01.pmd

Transcriere

1 PERSONALIT~}I C~LIN HENTEA, SCRIITOR: FOTOREPORTAJ STR~JERII CERULUI TRANSILVAN DECORAT CU ORDINUL MERITUL CULTURAL ÎN GRAD DE CAVALER MAPN.RO OBSERVATORULMILITAR Paginile FONDAT LA 23 IULIE 1859 TRECEREA ÎN REZERV~ A ÎNSEMNAT O NOU~ TINERE}E Pagina 24 ANUL XXIII NR. 42 (1279) 29 OCTOMBRIE 4 NOIEMBRIE PAGINI 1,20 LEI EDITOR: MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE ZIUA ARMATEI ROM@NIEI, ONOR EROILOR Paginile 2-3 FOTO: MAIOR ADRIAN CURIMAN 3 NOIEMBRIE ZIUA V@N~TORILOR DE MUNTE SPORT Spadasinele steliste au cucerit dou` medalii de argint la individual [i la echipe. Ana- Maria Brânz`, Simona Gherman, Simona Pop [i Maria Udrea au revenit în febra concursurilor interna]ionale. ASALT LA PODIUM Pagina 23 EVENIMENT ÎNCEPUTUL UNEI VIE}I Pagina 8 SPIRITUL INVICTUS ROMÂNIA Paginile 6-7

2 2 EVENIMENT ZIUA ARMATEI ROMÂNIEI Anul acesta, s`rb`torirea Zilei Armatei României a fost marcat` printr-o serie de manifest`ri organizate în toate marile garnizoane din ]ar`, în bazele din teatrele de opera]ii unde sunt disloca]i militari români [i în ]`rile în care România are acredita]i ata[a]i ai ap`r`rii sau reprezentan]e militare. CAREI Zi de referin]` pentru con[tiin]a poporului român, 25 Octombrie, Ziua Armatei României, reprezint` simbolul jerfelor de sânge prin care s-au întregit hotarele române[ti în cursul celui de-al Doilea R`zboi Mondial [i totodat` un bun prilej de a aduce un pios omagiu tuturor eroilor neamului. În acest an, la Carei, ultima localitate româneasc` eliberat` de sub ocupa]ie str`in`, la 25 octombrie 1944, festivit`]ile aniversare s-au desf`[urat în prezen]a pre[edintelui Traian B`sescu, a primministrului Victor Ponta, a ministrului ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, a [efului Statului Major General, generallocotenent {tefan D`nil`, [i a [efilor categoriilor de for]e ale armatei. Înal]ii oaspe]i au participat, sâmb`t`, 25 octombrie, al`turi de cet`]enii ora[ului la ceremoniile militare [i religioase de depuneri de coroane [i jerbe de flori de IA{I la Ansamblul Monumental Glorie Osta[ului Român, situat în centrul urbei. Unul dintre aspectele inedite ale ceremoniei de la Carei a fost expozi]ia static`, în care Divizia 4 Infanterie Gemina a prezentat elemente de tehnic`, echipament [i armament din înzestrare, iar o grup` de militari profesioni[ti a executat un exerci]iu de mânuire a armamentului. Evenimentul s-a încheiat cu o parad` militar`, acompaniat`, din aer, de mai multe avioane [i elicoptere militare, în aplauzele publicului. În dup`-amiaza aceleia[i zile, la Satu Mare, ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, împreun` cu [eful Statului Major General, general-locotenent {tefan D`nil`, au participat la depuneri de coroane de flori la Monumentul Osta[ului Român. La Bucure[ti, ceremoniile de depuneri de coroane [i jerbe de flori au avut loc vineri, 24 octombrie, la Mormântul Osta[ului Necunoscut din parcul Carol, la Monumentul Eroilor c`zu]i la datorie în teatrele de opera]ii [i pe teritoriul României din parcul Tineretului, [i la Monumentul Eroilor din Al Doilea R`zboi Mondial situat în fa]a Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare Carol I. În încheierea evenimentelor din Capital`, sâmb`t`, 25 octombrie, începând cu ora 18.00, militari ai Regimentului 30 Gard` Mihai Viteazul s-au retras cu tor]e aprinse pe traseul Palatul Cercului Militar Na]ional - B-dul Regina Elisabeta - Bulevardul Eroilor Sanitari - Strada Prof. Dr. Gheorghe Marinescu - {oseaua Cotroceni - Bulevardul Iuliu Maniu - Bulevardul Vasile Milea - Bulevardul Timi[oara. Sute de bucure[teni au ignorat vremea rea [i au ie[it pe str`zi s`-i pozeze [i s`-i aplaude. La Sibiu, Ziua Armatei a fost omagiat` la Monumentul Osta[ului român din BUCURE{TI toate timpurile, amplasat în fa]a Cercului Militar. La activitate au participat reprezentan]i ai administra]iei centrale [i locale, cadre militare active în rezerv` [i retragere, din structurile MApN [i MAI, veterani de r`zboi [i un numeros public. Ceremonia a debutat cu intonarea Imnului Na]ional de muzica militar` a Academiei For]elor Terestre Nicolae B`lcescu. Dup` momentul religios, au fost ]inute numeroase alocu]iuni. În cuvântul s`u, comandantul (rectorul) Academiei For]elor Terestre din Sibiu, general de brigad` prof.univ.dr.ing. Ghi]` Bârsan, a FOTO: PLUTONIER-ADJUTANT EUGEN MIHAI evocat faptele de jertf` ale osta[ilor români, purtate pentru eliberarea Transilvaniei de sub ocupa]ia hortyst`. În continuare, au fost depuse coroane [i jerbe de flori din partea prefecturii, prim`riei Sibiu, garnizoanei, universit`]ilor sibiene [i organiza]iilor, funda]iilor, ligilor [i [colarilor prezen]i la aceast` s`rb`toare. Ceremonia s-a încheiat cu defilarea deta[amentului de onoare, constituit din studen]i ai Academiei For]elor Terestre. Militarii din garnizoana Buz`u au celebrat Ziua Armatei la Monumentul Regimentului 48 Infanterie din Parcul Eroilor, iar în dup`-amiaza aceleia[i zile, la Cimitirul Eroilor [i Monumentul Osta[ului Erou din localitatea Siriu, jude]ul Buz`u. La s`rb`toare au participat comandantul garnizoanei Buz`u [i al Diviziei 2 Infanterie Getica, general de brigad` Lucian Foca, reprezentan]i ai administra]iei publice locale [i distin[i veterani de r`zboi. Un moment important în cadrul ceremoniei din Parcul Eroilor, din Buz`u, l-a constituit oferirea pre[edintelui Asocia]iei Na]ionale a Veteranilor de R`zboi filiala Buz`u, general de brigad` (ret) Dumitru Radu, a unui mac stilizat simbol al comemor`rii solda]ilor care au murit servindu-[i patria, pic`tura de sânge a eroului cu care s-a scris istoria oferit din partea generalului de brigad` Lucian Foca. Momente importante în cadrul ceremoniei desf`[urat` la Siriu le-au constituit prezen]a unor elevi apar]inând {colii Generale din localitate, care prin cântece [i poezii au dorit s` ureze un frumos La mul]i ani, Armatei României!, precum [i participarea unui pluton de la Batalionul 341 Infanterie din Topraisar (Constan]a), apar]inând Diviziei 2 Infanterie Getica, care a prezentat un exerci]iu de drill-team. În cadrul manifest`rilor dedicate s`rb`toririi Zilei Armatei României, din Foc[ani, la sediul Brig`zii 282 Infanterie Mecanizat` Unirea Principatelor, membrii cei mai tineri ai comunit`]ii vrâncene s-au bucurat de expozi]ia de tehnic` [i armament, de CONSTAN}A

3 EVENIMENT 3 FOTO: VALENTIN CIOB RC~ MIERCUREA-CIUC exerci]iul de drill-team, dar [i de covrigeii [i fasolea cu ciolan oferite de conducerea unit`]ii, al`turi de batalionul sprijin logistic. Manifest`rile au inclus [i ceremonia de decorare a Brig`zii 282 Infanterie Mecanizat` cu Emblema de Onoare a Statului Major General, în semn de apreciere a profesionalismului manifestat de personalul militar [i civil în îndeplinirea misiunilor încredin]ate. În Cetatea B`niei, la Craiova, ceremonia militar` [i religioas` a avut loc la Cimitirul Sineasca, locul unde exist` Mormântul Eroilor. Cu acest prilej, din partea Asocia]iei Na]ionale a Veteranilor de R`zboi, generalul de brigad` (r) Viorel Popa a ]inut s` aduc` aminte de jertfele militarilor români care au luptat pentru libertatea [i independen]a României, iar comandantul Brig`zii 2 Infanterie Rovine, colonel Dorin Blaiu, în mesajul s`u a precizat c` Ziua Armatei este una a valorilor române[ti, a patriotismului, a curajului [i a devotamentului fa]` de ]ar`. Momentul culminant al activit`]ilor organizate în garnizoana Târgovi[te l-a constituit ceremonia militar` desf`[urat` la Monumentul Eroilor din cazarma 331 Tei[. La activitate au luat parte autorit`]i publice locale, cadre militare active, în rezerv` [i \n retragere, veterani de r`zboi [i foarte mul]i elevi [i copii. Ziua Armatei Române a prilejuit numeroase activit`]i aniversare [i la Ia[i, Piatra-Neam], Boto[ani [i Bac`u. În capitala moldav` a avut loc un spectacol la Cercul Militar Ia[i, precum [i expozi]ia fotografic` Via]` De Militar, organizat` de Marius As`ndulesei. La Monumentul Eroilor Români c`zu]i în cel de-al Doilea R`zboi Mondial, din cimitirul Eternitatea, militarii ie[eni [i-au adus prinosul de recuno[tin]`. De asemenea, au fost depuse coroane de flori [i la mormântul eroului sublocotenent (p.m.) Bogdan Valerian Hâncu. Ziua Armatei României a fost s`rb`torit` de marinarii militari prin BUCURE{TI ceremonii militare [i religioase în toate garnizoanele de marin` din ]ar`. În garnizoana Constan]a, manifest`rile s-au derulat la Monumentul Eroilor Români din Al Doilea R`zboi Mondial [i la Cimitirul Central Constan]a. La centrul comercial Maritimo Shopping Center din municipiu a fost organizat un punct de informare-documentare, la care publicul a avut posibilitatea s` se informeze despre misiunile militarilor [i oferta educa]ional` a For]elor Navale. De asemenea, au fost dispuse standuri interactive cu tehnic` [i armament aflate în dotarea militarilor, expozi]ii de fotografie, au fost sus]inute spectacole de fanfar` [i jocuri marin`re[ti. Tinerii au avut posibilitatea s` se fotografieze cu casca [i vesta de protec]ie întrebuin]at` în misiuni de lupt`, fiind picta]i pe fa]` în culori de camuflaj sau tricolore. În garnizoana Mangalia, activit`]ile au avut loc la Complexul Monumental din Pia]a Republicii, iar în Tulcea la Monumentul Independen]ei din localitate. BUCURE{TI Ceremonia militar` [i religios` de la Babadag s-a desf`[urat la Monumentul Eroilor Manifest`ri similare au avut loc [i în alte garnizoane din ]ar`, precum Cluj-Napoca, Bistri]a, Bra[ov, Pite[ti, Curtea de Arge[, Roman, Râmnicu Vâlcea, Miercurea-Ciuc [i Fete[ti. LA REALIZAREA ACESTOR PAGINI AU CONTRIBUIT: LOCOTENENT-COLONEL OLIVER ANGHEL, LOCOTENENT-COLONEL TONI ENE, MAIOR (R) AURELIAN DR~GAN, MAIOR IULIAN GAFTON, LOCOTENENT BOGDAN TODIRA{CU, PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA, CRISTINA KUNGL, NICOLETA COCO{. FOTO: PETRIC~ MIHALACHE FOTO: PLUTONIER-ADJUTANT EUGEN MIHAI PUTERE DE SACRIFICIU Se împlinesc, anul acesta, [apte decenii de când osta[ii Armatei României eliberau ultimele mari ora[e transilv`nene, Carei [i Satu Mare, de sub ocupa]ia str`in`. Dator`m profund respect solda]ilor români care au luptat cu toat` fiin]a [i puterea lor, propulsa]i de flac`ra l`untric` a patriotismului [i sentimentul datoriei. Respect [i admira]ie dator`m [i supravie]uitorilor acestei conflagra]ii, veteranii celui de Al Doilea R`zboi Mondial, depozitarii unor experien]e de lupt` [i de via]` memorabile, adev`rate modele pentru mai tinerii lor camarazi. Genera]iile prezentului, militarii profesioni[ti de toate gradele care î[i slujesc în prezent ]ara sub Drapel, au, în esen]`, acelea[i misiuni ca [i înainta[ii lor: ap`rarea independen]ei, suveranit`]ii, integrit`]ii teritoriale, unit`]ii [i democra]iei constitu]ionale ale României. Tocmai de aceea, participarea Armatei României la opera]iuni umanitare, de men]inere a p`cii, precum [i la opera]iuni de combatere a terorismului, la nivel subregional [i regional, a fost, este [i va r`mâne obiectivul major al politicii noastre de securitate [i ap`rare. Cre[terile bugetare pentru ap`rare din ultimii ani fac posibil` continuarea procesului de înzestrare [i modernizare a armatei. Va trebui s` investim mai mult în preg`tire, echipamente [i tehnic` militar` de vârf, necesare asigur`rii condi]iilor de interoperabilitate cu armatele membre ale NATO. Toate acestea presupun un înalt profesionalism al personalului militar, mult` con[tiinciozitate [i disciplin` riguroas`. Avem încredere în profesionalismul [i în puterea dumneavoastr` de munc`, iar calit`]ile morale [i profesionale pe care le-a]i probat cu prilejul numeroaselor activit`]i organizate pe plan intern [i interna]ional ne îndrept`]esc s` privim viitorul cu optimism. V` doresc mult` s`n`tate [i bucurii al`turi de cei dragi!la mul]i ani! (DIN MESAJUL MINISTRULUI AP~R~RII NA}IONALE, MIRCEA DU{A, CU OCAZIA ZILEI ARMATEI ROMÂNIEI) O ARMAT~ DE PROFESIONI{TI Armata Român` este prezent` în teatrele de opera]ii, acolo unde Alian]a particip` la misiuni de stabilitate, m` refer aici la Afganistan, la Balcanii de Vest, am fost în Irak, suntem al`turi de alia]ii no[tri pentru c` încerc`m s` ]inem r`zboiul cât mai departe de România, cât mai departe de cet`]enii României. Avem oameni deosebi]i, profesioni[ti dedica]i acestei meserii. Sunt oameni cu experien]`, în exerci]ii multina]ionale [i misiuni, dar, în acela[i timp, sunt [i oameni cu familii, oameni cu probleme personale, oameni care reu[esc s` pun` mai presus de orice datoria fa]` de ]ar`. Lucr`m în acest moment, ne instruim, suntem în misiuni, facem exerci]ii cu partenerii no[tri, cu alia]ii no[tri [i tindem c`tre standardele celor mai dezvoltate state, celor mai bine preg`tite armate din lume. Consider c` cea mai mare dorin]` a militarilor români este de a avea echipamente la fel de performante ca ale colegilor lor, al`turi de care sunt în misiuni. De asemenea, nu pot s` nu îmi doresc s` avem facilit`]i mai bune pentru instruire [i, în primul rând, facilit`]i mai bune pentru via]a de zi cu zi. Este un deziderat [i deoarece ne dorim acest lucru, sunt convins c` îl vom \mplini. (DIN INTERVIUL ACORDAT DE {EFUL STATULUI MAJOR GENERAL, GENERAL-LOCOTENENT {TEFAN D~NIL~, EMISIUNII DE RADIO JURNAL MILITAR, CU PRILEJUL ZILEI ARMATEI ROMÂNIEI)

4 4 EVENIMENT Ministerul Ap`r`rii Na]ionale a organizat, în perioada octombrie, evenimentul Ziua Armatei României în {coli, activitate ce s-a înscris în contextul manifest`rilor dedicate s`rb`toririi Zilei de 25 Octombrie. BAIA MARE BUZ~U Militari din Divizia 2 Infanterie Getica, precum [i din alte unit`]i militare din garnizoana Buz`u, au fost prezen]i în nou` licee [i o [coal` gimnazial` [i au vorbit cu elevi despre importan]a Zilei Armatei României, despre tradi]ii militare, tipuri de misiuni executate în teatrele de opera]ii [i modul de accedere în sistemul de înv`]`mânt militar. De asemenea, câteva miniexpozi]ii de tehnic` militar` [i armament au putut fi admirate de tinerii vizitatori. PITE{TI FASCINA}IA CARIEREI MILITARE chipe formate din Emilitari de la toate categoriile de for]e, istorici [i veterani de r`zboi au prezentat elevilor din mai multe licee din Bucure[ti (câte unul din fiecare sector), dar [i din ]ar` (peste 90 de licee [i [coli), importan]a Zilei Armatei României. De asemenea, elevii [i studen]ii institu]iilor de înv`]`mânt militar, înso]i]i de reprezentan]ii birourilor informare-recrutare, au vorbit despre importan]a carierei militare, satisfac]iile [i avantajele alegerii unei cariere militare. Ziua Armatei României \n {coli a debutat la Colegiul Tehnic Media din sectorul 1 al Capitalei, unde militarii Batalionului 2 Infanterie C`lug`reni au împ`rt`[it tinerilor experien]ele lor din misiunile interne [i interna]ionale la care au participat. De asemenea, \n sectorul 4, ei s-au \nt#lnit cu elevii de la Colegiul Na]ional Ion Creang`. În sectorul 2, la {coala Gimnazial` Iancului, Batalionul 265 Poli]ie Militar` a fost al`turi de reprezentan]i din toate categoriile de for]e ale armatei. În fa]a elevilor Colegiului Na]ional Matei Basarab, din sectorul 3 al Capitalei, au stat militarii Batalionului 96 Geniu. În sectorul 6, elevii Colegiului Na]ional Elena Cuza i-au primit [i anul acesta cu bra]ele deschise pe militarii Batalionului 495 Infanterie C`pitan {tefan {overth. Pe parcursul întâlnirii, R`zvan Popescu, de la Radio ZU, i-a provocat pe tineri la activit`]i interactive. Maiorul Petre Luca, ini]iatorul {tafetei Veteranilor, Bucure[ti-Carei a vorbit despre experien]a organiz`rii acestei ac]iuni voluntare de amploare, iar sublocotenentul Diana Diaconu, pilot pe aeronava militar` Spartan C 27 J, a fost dovada concret`, pentru eleve, c` [i fetele pot s` fac` performan]`, al`turi de b`ie]i, în acest domeniu de activitate. De asemenea, celor interesa]i de cariera militar` li s-au prezentat etapele accederii \n sistemul militar. BUCURE{TI FOC{ANI FRUNTA{ CRISTIAN LENGA cristian.lenga@presamil.ro În garnizoana Foc[ani, Ziua Armatei României în {coli a debutat luni, 20 octombrie, la {coala General` nr. 3, unde militarii Brig`zii 8 LAROM Alexandru Ioan Cuza au organizat, în curtea [colii, standuri de prezentare a echipamentului, tehnicii [i armamentului din dotarea marii unit`]i. A doua zi, militarii [i-au continuat recitalul la Colegiul Economic Mihail Kog`lniceanu. CLUJ-NAPOCA FOTO: VALENTIN CIOB RC~ VASLUI

