in vedere ca aria protejata este importanta mai ales pentru pasarile care migreaza sau ierneaza pe litoral, consideram ca impactul va fi nesemnificativ, deoarece lucrarile care se vor efectua vor fi realizate in sezonul cald. In prezent, nu sunt identificate specii de pasari care sa cuibareasca pe plaja sau falezele orasului Constanta. Efectul lucrarilor de amenajare asupra habitatelor terestre este neglijabil. Pagina 142

153 In zona Mamaia trebuie avute in vedere ariile unde sunt prezente habitate vegetale importante sub aspect conservativ iar lucrarile trebuie efectuate cu protejarea stricta a acestora. De asemenea, lucrari de innisipare de anvergura se vor realiza in afara perioadei de cuibarire a pasarilor specifice plajelor maritime, care cuibaresc sau se hranesc pe cordonul litoral. Habitatele de pe plaje vor fi afectate doar pe timpul de desfasurare al lucrarilor. Ulterior, dupa incetarea activitatii, asociatiile de organisme din zona supralitorala se vor reface fara dificultate. In ceea ce priveste habitatele marine, nici in acest caz nu se vor inregistra efecte notabile. Structura fundului va permite repopularea zonelor proaspat innisipate cu elemente ale faunei aflate dincolo de zona unde se realizeaza umplerea cu nisip. Digurile, jetelele si recifii artificiali vor fi populati cu aceleasi specii existente in zonele cu substrat stancos. Ținand cont de gradul de antropizare al zonei, efectele asupra avifaunei vor fi de amploare redusa. Traficul greu din punctele de lucru, activitatea utilajelor pe tarm si pe mare vor constitui un factor de stres pentru avifauna. Recomandam ca realizarea lucrarilor sa se efectueze cu respectarea normelor de lucru in ceea ce priveste emisia de pulberi si de zgomot si sa se evite activitatile din perioada de migratie. Faptul ca lacul are importanta mare pentru perioada de iarna nu este de natura sa interfereze cu derularea lucrarilor, acestea efectuandu-se in decursul sezonului cald al anului. Zona Constanta Amenajarea zonei costiere urmeaza sa fie efectuata pe toata lungimea falezei, de Portul Turistic Tomis pana la Pescarie (Tomis Sud, Tomis central si Tomis nord). Zona terestra este puternic antropizata, faleza fiind acoperita cu vegetatie ierboasa antropizata, cu mare numar de specii ruderale, alaturi de care se gasesc plantati arbusti sau subarbusti. Plajele nu prezinta decat urme din vegetatia initiala, cu exemplare izolate de Crambe maritima, Turnefortia sibirica, Glaucium sp., iar in vegetatia ierboasa, cu tufe de Ecbalium elaterium. Habitate naturale nu se intalnesc in aceasta zona. In zona de interes nu se regasesc arii protejate de interes comunitar, singura arie protejata fiind ROSPA0074 Marea Neagra. Avand in vedere ca aria protejata este importanta mai ales pentru pasarile care migreaza sau ierneaza pe litoral, consideram ca impactul va fi nesemnificativ, deoarece lucrarile care se vor efectua vor fi realizate in sezonul cald. In prezent nu sunt specii de pasari care sa cuibareasca pe plaja sau falezele orasului Constanta. Efectul lucrarilor de amenajare asupra habitatelor terestre este neglijabil. In zona Constanta, practic nu mai exista habitate naturale pe faleze, acestea fiind acoperite de vegetatie secundara puternic antropizata sau sunt transformate in spatii verzi. Zona Eforie Nord Zona situata in dreptul localitatii Eforie Nord este caracterizata de acelasi tip de habitat ca si cea din dreptul localitatii Eforie Sud, faleza fiind mai inalta. Faleza este Pagina 143

154 ocupata si in acest caz de vegetatie plantata dominata de plante ierboase si de constructii care fac faleza sensibila la eroziune naturala asociata cu ploi torentiale. Plajele sunt inguste, fragmentate de diguri de protectie iar fundul marii este reprezentat de un mozaic de habitate stancoase si nisipoase apatinand la tipurile 1110 Bancuri de nisip submerse de mica adancime, 1140 Suprafete de nisip si mal descoperite la maree joasa si 1170 Recifi. Ariile protejate de importanta comunitara aflate in zona sau in vecinatatea acesteia sunt ROSCI0197 Plaja submersa Eforie Nord - Eforie Sud, ROSCI0273 Zona marina de la Capul Tuzla, ROSCI0073 Dunele marine de la Agigea. Lucrarile pe termen scurt prevazute pentru sectorul Eforie Nord vor afecta in principal habitatele nisipoase, avand un impact semnificative asupra speciilor Donacilla cornea si Donax trunculus. In ROSCI0197 Plaja submersa Eforie Nord - Eforie Sud, aflata practic la limita zonei marcata la sud de portul turistic (Eforie Nord Marina), suspensiile care vor rezulta in urma activitatilor de innisipare si de construire a digurilor vor fi in mare parte blocate de catre digul de nord al portului turistic si deviate spre larg, afectand partial extremitatea de nord a ROSCI0197 Plaja submersa Eforie Nord - Eforie Sud. Apreciem din acest punct de vedere ca efectul asupra ariei protejate de interes comunitar mentionate va fi unul de mica intensitate. De asemenea, un impact de foarte slabã intensitate se va resimti si in aria protejata ROSCI0273 Zona marina de la Capul Tuzla, aflata la sud de Eforie Sud, datorita faptului ca aria protejata intra adanc in mare, depasind izobata de 10 m adancime. In ceea ce priveste efectele lucrarilor propuse asupra ROSCI0073 Dunele marine de la Agigea, arie protejata situata la cca 4 km nord de Eforie Nord, acestea au fost apreciate a fi nule. Toate efectele potentiale asupra mediului, identificate pentru fiecare activitate care este supusa evaluarii impactului, au fost analizate pentru a se determina valoarea impactului final. Astfel, ca urmare a analizei propunerilor de dezvoltare, in vederea identificarii celor ce pot avea efecte negative asupra siturilor Natura 2000, conform matricei de impact, si in functie de caracteristicile biodiversitatii din zonele supuse dezvoltarii si zonele invecinate acestora, precum si de posibilitatile si de gradul de intersectare intre biodiversitatea locala si activitatile asociate fiecareia dintre propuneri, s-au cuantificat impacturile asociate. Referitor la impactul de tip cumulat, deoarece in vecinatate nu mai exista astfel de activitati, a caror anvergura sa conduca spre un impact de tip cumulat, datorita faptului ca, in afara activitatilor de reabilitare propuse pentru protectia costiera, nu se mai exercita alt tip de activitati antropice, ce nu pot contribui la o crestere a nivelului impactului, astfel ca impactul cumulat va avea aceeasi amplitudine cu impactul singular. Ca urmare a evaluarii efectuate s-a stabilit ca reabilitarea structurilor de protectie costiera nu poate avea asociate impacturi semnificative asupra celor trei situri Natura 2000, singurele care au potentiale impacturi fiind cele efectuate in zonele din Pagina 144

155 vecinatatea marii, si doar pe termen scurt, pe durata lucrarilor de constructie si amenajare, ulterior nivelurile impacturilor revenind la limite minime. In cadrul studiului de evaluare adecvata s-a efectuat analiza impactului generat luand in considerare aplicarea masurilor de reducere propuse in cadrul proiectului. Astfel, daca se implementeaza masurile propuse de reducere / eliminare a impactului, se poate observa ca nivelul impactului rezidual scade si se incadreaza in limita impactului de tip nesemnificativ in cazul tuturor tipurilor de impact, cu o probabilitate de aparitie a acestui impact nesemnificativ care se va schimba de la improbabil la foarte improbabil. Masurile de reducere / eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecare categorie de impact identificat asfel incat sa asigure o reducere la minim pana la eliminarea impactului vizat. Conform tuturor aspectelor analizate s-a concluzionat ca pe perioada scurta, medie si lunga impactul negativ rezidual poate avea valori nesemnificative aproape inexistente, insa acest lucru trebuie asigurat si prin evaluarea impactului proiectului pe durata de constructie, la momentul implementarii sale, tinand cont de toate aspectele si detaliile necesare realizarii sale Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact In perioada de desfasurare a proiectului, impactul prognozat asupra mediului socioeconomic va fi unul pozitiv, in sensul in care: Se vor crea noi locuri de munca pentru comunitatile locale din sectoarele in care se vor desfasura lucrarile de reabilitare a plajelor; Firmele de constructii ce vor fi implicate in lucrarile prevazute in proiect vor avea de asemenea beneficii; Fondurile incasate de catre acestea vor contribui implicit la cresterea sumelor incasate de catre bugetele locale. Implementarea proiectului prin marirea zonelor cu plaja va avea ca efect principal cresterea potentialului turistic si implicit cresterea numarului de turisti si a vizitatorilor in zonele de litoral incluse in proiect. Marirea suprafetelor plajelor in zonele analizate va conduce la implementarea unor conditii care sa asigure un grad mai mare de confort turistilor care le vor utiliza, tinand cont de faptul ca in prezent, ca urmare a micsorarii plajelor, acestea sunt foarte aglomerate. Crearea a cat mai multe facilitati in aceste statiuni va atrage un numar mai mare de turisti, ceea ce va genera o crestere a incasarilor firmelor de profil, cu implicatii pozitive asupra bugetelor locale. De asemenea, aparitia unor noi structuri hoteliere si servicii conexe va implica crearea de noi locuri de munca pentru populatia locala, cel putin in perioada estivala. In consecinta, cresterea veniturilor generata de turism si activitati conexe, precum si cresterea volumului de servicii, poate fi considerata un impact pozitiv asupra mediului social si economic in perioada de dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare. Pagina 145