5 AGENDA 5 FOTOGRAFIA Ploie[ti [i Câmpina. Recent, Sec]ia Educa]ie Fizic` din Statul Major General, cu sprijinul Federa]iei Române de Orientare, a organizat, la Ploie[ti [i Câmpina, etapa final` pe Ministerul Ap`r`rii Na]ionale a Campionatului Militar de Orientare. La competi]ie au luat startul 120 de sportivi din cele trei categorii de for]e, din Comandamentul Comunica]iilor [i Informaticii, academii [i [coli militare de mai[tri militari [i subofi]eri ale categoriilor de for]e ale armatei, Academia Tehnic` Militar` [i colegiile na]ionale militare. Atât proba individual`, cât [i cea de [tafet` au pus la încercare competitorii, care au parcurs trasee cu diferite grade de dificultate. (MAIOR MIRCEA L~P~D~TESCU) FOTO: MAIOR MIRCEA L~P~D~TESCU! DIXI Statele Unite ale Americii felicit` din nou curajoasele for]e armate ale României pentru contribu]ia valoroas` [i plin` de onoare din Afganistan. Solda]ii români au stat um`r la um`r cu noi, riscându-[i vie]ile împreun` cu noi în momente periculoase, care ne-au pus la încercare, iar pentru acest lucru le suntem recunosc`tori. DEAN THOMPSON ÎNS~RCINATUL CU AFACERI AL SUA LA BUCURE{TI PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT Ceremonie la Cincu. Sâmb`t`, 25 octombrie, la Centrul de Instruire pentru Lupt` al For]elor Terestre Getica a avut loc ceremonia de înmânare a Drapelului de Lupt` al unit`]ii. Al`turi de personalul centrului, la eveniment a participat, din partea SMFT, [eful Doctrinei [i Instruc]iei, general de brigad` Vasile Roman. Tehnologia laser, prioritar`. În zilele de 21 [i 22 octombrie, la Agen]ia de Cercetare pentru Tehnic` [i Tehnologii Militare (ACTTM) s-a desf`[urat cea de-a 28-a întâlnire a grupului de lucru al Agen]iei Europene pentru Ap`rare pe problematica Tehnologii pentru senzori în domeniul electro-optic. Pe parcursul desf`[ur`rii lucr`rilor grupului de lucru, comandantul ACTTM, colonel ing. Liviu Co[ereanu, a prezentat principalele atribu]ii care îi revin structurii pe care o conduce [i, de asemenea, a informat asisten]a despre capabilit`]ile centrelor de cercetare din compunerea agen]iei. Agenda grupului de lucru a cuprins [i o vizit` la obiectivele de pe platforma M`gurele, unde ACTTM a fost prezent` cu o mic` expozi]ie, cu ocazia inaugur`rii celui mai puternic laser din Europa, al doilea din lume, de un petawat, la Institutul Na]ional de Fizica Laserilor, Plasmei [i Radia]iei de la M`gurele. (C~PITAN BOGDAN OPROIU) Conferin]` na]ional` la Câmpulung Moldovenesc. Colegiul Na]ional Militar {tefan cel Mare a fost gazda celei de-a VI-a edi]ii a Conferin]ei na]ionale de chimie pentru profesorii din înv`]`mântul preuniversitar, un pas înainte în domeniul cunoa[terii. La manifestare au participat cadre didactice de prestigiu din întreaga ]ar`. Activitatea a constituit o modalitate inedit` de promovare a înv`]`mântului militar câmpulungean [i de a face vizibile realiz`rile ob]inute în timp de elevii, cadrele didactice [i instructorii militari din colegiu. (DORINA FÂNTÂN~) Anivers`ri. La 1 noiembrie, Colegiul Na]ional Militar Mihai Viteazul, din Cetatea Marii Uniri, va s`rb`tori 95 de ani de la înfiin]are. Cu aceast` ocazie, în aceast` lun` s-au desf`[urat întreceri sportive interne la atletism, baschet, volei, handbal [i tenis de mas`, în cadrul Cupei Mihai Viteazul. De asemenea, iubitorii esteticului [i frumosului din institu]ia militar` de înv`]`mânt din Alba Iulia [i-au demonstrat talentul în cadrul concursului de caricatur` [i grafic` Coala [i peni]a, sub îndrumarea cunoscutului caricaturist Cristi Vecerdea Criv, absolvent al colegiului albaiulian, promo]ia La fel de important` este [i sesiunea de referate [i comunic`ri a elevilor [i cea de comunic`ri [tiin]ifice a cadrelor didactice [i militare, care se desf`[oar` în aceast` s`pt`mân`. Toate acestea vor culmina cu ceremonia din 7 noiembrie, când Drapelul de Lupt` al colegiului va fi decorat. Manifest`ri similare au avut loc [i la Colegiul Na]ional Militar {tefan cel Mare, care se preg`te[te s` s`rb`toreasc` 90 de ani de la înfiin]are tot în luna noiembrie a.c., printr-o palet` de activit`]i, menite s` onoreze pe cei care, cu r`bdare [i m`iestrie, au modelat personalitatea celor peste de absolven]i ai colegiului. Astfel, recent, la Câmpulung Moldovenesc, s-a derulat prima activitate jubiliar` a acestui an, simpozionul cu participare interna]ional` Progresul [colar între tradi]ie [i inova]ie. (DANIELA FILIMON, M~D~LINA DUMINIC~) Competi]ie. În perioada octombrie, Sec]ia Educa]ie Fizic` a organizat, pe baza sportiv` a SMFT, competi]ia sportiv` de minifotbal Cupa 25 Octombrie, dedicat` Zilei Armatei României. La aceast` competi]ie au participat loturile sportive ale structurilor din compunerea Statului Major General, podiumul de premiere fiind ocupat de Direc]ia Informa]ii Militare (locul I), Direc]ia Comunica]ii [i Informatic` (locul II) [i Direc]ia Logistic` (locul III). CEREMONIE LA BISTRI}A Ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, a participat duminic`, 26 octombrie, la ceremonia militar` [i religioas` de înmânare a Drapelului de Lupt` Batalionului 405 Sprijin Logistic N`s`ud, care a avut loc în Pia]a Petru Rare[, din municipiul Bistri]a. La eveniment au fost prezen]i [eful Statului Major al For]elor Terestre, general-maior Dumitru Scarlat, comandantul Diviziei 4 Infanterie Gemina, general de brigad` Adrian Tonea, comandantul Brig`zii 81 Mecanizat` General Grigore B`lan, colonel Ovidiu-Liviu Uif`leanu, reprezentan]i ai autorit`]ilor publice locale, veterani de r`zboi, cadre militare active, în rezerv` [i în retragere, familiile militarilor, locuitori ai municipiului Bistri]a. În cadrul festivit`]ii, comandantul batalionului bistri]ean, locotenentcolonel inginer Ioan-Vasile Olah, a primit Drapelul de Lupt` al unit`]ii de la ministrul Mircea Du[a [i l-a prezentat militarilor din forma]ie. Ceremonia s-a încheiat cu defilarea g`rzii de onoare, în acordurile muzicii militare a garnizoanei Bistri]a. MILITARI RECOMPENSA}I LOCOTENENT-COLONEL FLORIN AP~F~IAN FOTO: PETRIC~ MIHALACHE Cu prilejul s`rb`toririi Zilei Armatei României, la Ministerul Ap`r`rii Na]ionale a avut loc luni, 27 octombrie, o ceremonie în cadrul c`reia au fost conferite medalii unor cadre militare [i au fost citite ordinele de înaintare în grad ale unor militari, în prezen]a conducerii ministerului, a comandan]ilor [i a personalului din structurile centrale. Ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, a conferit Emblema de Merit în Serviciul Armatei României, clasa I, unui num`r de 30 de ofi]eri, mai[tri militari [i subofi]eri din diferite garnizoane din ]ar` pentru rezultate deosebite ob]inute în cei peste 30 de ani de activitate în serviciul militar. INSTRUIRE N GERMANIA În perioada 15 octombrie-12 noiembrie, Brigada 2 Vân`tori de Munte Sarmizegetusa particip` cu tehnic` [i un deta[ament de 200 de militari, cei mai mul]i din Batalionul 21 Vân`tori de Munte General Leonard Mociulschi, la exerci]iul multina- ]ional Combined Resolve III ROT din Hohenfels, Germania. Militarii din unitatea predelean` particip` cu o structur` de comandament, o companie de vân`tori de munte [i una de sprijin de lupt`, precum [i elemente de sprijin logistic. Împreun` cu militari din alte 19 ]`ri membre NATO [i partenere, militarii români vor executa la Centrul de Instruire Întrunit Multina]ional (Joint Multinational Readiness Center) un antrenament pe principalele forme de lupt`, precum ap`rare, ofensiv` [i L a 31 octombrie, se împlinesc 40 de ani de la realizarea la Întreprinderea de Repara]ii Avioane Bac`u (IRAv), actuala Aerostar SA, a primului zbor al prototipului IAR-93, primul avion de lupt` fabricat în România, dup` cel de-al Doilea R`zboi Mondial. De asemenea, cu ocazia s`rb`toririi a 70 de ani de la eliberarea teritoriului na]ional de sub ocupa]ie str`in`, ministrul Mircea Du[a i-a felicitat pe militarii din garnizoana Bucure[ti înainta]i în grad, pentru acte de eroism, curaj [i devotament în executarea unor misiuni în ]ar` sau în teatrele de opera]ii, precum [i pentru merite deosebite în îndeplinirea atribu]iilor profesionale. opera]ii de stabilitate [i sprijin. Ulterior, totul se va concretiza printr-un exerci]iu, care se va desf`[ura în baza unui scenariu fictiv condus de Brigada 1-1 Iron Horse, apar]inând for]elor terestre americane. Militarii din deta[amentul românesc sunt obi[nui]i cu astfel de ac]iuni multina]ionale, iar experien]a acumulat` urmeaz` s` fie pus` în valoare [i în cadrul acestei simul`ri. Prima perioad` a exerci]iului a cuprins o serie de activit`]i administrative, cursuri pe diverse specializ`ri [i preg`tirea comandamentului batalionului în parcurgerea procesului decizional, urmând ca militarii s` treac` la faza de preg`tire în teren pentru exerci]iul ce va urma. Al`turi de militarii români vor ac]iona o companie de americani [i o companie mixt`, format` din armeni [i sârbi. Începând cu sfâr[itul acestei s`pt`mâni [i continuând cu urm`toarea vor începe exerci]ii de rezolvare a unor situa]ii tactice, de nivel pluton [i companie. La mijlocul s`pt`mânii trecute s-a desf`[urat Capabilities Day, eveniment la care fiecare na]iune a expus tehnica specific` de care dispune [i capabilit`]ile acestora. Vineri, 24 octombrie, a fost organizat` Ziua Distin[ilor Vizitatori, eveniment la care au participat persoane cu func]ii înalte din stafful armatelor partenere, ocazie cu care diferite agen]ii de pres` locale [i interna]ionale au fost invitate pentru a mediatiza ac]iunea. De[i suntem angrena]i într-o multitudine de activit`]i, nu am omis s` s`rb`torim ziua de 25 Octombrie, Ziua Armatei României, printr-un cros, la care au participat militari din Statele Unite, Armenia, Serbia [i Republica Moldova. LOCOTENENT VLADIMIR BEJENARIU AEROSTAR, LA CEAS ANIVERSAR FOTO: DAN ANTONIU Primul zbor al prototipului 001, cu o durat` de 21 de minute, a avut loc de pe pista aerodromului din Bac`u, la 31 octombrie 1974, avionul avându-l la comenzi pe colonelul Gheorghe St`nic`. Fabricarea, asamblarea [i încerc`rile de zbor ale primului prototip IAR-93 s-au f`cut la IRAv Bac`u, ca urmare a eforturilor conjugate ale mai multor societ`]i [i institute de proiect`ri ale Statului Major, ale structurilor de conducere din Ministerul Industriei Constructoare de Ma[ini [i Ministerul Ap`r`rii Na]ionale. Acest eveniment a avut o contribu]ie major` la revigorarea ansamblului industriei aeronautice române, dup` o întrerupere de peste trei decenii în care fuseser` produse doar aeronave u[oare [i planoare. IRMA B`neasa (ast`zi Romaero S.A. Bucure[ti) a produs aripa, iar ICA Ghimbav suprafe]ele de comand`. Aerostar S.A. marcheaz` împlinirea a 40 de ani de la primul zbor IAR-93 ca o companie cu numeroase programe noi de fabrica]ie de avia]ie, având o amprent` semnificativ` în lan]urile de furnizare din domeniul aeronautic. GRIGORE FILIP

6 6 EVENIMENT SPIRITUL INVICTUS ROMÂNIA SUBLOCOTENENT MARIUS MOCANU Prin {tafeta veteranilor, grupul Invictus România a demonstrat societ`]ii române[ti c` sacrificiul impune respect! Cu ajutorul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale [i al Asocia]iei Camarazii, care a asigurat sprijinul logistic al proiectului, voluntari inimo[i au ar`tat cât de important este s` ne respect`m veteranii [i eroii, pentru c` ei sunt oglinda spiritului de sacrificiu care ne-a caracterizat mai ales în momentele difcile ale istoriei noastre. Nu îl puteam l`sa pe c`pitanul Dan Diaconescu la greu [i am alergat al`turi de el pe ultima por]iune din traseu. La Zal`u, generalul de brigad` (ret) Teofil Dreptate ne-a a[teptat al`turi de oameni simpli, care s-au oprit s` ne felicite. Emo]ii, la plecare Ziua Armatei României a fost s`rb`torit` de noi, grupul Invictus România, într-un mod inedit, printr-un eveniment f`r` precedent. {tafeta veteranilor a fost o idee transformat` într-un proiect cu un scop foarte bine conturat, prin care am reu[it s` transmitem societ`]ii civile respectul nostru fa]` de veteranii [i eroii na]ionali. Totul a început de la ideea maiorului Petre Luca, despre care am scris în unul din numerele precedente ale s`pt`mânalului Observatorul militar, un maratonist de excep]ie cu un suflet minunat. Ce-ar fi s` organiz`m o [tafet` de la Bucure[ti la Carei, de Ziua Armatei României? Mi-a atras aten]ia înc` de la început, dar trebuie s` recunosc c` nu m` a[teptam ca lucrurile s` se mi[te chiar a[a de repede. Am pus la punct toate detaliile legate de organizare [i, f`r` s` realiz`m cât de repede a fugit timpul, ne-am reg`sit cu o parte din invictu[i în fa]a Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare Carol I, într-o diminea]` în care frigul nu s-a sfiit s` apar` la startul [tafetei. Eram cu to]ii emo]iona]i [i totodat` onora]i de prezen]a unor personalit`]i militare sau civile, veterani din r`zboaiele de ieri [i de azi [i, f`r` s` ne d`m seama, sim]eam povara unui proiect care c`p`tase o amploare na]ional`. S-a dat startul {tafetei veteranilor [i a început o experien]` de neuitat. Maiorul Petre Luca [i locotenentul Cristina Barna, care s-a al`turat dup` alergare echipei media, au fost primii care au purtat cele dou` [tafete, dou` drapele tricolore inscrip]ionate cu deviza Sacrificiul impune respect. Am pornit pe urmele lor cu ma[ina oficial` a evenimentului, înso]it de colegii care aveau s` îmi devin` prieteni, c`pitanul Ionu] Smârcea, plutonierul-adjutant principal Gheorghi]` Tunaru [i caporalul Marius Speretoiu. Pân` la ie[irea din Bucure[ti, soarele a realizat cât de important` este misiunea noastr` [i s-a hot`rât s` ne mai înc`lzeasc` pu]in atmosfera. Realizatorul de televiziune Lucian Mândru]` ne-a înso]it cu grupul lui de bicicli[ti [i i-a povestit Cristinei, în timpul alerg`rii, c` face parte dintr-o familie de militari [i c` are un respect deosebit fa]` de ace[tia. Încercam s` surprind, prin ochiul aparatului de fotografiat, cât mai multe momente din acest început de traseu [i citeam pe fa]a alerg`torilor pasiunea [i devotamentul pentru cauza în care credem cu to]ii. A venit momentul primului schimb de [tafet`. Sublocotenentul Antonia Mari[ [i plutonierul-major Minel Che[cu au preluat-o [i au purtat-o pe o distan]` de peste 30 de kilometri, spre surprinderea jurnali[tilor, care credeau c` i-am adus cu ma[ina pân` la Ploie[ti. Noi suntem INVICTUS! Seara se l`sa încet, iar locotenentul Florentin Neagoe alerga deja de dou` ore. Frigul [i-a intrat iar`[i în drepturi [i mu[chii colegului nostru începeau s` simt` acest lucru. Mergând cu ma[ina, în spatele lui, am observat cum alerga din ce în ce mai greu [i c` î[i lovea cu pumnii piciorul drept. Au ap`rut crampele. Au fost câteva clipe în care am ac]ionat instinctiv, f`r` s` realiz`m c` blocasem un sens de mers pe DN 1. Florentin st`tea întins pe mijlocul [oselei iar noi îi masam într-un mod foarte neprofesionist piciorul, încercând s` îl repar`m pentru c` patru elevi de la Colegiul Na]ional Militar Dimitrie Cantemir din Breaza îl a[teptau s` alerge al`turi de el. Ajungând în fa]a institu]iei militare de înv`]`mânt prahovene, s-a f`cut ultimul schimb de [tafet` din prima zi. Locotenentul Adrian Penescu se preg`tea pentru o alergare u[oar`, alegând s` î[i s`rb`toreasc` astfel [i ziua de na[tere, dar lucrurile nu au stat chiar a[a. A ajuns în Sinaia la miezul nop]ii, dup` ce alergase dublul distan]ei planificate, cu o diferen]` de nivel de aproximativ 300 de metri. A doua zi, echipa Bra[ov a dus [tafeta mai departe, oprindu-se, pe rând, la monumentele dedicate eroilor din jude]ul lor. Momentele cu o mare înc`rc`tur` emo]ional` veneau unul dup` altul [i abia la sfâr[itul zilei reu[eam s` ne d`m seama c` de fapt nu mâncasem nimic. Ne apropiam de F`g`ra[ [i realizam c` ace[ti militari, vân`tori de munte, dup` o alergare de aproximativ 30 de kilometri ar`tau ca dup` o plimbare lini[tit`, duminica, în parc, cu copiii. Ei sunt cunoscu]i ai concursurilor de alergare, cu o experien]` considerabil` [i nu mare mi-a fost mirarea când locotenentul Robert Hajnal mi-a spus c` puteam s` alerg lini[tit pe toat` por]iunea echipei noastre. În F`g`ra[, ne-am reunit cu echipa Curtea de Arge[, care a plecat din Bucure[ti odat` cu noi, dar au avut de înfruntat provocarea Transf`g`r`[anului. Plutonierul Cosmin Cuceanu a pus îndeplinirea misiunii grupului mai presus de propria-i s`n`tate [i a alergat 34 de kilometri, cu dureri foarte mari la bra]ul stâng, la care avea o infec]ie. A doua zi dup` Personalit`]ile din conducerea Ministerului Ap`r`rii Na]ionale i-au felicitat pe membrii grupului Invictus România. Command Seargent Major (r) Phill Kinery a purtat [tafeta pentru echipa Cincu. Echipa Zal`u în fa]a Monumentului Eroilor din T`[nad.

7 EVENIMENT 7 alergare, Cosmin s-a operat, iar acum se simte mult mai bine. Am avut parte de o surpriz` extraordinar` la Cincu, unde ne a[tepta nea Ion Cristea, veteran al celui de Al Doilea R`zboi Mondial, care a luptat pe ambele fronturi [i a preluat [tafeta de la sublocotenentul Valentin Miri]`. În acele momente, lacrimile au ap`rut în ochii fiec`ruia, iar nea Cristea a f`cut câ]iva pa[i, cu ajutorul bastonului, cu [tafeta în mân`, spunând: Port cu mândrie drapelul tricolor pentru gloria Patriei noastre, pentru care am luptat [i voi lupta pân` voi închide ochii. De la Centrul de Instruire pentru Lupt` al For]elor Terestre Getica a preluat drapelele inscrip]ionate Command Seargent Major (r) Phill Kinery, care î[i desf`[oar` activitatea în unitatea bra[ovean`. Spre sear`, ne apropiam de Sibiu, iar [eful echipei din aceast` localitate, locotenentul Andrei Mure[an, ne ]inea într-un stres continuu pentru c` a pus la punct activit`]ile echipei sale în cel mai mic detaliu [i era nevoie de o sincronizare perfect`. Ne-am oprit la Centrul de Instruire pentru Comunica]ii [i Informatic` Decebal. Am intrat printr-un culoar f`cut de militarii sibieni cu tor]e în mâini, pân` pe platoul unit`]ii. Acolo ne a[teptau sus]in`torii, civili [i militari. În acordurile Muzicii militare a Academiei For]elor Terestre Nicolae B`lcescu, copiii prezen]i au luat drapelele [i ne spuneau c` [i ei vor s` fie ca noi. În urm`toarea zi, erau aduna]i peste 500 de oameni gata s` sus]in` la start echipa Sibiu. Am pornit spre Alba Iulia [i în fiecare localitate sibian` am fost întâmpina]i de copii cu steaguri în mâini, care îi sus]ineau pe alerg`tori. Pe aceast` por]iune de traseu au alergat [i reprezentan]i ai echipei Banat, care au venit din Timi[oara ca s` îi ajute pe invictu[ii ardeleni. Seara se apropia, iar vremea nu ]inea deloc cu noi. Pe urmele marilor români Am intrat în Capitala Marii Uniri, Alba Iulia, pe o ploaie toren]ial`, înso]i]i de doi osta[i c`lare din garda cet`]ii. Vântul ne lua pe sus, iar pic`turile de ploaie erau ca ni[te injec]ii scurte la contactul cu pielea, dar echipa Alba Iulia era de neoprit. Au intrat în posesia [tafetei, în aplauzele elevilor de la Colegiul Na]ional Militar Mihai Viteazul [i a militarilor de la Batalionul 136 Geniu Apulum. Cele dou` drapele s-au odihnit peste noapte în Sala Unirii din Cetatea Alba Iulia. Diminea]`, înainte de plecare, eram doar noi [i drapelul, sub privirile atente ale membrilor Casei Regale a României, reprezenta]i în tablourile din înc`perea în care s-a n`scut România Mare. Sim]eam un fior care îmi str`b`tea tot trupul [i l-am împ`rt`[it [i colegilor mei. Am primit un r`spuns pe m`sur` din partea c`pitanului Dan Diaconescu: a[a se simte patriotismul! Acela[i c`pitan ne-a dat tuturor un exemplu de ambi]ie [i d`ruire, stabilind un record al [tafetei. A alergat, f`r` întrerupere, 45 de La Orlat copiii ne-au întâmpinat cu aplauze [i cu încuraj`ri. Viteazul, unde ne-am închinat cu to]ii [i am aprins o candel` în memoria celui care a îndr`znit s` uneasc` pentru prima dat` românii de pretutindeni. {tafeta a ajuns spre sear` în Cluj-Napoca, la Cimitirul Eroilor, unde i-am omagiat pe osta[ii c`zu]i la datorie pentru eliberarea României. În urm`toarea zi, un grup de copii ne a[tepta cu flori în fa]a comandamentului Diviziei 4 Infanterie Gemina, al`turi de cadrele militare ale aceleia[i structuri. Colega mea, Cristina Barna, mi-a povestit cum un b`ie]el i-a dat o floare, un pupic pe obraz [i cei trei membri ai echipei Zal`u au pornit pe ultima por]iune a traseului, spre Carei. Pentru mul]i dintre noi aceast` idee a fost ca o gur` de oxigen, o evadare din cotidian. Dar pentru colegul nostru, plutonierul Dan Magda[, a fost mai mult decât atât. Energia transmis` de membrii grupului îl ajut` s` î[i sus]in` so]ia în lupta împotriva cancerului. În alergare spre punctul culminant Cu cât ne apropiam mai mult de destina]ia final`, cu atât sim]eam mai puternice emo]iile punctului culminant ce avea s` vin`. Ne-am sincronizat cu organizatorii ceremoniei dedicate Zilei Armatei din Carei, astfel încât s` ajungem în localitate exact la mijlocul activit`]ii. Câ]iva membri ai grupului, care au alergat pe o anumit` parte a traseului [tafetei, au f`cut un efort [i ni s-au al`turat pe ultima sut` de metri de alergare, când am fost întâmpina]i cu aplauze, zâmbete [i felicit`ri. A venit momentul mult a[teptat. Drapelele inscrip]ionate au fost înmânate locotenentului Alin Marinescu, r`nit în teatrul de opera]ii din Afganistan, [i generalului de brigad` (ret) Constantin Manca[, veteran al celui de Al Doilea R`zboi Mondial. În acel moment, membrii grupului Invictus România au îngenuncheat în semn de respect în fa]a celor doi veterani [i au strigat din tot sufletul Sacrificiul impune respect! Publicul a aplaudat pre] de câteva minute gestul nostru, care a emo]ionat vizibil pe to]i cei prezen]i. Cu lacrimi în ochi, ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, ne-a felicitat pentru ini]iativ` [i pentru faptul c` am reu[it s` aducem o raz` de lumin` vie în sufletele celor care s-au sacrificat sau se sacrific` pentru ]ar`. Invictus România nu este un grup formal. Ei sunt oameni extraordinari a c`ror idee a prins contur [i a impus o stare de spirit. Devotamentul lor [i efortul de a conferi valorilor perene importan]a cuvenit` îi face Invictus. F`r` s` ne d`m seama, am creat un spirit al grupului, care ne îndeamn` s` facem lucruri minunate, s` ajut`m, s` facem imposibilul posibil. Chiar dac` mul]i dintre noi ne-am întâlnit la aceast` [tafet` pentru prima oar`, aveam senza]ia c` ne cunoa[tem de o via]`. Acesta este spiritul Invictus! Pentru c` putem! Pentru c` sacrificiul impune respect! Echipa Invictus România, pe ultima sut` de metri. kilometri, pe o vreme du[m`noas`, dar care, dup` cum ne spunea el, nu se compar` nici pe departe cu greut`]ile înfruntate de eroii [i veteranii no[tri. Oamenii ne claxonau [i ne f`ceau cu mâna din ma[ini, unii dintre ei ar`tându-ne c` suntem nebuni. Într-adev`r, nu po]i face lucruri mari f`r` s` ai [i o mic` doz` de nebunie, iar noi, dup` cum spunea secretarul de stat pentru rela]ia cu Parlamentul, informare public` [i cre[terea calit`]ii vie]ii personalului, Otilia Sava, suntem ni[te nebuni frumo[i. Echipa Cluj era adunat` în Turda înc` de la începutul zilei, în frunte cu locotenent-colonelul C`lin B`rbu[, loc]iitorul comandantului Batalionului 317 Cercetare Vl`deasa. A[teptau cu ner`bdare sosirea colegilor din Alba Iulia, la mormântul lui Mihai i-a [optit la ureche c` vrea s` devin` militar când va fi mare, ca s` fie [i el Invictus. A început alergarea spre Zal`u [i, dac` pân` acum vremea nu a ]inut cu noi, de acum era clar împotriva noastr`. Ne-am oprit la monumentul închinat martirilor din localitatea Treznea [i, ca prin minune, în momentul în care am aprins lumânarea în cinstea lor, ploaia s-a oprit. În centrul ora[ului Zal`u, am fost a[tepta]i de generalul de brigad` (ret) Teofil Dreptate, veteran de r`zboi, înso]it de militarii Batalionului 317 Sprijin Logistic Voievodul Gelu. Ne-am fi dorit s` afl`m mai multe despre experien]ele de pe câmpul de lupt` al generalului Dreptate, îns` timpul nu ne permitea asta, pentru c` în diminea]a urm`toare, la ora trei, Locotenentul Adrian Penescu, al`turi de elevi ai Colegiului Na]ional Militar Dimitrie Cantemir din Breaza.

8 8 EVENIMENT BUCURE{TI, ATM PITE{TI ÎNCEPUTUL UNEI VIE}I C~PITAN BOGDAN OPROIU Începe cu o idee. Continu` cu munc`. De multe ori, mult` munc`, pentru c` ideea ta au mai avut-o [i al]ii înainte. A[a c`, la examen, trebuie s` dovede[ti c` e[ti mai bun decât ceilal]i sau decât mul]i al]ii. Dac` ai trecut de acest prag, începi preg`tirea militar` general`; instruc]ie de front, pas de defilare, legi [i regulamente, cam o lun`, chiar mai mult, de la caz la caz. {i, dup` zeci de kilometri str`b`tu]i cu cântec, vine [i ziua a[teptat`, nu se [tie înc` de cine cel mai mult; de tine, sau de cei care ]i-au fost aproape toat` via]a?! Oricum, vine, nicio clip` prea devreme, dup` cea mai lung` noapte. Uneori este frig, alteori plou` sau ninge, dar sentimentul este acolo, cu o c`ldur` l`untric`. Îl spui, [i-ntr-un minut este gata. Dar nu este decât primul pas. Jur`mântul militar nu înseamn` niciodat` finalitatea unei perioade, ci începutul unei vie]i. În slujba ]`rii. Înc` de joi, 23 octombrie, primii studen]i militari au depus jur`mântul. Este vorba de cei 232 noi membri ai comunit`]ii academice din Sibiu, anul I al Academiei For]elor Terestre Nicolae B`lcescu. La activitate au participat prim-ministrul României, Victor Ponta, ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, [eful Statului Major General, generallocotenent {tefan D`nil`, [i al]i reprezentan]i din sistemul militar [i al administra]iei publice. Generalul de brigad` prof. univ. dr. ing. Ghi]` Bârsan le-a vorbit studen]ilor despre valorile care trebuie s` le guverneze, de acum înainte, via]a. De asemenea, {coala Militar` de Mai[tri Militari [i Subofi]eri a For]elor Terestre Basarab I a organizat vineri, 24 octombrie, ceremonia de depunere a jur`mântului pentru cei 130 de elevi, viitori mai[tri militari. Studen]ii [i elevii anului I din Academia For]elor Aeriene Henri Coand` (AFA) [i {coala Militar` de Mai[tri Militari [i Subofi]eri Traian Vuia au depus jur`mântul militar în cadrul ceremoniilor organizate la Bra[ov [i Boboc. La manifest`ri au participat, al`turi de p`rin]i [i invita]i ai studen]ilor, reprezentan]i ai Statului Major General, ai Statului Major al For]elor Aeriene, ai administra]iei publice locale [i jude]ene, cadre didactice, veterani de r`zboi, militari activi, în rezerv` [i în retragere. Cu aceast` ocazie, AFA a organizat [i Ziua por]ilor deschise, oferind participan]ilor posibilitatea de a urm`ri o demonstra]ie de mânuire a tehnicii [i armamentului, precum [i un spectacol oferit de fanfara academiei, împreun` cu un grup de majorete. 29 de studen]i ai Academiei Navale Mircea cel B`trân, dar [i 52 de elevi ai {colii Militare de Mai[tri Militari a For]elor Navale Amiral Ion Murgescu au depus jur`mântul militar la academia militar` const`n]ean` în prezen]a reprezentan]ilor conducerii Ministerului Ap`r`rii Na]ionale [i ai For]elor Navale, comandan]ilor de mari unit`]i [i unit`]i, membrilor asocia]iilor [i ligilor de marin`, cadrelor militare în rezerv` [i retragere, dar [i a p`rin]ilor, rudelor [i prietenilor. La Academia Tehnic` Militar` (ATM), în prezen]a loc]iitorului [efului Departamentului pentru Armamente, general-maior C`t`lin Moraru, cei 206 de studen]i preg`ti]i pentru întregul spectru de institu]ii din sistemul na]ional de ordine public` [i siguran]` na]ional` au depus jur`mântul în cadrul ceremoniei militare care a început la ora 11. Num`rul mare al studen]ilor din primul an de studii a fost oglindit [i de mul]imea participan]ilor, familii [i prieteni, care au umplut platoul de adunare. Al`turi de oficialit`]i, la ceremonie au participat [i studen]ii sublocotenen]i francezi de la Saint-Cyr, care î[i scriu lucrarea de diplom` sub îndrumarea profesorilor de la ATM. Tot vineri, au depus jur`mântul [i cei 40 de studen]i ai Institutului medico-militar. BRA{OV CONSTAN}A BOBOC SIBIU BUCURE{TI, IMM

9 INTERVIU 9 Comandor prof. univ. dr. Vasile Bucinschi, comandantul (rectorul) Academiei For]elor Aeriene Henri Coand` : NE ADAPT~M SITUA}IILOR CONCRETE PENTRU A R~SPUNDE NEVOILOR EDUCA}IONALE ALE TINERILOR DE A C~ROR FORMARE SUNTEM RESPONSABILI Comandorul profesor universitar doctor Vasile Bucinschi a preluat anul acesta comanda Academiei For]elor Aeriene Henri Coand` (AFA), dup` o via]` petrecut` în Universitatea Na]ional` de Ap`rare Carol I, unde a parcurs toate treptele carierei universitare [i militare. Cum vede lucrurile din noua postur` de comandant/rector al AFA, am încercat s` surprindem în interviul pe care ni l-a acordat. Cum a]i g`sit AFA la venirea dumneavoastr`? Pentru mine, func]ia aceasta a fost o provocare, pentru c` am lucrat 25 de ani în UNAp Carol I [i am parcurs toate treptele ierarhiei didactice, de la asistent pân` la prorector pentru înv`]`mânt. Mi-a fost destul de greu s` vin aici pentru c` la UNAp am lucrat în principal cu oameni maturi, la de ani, oameni care aveau familii, care gândeau altfel decât studen]ii. Aici am fost nevoit s` m` adaptez la statutul AFA [i mi-a pl`cut foarte mult, dup` ce am intrat în detalii. La început mi-a fost team`, pentru c` nu [tiam dac` m` voi descurca foarte bine cu procesul de formare a viitorilor ofi]eri, îns` u[or, u[or, colectivul fiind unul foarte bun, m-am integrat foarte bine. Sunt studen]i, sunt tineri veni]i de pe b`ncile liceelor, sunt în formare, au nevoie de modele [i munca mea cu ei este diferit` de ceea ce am f`cut la UNAp. Care a fost planul de viitor? Când am venit aici, dat` fiind experien]a mea anterioar` [tiu c` absolven]ii academiilor de for]e ale armatei vin ulterior la masterul de comand` din UNAp [i cunosc cu ce cuno[tin]e vin [i ce ar trebui s` [tie [i s` fac` în plus pentru a ajunge la zona de conducere militar`, chiar aveam anumite idei de îmbun`t`]ire a zonei de înv`]`mânt aplicat, înv`]`mânt de specialitate [i preg`tire militar`. Cred c` aici sufer` întrucâtva preg`tirea la nivelul actual, ca dovad` [i feedbackurile pe care le avem de la comandan]ii de unit`]i. Studen]ii sunt preg`ti]i pe zona de [tiin]e fundamentale, dar când vin în zona tactic-aplicativ`, preg`tirea militar` mai sufer` un pic. În acest context, chiar îmi doresc [i lucrez la un proiect pentru a schimba planurile de înv`]`mânt, dar nu pot fi modific`ri semnificative de pe o zi pe alta, pentru c` sunt standarde [i criterii care trebuie îndeplinite, ale Ministerului Educa]iei Na]ionale (MEN) [i ale MApN. Avem evalu`ri ale Agen]iei Române de Asigurare a Calit`]ii în Înv`]`mântul Superior (ARACIS), avem standarde generale pe care trebuie s` le îndeplinim [i aici mi-am dat seama c` este o deficien]` de coordonare. Am în]eles c` se va înfiin]a o direc]ie a înv`]`mântului militar superior [i atunci, poate, va exista o coordonare mai bun` a întregului înv`]`mânt militar, de la nivelul liceal în sus. Simt nevoia ca acest domeniu, al [tiin]elor militare, ordinii publice [i siguran]ei na]ionale, s` existe distinct în MEN. Acum, facem parte din domeniul fundamental [tiin]e sociale [i, din acest motiv, suntem a[eza]i într-un pat al lui Procust în care trebuie ca anumite discipline s` fie fundamentale. Or, unui ofi]er îi mai trebuie [i altceva. De aceea, avem nevoie de standarde specifice pentru fiecare specializare. Avem, de exemplu, un program de studii, managementul în avia]ie, pentru preg`tirea pilo]ilor [i ei au nevoie de anumite standarde particularizate pe ceea ce trebuie s` [tie un pilot dup` ce termin` aceast` academie, competen]e profesionale [i a[a mai departe. Sigur, partea general` poate fi comun`, dar partea special` trebuie particularizat` [i este ceea ce îmi doresc foarte mult s` pun în aplicare. Probabil, începând cu anul universitar viitor, , vom încerca s` abord`m dintr-o alt` perspectiv` elaborarea planurilor de înv`]`mânt. Port deja discu]ii cu cadrele didactice, am discutat [i la nivelul UNAp, [i ei simt nevoia fundament`rii unor standarde specifice exclusiv pentru acest domeniu. Plecând de la un plan corect, punându-l în aplicare foarte pragmatic, viitorii ofi]eri vor avea [i alte competen]e [i comandan]ii de unit`]i vor fi mul]umi]i de ei. Ce fel de modific`ri viza]i în partea academic`? Partea universitar` se în]elege adesea diferit de felul în care o în]eleg eu. Preg`tirea universitar` poate include preg`tirea de specialitate a viitorului ofi]er sau aspecte privind preg`tirea militar`. Pot fi incluse, doar c` studentul militar trebuie s` fac` ceva în plus, preg`tire militar`, lucruri practice [i, poate, nu atât [tiin]ifice, cât necesare în sistem. V` dau un exemplu, la pilo]i. Ei au nevoie de mult` practic` de zbor. Legea specific` un minimum, semestrele trebuie s` aib` 14 s`pt`mâni, cu trei s`pt`mâni de sesiune. Noi le respect`m, îns` dincolo de cele 14 s`pt`mâni de preg`tire academic` [i cele de sesiune, mai facem [i altceva. {i vacan]ele le au reduse, pentru c` nu se poate zbura oricând, dar lucrurile pot fi îmbinate [i se pot g`si solu]ii atât timp cât exist` dorin]` [i voin]` de a le pune în practic`. Totul ar trebui s` se fac` în cadrul celor trei ani de academie? La cursul de baz`, care se desf`[oar` dup` academie [i care dureaz` nou` luni pentru pilo]i, se aplic` ceea ce înva]` aici teoretic. Reparti]iile le primesc dup` absolvirea acelor cursuri. Mie mi se pare o gre[eal`. Ei ar trebui s` primeasc` reparti]ia dup` încheirea studiilor în Academie, pentru c` a[a ar fi motiva]i s` înve]e [i apoi s` urmeze cursul de baz`, dup` reparti]ie, pentru c` [tiu ce trebuie s` înve]e acolo concret. De exemplu, un ofi]er de rachete, care este repartizat la sistemul X de rachete, când se va duce la cursul de baz` va înv`]a concret sistemul respectiv, nu de toate, [i rachete, [i artilerie, [i altceva, pentru c` asta o face aici. {i atunci, lucrurile ar fi mult mai bine structurate, mai concrete. A[adar, reparti]ie dup` academie, cursul de baz` cu preg`tire precis` pentru func]ia pe care este încadrat, dup` care î[i continu` activitatea în unitate. Absolventul ar avea motiva]ie [i în academie, pentru a-[i alege un loc pe care [i-l dore[te [i ar fi motivat [i la cursul de baz`, pentru c` [tie c` va merge în unitate [i trebuie s` [tie ce are de f`cut. Schimb`rile din legea înv`]`mântului afecteaz` activitatea academiei? Nu schimb`rile din lege ne afecteaz` foarte mult. Pe lâng` faptul c` suntem institu]ie de înv`]`mânt superior, dar [i unitate militar`. Ne afl`m cumva sub dou` legi, statutul cadrelor militare [i legea înv`]`mântului. Uneori, nu de pu]ine ori, exist` aspecte într-o lege care intr` în conflict cu cealalt` [i noi trebuie s` armoniz`m lucrurile. V` dau un exemplu: în legea educa]iei se spune c` rectorul este [i comandant. La noi, de regul`, se Noi trimitem studen]i în Europa, în special pe zona militar`. Anul trecut, cinci studen]i au fost pleca]i la universit`]i europene. Este valabil [i pentru profesori, avem o colaborare foarte bun` cu polonezii [i slovacii. Am f`cut chiar un simulator de zbor în academie, cu sprijinul universit`]ilor din Polonia [i avem [i profesori care ]in cursuri la noi. nume[te mai întâi comandantul, dup` care se face concurs sau au loc alegeri pentru rector. Deci, se ob]in dou` ordine sau confirm`ri. {i exemplele ar putea continua. Ave]i câteva domenii interesante pentru pia]a civil`, ca de exemplu controlori de trafic aerian. V` gândi]i s` scoate]i locuri la concurs pentru studen]i civili? Din discu]iile avute cu fostul rector al AFA, [tiu c` [i-a dorit foarte mult o deschidere c`tre via]a civil`, pentru c` v`zând c` la Bra[ov urmeaz` s` se deschid` un aeroport, ar fi foarte multe solicit`ri pentru masterele noastre acreditate. Noi am putea s` ne deschidem c`tre pia]a civil`; pân` acum, nu ni s-a aprobat cifre de [colarizare pentru civili. Masterele sunt cu tax`, ar putea s` aduc` [i beneficii bugetare [i, în perspectiv`, cred c` am putea s` ne gândim [i la o deschidere c`tre pia]a civil`, prin aceste cursuri. Din ce în ce mai multe institu]ii de înv`]`mânt militar se orienteaz` c`tre ob]inerea de fonduri din accesarea proiectelor europene. Exist` interes [i la AFA pentru cercetare? For]a AFA pe linie de cercetare este una mai redus`. De[i avem un prorector pentru cercetare, nu avem, de exemplu, structuri administrative care s` sprijine cercetarea. Îns` anul acesta am câ[tigat dou` proiecte, unul în calitate de manager de proiect [i unul ca partener, ambele pe domeniul avia]iei. {i în ceea ce prive[te mobilit`]ile academice? Suntem implica]i în programul Erasmus [i ne dorim s` dezvolt`m acest program, care este extrem de interesant; la 1 octombrie, am primit [ase studen]i din Polonia. De asemenea, noi trimitem studen]i în Europa, în special pe zona militar`. Anul trecut, cinci studen]i au fost pleca]i la universit`]i europene. Este valabil [i pentru profesori, avem o colaborare foarte bun` cu polonezii [i slovacii. Am f`cut chiar un simulator de zbor în academie, cu sprijinul universit`]ilor din Polonia [i avem [i profesori care ]in cursuri la noi. Am identificat zone în care preg`tirea este similar` [i creditele transferabile ale studen]ilor sunt luate în calcul. Studen]ii str`ini care vin la noi vor face cursuri separat, în limba englez`, conform în]elegerii pe care o avem cu partenerul din Polonia. Ne adapt`m situa]iilor concrete pentru a r`spunde nevoilor educa]ionale ale tinerilor de a c`ror formare suntem responsabili. Care este cel mai interesant aspect al func]iei pe care o de]ine]i? Nu este simplu s` fii rectorul acestei academii, nici comandant. Este o latur` academic`, didactic`, sunt colective de profesori, oameni care educ`, este o alt` abordare, iar pe de alt` parte, în plan administrativ, este o cazarm` de între]inut [i sunt probleme de natur` financiar` care trebuie rezolvate. {i este nevoie s` îmbin`m misiunea noastr` principal`, de formare a viitorilor ofi]eri din categoriile de for]e sau care vor lucra în alte structuri ale sistemului na]ional de ap`rare cu partea administrativ`, plasat` în slujba zonei educa]ionale. {i sunt destul de dificil de îmbinat. INTERVIU REALIZAT DE C~PITAN BOGDAN OPROIU