156 11 Referinte 1. Acordul privind conservarea cetaceelor din Marea Neagra, Marea Mediterana si zona contigua a Atlanticului - ACCOBAMS si Comisiei cu privire la protectia Marii Negre impotriva poluarii (2006): Planul de conservare a cetaceelor din Marea Neagra 2. Administratia Nationala Apele Romane Administratia Bazinala de Apa Dobrogea-Litoral ABAD-L (2008): Planul de management al fluviului Dunarea, Deltei Dunarii, spatiului hidrografic Dobrogea si apelor costiere 3. Administratia Nationala Apele Romane Administratia Bazinala de Apa Dobrogea-Litoral ABAD-L (2011): Zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic 4. Administratia Nationala Apele Romane Administratia Bazinala de Apa Dobrogea-Litoral ABAD-L (2008): Planul de management al ariei protejate Lacul Techirghiol, Cambridge Energy Research Associates (2000) 6. Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea (IPCDR)/ABAD-L (2007): Planul de Management al bazinului Fluviului Dunarea 7. Agentia Japoneza pentru Cooperare Internationala - JICA (2007): Raport Draft Final Volum 1: Studiu si Plan pentru protectia costiera (Studiu privind protectia si reabilitarea litoralului sudic al Romaniei la Marea Neagra) 8. Ministerul Agriculturii, Padurii si Dezvoltarii Rurale (Guvernul Romaniei) (2006): Planul Strategic National pentru Pescuit Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina Grigore Antipa (2011): Date privind Biodiversitatea in zona costiera a Marii Negre 10. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie Marina si Geoecologie GeoEcoMar, Institutul de Studii si Proiectari Energetice S.A. ISPE (2007): Studiu de evaluare a impactului asupra medului Protectia si reabilitarea litoralului sudic al Romaniei la Marea Neagra 11. Agentia pentru Protectia Mediului Constanta (2006): Raport privind starea factorilor de mediu in Conea, A. (1970): Depozitele cuaternare din Dobrogea 13. Liteanu, E., Ghenea, C. (1966): Cuaternarul din Romania. Studii tehnice si economice, Comitetul Geologic-Bucuresti 14. Iptana SA (2007): Protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre in zona Mamaia Sud 15. Iptana SA (2007): Protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre in zona localitatii Tuzla 16. Iptana SA (2006): Protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre in zona municipiului Constanta- Tomis Centru 17. Iptana SA (2006): Protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre in zona municipiului Constanta - Tomis Nord Pagina 146

157 18. Iptana SA (2006): Protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre in zona municipiului Constanta- Tomis Sud 19. Halcrow Romania (2011): Studiu de dinamica costiera si sedimentologie 20. Halcrow Romania (2011): Studii hidrologice si hidrogeologice 21. Halcrow Romania (2011): Master Plan Protectia si reabilitarea zonei Costiere 22. Blom Romania (2011): Raport de mediu si Studiu de evaluare adecvata pentru Master Planul Protectia si reabilitarea zonei costiere 23. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina Grigore Antipa (2012): Studiul de evaluare adecvata Protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al marii Negre in zona municipiului Constanta si zona Eforie Nord. Pagina 147