10 10 SUBOFI}ERI Militarii Batalionului 96 LAROM Mircea Voievod [tiu foarte bine semnifica]ia sacrificiului. Mul]i dintre ei au început de jos, de la primul grad, [i, în timp, au ajuns în rândul subofi]erilor. SACRIFICII PENTRU VISURI FRUNTA{ CRISTIAN LENGA O alt` viziune Dup` ce a fost militar în termen, plutonierul-major Marian Mure[anu nu a vrut s` r`mân` la gradul de soldat, astfel c`, dup` numai câteva luni, s-a decis s` urmeze cursurile unei [coli de subofi]eri. Armata mi-a pl`cut dintotdeauna [i asta pentru c` am un exemplu în familie, pe tat`l meu, dar [i pentru c` stagiul militar a pus punctul pe i [i m-a f`cut s`-mi doresc s` r`mân în acest sistem, spune subofi]erul din compartimentul opera]ii [i instruc]ie al Batalionului 96 LAROM Mircea Voievod. M`rturise[te c` este nou-numit pe aceast` func]ie [i c` înainte s-a instruit la o baterie. Trecerea a fost u[oar`, pentru c` avem un colectiv unit, care m-a ajutat [i sprijinit meseriei. {i-a \nso]it p`rintele la multe evenimente militare [i, în acest fel, a avut ocazia s` vad` lumea cazon` din interior. Ini]ial, a fost militar angajat pe baz` de contract, timp de doi ani, iar din 2000 a ales s` mearg` la o [coal` de subofi]eri. Deja aveam doi ani de experien]`, plus înc` unul din [coala militar`, ceea ce m-a avantajat fa]` de cei care nu avuseser`, la acel moment, niciun contact cu armata. Î[i aminte[te c` prima tragere de apreciere, cu cadrele, i s-a p`rut fascinant` [i asta pentru c`, pân` atunci, în [coal`, instructorii cronometrau fiecare opera]iune. Parc` totul se destr`ma în spatele t`u când auzeai tic`itul cronometrului [i nu î]i mai ie[ea nimic din Am sim]it c` trebuie s` promovez, c` viitorul meu trebuie s` fie altul [i am [tiut c` pentru asta trebuie s` fac [i sacrificii. Este logic, trebuie s` men]in flac`ra visurilor aprins` pentru c` vreau s` ofer familiei un trai mai bun. PLUTONIER-MAJOR VIOREL ISTRATE Deja aveam doi ani de experien]`, plus înc` unul din [coala militar`, ceea ce m-a avantajat fa]` de cei care nu avuseser`, la acel moment, niciun contact cu armata. pentru a putea asimila mai rapid informa]iile de care aveam nevoie la început. Dac` înainte micile neconcordan]e se puteau rezolva din mers, acum nu mai este la fel. Trebuie s` acord aten]ie maxim` documentelor pe care le întocmesc, pentru c` aici nu este loc de gre[eal`. Viziunea i s-a schimbat, nu mai vede lucrurile ca de la baterie spre comandament, ci invers. Admite c` abia acum în]elege de ce existau anumite cerin]e [i [tie ce trebuie s` cear` militarilor de la subunit`]i. Dup` ce planificarea instruc]iei este gata, Marian are în vedere coordonarea [i verificarea modului de executare, precum [i corectarea traseului instruc]iei, astfel încât cu to]ii s` lucreze ca un întreg. La exerci]ii, este trimis pe post de supervizor, s` se asigure c` totul merge ca la carte, ba chiar s`-[i ajute colegii, dac` apare vreo problem`. Secundele de aur Mai vechi în ale armelor cu aproximativ patru ani fa]` de Marian este plutonierul-major Viorel Istrate, loc]iitorul comandantului unei sec]ii de tragere. {i în acest caz, cariera tat`lui, fost cadru militar, a fost precump`nitoare în alegerea SERGENT-MAJOR GEORGE ANTON cele propuse. În schimb, în momentul în care acesta a disp`rut, am putut s` v`d cum este s`-]i plac` ceea ce faci [i s` fii [i relaxat în acela[i timp. Atunci când vine vorba despre proiecte, primul [i singurul gând se îndreapt` c`tre dorin]a particip`rii într-o Trecerea a fost u[oar`, pentru c` avem un colectiv unit, care m-a ajutat [i sprijinit pentru a putea asimila mai rapid informa]iile de care aveam nevoie la început. PLUTONIER-MAJOR MARIAN MURE{ANU misiune interna]ional`, pe care [i-o dore[te foarte mult. Nu are cum s` nu-]i plac` via]a militar` Chiar dac` stagiul militar l-a f`cut la jandarmi, în 2006, tot haina kaki a fost cea care l-a atras. Bine, poate c` [i tat`l s`u, fost cadru militar, a avut un aport semnificativ [i asta pentru c` exemplul din familie nu se compar` cu nimic altceva. Seriozitatea [i disciplina sunt doar dou` dintre lucrurile pe care le înve]i în armat` [i-]i r`mân în sânge, orice tip de om ai fost înainte. Cu atât mai mult, dac` le cuno[ti deja, nu are cum s` nu-]i plac` via]a militar`, este de p`rere sergentmajor George Anton, comandantul unei piese LAROM. Faptul c`, în prezent, face parte din corpul subofi]erilor nu îl determin` decât s` fie mândru de el, de reu[ita sa [i, poate mai mult decât orice, c` a ales s` fac` acest pas, c` nu s-a plafonat. Este o diferen]` mare între soldat [i subofi]er. Am sim]it, la acea vreme, f`când [i facultatea de psihologie, c` trebuie s` avansez, c` viitorul meu trebuie s` fie altul [i c` pentru asta trebuie s` fac [i sacrificii. Sunt foarte mul]umit [i m` gândesc serios s` încerc s` dau examen de admitere [i la ofi]eri. Cred c`, dup` mai bine de cinci ani, este momentul pentru o promovare în corpul ofi]erilor, chiar dac` situa]ia este alta, mai complicat`, având un copil. Dup` cum spuneam, trebuie s` facem sacrificii pentru a ne men]ine flac`ra visurilor aprins` [i a oferi familiei un trai mai bun.

11 AZIMUT 11 Colonel VASILE MARINEANU, [eful Centrului de investiga]ii sociocomportamentale: DORIM S~ DEVENIM UN CENTRU DE EXCELEN}~, CARE S~ PREG~TEASC~ PSIHOLOGII CE VOR ACORDA MILITARILOR ASISTEN}~ DE SPECIALITATE În num`rul trecut, semnalam intrarea în vigoare a Ordinului ministrului ap`r`rii na]ionale nr. M.105 pentru aprobarea Instruc]iunilor privind asisten]a psihologic` în Armata României. A[a cum am promis, revenim cu am`nunte despre noile prevederi. În acest sens, a r`spuns solicit`rii noastre [eful Centrului de investiga]ii sociocomportamentale, structur` ce coordoneaz` activitatea de asisten]` psihologic` în MApN. Domnule colonel, de ce a fost nevoie de noi reglement`ri în domeniul asisten]ei psihologice [i de înfiin]area unui centru care s` coordoneze aceast` activitate? Noile instruc]iuni, aprobate prin ordin al ministrului, aduc în aten]ie teme pentru care, în urm` cu câ]iva ani, sistemul nostru militar nu era preg`tit. M` refer aici, în mod special, la stresul opera]ional, ce se manifest` ca reac]ii psihocomportamentale dezadaptative ap`rute ca urmare a expunerii personalului militar, pe timpul misiunilor în teatrele de opera]ii, la diver[i factori de stres. De aceea, înfiin]area Centrului de investiga]ii sociocomportamentale, în luna iulie a acestui an, poate fi considerat` o m`sur` necesar` pentru a se asigura o abordare integrat` a comportamentului uman atât din perspectiva individualit`]ii, cât [i a determinan]ilor s`i sociali, respectiv a factorilor de mediu. Nu trebuie neglijat nici faptul c`, la nivel mondial, se înregistreaz` o cre[tere a importan]ei [tiin]elor comportamentale care au în vedere abord`ri interdisciplinare psihologice, sociologice, cognitive, iar psihologia, ca [tiin]`, evolueaz` foarte repede [i, uneori, apar schimb`ri radicale în abordarea anumitor proceduri. De exemplu, debrifingul psihologic detaliat, imediat dup` o situa]ie traumatizant`, era considerat, în urm` cu doar patru ani, extrem de util. Acum, se consider`, pe baza principiilor psihologiei validate [tiin]ific [i a studiilor clinice controlate, c` din contr`, poate s` agraveze situa]ia, pentru c` interfereaz` cu resursele naturale ale individului de a face fa]` evenimentului respectiv. Ce obiective v-a]i fixat, acum, la început de drum? Obiectivele pe care ni le-am propus sunt realiste, de[i unii le-ar putea considera prea ambi]ioase. Cel mai important deziderat al nostru este s` devenim un centru de excelen]` în domeniu, care s` preg`teasc` psihologii ce vor acorda militarilor asisten]` de specialitate atât în depistarea unor tulbur`ri rela]ionate cu stresul [i evenimentele traumatice cum ar fi stresul acut, posttraumatic sau problemele de adaptare, cât [i tratarea acestor afec]iuni. Sigur, au ap`rut [i vor mai ap`rea în via]a civil` ONG-uri sau alte structuri ce î[i vor propune s` desf`[oare o asemenea activitate. Nu ar fi o ini]iativ` rea, dar noi [tim cel mai bine care este specificul militarului [i ar fi cel pu]in impropriu ca un psiholog civil s` preg`teasc` un psiholog militar cum s` se raporteze la un veteran de teatru de opera]ii. Stresul posttraumatic este o afec]iune ocupa]ional`, o tulburare ce se remite doar în mic` m`sur` prin tratament medicamentos, tratamentul fiind, în mare propor]ie, psihoterapeutic. Un alt obiectiv al nostru este acela de a intra [i pe zona de cercetare. În acest sens, am ini]iat demersuri s` încheiem un protocol de colaborare cu Universitatea Babe[-Bolyai, care, în cadrul Facult`]ii de Psihologie [i {tiin]e ale Educa]iei, are o catedr` de psihologie clinic` [i psihoterapie recunoscut` la nivel interna]ional. Aceasta colaboreaz` cu Institutul Albert Ellis din New York care, în cercetarea [i practica în psihoterapie [i s`n`tate mintal`, reprezint` un nume de referin]` la nivel mondial. De fapt, în colaborare cu aceast` prestigioas` institu]ie, dar [i cu Universitatea din Bucure[ti [i Spitalul Militar Central de Urgen]`, vom organiza [i alte activit`]i, cum ar fi cursuri de formare ini]ial` în domeniul psihologiei clinice [i cursuri de formare continu` pentru psihologii militari. În ce const`, de fapt, activitatea de asisten]` psihologic` în armat` [i cum se va desf`[ura conform noilor prevederi? Când ne referim la asisten]` psihologic`, avem în vedere evaluarea psihologic` a resursei umane [i interven]ia psihologic` specializat`. În privin]a evalu`rilor, noutatea este c` se vor face pentru tot personalul armatei, la diferite perioade de timp. Printr-o dispozi]ie a [efului DMRU, la care lucr`m, se vor stabili, în func]ie de activit`]ile desf`[urate, intervalele de timp de unul, doi sau trei ani. Restrângând num`rul evalu`rilor, cre[te timpul alocat interven]iei psihologice, dar [i calitatea actului respectiv. În plus, pentru militarii care desf`[oar` misiuni în afara teritoriului statului român, înainte cu 120 de zile de dislocarea în teatrul de opera]ii, se face o evaluare tip screening, tocmai pentru a fi timp de reducere a unor vulnerabilit`]i. Se are în vedere cre[terea rezilien]ei la stres opera]ional, militarul este înv`]at unele tehnici pe care le folosesc [i psihoterapeu]ii, astfel încât s` aib` pârghii prin care el însu[i s`-[i controleze reac]iile, în a[a fel încât, dup` ce se confrunt` cu evenimente cu poten]ial traumatic, s` revin` la starea anterioar` întro perioad` de timp rezonabil`. Dup` 60 de zile de la întoarcerea din misiune, se fac iar evalu`ri de tip screening ce se finalizeaz` cu un raport, prin care, dac` este cazul, se fac recomand`ri pentru interven]ie psihologic` specializat`. Pe zona clinic`, nu inten]ion`m s` interfer`m cu activitatea psihologului de unitate. De aceea, la nivelul centrului, s-au înfiin]at trei noi structuri, ce vor avea ca atribu]ii preg`tirea psihologic` [i controlul stresului opera]ional, evaluarea clinic`, consilierea psihologic` [i psihoterapia, precum [i asisten]a recuperatorie postcarier`. Sper`m ca, în curând, pe l#ng` psihologii de unitate, acestea s` aib` corespondente în teritoriu. Cei care vor lucra în aceste structuri vor fi persoane cu atestate de liber` practic` [i cuno[tin]e de specialitate solide. În domeniile psihologiei clinice [i psihoterapiei, formarea profesional` dureaz` în jur de trei sau patru ani dup` ob]inerea licen]ei, este un proces lung de preg`tire. Ce schimb`ri sunt în reglementarea preg`tirii psihologice [i a controlului stresului opera]ional? Înainte, vorbeam de preg`tirea psihic` pentru lupt`. În psihologie, se vorbe[te de stres ocupa]ional, de lupt` etc. Sunt concepte valide, dar acum, în secolul al XXI-lea, nu mai surprind realitatea cu care oamenii se confrunt` în teatrele de opera]ii. Ast`zi, nu mai poate fi vorba doar de stres de lupt` pentru c` nu ne mai confrunt`m cu r`zboaiele clasice. Prin urmare, cele dou` aspecte sunt reglementate dintr-o nou` perspectiv`. Preg`tirea psihologic` se va face dup` o tematic` bine stabilit`, am elaborat [i un manual ce va ap`rea în curând. De fapt, este o detaliere a ghidului ce vine în sprijinul comandan]ilor, pentru cunoa[terea [i sprijinul subordona]ilor în contextul misiunilor cu grad ridicat de risc. Acesta aduce informa]ii [i elemente noi, începând cu descrierea reac]iilor la stresul opera]ional, care cap`t` particularitate în teatrele de opera]ii [i reprezint` o combina]ie între evenimentul cu poten]ial traumatic pe timpul ac]iunilor militare propriu-zise [i factori Colonelul Vasile Marineanu s-a n`scut la 7 martie 1968, în Craiova. A absolvit Liceul militar Tudor Vladimirescu din Craiova (1986), Academia For]elor Aeriene din Bra[ov (1989), Facultatea de Psihologie [i {tiin]ele Educa]iei, Universitatea din Bucure[ti (1996). A urmat 14 cursuri de specializare în domeniu, în ]ar` [i în str`in`tate. În 2001, a ob]inut titlul de doctor în psihologie, la Universitatea din Bucure[ti. {i-a început cariera militar` ca ofi]er specialist la Regimentul 19 Rachete Antiaeriene din Re[ita, apoi, din 1996, a lucrat în diverse structuri ale MApN ca psiholog. Începând cu 2011 este [i profesor asociat în cadrul masterului de Psihologie aplicat` în domeniul securit`]ii na]ionale, la Facultatea de Psihologie [i {tiin]ele Educa]iei, Universitatea din Bucure[ti. A executat cinci misiuni în teatrele de opera]ii, în Bosnia [i Her]egovina (1997/1998), Kosovo (2000, 2001/2002 [i 2003/2004), Afganistan (2010). Din iulie 2014, este [eful Centrului investiga]ii sociocomportamentale. ce ]in de precaritatea calit`]ii vie]ii, cum ar fi izolare, distan]a fa]` de cas`, de familie. De aceea, preg`tirea psihologic` se va desf`[ura pe teme concrete, în toate unit`]ile din armat`, în cele ce pleac` în teatrele de opera]ii, dar [i în cele ce particip` la misiuni cu grad ridicat de risc, pe care armata le desf`[oar` pe teritoriul na]ional. Cine [i cum va face evaluarea clinic`, apoi consilierea psihologic` [i psihoterapia? A[a cum spuneam, o prim` categorie de evaluare clinic` va fi de tip screening psihologic, adic` o triere a persoanelor care prezint` vulnerabilit`]i pentru a dezvolta tulbur`ri rela]ionate cu stresul [i evenimentele traumatice, inclusiv stresul posttraumatic, tulbur`ri de adaptare sau alte genuri de tulbur`ri psihice. Pe de alt` parte, prin screening, se va identifica simptomatologia timpurie a unor astfel de tulbur`ri psihice sau emo]ionale. Trierea va aduce în aten]ie un num`r restrâns de persoane, de care speciali[tii se vor ocupa în cadrul unui proces de psihodiagnostic clinic. Cele care au aceste probleme coagulate într-un diagnostic clinic vor beneficia de psihoterapie sau vor primi ajutor medical. Dac` problemele sunt de nivel subclinic, persoanele în cauz` vor beneficia de un program de interven]ie specializat`, sub forma consilierii psihologice. Toate aceste persoane vor fi reevaluate dup` [ase luni, un an, un an [i jum`tate, pân` la 30 de luni de la întoarcerea din teatrele de opera]ii. Ce categorii de persoane vor beneficia de serviciile structurii de asisten]` recuperatorie postcarier`? Aceast` structur` a fost înfiin]at` în scopul de a oferi servicii psihologice celor trecu]i în rezerv`, care se confrunt` cu probleme psihocomportamentale rezultate din exercitarea profesiei militare, mai ales celor care au participat la misiuni în teatrele de opera]ii. Instruc]iunile prev`d c` pot beneficia de asisten]` psihologic` [i familiile personalului militar [i civil în activitate... Dac` militarul este în regul`, nu avem inten]ia de a oferi asisten]` psihologic` membrilor familiei în cadrul centrului, ei vor putea apela îns` la serviciile psihologilor din policlinici sau spitale. Prin aceast` prevedere, am avut în vedere, în special, familiile militarilor cu afec]iuni psihologice, deceda]i sau r`ni]i în teatre de opera]ii. În general, problemele psihologice ale unui om se reflect` [i asupra vie]ii de familie, rela]iei de cuplu, copiilor, comportamentul s`u are repercusiuni asupra lor. Referitor la ghidul ce vine în sprijinul comandan]ilor, de ce era nevoie de el odat` ce exist` psiholog de unitate? Ghidul con]ine informa]ii practice, într-un limbaj comun ce este u[or de în]eles de nespeciali[ti. Psihologul de unitate trebuia s` le fac` pe toate [i la nivel foarte bun, trebuia s` fac` evaluare, dar [i consiliere, ceea ce este o contradic]ie. El face evaluarea periodic` [i d` avizul apt sau inapt pentru exercitarea profesiei. Evident c` nu poate s` fac` [i consiliere. În literatura de specialitate, se men]ioneaz` c` aproximativ 30% din succesul serviciului psihologic oferit se datoreaz` încrederii în psiholog. Or, de cele mai multe ori, exist` suspiciune în leg`tur` cu încrederea în cineva care a dat un aviz negativ. Având în vedere acest aspect, noi încerc`m, cel pu]in în ceea ce prive[te consilierea de suport, s` schimb`m centrul de greutate de la psihologul de unitate c`tre comandantul nemijlocit [i colegul apropiat. Prin preg`tirea psihologic` a personalului oferim pârghii prin care acesta s` î[i dea seama dac` se petrece ceva deosebit cu un militar, pentru c` într-o grup`/pluton coeziunea e mult mai mare între membri decât între fiecare dintre ei [i psiholog. Psihologului de unitate îi r`mâne astfel mai mult timp pentru a-i înv`]a pe oameni cum s` fac` acest lucru cât mai bine. Modelul este cunoscut în literatura de specialitate sub denumirea peer-to-peer (de la egal la egal). Oamenii trebuie s` aib` încredere în psiholog, dar nu se întâmpl` întotdeauna a[a. Ce trebuie s` fac` specialistul? Dac` nu exist` încredere între cei doi, o bun` parte a obiectivelor activit`]ii psihologice este sortit` e[ecului. S-au f`cut [i gre[eli. De exemplu, unii comandan]i, când au dat cumplita veste familiei unui militar r`nit sau decedat în teatrul de opera]ii, au trimis psihologul sau acesta a fost membru al echipei desemnate s` fac` anun]ul. Este o gre[eal` grav`. Conform principiului condi]ion`rii, se produce o asociere între vestea proast` [i psiholog. Ar fi de dorit s` se evite asemenea situa]ii, pentru c` va fi un e[ec total dac` acela[i psiholog este trimis s` ofere consiliere celor implica]i. Psihologul trebuie s` fie competent profesional, s`-[i actualizeze în permanen]` cuno[tin]ele pentru a fi în m`sur` s` aplice protocoale validate [tiin]ific la nivel interna]ional, nu s` mearg` pe elemente de sim] comun. Dac` omul simte c` în fa]a sa este un specialist slab preg`tit, poate s` nu dezv`luie problemele reale cu care se confrunt`. De altfel, literatura de specialitate acord` o aten]ie deosebit` problemei simul`rii/disimul`rii. Oamenii trebuie s` în]eleag` faptul c`, în cazul constat`rii unor vulnerabilit`]i sau chiar simptome, vor intra într-un program de recuperare, nu vor fi trecu]i în rezerv`. O asemenea m`sur` se ia în cazuri extrem de grave [i face obiectul comisiilor de expertiz` medical`, când omul nu î[i mai poate desf`[ura activitatea. Rolul psihologului este acela de a preveni pe cât posibil aceste situa]ii. INTERVIU REALIZAT DE IRINA-MIHAELA NEDELCU

12 12 FOTOREPORTAJ El, pilotul, [i pas`rea lui de dural. STR~JERII La Baza 71 Aerian` General Emanoil Ionescu activitatea de zbor se desf`[oar` din plin. Militarii marii unit`]i de avia]ie de la Câmpia Turzii [tiu c` menirea lor este s` apere cerul ]`rii [i pentru aceasta se antreneaz` continuu. În aceast` toamn`, pilo]ii transilvani [i-au continuat antrenamentele de zbor. Aproape zilnic, avioanele MiG-21 LanceR s-au ridicat de la sol pentru diferite misiuni de antrenament. Zborul nu \nseamn` doar munc`, efort, ci [i pasiune. Da, fiindc` f`r` aceasta din urm`, zborul ar fi ceva banal. Indiferent de pozi]ia pe care o ocup`. Avia]ia este treab` serioas`, cu multe reguli drastice, care sunt respectate cu sfin]enie. Controlorii de trafic aerian monitorizeaz` autostr`zile cerului. FOTO: C~PITAN-COMANDOR DORIN SEGHEDI Concentrare [i aten]ie \n carling`. FOTO: C~PITAN-COMANDOR DORIN SEGHEDI FOTO: C~PITAN-COMANDOR DORIN SEGHEDI Motorul func]ioneaz` normal, parametrii sunt în limite! Verific`ri înainte de zbor.

13 FOTOREPORTAJ 13 CERULUI TRANSILVAN Gata pentru o nou` zi de zbor. Am asistat la o zi de zbor, al`turi de militarii de la Baza 71 Aerian`. Chiar dac` aeronavele î]i luau privirea, oamenii sunt cei care fac totul posibil. {tiau exact ce aveau de f`cut. În timp ce pilo]ii erau la briefing, inginerii [i tehnicii f`ceau ultimele verific`ri la avioane. Pentru unii, nimic special, pentru ei, o responsabilitate imens`. Totul se derula dup` un algoritm bine stabilit. Fiecare pe specialitatea sa î[i f`cea datoria. Pentru c`, la final, aeronavele trebuiau s` fie apte de zbor. Apoi, veneau temerarii v`zduhului. Cu un calm specific lor, mae[trii man[ei au luat în primire avioanele [i au decolat spre cerul transilvan. Sus, în carling`, zbur`torii î[i aveau misiunile lor. Pe cerul patriei sunt doar pilotul [i pas`rea sa de dural. Pentru noi p`mântenii, pare c` ei au alt timp. Sus, în albastrul cerului, este foarte mult` matematic`. Din turn sau în fa]a monitoarelor radarelor, controlorii de zbor c`l`uzeau avioanele PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA lucian.irimia@presamil.ro FOTO: PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA pe autostr`zile cerului, care, de la an la an, devin din ce în ce mai aglomerate. Zboruri, antrenamente, trageri, misiuni [i lista poate continua. Indiferent de vreme, ziua sau noaptea, cei care muncesc pe aerodromul de la Câmpia Turzii [tiu c` o parte din cerul României este în responsabilitatea lor. Activitatea de zbor se desf`[oar` conform planific`rilor, a declarat comandantul Bazei 71 Aerian`, comandor Marius Oatu. Antrenamentele pe care le execut`m ridic` sau men]in nivelul de preg`tire al tuturor celor angrena]i în derularea misiunilor. Toamna aceasta s-a muncit din plin. Toate acestea, la un loc, ne aduc [i multe satisfac]ii. Temerarii v`zduhului. O pauz` mic` pentru pilo]i. Tehnicii asigur` revitalizarea avioanelor. Totul este OK! Se poate intra [i alinia pe pista de decolare. Am îndeplinit misiunea!

14 14 LUMEA DE AZI COALI}IA ANTITERORIST~ Avioanele americane vor continua s` bombardeze pozi]iile jihadi[tilor din apropierea ora[ului Kobane [i din vestul Irakului, conform celor declarate de pre[edintele american Barack Obama, în urma întâlnirii cu liderii militari ai coali]iei interna]ionale de lupt` împotriva Statului Islamic, potrivit unei [tiri AFP. În acest context, Obama a subliniat c` aceast` campanie va fi o lupt` de lung` durat`, exprimând preocuparea pentru luptele care au loc în provincia Al-Anbar din Irak, dar [i în jurul ora[ului sirian Kobane. Totodat`, pre[edintele american a evocat în fa]a liderilor militari din peste 20 de state [i succesele înregistrate în campania împotriva statului islamic, subliniind recucerirea barajului de la Mosul, oprirea ofensivei jihadiste c`tre Erbil, salvarea a mii de civili în zona Mount Sinjar sau distrugerea mai multor obiective ale armatei statului islamic din Irak [i Siria. Suntem înc` în fazele incipiente ale conflictului. Eforturile noastre militare vor înregistra perioade de progres [i perioade de regres, dar coali]ia noastr` este unit` [i sus]ine acest efort de lung` durat`, a spus Obama. Pre[edintele Comitetului Întrunit al [efilor de State Majore al armatei americane, generalul Martin Dempsey, a g`zduit la baza aerian` Andrews, lâng` Washington, prima reuniune a liderilor militari ai coali]iei de la formarea acesteia în luna septembrie. Printre participan]i s-au num`rat [i ofi]eri din toate cele cinci state arabe, care s-au implicat în campania aerian`. Statele care [i-au trimis reprezentan]i militari la reuniune au fost: Australia, Arabia Saudit`, Bahrein, Belgia, Canada, Danemarca, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Fran]a, Germania, Irak, Italia, Iordania, Kuweit, Liban, Marea Britanie, Noua Zeeland`, Olanda, Spania, SUA, Turcia [i Qatar. SERVICIUL MILITAR, OBLIGATORIU PENTRU FEMEI Parlamentul norvegian a votat, recent, o serie de amendamente la dou` legi, prin care serviciul militar obligatoriu este extins [i pentru femei, potrivit unei [tiri AFP. Ministrul ap`r`rii din Norvegia, Eriksen Søreide, a declarat, dup` votul din Parlament, c` modific`rile au fost f`cute în scopul de a extinde bazinul de recrutare. Cele mai multe state europene au decis s` renun]e la serviciul militar obligatoriu în favoarea unor armate formate din profesioni[ti, dar Norvegia a ales s` î[i men]in` sistemul de conscrip]ie, care, de acum, se va aplica atât pentru femei, cât [i pentru b`rba]i. Modific`rile legislative vor intra în vigoare în 2016, apropiind sistemul norvegian mai mult de cel israelian, decât de cel al statelor europene. În prezent, aproximativ de tineri, inclusiv circa de femei, sunt recruta]i anual în armata norvegian`, dintr-un poten]ial bazin de de oameni. ZBORURI DE OBSERVA}IE ALE RUSIEI O echip` de inspectori de avia]ie din Rusia a efectuat zboruri de observa]ie în spa]iul aerian al Canadei [i SUA, în cadrul tratatului Cer deschis, potrivit declara]iei [efului Centrului na]ional rus pentru reducerea amenin]`rilor nucleare, Serghei Rizhkov, citat de RIA Novosti. Cele dou` zboruri consecutive au fost efectuate cu un avion Tu-154M-LK1, acestea reprezentând cel de al 32-lea, respectiv al 33-lea zbor, efectuate în 2014 de Rusia, în spa]iul aerian al statelor semnatare ale tratatului. Zborul deasupra Canadei a avut loc între 13 [i 18 octombrie [i a acoperit o distan]` de de kilometri. Zborul deasupra SUA a avut loc între 20 [i 25 octombrie, pe o distan]` de de kilometri. Avionul a survolat teritoriul celor dou` state pe rute aprobate de statele implicate, având la bord speciali[ti canadieni [i americani, care au monitorizat utilizarea echipamentelor de supraveghere [i respectarea prevederilor tratatului. Tratatul Cer deschis, semnat în 1992, la Helsinki, este aplicat, în prezent, de 32 de state [i stabile[te regimul zborurilor de observa]ie ale avioanelor neechipate cu armamente deasupra întregului teritoriu al statelor semnatare. Documentul are scopul de a asigura sporirea încrederii mutuale prin acordarea unui rol direct tuturor participan]ilor în culegerea de informa]ii despre zonele de interes pentru ei. FOR}~ DE REAC}IE LITUANIAN~ Autorit`]ile din Lituania au anun]at, recent, crearea unei noi for]e destinate s` contracareze ceea au numit noile amenin]`ri de securitate neconven]ionale, reliefate de criza din Ucraina, conform AFP. {eful Statului Major General al armatei lituaniene, generalul Vytautas Zukas, a declarat c` de militari vor fi în stare de operativitate ridicat`, începând cu luna noiembrie, pentru a face fa]` r`zboiului hibrid, care implic` atacuri neconven]ionale efectuate de militari f`r` însemne distinctive, a[a cum sunt cei care opereaz` în estul Ucrainei. Trebuie s` ne ridic`m nivelul de preg`tire de lupt` pentru ac]iuni militare în timp de pace. Noile provoc`ri includ manipularea minorit`]ilor na]ionale, atacuri efectuate de entit`]i non-statale [i treceri ilegale ale frontierei, a spus Zukas. Noua structur` militar`, care însumeaz` aproximativ o treime din efectivele de de oameni ale armatei lituaniene, va fi capabil` s` se mobilizeze complet într-un interval cuprins între dou` [i 24 de ore. Totodat`, Ministerul Ap`r`rii din Lituania a f`cut [i propuneri legislative, care ar permite pre[edintelui ]`rii s` autorizeze utilizarea for]ei militare, f`r` a declara ini]ial legea mar]ial`. PROIECTE MILITARE FRANCEZE {I BRITANICE Marea Britanie [i Fran]a vor lua, anul acesta, decizii majore în leg`tur` cu modernizarea arsenalului lor de vehicule blindate, prin proiecte în valoare de milioane de lire sterline [i euro, conform unui material publicat de Defensenews. Luna acesta, industria francez` urmeaz` s` semneze contracte privind programul guvernamental Scorpion, care implic` proiectarea [i construirea unui nou vehicul de lupt`. Acesta vizeaz` livrarea unui vehicul de lupt` EBRC (Engin blindé de reconnaissance et de combat), cu greutate medie de de tone, pentru regimentele For]elor Terestre. Conform celor declarate de reprezentan]ii industriei, EBRC va fi un vehicul modern, foarte bine dotat cu armament, inclusiv cu un tun de 40 de milimetri [i un sistem de rachete cu raz` medie de ac]iune. În prezent, un astfel de vehicul nu exist` pe pia]` [i, din cele 248 comandate, primul este programat a fi livrat în Pre]ul unui asemenea blindat de lupt` este estimat la 4,5 milioane de euro. De asemenea, francezii mai au în vedere [i construirea unui transportor de trupe VBMR (véhicule blindé multi-rôles), pentru care conducerea trupelor terestre franceze a stabilit un pre] ]int` de 1,5 milioane de euro. Termenul de livrare a primului VBMR este anul Între timp, Marea Britanie a stabilit un pre] fix de 3,5 miliarde de lire sterline pentru construirea unei familii de vehicule blindate de cercetare Scout (foto) pentru For]ele Terestre. Au fost comandate 589 de astfel de vehicule în [ase variante, iar livrarea ar trebui s` înceap` în 2017 [i s` se finalizeze în Primele trei brig`zi ale For]elor Terestre britanice echipate cu vehicule Scout ar trebui s` fie opera]ionale în Se pare c` toate vehiculele urmeaz` s` fie construite [i testate de Santa Bárbara Sistemas, parte a grupului General Dynamics European Land Systems din Spania, dar peste 60% dintre sistemele [i senzorii vehiculelor vor fi de produc]ie britanic`. Secretarul de stat pentru Echipamente, Sprijin [i Tehnologie din Ministerul britanic al Ap`r`rii, Philip Dunne, a declarat c` primele 100 de vehicule vor fi produse în Spania, dar exist` o op]iune ca restul s` fie produse în Marea Britanie. PAGIN~ REALIZAT~ DE SILVIA MIRCEA EMBARGO ISTORIC, RIDICAT PAR}IAL Printr-o decizie care este posibil s` supere China, Statele Unite ale Americii au decis s` ridice par]ial un embargo vechi de 40 de ani, privind exporturile de armament c`tre Vietnam, în scopul de a sprijini aceast` ]ar` s` î[i sporeasc` capacitatea de ap`rare, conform unei [tiri AFP. Decizia istoric` de ridicare par]ial` a embargoului, în vigoare înc` din 1975, de la sfâr[itul r`zboiului din Vietnam, se va aplica numai pentru echipamente maritime, a[a cum au subliniat oficialii Departamentului de Stat american [i vine în contextul unei u[oare îmbun`t`]iri a rela]iilor dintre SUA [i Vietnam [i al progreselor modeste f`cute de Hanoi în materia drepturilor omului. Ajutorul este destinat s` sprijine Vietnamul în men]inerea unui anumit nivel de prezen]` în Marea Chinei de Sud, disputat` în parte de mai multe state, cum ar fi Vietnam, Taiwan, Brunei, Malaezia, China [i Filipine. Pe aceste ape se deruleaz` aproximativ 40% din comer]ul maritim mondial. Secretarul de stat american, John Kerry, l-a informat despre aceast` decizie pe omologul s`u vietnamez Pham Binh Minh (foto), subliniind c` va fi permis transferul de echipament de ap`rare, inclusiv letal, numai pentru scopuri de securitate maritim`. De asemenea, un purt`tor de cuvânt al Departamentului de Stat american a declarat c`, pentru ridicarea complet` a embargoului, în viitor. Vietnamul trebuie s` fac` progrese suplimentare în domeniul drepturilor omului. Totodat`, oficialii americani au negat c` schimbarea acestei politici este îndreptat` împotriva Chinei [i au afirmat c` nu au în vedere niciun fel de transfer de echipamente deocamdat` [i vor analiza cerin]ele Vietnamului, atunci când acestea vor fi f`cute. Orice vânzare de armament c`tre Vietnam va avea loc numai dup` consultarea Congresului SUA [i se va face concentrat pentru echiparea pazei de coast` vietnameze, inclusiv cu sisteme de ap`rare aerian`, dac` acest lucru va fi apreciat ca necesar. Pân` în 2006, embargoul a fost total. De atunci, unele restric]ii au fost diminuate [i astfel Washingtonul a putut s` vând` numai vase neînarmate c`tre paza de coast` vietnamez`. Pagina Lumea de azi utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres` [i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.