158 Anexa A Plan de amplasare in zona Pagina A.1

159 Anexa B Planuri de situatie ale lucrarilor de protectie propuse Pagina B.2

160 Anexa C Harta hidrologica Pagina C.3

161 Anexa D Corpuri de apa subterana prezente in zona lucrarilor propuse Pagina D.4

162 Anexa E Zone desemnate pentru cresterea molustelor Pagina E.5

163 Anexa F Zone protejate Pagina F.6

164 Anexa G Harta geologica Pagina G.7

165 Anexa H Asociatii floristice Pagina H.8

166 Datele referitoare la asociatiile floristice prezente in zona celor 5 sectoare prioritare au fost furnizate de INCDM Grigore Antipa, in luna iulie, Vegetatia tarmului maritim Reprezinta vegetatia pioniera a plajelor, din apropierea mediolitoralului, vegetatie mult influentata de catre om in cursul actiunii de amenajare a plajelor. Cunoscuta si sub denumirea de vegetatie a buruienariilor de tarm, se dezvolta bine pe nisipuri nefixate sau in curs de fixare, in locurile unde s-au acumulat depuneri de substante organice aduse de mare. Acest tip de vegetatie a fost inclusa in Clasa Cakiletea maritimae si este alcatuita preponderent din specii anuale, terofite, cu ciclu scurt de vegetatie. Suporta o saraturare medie pana la puternica a substratului si este supusa intens actiunii de spalare a valurilor si vanturilor puternice din timpul furtunilor. In timpul verii suporta insolatia puternica, unele specii avand o serie de adaptari la xerofitism; altele au acces constant la apele marine datorita inradacinarii puternice. Datorita conditiilor ecologice defavorabile are o compozitie floristica saracacioasa si realizeaza o acoperire redusa a substratului, cuprinsa in general intre 30-50%, rar mai mult. Acest tip de vegetatie poate fi intalnit de-a lungul intregii coaste litorale dintre Vama Veche si Cap Midia. Au fost observate urmatoarele asociatii vegetale: 1.Crambetum maritimae specia dominanta Crambe maritima se dezvolta pe nisipurile mobile mai uscate, asigurand o prima fixare a nisipurilor. Este bine reprezentata pe plaja dintre Eforie Nord si Eforie Sud, unde realizeaza fitocenoze cu acoperire destul de ridicata (40-60%). 2. Tournefortietum sibiricae populeaza nisipurile grosiere, saraturate, din apropierea marii, unde formeaza o prima bordura de vegetatie; asociatia vegetala este edificata de Argusia sibirica, specie pioniera, vulnerabila la actiunea factorilor de mediu si a omului; 3. Cakiletum frisicum se dezvolta pe nisipuri nefixate sau in curs de fixare, cu substrat putin evoluat, dar cu umiditate constanta. Specia caracteristica a asociatiei este Cakile maritima ssp. euxina, subspecie pontica diferita prin caracterele sale de celelalte subspecii de pe tarmurile maritime ale Europei. Pagina H.9

167 4. Lactuco tataricae-glaucietum flavae asociatie psamofila cu extindere mare in partea nordica a litoralului; un aspect particular al acestei asociatii se intalneste in zona sectorului Tomis Sud, unde specia caracteristica Glaucium flavum este inlocuita de subspecia Glaucium flavum ssp. leiocarpum (Glaucium leiocarpum), specie rara pe litoralul romanesc al Marii Negre. Vegetatia dunelor litorale Este o vegetatie de tip psamofil, care suporta saraturarea usoara a substratului, bine reprezentata de-a lungul cordonului litoral. Populeaza dunele de nisip pe care le fixeaza in mare masura, contribuind totodata la initierea procesului de solificare. Acest tip de vegetatie s-a adaptat la conditiile vitrege ale biotopurilor pe care le populeaza (saracia in apa si substante minerale, insolatia puternica din timpul verii, mobilitatea nisipurilor), dezvoltandu-si un sistem radicular puternic si dobandind o serie de adaptari morfo-fiziologice ale organelor vegetative, care le permite sa reziste la vanturile puternice si temperaturile ridicate ale aerului si nisipului din timpul verii. Covorul vegetal edificat este neincheiat, acoperirea proiectiva rar depasind 60-70% din suprafata; acoperirea scade si mai mult in timpul lunilor de vara, odata cu disparitia speciilor vernale. 1. Elymetum gigantei este o asociatie psamofila pontica, monodominanta, cantonata de obicei pe dunele inalte. Specia dominanta Elymus sabulosus este o specie perena, care formeaza fitocenoze compacte (acoperire 60-80%) pe nisipurile mobile ale dunelor, pe care le fixeaza in mare masura. Realizeaza o bariera de protectie impotriva vanturilor care spulbera nisipul si a valurilor puternice din timpul furtunilor, protejand astfel vegetatia de pe dunele mai joase. Aici isi gasesc un microclimat favorabil, pe langa multe alte specii si Gypsophyla trichotoma, Corispermum nitidum, Secale silvestre, Eryngium maritimum, Crambe maritima, Cakile maritima ssp. euxina, etc., specii de interes deosebit pentru flora noastra. Pe litoralul sudic aceasta asociatie este raspandita in special in zonele lipsite de faleza: plaja dintre Eforie Nord si Eforie Sud. Un aspect foarte interesant al acestei asociatii poate fi observat la Eforie Nord, unde exista cea mai mare aglomerare de indivizi de Eryngium maritimum de pe litoralul nostru, alaturi de cea de la Sfantu Gheorghe (Delta Dunarii). Pagina H.10