15 DESTINE 15 Visul colonelului (ret) Alexandru Dumitrescu a fost dintotdeauna acela de a fi militar [i a f`cut totul pentru a-l împlini. Nu [tia, îns`, cât` suferin]` îi rezerva acest drum. În 38 de ani de munc`, a luat un singur calificativ de satisf`c`tor, ultimul, primit pentru c` devenise incomod pentru unii. A îndr`znit s` stea drept în comunism, iar asta l-a costat s`n`tatea [i cariera. S-a n`scut în ora[ul Ocnele Mari, fiu al mamei eroine Maria M`r`[el, care a avut nu mai pu]in de 14 copii, [i al gardianului de închisoare Constantin Dumitrescu. Ast`zi, dintre copiii acestora mai sunt în via]` zece. Am fost [ase b`ie]i [i opt fete, î[i începe colonelul povestea. Am 34 de nepo]i [i str`nepo]i 44. De[i suntem numero[i, niciunul nu locuie[te în casa p`rinteasc`, ne-am împr`[tiat în lume. Alexandru Dumitrescu are, la rândul lui, doi copii: Valeriu [i Rodica. La sfâr[itul lui august 1940, ofi]erul a luat drumul Bucure[tiului, pentru a p`[i în lumea militar`. Înso]it de preotul [colii în care a înv`]at [i de un coleg al tat`lui, s-a urcat într-un vagon de tren în gara Ocni]a [i a ajuns în Gara de Nord, a doua zi diminea]`. Parc` prevestind parcursul greu care avea s` urmeze, acest nou drum a fost început, ca un semn, cu stângul. Când am ajuns în gar`, cu ochii pe sus [i neatent pe unde c`lcam, am f`cut cuno[tin]` cu peronul. Ro[u de ru[ine [i stânjeni]i vizibil, ne-am urcat într-un autobuz galben, îndreptându-ne spre locuin]a m`tu[ii. În mai pu]in de dou` s`pt`mâni, a ocupat un loc, cu burs`, la liceul militar din Capital`. Dar ghinionul a continuat. Printr-un ordin, anul întâi a fost desfiin]at, iar to]i elevii au fost repartiza]i la alte institu]ii. El a ajuns la Gimnaziul Industrial Polizu. Ghinionul meu a continuat [i aici. Elevii din internat erau obliga]i s` aduc`, în toamna fiec`rui an de înv`]`mânt, câte de kg de fasole uscat` [i aceea[i cantitate de prune uscate. Familia mea, neavând posibilit`]i s` asigure aceste cerin]e, m-a retras de la acest gimnaziu, transferându-m` la {coala de arte [i meserii, cu loc asigurat în internat. Începând din anul trei, s-a înscris [i a urmat, în paralel, la f`r` frecven]`, cursurile Liceului Teoretic Dimitrie Bolintineanu, unde a promovat [i câte doi ani de studiu într-un an [colar. La 22 iunie 1941, România a intrat cu armata în groz`via celui de-al Doilea R`zboi Mondial. În acest context, pe 4 aprilie 1944, colonelul a sus]inut examenul de capacitate, pe care l-a promovat cu brio. Dar nu a avut r`gazul de a se bucura de reu[it`. Imediat, explozia unei bombe m-a îngropat pân` la brâu, î[i aminte[te acesta. Apoi am constatat îngrozit c` frumoasa [i vesela coleg` de lâng` mine, Mioara, fusese transformat` în carne vie [i aruncat` pe ramurile unor salcâmi ce limitau [oseaua Olteni]ei din Cartierul Ap`r`torii Patriei. Repartizat, dup` absolvire, la {coala Militar` de Ofi]eri Tehnici Auto, în 1947, a ajuns s` se bucure de mediul [i sensibilitatea unor cadre de care s-a ata[at mult. A început atât programul de instruc]ie militar`, cât [i cel de preg`tire teoretic` [i tehnic` în specialitate. Evaluarea final`, f`cut` în baza mediei generale ob]inute, i-a permis s`-[i aleag` locul cu ocazia repartiz`rii care a urmat: Arsenalul Motomecaniz`rii din localitatea L`cule]e, Dâmbovi]a. Lucrurile p`reau a se fi lini[tit. Când aceast` unitate s-a desfiin]at, a fost mutat la Brigada 4 Infanterie Moto, din Bucure[ti, în func]ia de [ef al Serviciului Auto [i Carburan]i. A luat în primire [i a gestionat un parc de ma[ini cu circa 500 de automobile. În plus, erau peste 200 de epave provenite de pe câmpul de lupt`. Nici m`car una nu era întreag`, dar, în gestiunea contabil` a serviciului respectiv, acestea figurau ca automobile întregi. Primul contact cu Securitatea l-a avut la parada militar` din 23 august Un num`r mare de autocamioane noi, în caroseriile c`rora erau aliniate plutoanele de militari, a[teptau, sub tensiune, semnalul de pornire. Când au primit ordinul, motorul unui autocamion, din flancul stâng, a început s` tu[easc`. {oferul, din cauza emo]iilor, uitase [ocul tras [i a înecat carburatorul. În aceast` situa]ie, ca responsabil [i martor direct, am intervenit rapid: am rupt sigiliul asigur`tor al capotei [i am umblat la acel carburator. Astfel, unitatea motorizat` a trecut prin fa]a tribunei oficiale într-o aliniere perfect` [i f`r` fumul gros, scos de n`r`va[ul motor în timpul pornirii de pe TEHNICIANUL loc. Lucrurile s-au desf`[urat cu o mare rapiditate [i, imediat dup` ce am coborât de pe aripa ma[inii, am fost s`ltat de organele de securitate [i de contrainforma]ii. Am fost luat la întreb`ri [i am auzit, pentru prima dat`, acuza]ia de sabotor al unei misiuni militare. Cercetat f`r` menajamente, a fost dus la conducerea Corpului 47 Tancuri, e[alon c`ruia i se subordona Brigada 4 Infanterie Moto. Acolo, a avut norocul s`-l întâlneasc` pe generalul Mircea Haupt, o personalitate cu o putere de analiz` de invidiat, care a în]eles perfect situa]ia [i l-a felicitat chiar pe tân`rul ofi]er pentru prezen]a de spirit. Dup` avansarea la gradul de locotenent-major, la 24 iunie 1952, a fost mutat la {coala Militar` de Ofi]eri de Artilerie Antiaerian` ({MOAA), condus` de Teodor Temelcu (ast`zi general în retragere), în func]ia de [ef al Serviciului auto [i cu jum`tate de norm` la catedra tehnic`. Atmosfera de la noul loc de munc` i-a l`sat o amintire foarte pl`cut` ofi]erului. Dar, ca de obicei, bucuria [i lini[tea nu au durat prea mult. Soarta îi preg`tea un nou ghinion: în martie 1953, s-a îmboln`vit de pl`mâni. Speciali[tii Spitalului Militar din Bra[ov i-au recomandat s` schimbe garnizoana. A[a a început o perioad` în care a trecut prin mai multe func]ii, pe la diverse unit`]i, pân` când a fost selectat pentru Sec]ia Repara]ii din Direc]ia Auto. În 1962, Alexandru Dumitrescu s-a lovit din nou de abuzurile politice ale vremii. Ocupa func]ia de ofi]er cu înzestrarea [i eviden]a autospecialelor [i ma[inilor de lupt`. Împreun` cu [eful Direc]iei Tancuri [i Auto (DTA), a fost chemat la cabinetul adjunctului ministrului ap`r`rii, general-colonel Mihail Burc`. De fa]` cu [eful s`u de cabinet, colonel de intenden]` Turcu, generalul i-a ordonat s` scape armata de tot ce este automobil vechi. În aceast` situa]ie se aflau peste de ma[ini. În total, am prev`zut pentru introducerea în planul de înzestrare circa de autovehicule, cât [i cedarea celor vechi, prin transfer gratuit, la diferite institu]ii economice, cu deosebire la Întreprinderile Agricole de Stat (IAS-uri). Actele de transfer se efectuau numai de colonelul Turcu, pe baza proceselor verbale care se primeau prin DTA, de la unitatea militar` pred`toare. La sfâr[itul execut`rii acelei activit`]i, ca urmare a unei reclama]ii ap`rute din partea unui IAS din zona Aradului, s-a sesizat c`, în afar` de cheltuielile necesare pentru transportul pe calea ferat` a Colonelul (ret) Alexandru Dumitrescu ast`zi, lâng` o parte din impresionanta lui colec]ie de ceasuri. PLUTONIER ALINA CRI{AN autovehiculelor transferate, se percepeau [i unele aten]ii pentru cei care efectuau, practic, îmbarcarea [i predarea. Întors la serviciul meu, m` a[tepta maiorul de infanterie Zagoneanu, din Serviciului de Contrainforma]ii Militare, care a început s` m` intimideze, folosindu-se de fel [i fel de acuza]ii [i amenin]`ri cu pu[c`ria. Cercet`rile f`r` temei legal au continuat cu perchezi]ii domiciliare efectuate de organele de procuratur` militar` [i confrunt`ri. De[i n-au g`sit nimic în neregul` în activitatea lui, a fost mutat, prin retrogradare, din func]ia avut` în cea de ajutor al serviciului tehnic pentru repara]ii, la Regimentul 48 Transmisiuni. {i în aceste condi]ii, verticalitatea [i caracterul l-au f`cut s`-[i vad` de noile treburi care i s-au încredin]at. Ba, mai mult, a f`cut [i câteva inova]ii în procesul de repara]ii, primind certificatele corespunz`toare. Nu [tiu dac` cei care au efectuat aceast` mutare ilegal` au avut remu[c`ri sau nu. {tiu îns` c`, la 1 aprilie 1964, am fost promovat în cadrul Comandamentului Trupelor de Transmisiuni (CTT), în func]ia de [ef Birou Auto [i Carburan]i. Sesiz`rile lui asupra abuzului tr`it au r`mas scrise [i auzite, dar nu au fost solu]ionate. Ulterior, f`r` motivare, a fost mutat din CTT într-o unitate mai mic`, cu reducerea substan]ial` a veniturilor lunare [i într-un mediu de lucru greu de suportat. Colonelul b`nuie[te c` m`surile abuzive s-au datorat [i faptului c` a avut misiunea ingrat`, în afara atribu]iilor curente, s` constate c` un num`r de 63 de autosta]ii radio sunt vechi, cu serioase recondi]ion`ri, dar considerate noi pentru a fi pl`tite cu sume foarte mari. Împreun` cu colegul de comisie, le-am respins [i returnat la produc`tor, dup` serioase confrunt`ri cu delega]ii uzinelor sovietice Colonelul (ret) Alexandru Dumitrescu, în tinere]e. livratoare. La acea dat` am primit, din partea organelor de securitate, urm`toarea recomandare: Fii atent pe unde [i cum circuli! De men]ionat este c` aceste m`suri de retrogradare s-au luat cu peste [apte luni înainte ca organele de procuratur` militar` s` stabileasc` vinov`]ia sau nevinov`]ia lui, în ac]iunea informativ`, denumit` codificat, a[a cum acesta a aflat ulterior, Tehnicianul. La scurt timp, colonelul a suferit un accident vascular cerebral, urmat de un infarct miocardic. Inevitabil, a urmat clasarea ca inapt pentru serviciul militar cu scoaterea din eviden]`, la vârsta de 51 de ani [i dup` 38 de ani de activitate neîntrerupt`. Cauza îmboln`virii [i pension`rii abuzive s-a datorat contribu]iei intense a organelor politice [i de Securitate, care sus]ineau c` trebuia s` fiu înl`turat din cadrele active ale armatei, cercetat în stare de arest [i condamnat pentru propagand` ostil` la adresa conducerii Partidului Comunist Român [i a statului, terorism [i amenin]`ri cu interven]ii str`ine. M`surile luate împotriva sa s-au r`sfrânt [i asupra copiilor. Fiul acestuia, c`pitan la acea dat`, comandant de batalion [i cu studii superioare în comunica]ii, a fost mutat la o unitate de construc]ii civile (de locuin]e). Iar fiica sa, medic, împiedicat` s` ocupe locul câ[tigat, prin concurs, la spitalul Colentina, din Bucure[ti, a fost trimis` în comuna Deveselu. Ast`zi, conchide trist colonelul, necazul meu cel mai mare const` în faptul c` trupul, cu deosebire ro]ile mobile, nu m` mai ajut`. Fie din cauza accidentelor vasculare suferite din cauza prigoanei politice, a vârstei de peste opt decenii sau a zbuciumului în care m` zbat pentru a-mi rec`p`ta onoarea, demnitatea [i drepturile de care am fost frustrat ilegal [i nejustificat de regimul comunist. Speram c` actuala justi]ie român` îmi va în]elege suferin]a [i-mi va face dreptate. Deocamdat`, nu a fost s` fie a[a, de[i am apelat cu mare încredere. Doresc ca atunci când îmi va veni sorocul, s` trec în lumea celor drep]i cu sufletul împ`cat c` Dumnezeu mi-a dat o mân` de ajutor [i în acest sens. A avut reu[ite remarcabile în armat`. A fost deta[at la Comisia Controlului de Stat, a fost selectat s` participe la Festivalul mondial al tineretului [i studen]ilor, ca specialist în transport în cadrul Comandamentului A. Pe unde a mers, s-a remarcat prin profesionalism [i verticalitate [i pe cât de apreciat a fost datorit` acestor calit`]i, pe atât a fost de urât de cei c`rora le lipseau. În tinere]e a colec]ionat medalii, diplome [i aprecieri (concomitent cu rapoarte mincinoase). Acum, la 88 de ani, cu aceea[i pasiune, colec]ioneaz` icoane [i ceasuri. Are peste 400 de modele, din întreaga lume, de la ceasornice chineze[ti [i pân` la ceasuri de buzunar din argint. În ciuda necazurilor prin care a trecut, colonelul a r`mas un optimist. {i atunci când spune, zâmbind, c` o s` tr`iasc` 150 de ani, îl cred, fiindc`, a[a cum a dovedit pe tot parcursul vie]ii, are ambi]ia necesar` de a reu[i tot ce-[i propune.

16 16 VETERANI O ISTORIE ÎNSÂNGERAT~ (II) G eneralul de brigad` (r) Florea Dobrescu a intrat în adolescen]` ca soldat-voluntar, tr`ind, odat` cu genera]ia lui, ororile celui de-al Doilea R`zboi Mondial. La nici 16 ani, a luat arma în mân`, pentru a ad`uga o gur` de foc la cur`]area teritoriului ]`rii de trupele germane. Într-un num`r anterior al s`pt`mânalului, ne-a povestit cum s-au v`zut, prin ochii unui copil, primele zile pe front. Acum, î[i continu` povestea acelei perioade sângeroase, mânat de amintirile înc` vii, sub mottoul Cunoa[te]i-v` înainta[ii pentru a fi respecta]i de urma[i. Odat` cu Armisti]iul de la 23 august [i cu schimbarea frontului Armatei României, s-a a[ternut o stare general` de confuzie, nelini[te [i întreb`ri f`r` r`spuns. Curgeau [tirile privind continuarea opera]iei ofensive a Armatei Ro[ii între Prut [i Siret [i dincolo de ele, inclusiv în Dobrogea, unde aceasta ne capturase flota, f`r` a ]ine seama de în]elegere. Aceste informa]ii debusolau militarii români, care priveau ru[ii ca alia]i, î[i începe povestirea veteranul. Coloane nesfâr[ite a trei armate, de diferite na]ii, m`r[`luiau spre vest, de multe ori de-a valma, în acela[i sens, dar cu scopuri diferite. Armata român` era împ`r]it` în trei. O parte în retragere de pe frontul de est, învins`, decimat`, dar nu îngenunchiat`, explic` veteranul. A doua, în regrupare pe frontul de vest, hot`rât` s` continue lupta cu armele întoarse la 180 de grade [i o alta din interior, format` din recru]i, partea sedentar`, care din 24 august începuse s` m`r[`luiasc` spre nord, înso]it` de cântecul Trece]i batalioane române Carpa]ii!, pentru a elibera nord-vestului ]`rii, precum [i pentru a continua lupta împotriva armatei hitleriste. Pe de alt` parte, armata german`, format` din aproape de oameni, era surprins` de evenimente, debusolat`, h`ituit`, dar capabil` de reac]ie. Î[i tr`ia ultimele zvârcoliri pe teritoriul României. Iar a treia armat`, prezent` în ]ara noastr`, era cea sovietic`, aflat` în ofensiv`. Puhoaie nesfâr[ite de peste de militari, o armat` crud`, r`zbun`toare, care m`r[`luia nestingherit` spre sud, în peninsula Balcanic`, spre vest, c`tre Iugoslavia, sau spre nordvest, pentru a intra în lupt` pe frontul din Berlin, poveste[te generalul. Rev`zut` dup` cinci luni de stat în zona de dispersare, Capitala era mutilat`. Pe lâng` distrugerile cauzate de lupt` [i bombardamente se adaug` pustietatea [i dispari]ia anima]iei de pe marile bulevarde [i str`zi. În locul ei, r`sunau pa[ii trupelor sovietice, înso]i]i de cântecul Katiu[a. Bande de osta[i sovietici be]i, sc`pa]i de sub orice control [i supraveghere comiteau crime, jafuri, violuri, furturi. Mul]i militari se purtau brutal, cu ur`, ca ocupan]i, î[i aminte[te veteranul. Pe fondul tabloului dramatic din ]ar`, adolescentul soldat se sim]ea atras, ca un magnet, de focul luptei. Îns`, ministrul nu-i aproba cererea de plecare pe frontul de vest, pe motiv c` era util în ]ar`, deoarece copierea actelor la ma[ina de scris r`m`sese tot în mâinile copiilor. Florea aflase din documentele operative pe care le dactilografia la secretariatul ministrului aerului c`, pe 7 Generalul de brigad` (r) Florea Dobrescu septembrie, armatele române [i corpul aerian intraser` în subordinea grupurilor de armate sovietice. Excep]ie f`cea doar una, explic` generalul. Situa]ie anormal` din punct de vedere militar, mai ales pentru c`, la aceea[i dat`, at#t Marele Stat Major cât [i Statul Major al Aerului pierduser` atributele de organizare, planificare [i Florea Dobrescu, \n mijloc, soldat voluntar \n conducere a opera]iilor. R`m`seser` un fel de organe administrative pentru primirea rapoartelor operativ-informative. Profitând de vidul temporar al avia]iei române, avia]ia germanomaghiar` ac]ionase nestingherit, producând mari pierderi trupelor noastre. Numai pe aeroporturile din Turda [i Ghimbav fuseser` distruse, la sol, aproape treizeci de avioane. Mâhnirea în rândul personalului de avia]ie, care avea mâinile legate, crescuse pân` la punctul de explozie, î[i aminte[te veteranul. La sfâr[itul lui septembrie, chemarea frontului g`se[te r`spuns: lui Dobrescu i se aprob` plecarea periodic` în misiunea de transport, pe calea aerian`, a unor materiale necesare unit`]ilor din zona operativ`. Aterizat pe aerodromul de campanie Turni[or, de lâng` Sibiu, a sim]it din plin atmosfera de lupt`. A supravie]uit unui bombardament din aer al obiectivului, a tr`it momentele de doliu când a c`zut în lupt` primul pilot de vân`toare, dar a cunoscut [i bucuria reîntoarcerii unui pilot doborât, ajuns cu greu, r`nit, la cuib, doar pentru a-[i relua zborul. Dup` dou` zile [i o noapte de nesomn, când am p`r`sit aeroportul, aveam sentimentul ruperii de o via]` care m` captiva [i îmi d`dea o motiva]ie a existen]ei, poveste[te generalul, cu o urm` de regret, înc`, în voce. Doream s` las în acel cuib de vulturi o parte din inim`, care s` bat`, în continuare, împreun` cu a lor, s` palpite [i s` pulseze ritmat, ca acele orologiului luptei, bucurându-se de ora când vor repune bornele pe vechiul hotar. Lunar, uneori [i mai des, tân`rul militar participa la astfel de transporturi, spre Turda [i alte aeroporturi. Cu fiecare zbor, sim]eam o împlinire [i, par]ial, recuno[tin]a fa]` de idolul meu pilot-poet, c`pitan aviator Demetriad Benedict Cârâc, primul care ne-a înv`]at, pe noi, copiii dactilografi, ce înseamn` sacrificiul [i dragostea pentru patrie. }ara era m`cinat` de tot mai multe fr`mânt`ri, cu demonstra]ii [i confrunt`ri sângeroase de strad`. În cazarm`, la por]ile c`reia nu se opriser` condi]iile mizerabile de via]`, se sim]ea tot mai mult povara s`r`ciei ce cuprinsese întreaga ]ar`. R`zboiul sec`tuise resursele, iar URSS-ul, ca un PLUTONIER ALINA CRI{AN uria[ aspirator, înghi]ea ce mai r`m`sese din pârjolul m`celului. În acest context, în diminea]a zilei de 8 noiembrie 1945, întâmpl`tor sau nu, Florea Dobrescu a fost prezent la manifesta]ia din Pia]a Palatului Regal, la care participau mii de tineri pentru a s`rb`tori onomastica Maiest`]ii Sale. La un moment dat, vacarmul manifestan]ilor a fost spart de motoarele a dou` autocamioane care încercau s` p`trund` spre statuia regelui Carol I. Din ma[ini au coborât câteva zeci de tineri antimonarhi[ti. Înfruntarea celor dou` tabere s-a soldat cu o b`taie crâncen`. R`fuiala a fost întrerupt` de rafala scurt` a unei arme automate, tras` dintr-o vil` din apropiere. La pu]in timp dup` încetarea focului, tabloul furiei turbate [i setea de sânge m-au cutremurat. Un grup de tineri promonarhi[ti fug`reau un b`rbat, lin[at apoi într-o flor`rie, de pe strada Câmpineanu, în care se ascunsese. A treia zi de la sângeroasa înfruntare, veteranul privea îndurerat, din fa]a caz`rmii, lungul cortegiu funerar, format din oameni din mediul muncitoresc, ce inundase marile bulevarde din centrul Capitalei [i care conducea, pe ultimul drum, 18 oameni uci[i în Pia]a Palatului Regal. Evenimentele politice se derulau cu repeziciune procesul [i executarea mare[alului, Tratatul de pace de la Paris cu cauzele sale p`guboase [i nedrepte pentru România, reforma monetar`, abdicarea for]at` de la tron a regelui... Acceptarea, total` sau par]ial`, a unor acte politice sau respingerea altora î[i puneau amprenta pe modul de a gândi al adolescentului Florea de atunci, ad`ugau convingeri, amplificau întreb`ri, accentuau fr`mânt`ri. Devenisem asemenea unui navigator pe o mare bântuit` de furtun`, c`utând direc]ia care s` m` duc` la ]`rm. Odat` cu trecerea anilor de adolescen]` am ajuns, încet, încet la punctul în care [tiam ce vreau, descifram sensul de mers, devenisem con[tient de ]inta la care trebuie s` ajung, m` obi[nuisem cu via]a, reu[ind s` m` descurc în lacul social-politic agitat. În]elesesem c` trebuie s`-mi continui mar[ul prin lumea militar`, care-mi devenise cas`. {i l-a continuat, 50 de ani, pân` când a trebuit s` dezbrace uniforma, s`-[i adune amintirile [i s` treac` în rezerv` sau, a[a cum spunea colonelul (r) Liviu Zanfirescu despre acesta, a trecut în plutonul frunta[ al celor care, de[i la pensie, spre cinstea lor, înc` m`r[`luiesc spre un nou orizont al iubirii de via]`, de patrie [i de oameni.

17 Nr. 42 (29 octombrie 4 noiembrie2014) V~ INTERESEAZ~! 17 ORGANIZAREA {I FUNC}IONAREA COLEGIILOR NA}IONALE MILITARE În Monitorul Oficial al României nr. 770 din 23 octombrie 2014, a fost publicat Ordinul ministrului ap`r`rii na]ionale nr. M.110 pentru aprobarea Instruc]iunilor privind organizarea [i func- ]ionarea colegiilor na]ionale militare. Acesta a fost elaborat de structura de specialitate din Direc]ia management resurse umane [i cuprinde prevederi referitoare la organizarea [i managementul colegiilor na]ionale militare, personalul didactic, auxiliar [i nedidactic, elevi, precum [i la drepturile [i obliga]iile personalului [i ale elevilor. PAGIN~ REALIZAT~ DE IRINA-MIHAELA NEDELCU irina.nedelcu@presamil.ro Ministerul Ap`r`rii Na]ionale se oblig` s` asigure elevului/elevei: participarea la probele de selec]ie pentru admiterea în înv`]`mântul superior sau postliceal militar; condi]ii ca, dup` absolvirea colegiului na]ional militar cu diplom` de bacalaureat, s` participe la admiterea în înv`]`mântul superior militar, dup` ce a fost declarat/declarat` admis la selec]ia organizat` în acest scop, în raport cu nevoile Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, cu op]iunile elevului/elevei [i cu aptitudinile [i rezultatele ob]inute de elev/elev` la înv`]`tur` [i comportare; repartizarea într-o unitate de înv`]`mânt postliceal militar, în limita locurilor disponibile, în raport cu nevoile Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, cu op]iunile elevului/elevei [i cu aptitudinile [i rezultatele ob]inute de elev/elev` la înv`]`tur` [i comportare, în situa]ia în care promoveaz` examenul de bacalaureat în a doua sesiune sau nu este declarat/declarat` admis în înv`]`mântul superior militar. Evaluarea elevilor Instrumentele de evaluare se stabilesc în func]ie de specificul fiec`rei discipline [i pot fi: chestion`ri orale; lucr`ri scrise; experimente; activit`]i practice; referate [i proiecte; interviuri; portofolii; alte instrumente stabilite de catedrele/comisiile metodice [i aprobate de directorul adjunct sau elaborate de Ministerul Educa]iei Na]ionale [i de inspectoratul [colar jude]ean. La fiecare disciplin` de studiu, num`rul de note acordate fiec`rui elev, exclusiv nota de la tez`, trebuie s` fie cel pu]in egal cu num`rul s`pt`mânal de ore prev`zut în planul de înv`]`mânt. La disciplinele cu o or` de curs pe s`pt`mân`, num`rul minim este de dou` note. Elevii în situa]ie de corigen]` vor avea cu cel pu]in o not` în plus fa]` de num`rul precizat anterior, ultima not` fiind acordat` în ultimele dou` s`pt`mâni ale semestrului. Sunt declara]i promovat elevii care, la sfâr[itul anului [colar, ob]in la fiecare disciplin` de studiu cel pu]in media anual` 5,00 [i la purtare cel pu]in media anual` 6,00. Amânat semestrial sau amânat anual sunt declara]i elevii c`rora nu li se poate definitiva situa]ia [colar`, la una sau mai multe discipline de studiu, din cauz` c` au absentat la cel pu]in 50% din num`rul de ore prev`zut într-un semestru la acele discipline. Încheierea situa]iei [colare a elevilor amâna]i pe semestrul întâi se face în primele 4 s`pt`mâni de la revenirea acestora la [coal`. Încheierea situa]iei [colare a elevilor amâna]i pe semestrul al doilea sau amâna]i anual se face într-o perioad` stabilit` de comandantul colegiului na]ional militar, înaintea sesiunii de corigen]e. Elevii din clasa a XII-a declara]i necorespunz`tor pentru profilul militar sau inapt medical pot continua studiile în înv`]`mântul liceal militar, dac` se angajeaz` s` suporte cheltuielile de între]inere aferente perioadei de [colarizare r`mase pân` la absolvire. Elevii declara]i amânat semestrial sunt examina]i numai din materia semestrului respectiv, iar cei declara]i amânat anual sunt examina]i din materia studiat` pe parcursul întregului an [colar. Corigent sunt declara]i elevii care ob]in medii anuale sub 5,00 la cel mult dou` discipline de studiu [i elevii amâna]i care nu promoveaz` examenul de încheiere a situa]iei [colare la cel mult dou` discipline de studiu. Ei sunt examina]i din materia studiat` pe parcursul întregului an [colar, în cadrul unei sesiuni de examene ce se organizeaz` într-o perioad` stabilit` de Ministerul Educa]iei Na]ionale. Sunt declara]i repetent elevii care: ob]in la mai mult de dou` discipline media anual` sub 5,00; ob]in la purtare media anual` sub 6,00; corigen]ii care nu se prezint` la examenele de corigen]` sau nu le promoveaz`; amâna]ii care nu se prezint` în sesiunea de încheiere a situa]iei [colare, la cel pu]in o disciplin`. Ei pot repeta anul prin transfer într-o unitate de înv`]`mânt din re]eaua Ministerului Educa]iei Na]ionale, cu suportarea cheltuielilor de între]inere aferente perioadei în care au avut calitatea de elev în înv`]`mântul liceal militar. Elevii care ob]in la purtare media anual` sub 8,00 sunt declara]i necorespunz`tor pentru profilul militar. Ei se pot transfera într-o unitate de înv`]`mânt din re]eaua Ministerului Educa]iei Na]ionale sau se pot retrage. Elevul corigent la o disciplin` este declarat promovat dac` ob]ine cel pu]in media 5,00 la examenul de corigen]`. Elevii corigen]i la mai mult de o disciplin` sunt declara]i promovat dac` ob]in cel pu]in media 5,00 la fiecare disciplin` la care sus]in examenul de corigen]`. Elevii corigen]i sau amâna]i care nu se pot prezenta la examene din motive temeinice sus]inute cu documente justificative, în cel mult 5 zile lucr`toare de la data examenului, sunt examina]i la o dat` ulterioar`, stabilit` de comandant, dar nu mai târziu de începutul noului an [colar. În cazuri de intern`ri în spital, imobiliz`ri la pat sau alte situa]ii excep]ionale, de for]` major`, sus]inute cu documente justificative, e[alonul ierarhic superior poate aproba sus]inerea examenului dup` începerea anului [colar. Elevii din colegiile na]ionale militare se pot transfera, în limita efectivelor de 30 de elevi la clas`, astfel: în acela[i colegiu, de la o clas` la alta, cu aprobarea consiliului de administra]ie; de la un colegiu na]ional militar la altul, cu aprobarea consiliului de administra]ie al colegiului unde se efectueaz` transferul, cu avizul consiliului de administra]ie al colegiului de unde se transfer` elevul; într-o alt` unitate de înv`]`mânt liceal din re]eaua Ministerului Educa]iei Na]ionale, cu avizul consiliului de administra]ie al colegiului [i aprobarea consiliului de administra]ie al unit`]ii de înv`]`mânt unde se transfer` elevul, cu informarea ierarhic` a Direc]iei management resurse umane; de la o unitate de înv`]`mânt liceal din re]eaua Ministerului Educa]iei Na]ionale într-un colegiu na]ional militar. În aceast` din urm` situa]ie, transferurile se aprob` astfel: pentru copiii cadrelor militare în activitate [i ai solda]ilor [i grada]ilor profesioni[ti deceda]i în timpul [i din cauza serviciului militar, ca urmare a unor catastrofe sau a unor acte de devo- Sanc]iuni La nivelul fiec`rui colegiu na]ional militar se constituie [i func]ioneaz` comisia de disciplin` pentru elevi, care cerceteaz` presupusele abateri disciplinare s`vâr[ite de elevi, propune consiliului profesoral sanc]ionarea acestora [i verific` aplicarea m`surilor stabilite. Elevilor din colegiile militare li se pot aplica urm`toarele sanc]iuni: observa]ie individual`; interdic]ie temporar` de a ie[i în învoire; retrogradare din gradul onorific; mustrare scris`; preaviz de exmatriculare; exmatriculare. Observa]ia individual` const` în aten]ionarea elevului cu privire la înc`lcarea regulamentelor în vigoare [i consilierea acestuia, astfel încât s` î[i îndrepte atitudinea/comportarea, cu men]ionarea faptului c` în caz contrar i se va aplica o sanc]iune mai sever`. Sanc]iunea se aplic` de diriginte sau de comandantul companiei [i nu atrage alte m`suri disciplinare. Interdic]ia temporar` de a ie[i în învoire se aplic` de comandantul colegiului, directorul adjunct, dirigintele clasei sau comandantul companiei [i nu atrage alte m`suri disciplinare. Retrogradarea din gradul onorific se aplic` prin hot`râre a consiliului profesoral, în baza raportului comisiei de disciplin` pentru elevi, la propunerea consiliului clasei. Mustrarea scris` const` în aten]ionarea elevului, în scris, cu men]ionarea faptelor care au determinat sanc]iunea. Se aplic` prin hot`râre a consiliului profesoral, în baza raportului comisiei de disciplin` pentru elevi, la propunerea consiliului clasei [i este înso]it` de sc`derea notei la purtare cu un punct. Preavizul de exmatriculare se aplic` pentru acumularea a 20 de absen]e nemotivate la diferite discipline de studiu sau a cel pu]in 15% din totalul anual al orelor la o singur` disciplin` ori pentru tament excep]ional ori a unor misiuni în cadrul for]elor interna]ionale destinate men]inerii p`cii ori constituite în scopuri umanitare - de c`tre [eful Direc]iei management resurse umane, în limitele cifrei totale de [colarizare aprobate pentru înv`]`mântul liceal militar, corespunz`toare anului respectiv de studiu, iar dac` aceasta se dep`[e[te, de c`tre ministrul ap`r`rii Transferul na]ionale, cu aprobarea prealabil` a consiliului de administra]ie [i avizul inspectoratului [colar jude]ean; de c`tre consiliul de administra]ie al colegiului unde se efectueaz` transferul, cu informarea, pe cale ierarhic`, a Direc]iei management resurse umane, pentru completarea locurilor r`mase libere la clasa a IX-a prin neprezentarea, retragerea sau eliminarea candida]ilor declara]i admis, cu candida]ii neadmi[i în sesiunea din anul respectiv, în ordinea strict descresc`toare a mediilor lor de admitere. Transferul de la un colegiu na]ional militar la altul se poate efectua în termen de s`vâr[irea unei abateri grave. Aplicarea sanc]iunii este înso]it` de sc`derea notei la purtare cu dou` puncte, aprobat` de consiliul profesoral. Exmatricularea unui elev din colegiul na]ional militar const` în eliminarea acestuia pân` la sfâr- [itul anului [colar [i poate fi: exmatriculare cu drept de reînscriere în anul [colar urm`tor, în acela[i an de studiu, la o unitate de înv`]`mânt din re]eaua Ministerului Educa]iei Na]ionale; exmatriculare din toate unit`]ile de înv`]`mânt, f`r` drept de reînscriere, pentru o perioad` de timp, care se stabile[te de c`tre Ministerul Educa]iei Na]ionale. Exmatricularea cu drept de reînscriere în anul [colar urm`tor, în acela[i an de studiu, la o alt` unitate de înv`]`mânt se aplic` elevilor care acumuleaz` 40 de absen]e nemotivate din totalul orelor de studiu sau cel pu]in 30% din num`rul anual de ore la o singur` disciplin` [i elevilor care s`vâr[esc o abatere grav`. Aprobarea exmatricul`rii este condi]ionat` de emiterea, în prealabil, a preavizului de exmatriculare [i este înso]it` de sc`derea notei la purtare sub 6,00, aprobat` de consiliul profesoral. Exmatricularea din toate unit`]ile de înv`]`mânt f`r` drept de reînscriere pentru o perioad` de timp se aplic` pentru abateri deosebit de grave, apreciate astfel de consiliul profesoral, în baza raportului comisiei de disciplin` pentru elevi. Sanc]iunea se aplic` de c`tre Ministerul Educa]iei Na]ionale, este înso]it` de sc`derea notei la purtare sub 6,00, aplicarea [i durata acesteia se comunic` în scris, sub semn`tur`, p`rin]ilor/reprezentan]ilor legali sau elevului major, de c`tre Ministerul Educa]iei Na]ionale. Prin abatere grav`, se în]elege abaterea care are ca efect producerea unor disfunc]ii majore în activit`]ile, ordinea [i disciplina interioar` din colegiu, afectarea în mod esen]ial a imaginii acestuia ori a integrit`]ii fizice, demnit`]ii sau personalit`]ii celorlal]i elevi. 30 de zile de la data începerii cursurilor, cu aprobarea consiliului de administra]ie al inspectoratului [colar, în vacan]a intersemestrial` sau în cea de var`, precum [i în timpul anului [colar, pentru cazurile speciale. Transferurile elevilor de la o unitate de înv`]`mânt liceal din re]eaua Ministerului Educa]iei Na]ionale într-un colegiu na]ional militar, se poate efectua pân` la clasa a XII-a, inclusiv. Transferul elevilor din colegiile na]ionale militare în unit`]ile similare din re]eaua Ministerului Educa]iei Na]ionale se aprob` numai dup` stabilirea cuantumului cheltuielilor de între]inere, dac` este cazul, [i a modului de recuperare a acestora, potrivit prevederilor legale. Transferul sau exmatricularea elevilor pentru motive medicale poate interveni doar pe baza deciziei Comisiei de expertiz` medico-militar`, avizat` de Comisia central` de expertiz` medicomilitar` sau, dup` caz, a Comisiei centrale de expertiz` medico-militar`. Calitatea de elev în înv`]`mântul liceal militar înceteaz` în urm`toarele situa]ii: la absolvirea studiilor în colegiul na]ional militar; în cazul transferului într-o unitate de înv`]`mânt care nu apar]ine Ministerului Ap`r`rii Na]ionale; în cazul exmatricul`rii; la cererea scris` a elevului/p`rin]ilor/reprezentan]ilor legali, caz în care elevul se consider` retras; dac` nu se prezint` la ore, în clasa a IX-a, în termen de 5 zile de la începerea cursurilor, f`r` s` justifice absen- ]ele; dac` este declarat inapt medical. În cazul în care calitatea de elev în înv`]`mântul liceal militar înceteaz` în urma exmatricul`rii, transferului sau retragerii, din motive imputabile acestuia, p`rintele/reprezentantul legal are obliga]ia, conform angajamentului, s` restituie cheltuielile de între]inere a elevului în colegiu. Obliga]ia de plat` a cheltuielilor de între]inere în colegiu nu se aplic` elevilor care se retrag la cerere, în clasa a IX-a, în primele 30 de zile calendaristice de la începutul cursurilor [i celor care se transfer`/retrag din motive medicale.