168 Foto 1- Eryngium maritimum 2. Artemisietum arenarie specia caracteristica Artemisia arenaria, este o specie perena, buna fixatoare de nisipuri, care se dezvolta in general in spatele primelor cordoane de dune de nisip fixate de Elymus sabulosus. Formeaza fitocenoze pe suprafete mici, in general in zona Eforie Nord-Eforie Sud. Foto 2 - Artemisia arenaria Pagina H.11

169 3. Secaletum silvestre este una dintre cele mai reprezentative asociatii de pe nisipurile marine nefixate sau in curs de fixare. Este o asociatie pioniera care se instaleaza pe dunele de nisip uscate si foarte sarace in nutrienti realizand o acoperire proiectiva redusa (40-60%). Specia dominanta Secale silvestre isi incheie perioada de vegetatie inainte de instalarea sezonului secetos, aspectul estival al fitocenozelor fiind dominat de Centaurea arenaria. In aceasta asociatie vegeteaza o serie de specii rare precum Syrenia cana, Corispermum nitidum, Euphorbia peplis, Astrodaucus littoralis, Medicago marina, Alyssum hirsutum, etc. Suprafete reprezentative sunt ocupate de aceasta asociatie la Eforie. 4. Agropyretum juncei este o asociatie psamofila care nu mai apare decat fragmentar pe litoralul maritim, fiind masiv distrusa prin constructia de obiective economice si turistice pe plaje. Considerata a fi specie rara (Ciocirlan, 1990), Agropyron junceum creste in populatii compacte numai la Eforie si Sulina, in rest fiind sporadica pe litoral. In fitocenozele de la Eforie Nord, printre palcurile de Agropyron junceum care fixeaza nisipul dunelor, se dezvolta insular sub forma unor faciesuri Eryngium maritimum, specie periclitata de asemenea prin distrugerea habitatelor naturale. Foto 3 - Agropyron junceum 5. Brometum tectorum este o asociatie care populeaza atat nisipurile de origine continentala, cat si maritima. Specia caracteristica, Bromus tectorum, Pagina H.12

170 fiind o planta anuala, ocupa usor terenurile nisipoase foarte uscate, cu un continut scazut in saruri solubile, realizand o acoperire de 50-60%. Fiind o specie vernala, Bromus tectorum isi incheie in lunile mai-iunie perioada de vegetatie, lasand loc altor specii, dintre care se dezvolta preponderent Plantago arenaria si Cynodon dactylon. Fitocenoze ale acestei asociatii au fost observate si in sectoarele Tomis Centru si Tomis Sud. Foto 4 - Plantago arenaria Foto 5 - Cynodon dactylon Pagina H.13

171 Foto Compozitia floristica din zonele Tomis Nord, Tomis Centru si Tomis Sud Zona litorala dintre Eforie Nord si Eforie Sud este o zona mult afectata in ultimii ani de constructiile realizate direct pe plaja, neglijandu-se total problemele legate de protectia mediului inconjurator. Este cu atat mai grav cu cat pe aceasta plaja se afla, pe o suprafata restransa, numeroase specii de plante litorale amenintate cu disparitia datorita efectivelor populationale mici de pe litoralul Marii Negre. La Eforie, se afla cea mai mare aglomerare de indivizi de Eryngium maritimum din partea sudica a litoralului, specie aflata in pragul extinctiei, datorita faptului ca biotopurile pe care le populeaza sunt distruse sistematic prin amenajarea plajelor. In aceeasi situatie se mai afla la Eforie speciile Crambe maritima, cu cea mai mare Pagina H.14

172 populatie locala de pe litoral si Agropyron junceum, care aici formeaza fitocenoze reprezentative. Pagina H.15

173 Anexa I Componente biologice ale mediului marin Pagina I.16

174 Datele referitoare la componentele biologice ale mediului marin prezente in zona celor 5 sectoare prioritare au fost furnizate de INCDM Grigore Antipa, in luna iulie, Microflora algala (fitoplancton) SECTORUL MAMAIA SUD Studiul fitoplanctonului din zona Mamaia Sud se bazeaza pe rezultatele analizelor calitative si cantitative a probelor prelevate in luna aprilie Structura calitativa a fitoplanctonului s-a caracterizat prin prezenta a 20 de specii ce apartin celor 7 grupe taxonomice algale (Bacillariophyta, Dinoflagellata, Chlorophyta, Cyanophyta, Euglenophyta, Chrysophyta si Cryptophyta). Se remarca dominanta diatomeelor in proportie de 55%, urmate de crisofite (15%) si dinoflagelate (10%) si de reprezentantii celorlalte grupe cu 20% din totalul numarului de specii. Figura nr. 1 - Compozitia pe grupe taxonomice a fitoplanctonului din zona marina Mamaia Sud Luna aprilie s-a caracterizat prin valori ale densitatilor cuprinse intre 0, x 103cel l -1, iar ale biomaselor intre 0,85 2,01gxm -3. Diatomeele au dominat in proportie de 98,4% in densitate si 94,5% in biomasa. Populatia fitoplanctonica a fost dominata in aceasta luna de diatomeul Skeletonema Pagina I.17

175 costatum care a inregistrat abundente importante specifice sezonului de primavara, maximul inregistrat fiind de 4,7 x 103cel l -1. SECTOARELE TOMIS Structura calitativa a fitoplanctonului s-a caracterizat prin prezenta a 18 specii ce apartin celor 4 grupe taxonomice algale (Bacillariophyta, Dinoflagellata, Chlorophyta, Chrysophyta). Se remarca dominanta diatomeelor in proportie de 56%, urmate de dinoflagelate cu un procent de 28% si de reprezentantii celorlalte grupe cu 17%. In luna iulie, densitatea medie a fost de 344 x 103cel l -1, iar biomasa de 0,26g x m -3. Diatomeele au dominat in densitate cu 92%, iar in biomasa au atins doar 77%, dinoflagelatelor revenindu-le un procent de 20% (Figura nr. 2). Speciile dominante au fost diatomeele Navicula sp (densitatea maxima 650 x 103cel l -1 ), Cyclotella caspia (70 x 103cel l -1 ), Chaetoceros socialis (34 x 103cel l -1 ), clorofitul Carteria sp. (30 x 103cel l -1 ) si o serie de flagelate mici care au atins densitati de 20 x 103cel l -1. Figura nr. 2 - Structura pe principalele grupe taxonomice a densitatii si biomasei medii fitoplanctonice in zona marina Tomis Pagina I.18

176 SECTORUL EFORIE NORD Studiul fitoplanctonului din zona Eforie Nord se bazeaza pe rezultatele analizelor calitative si cantitative a probelor prelevate in aprilie In urma analizei probelor au fost identificate 16 specii fitoplanctonice ce apartin unui numar de 4 grupe taxonomice algale (Bacillariophyta, Dinoflagellata, Chrysophyta si Cryptophyta). Compozitia taxonomica a fost dominata de dinoflagelate in proportiei de 37%, urmate de diatomee cu 31% (Figura nr. 3). Celelalte doua grupe algale (Chrysophyta si Cryptophyta) au fost mai slab reprezentate cu proportii sub 20% fiecare. Figura nr. 3 - Compozitia pe grupe taxonomice a fitoplanctonului din zona marina Eforie Nord In luna aprilie, densitatea medie a fost de 954,7 x 103cel l -1, diatomeele dominand in proportie de 97%, speciile reprezentative fiind: Skeletonema costatum 856 x 103cel l -1, Chaetoceros socialis 46,6 103cel l -1 si Chaetoceros curvisetus 12,6 x 103cel l -1. Crisofitul Dinobryon pellucidum a avut de asemenea o dezvoltare importanta, comparativ cu zona de nord atingand o densitate de 16,4 x 103cel l -1. Dintre dinoflagelate s-au remarcat Heterocapsa triquetra 2,5 x 103cel l -1, Peridinium granii 3,6 x 103cel l -1 si P. minusculum 1,2 x 103cel l -1. Pagina I.19

177 Figura nr. 4 - Structura pe principalele grupe taxonomice a densitatii medii fitoplanctonice in zona marina Eforie Nord Macroflora algala SECTORUL MAMAIA SUD Datele prezentate sunt rezultatul prelucrarii probelor colectate pe perioada sezonului cald 2009 si Probele au fost prelevate de pe substrat dur, de la adancimi de 1 si 3 m, la adancimi mai mari nefiind conditii prielnice dezvoltarii macroalgelor datorita lipsei substratului dur necesar fixarii speciilor fitobentale, gradului insuficient de patrundere al luminii, factor necesar procesului de fotosinteza. Speciile identificate sunt oportuniste, capabile de a dezvolta biomase ridicate chiar si in conditiile unor ape eutrofizate. Astfel, dintre algele verzi, dominante au fost Ulva lactuca (395g/m 2 ), Cladophora vagabunda (256g/m 2 ), iar dintre algele rosii a proliferat intens genul Ceramium (215 g/m 2 ). Dominante din punct de vedere cantitativ au fost algele verzi (vezi Figura nr. 5). Speciile identificate la aceasta statie au fost: Ulva compressa, Ulva lactuca, Ulva intestinalis, Cladophora vagabunda, Ceramium elegans, Ceramium rubrum. Pagina I.20

178 alge rosii 25% alge verzi 75% Figura nr. 5 - Compozitia procentuala a biomasei in zona Mamaia pentru Rhodophyta si Clorophyta SECTOARELE TOMIS In sectorul Tomis Nord, in urma analizei calitative a probelor prelevate de la adancimi de 1 si 3 m, s-au identificat urmatoarele specii fitobentale: Ulva compressa, Ulva lactuca, Ulva intestinalis, Ceramium rubrum, Ceramium rubrum var. tenue. Genul Ceramium a dezvoltat biomase ridicate (Ceramium rubrum 417,5g/m 2, Ceramium rubrum var. tenue 255g/m 2 ), fapt datorat capacitatii intense de reproducere atat sexuata, cat si asexuata a acestui gen, cat si caracterului sau oportunist. Dintre algele verzi, o prezenta notabila a fost Ulva lactuca (salata de mare) care a inregistrat biomase proaspete asemanatoare atat la 1 m (225g/m 2 ), cat si la 3m (205g/m 2 ) (Figura nr. 6). Pagina I.21

179 Ceramium rubrum var.tenue Ceramium rubrum Enteromorpha intestinalis 3 m 1 m Ulva lactuca Enteromorpha compressa Figura nr. 6 - Variatia biomasei umede pe adancimi - sector Tomis Nord In sectoarele Tomis Centru si Tomis Sud, colectarile s-au efectuat intre 1 si 5m, de pe substrat dur natural, dominante fiind algele verzi, care au proliferat intens, fiind influentate de conditiile de mediu (temperatura ridicata a apei si incarcatura de nutrienti). Speciile macroalgale intalnite au fost: Ulva lactuca, Ulva intestinalis, Ulva compressa, Bryopsis plumosa, Cladophora vagabunda, dintre clorofite (alge verzi), iar ca reprezentanti ai rodofitelor (alge rosii) au fost identificate Ceramium rubrum alaturi de varietatea aceleiasi specii - Ceramium rubrum var. barbatum, Ceramium diaphanum, Ceramium elegans, Callithamnion corymbosum. In vara anului 2009 substratul dur a fost dominat de Ulva lactuca, cu o biomasa medie de 605g/m 2, cu un maxim de 1538g/m 2, la o adancime de 3m, unde conditiile de mediu sunt mai stabile. Dintre algele rosii, Ceramium elegans a avut o biomasa medie de 329g/m 2 cu un maxim la adancimea de 4m de 565g/m 2 (Figura nr. 7). Pagina I.22