18 18 CULTUR~ REVEDERE S` povestesc venirea în Bucure[ti a bravului meu trompet Chelban Iordache în dorul de a m` vedea, acum vreo zece ani. G`sindu-m` la ni[te lucr`ri topografice în jude]ul Prahova, la întoarcerea mea în Bucure[ti mi se spune c` m-a c`utat un om îmbr`cat ]`r`ne[te, cu o gr`mad` de decora]ii pe piept. Nu-mi închipuiam cine putea s` fie, de aceea eram foarte curios s` [tiu cine m` c`utase, mai cu seam` c` nu mi se dase alte am`nunte. Trecuse vreo dou`-trei zile la mijloc [i mai c` uitasem de aceast` împrejurare, când într-o dup` amiaz`, prin luna august, ie[ind pe Calea Victoriei prin dreptul gr`dinei Episcopiei, v`d la o mic` dep`rtare [i pe aceea[i parte a stradei, venind spre mine un om înalt, cu plete lungi c`runte, îmbr`cat cu portul pluta[ilor Bistri]ei [i pe partea stâng` a sumanului în[irate o mul]ime de decora]ii, între care Virtutea Militar` [i Crucea Sf. Gheorghe. CERCUL MILITAR NA}IONAL INTERFEREN}E CULTURALE Joi, 30 octombrie, ora 17.15, Sala de Cinema: Sear` cinematografic` Prezentarea filmelor Armata român` în Al Doilea R`zboi Mondial; partea a V-a, De la Carei pân` în Podi[ul Boemiei, 1999, [i Memoria Palatului. Cercul Militar Na]ional, 2011, realizate de Studioul Cinematografic al Armatei. Intrarea este liber`. EXPOZI}II Galeria Artelor. Armonii vene]iene cronic` de Octavian Mihalcea. În perioada 20 octombrie-7 noiembrie, la Galeria Artelor a Cercului Militar Na]ional, pasiona]ii de pictur` pot admira expozi]ia artistului Augustin Costinescu, sugestiv intitulat` Un pictor român la Vene]ia. Suntem regala]i cu o suit` de impresii lagunare care provin dintr-o zon` a echilibrului dominator, rod al binevenitei sinteze a culorii cu linia. Peisajul vene]ian, ax` incontestabil` parcurgând parc` dintotdeauna istoria spiritului, manifest` [i asupra artistului român un deosebit magnetism. Elocven]a tu[elor reliefeaz` pasaje acvatice adânc spiritualizate. Abordarea solar` ce define[te plastica lui Augustin Costinescu reviziteaz` deja clasicizatele toposuri vene]iene, totul într-o armonie de nezdruncinat. Putem spune c` pictorul ne conduce pe trasee de-a dreptul Locotenent-colonel C.V. C~PLESCU, Amintiri din r`zboiu ( ), Bucure[ti, 1908 Pag M` opresc câteva clipe s` m` dezmeticesc, c`ci mi se p`rea c` recunosc acel obraz, deodat` v`z pe voinicul b`trân c` se repede spre mine [i m` apuc` în bra]e. Era chiar trompetul meu Chelban Iordache, tovar`[ul meu nedesp`r]it din tot timpul r`zboiului. Bucuros l-am strâns în bra]e [i foarte emo]ionat l-am întrebat de b`trânii mei c`l`ra[i din jude]ul Neam], c`rora r`posatul general Lecca le zicea, când vedea escadronul, Bun` ziua, vân`torii Chetri. În acest timp, lumea pe strad` se oprise [i f`cuse roat` împrejurul nostru, ca s` asculte ce vorbeam, dându-[i fiecare p`rerea. V`zând [i eu aceasta, am luat pe Chelban de bra] [i am intrat cu dânsul într-o cofet`rie, unde am stat mult de vorb` cu el. AUGUSTIN COSTINESCU ini]iatice, mereu revelând ipostazele definitorii. Sunt fine particulariz`ri vene]iene înc`rcate de optimism, culoare [i poft` de via]`. Latura tenebros-oniric` a lagunei, o fa]et` pe care au eviden]iat-o mul]i arti[ti, este aici escamotat` în favoarea sublinierii primatului vital. Astfel, astrul diurn ocrote[te plasticizant aceste ape fondatoare. Expozi]ia este un bun prilej de a aprecia realizarea estetic` a lui Augustin Costinescu, menit` a reda cu accentuat impact plastic esen]a nestins` proprie falnicei Vene]ii. Sala Foaier. Expozi]ie de pictur` a artistei plastice Danina Pilat, deschis` în perioada 27 octombrie-9 noiembrie. Expozi]iile pot fi vizitate zilnic, între orele Intrarea este liber`. DINCOLO DE APAREN}E INGVAR AMBJØRNSEN, Vedere spre Paradis, Editura ALLFA, 2014 C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA constantin.pistea@presamil.ro Parc` nu-mi vine s` cred c` Ingvar Ambjørnsen are 58 de ani. Am ajuns, poate nedrept, s`-l asociez cu Elling, tân`rul asocial din Fra]i de cruce, roman care mi-a pl`cut atât de mult, încât am v`zut [i filmul (nominalizat la Oscar), [i piesa de teatru bazat` pe via]a lui Elling. Iar acest Elling are numai 32 de ani. {i dac` în romanul amintit (al treilea dintr-o serie de patru), el are primele încerc`ri de ie[ire în lume, primele experien]e de adaptare la o via]` normal`, aici, în Vedere spre Paradis, primul din tetralogia care-i este dedicat`, Elling deschide ochii c`tre lume. Începe abrupt: Mama a murit. Cam a[a. Mama lui Elling moare [i e ca [i cum, brusc, p`pu[arul dispare, iar p`pu[a nu mai simte nicio sfoar` tr`gând de membrele sale. Elling trebuie s` înve]e s` se descurce. Cumva, reu[e[te s-o duc` la cap`t, mai ales c` ajunge, la un moment dat, s` [i povesteasc` despre via]a sa în singur`tate, romanul fiind scris la persoana întâi. O face credibil, motiv pentru care tinzi s` crezi c` Elling are ceva din Ingvar Ambjørnsen, de unde [i surpriza c` Ingvar are 58 de ani, iar Elling doar 32. Desigur, romanul a fost publicat în Norvegia, în 1993, când scriitorul avea vreo 37 de ani, deci poate, poate, m`car par]ial, cei doi se identific` pân` la un punct. Oricum, crea]ia este extraordinar`. Elling nu este doar un bolnav psihic, un tip care se teme de societate [i nu [tie de unde s` o prind`, ci are [i un soi de ochi ironic, cu care prive[te lumea [i o adapteaz` nevoilor imagina]iei sale. V-am ar`tat deja ce credea Elling, în copil`rie, despre locuitorii din Drammen, pe care, din povestirile mamei, îi vedea drept extratere[tri cu fa]` uman`. Felul acesta de a privi lucrurile se extinde [i la a[a-zisa maturitate, în care Elling nu doar c` face colec]ie cu toate apari]iile în pres` ale unui prim-ministru femeie, ci î[i construie[te [i un fel de atelier, în care monteaz` un telescop [i prive[te c`tre apartamentele din cartier. Este încercarea lui de a tr`i mai multe vie]i [i de a vedea lumea dincolo de aparen]e. Constat`rile lui sunt suprinz`toare (b`t`i în cuplu, rela]ii lesbiene, furturi din magazin), iar acolo unde nimic nu pare deosebit, are el grij` s` inventeze situa]ii, plecând de la istoria familiei sale (când un cuplu nu apare în locuin]` câteva zile la rând, se gânde[te c` a plecat în Spania, asemenea bunicilor s`i). Foarte mult mi-a pl`cut c` Elling se face simpatic. E bolnav, asta e clar, numai c` problemele lui psihice nu te ]in la distan]`, ci te conving s`-]i pese. Parc` vrei s`-i fie bine, s` ias` din stilul de via]` în care se închide dup` moartea mamei [i s` tr`iasc` normal. S` nu-[i mai sune vecinii doar pentru a le asculta vocile [i a închide imediat. S` nu mai fie speriat de asistentul social. În definitiv, Elling e un tip de treab`, care parc` nu s-a n`scut cu adev`rat, pentru c` mama l-a ]inut în chingi. Romanul acesta îl arat` deschizând ochii. {i este chiar simpatic atunci când trece de la persoana întâi la a treia, discutând cu sine însu[i, a[a cum mul]i dintre cei s`n`to[i o fac. AURELIA N~STASE aurelianastase@yahoo.fr Un neologism atestat în limba român` literar` cu mai bine de un secol în urm` [i r`mas o vreme printre cuvintele învechite este reactivat în prezent ca barbarism. În trecut, ap`ruse în versuri precum: Un pod de aur [ ] / Lucea ca zugr`vit în ram`,/gândeai c`-i acurat aram`! (G. Co[buc, Un pip`ru[ modern. Parodie, 1889, în Cântece de vitejie, Editura pentru literatur`, Bucure[ti, 1966, p. 267). Potrivit dic]ionarelor de odinioar`, se considera c` ar fi fost posibil ca adjectivul acurat s` fi provenit din german` akkurat, din latin` accuratus sau din italian` accurato, cu semnifica]ia îngrijit (August Scriban, Dic]ionarul limbii române[ti, Institutul de Arte Grafice Presa Bun`, 1939 Scriban 1939). Ast`zi, recurgându-se, prin imitare, la barbarismul preluat din englez` acurat sau, pur [i simplu, acurate, se anun]` despre un telefon portabil c` emite un sunet acurat (agora.ro) sau se încearc` s` se explice c` un tuner cromatic acurate este un tuner instrument de cromatic (play.google.com). În limba italian`, se spune c` este accurato ceea ce este f`cut cu aten]ie, grij` [i exactitate (v. Gabrielli Aldo, Grande dizionario italiano - speciale 150 anni, Hoepli; dizionarioitaliano.it). În latin`, verbul accurare/adcurare se refer` la înf`ptuirea a ceva cu grij` mare, cu aten]ie, cu exactitate. Calitatea de a fi Limba românq este patria mea. f`cut astfel, adic` lucrat cu grij`, este desemnat` cu adjectivul accuratus/adcuratus, derivat din participiul trecut al acestui verb (latinlexicon.org). În limba englez`, accurate înseamn` f`r` erori, îngrijit, în conformitate cu adev`rul. Din familia adjectivului fac parte adverbul accurately [i substantivul accurateness (corectitudine) (merriam-webster.com). Potrivit lexicografiei academice actuale, acurat este ceva îngrijit, lucrat cu îngrijire (Academia Român`, Institutul de Lingvistic`, Dic]ionarul explicativ al limbii române edi]ia ACURAT a II-a rev`zut` [i ad`ugit`, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009/DEX 2009). Acest adjectiv este sinonim cu îngrijit, cur`]el, sp`lat, sp`l`]el, iar adverbul acurat, cu adverbe cum ar fi chiar, clar, evident, exact, întocmai, limpede, precis, tocmai (Mircea [i Luiza Seche, Dic]ionar de sinonime, Editura Litera Interna]ional, Bucure[ti, 2002). Adjectivul este folosit [i cu în]elesul exact, corect (Florin Marcu Marele dic]ionar de neologisme, Editura Saeculum, 2000): pe lâng` un pre] mai acurat, prime[ti [i [ ] informa]ii NICHITA ST~NESCU utile (vezicatface.ro); rezultatul este acurat în propor]ie de 95% (setimes.com); empatia acurat` se refer` la abilitatea terapeutului de a percepe [i de a comunica în mod acurat (cu precizie) (despresuflet.ro); o carte clar`, acurat` [i interesant` (edituratrei.ro); contextualizarea istoric` a extazului [i problema în]elegerii acurate (teologiepentruazi.ro); declara]ii de avere oarecum acurate (europalibera.org); informa]ii acurate despre boal` furnizate de speciali[ti (bioetica.ro). Ca [i în italian` sau în englez`, în limba român` acurat este component al unei familii de cuvinte în centrul c`reia se afl`, fiind folosit mai frecvent, substantivul acurate]e, care înseamn` grij` deosebit`, aten]ie mare, exactitate în executarea unui lucru (DEX 2009): prin analiza nivelului a zece lipide din sânge se poate prevedea, cu o acurate]e de 90%, riscul ca boala s` se instaleze (emaramures.ro). Exist` [i varianta învechit` acurate]`, c`reia, cândva, i se atribuiau semnifica]iile exactitate, precizie (Laz`r {`ineanu, Dic]ionar universal al limbei române, edi]ia a VI-a, Editura Scrisul românesc S.A., 1929) sau îngrijire, cur`]enie (Scriban 1939): sunt de o scrupulozitate [i acurate]` rar` în cita]iile lor (George Panu, Amintiri de la Junimea din Ia[i, Polirom, Ia[i, 2013).

19 ARMA CONDEIULUI 19 COMANDOR ALEXANDRU LEAUA Nu credeam s` tr`im s` apuc`m s` o mai vedem [i pe asta! A reap`rut un fenomen îngrijor`tor: pe holuri [i pe coridoare s-au pus, din nou, fotografii cu aspecte... din via]a [i opera mai marilor zilei! Ca în compartimentele de tren de alt`dat`. Numai c`, acolo, erau fotografii cu frumuse]ile patriei, cu realiz`ri [i ctitorii. A[adar, tr`im parc`, din nou, în miezul unui Ev aprins. Taman ca pe vremea sumar judecatului [i împu[catului. Bine, pe atunci, tablourile de acest gen invadaser`, ce-i drept, toate holurile, coridoarele [i s`lile patriei... V` mai aminti]i de articolul Jos tabloul? Încercam, atunci, s` lu`m în r`sp`r obiceiurile proaste, s` prindem în vârful condeiului unele metehne, din p`cate, mult prea des întâlnite, pe aici, la noi. Bun`oar`, cultul personalit`]ii [i obi[nuin]a st`pânilor de a se înconjura, parc` inevitabil, de fiecare dat`, de lingu[itori. Cine [i-ar fi închipuit c` vor veni al]ii, cu mult mai înseta]i de glorie, mai avizi de faim` [i mai dornici de osanale? Pân` la urm`, se pare c` am gre[it: i-am judecat un pic prea aspru pe unii jupâni! Ei bine, de data asta, parc` s-a întrecut [i mai mult m`sura. JOS TABLOUL, SUS PANOUL! Sunt poze mari, str`juite de explica]ii scrise cu litere de-o [chioap`, frumos lipite pe panouri uria[e. M`i, oameni buni, chiar nu mai ave]i sim]ul ridicolului? De altminteri, nu-i deloc cre[tine[te s` te mândre[ti, fudulia-i un p`cat. Unde mai pui c` aproape to]i ace[ti potenta]i, numi]i prin anumite func]ii, nu realizeaz` deloc vremelnicia lucrurilor... C`ci, nu-i a[a, toate-s trec`toare [i nimic nu e ve[nic! Nu suntem deloc nostalgici dup` Epoca de Aur, dar nu putem s` nu ne aducem aminte c`, în urm` cu mai bine de 40 de ani, ditamai Transf`g`r`[anul a fost construit în doar patru ani [i jum`tate! {i, pân` la urm`, cât de frustrat trebuie s` fii s`-]i vin` ideea s` tapetezi pere]ii ce te înconjoar`, la birou, cu poze mari cu propria-]i f`ptur`? Cât de nesigur pe meseria ta, pe ceea ce faci în fiecare zi, dac` ai aceast` pornire? Altfel, ar fi greu de închipuit c` te iube[ti a[a de tare... Dragi tovar`[i, une]i-v` pozele cu voi acas`, în albumul de familie, în vitrina cu bibelouri, pe noptier`. Sau, de ce nu?, pe re]elele de socializare. Dac` tot sim]i]i într-atât nevoia s` fi]i aprecia]i pentru munca pe care o desf`[ura]i! Dar, nu mai cheltui]i aiurea banul public [i a[a împu]inat. {i auzi pentru ce: din nou (cine ar fi crezut?) pentru gazete de perete. Nu se mai poart`, z`u a[a! {i, apropo de vremelnicie: când vi se va termina mandatul, ce o s` face]i cu panourile astea uria[e, cu fotografii? O s` le lua]i acas`, s` le depozita]i în balcon, printre borcanele cu mur`turi? Bani arunca]i... S-a primit, recent, un ordin prin care se cerea s` se raporteze, musai [i la timp, cum se va s`rb`tori, peste patru ani, Ziua na]ional`. Da, a]i citit bine, peste patru ani, adic` în 2018! Uite, domnule, am zis, o ini]iativ` l`udabil`. Dup` ce c` nu avem de nici unele, ni se cere s` devenim [i... vizionari! Ori s-au reintrodus iar cincinalele [i cumva noi nu am fost anun]a]i? Nu suntem deloc nostalgici dup` Epoca de Aur, dar nu putem s` nu ne aducem aminte c`, în urm` cu mai bine de 40 de ani, ditamai Transf`g`r`[anul a fost construit în doar patru ani [i jum`tate! Acum, noi, ce facem? Deocamdat`, doar hârtii, în care preciz`m... cum vom munci. S` nu cumva s` uit`m îns` s` facem [i cât mai multe fotografii! 100 DE ANI {I O ZI PE LOC, REPAUS! Veteranii de r`zboi! Din când în când, eroii neamului coboar` printre noi, din bronzul monumentelor. GENERAL- MAIOR (R) MARICEL D. POPA Dincolo de vicisitudinile vremurilor, Armata [i-a permis [i î[i permite un mare lux: are idei, gânde[te cunoa[te, are viziune, st`pâne[te strategia adapt`rii... Acest lucru echivaleaz` cu a avea o nou` [i de mare eficien]` categorie de for]e! Parada militar` este doar una din c`ile prin care Armata se prezint` în fa]a ]`rii. V` rog s` p`trunde]i îns`, dragi oameni politici, [i în intimitatea celorlalte realit`]i privind Armata! E drept, unele pot fi mai pu]in spectaculoase, iar altele pot necesita chiar [i luarea unor m`suri... V` rog s` ducem împreun` lupta împotriva unui [i, cel din sintagma armata [i societatea. Pentru c` nu avem de-a face cu dou` entit`]i diferite. Militarul este patriot. {i asta nu potrivit defini]iei, ci prin defini]ie, prin intrinsecul s`u. Dar, parc` al]ii sunt cei care fac parad` [i se folosesc de lozinci pe tema asta! Nu exist` arsenal militar important, care conteaz` în lumea asta [i care s` nu aib` în inventarele sale una dintre cele mai interesante, mai eficiente [i mai valoroase arme ale Umanit`]ii: pacea. Ac]iunea militar` are [i un mare du[man din interior: vorb`ria mult`, teoretizarea excesiv`, existen]a unor mari [i mul]i exper]i în nimic... Un comandant militar eficient este cel care [tie când, cât [i cum s` lase u[a deschis` progresului, noului, astfel încât, pre]uind [i promovând tradi]ia, s` nu r`mân` închistat într-un conservatorism d`un`tor, contraproductiv. Eroismul ascuns face cele mai multe [i mai mari dovezi de curaj. În vorbe, doar. Stima]i oameni politici, atunci când necesitatea o impune, nu v` limita]i la o simpl` reform`, la o restructurare formal`. Merge]i verticali pân` la cap`t [i schimba]i sistemul, transforma]i-l cu adev`rat! Veteranii de r`zboi! Din când în când, eroii neamului coboar` printre noi, din bronzul monumentelor. S` pre]uim a[a cum se cuvine ceea ce reprezint` ei: o comoar` inestimabil` de onoare, de demnitate, de sacrificiu, de memorie! Istoria noastr` s-a în`l]at [i pe jertfa lor, prin tributul de sânge adus pe altarul gloriei neamului! Oare Alexandru Macedon, Cezar sau Napoleon, dac` ar fi fost contemporanii no[tri, ar fi putut spera oare la acordarea Premiului Nobel pentru art` militar`, de exemplu? Da, lumea poate fi privit` [i prin ]eava pu[tii. Dar s` nu aib` nimeni preten]ia c` ceea ce se vede pe acolo este [i tot ce se poate spune despre aceast` lume. Stimat` societate, te rog asigur`-te c` pe scara valorilor tale sociale vor ajunge numai oameni care pot constitui trepte reale, adev`rate, pe urmele c`rora cei care vor veni vor c`lca cu mândrie, cu respect, cu recuno[tin]`. Dincolo de toate nuan]ele care pot ap`rea atunci când se vorbe[te despre militari, un lucru este cert: f`r` ei, condi]ia uman` parc` n-ar fi fost, totu[i, complet`. Drag` Statule, Armata României va fi, întotdeauna, Armata de care Statul are nevoie. Dar [i noi te rug`m s` fii, mereu, Statul de care Armata are nevoie. La mul]i ani, tuturor celor care, militari sau civili, [i-au desf`[urat sau î[i desf`[oar` activitatea în Armata României! La mul]i ani, drag` Armat` a României! C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA constantin.pistea@presamil.ro De la o vârst` încolo, gândurile se întind în noi ca o metastaz`, iar pe la 100 de ani, e posibil ca trupul s` fie pentru gânduri un soi de pelerin`. Dai jos pelerina, iar gândurile se împr`[tie, ca ni[te scrisori zburate de vânt printre tran[ee. Domnul Petrea Ro[u, din satul Poieni]a, comuna Vân`tori, a fost furier în Al Doilea R`zboi Mondial. Soldat atunci, plutonier-adjutant principal (în retragere) acum, domnul Ro[u, nea Petrea, cum îi spun apropia]ii, nu beneficia de un mijloc de transport pe front. Astfel c`, pentru a duce coresponden]a, mergea pe jos. Kilometri, vorba ceea, f`r` num`r. Îns` anii s`i de ast`zi sunt perfect num`rabili: 100. La aniversare, în Centrul de Consiliere din satul Hârtoape, unde a fost primit cu fanfara de oficialit`]i, rude [i popor mai mult sau mai pu]in cunoscut, veteranul a zâmbit [i a spus c` i-a pl`cut via]a [i distrac]ia, s` danseze [i s` cânte la nun]i. Dup` care, trei lumân`ri, prinse în cifrele 1, 0, 0, [i-au reflectat fl`c`rile în ochii s`i patetic de blânzi. S-au îndep`rtat de sine amintirile din r`zboi ca ni[te vagoane rupte de locomotiv`. I-a murit so]ia, dar i-au r`mas copiii, [apte, [i anii, pe care-i duce mai departe precum gen]ile cu scrisori. Am remarcat pitorescul demn de Kusturica din câteva fotografii redate de presa local` cu prilejul acestei anivers`ri, dar m-am sim]it [i provocat s` empatizez cu b`trânul Petrea Ro[u. Cu auzul [i vederea sl`bite, cu amintirile sale fulgurante, cum o fi tr`it ceasul acela aniversar? Pentru ce i-o fi p`rut r`u? C` nu se poate exprima lesne, c` nu-i are al`turi pe unii dintre camarazi, c` nu mai poate duce scrisori pe jos, ca odinioar`? Pe de alt` parte, cât s-o fi bucurat [i pentru ce? C` nu a fost uitat, c` a atins suta, c` îi sunt al`turi atâ]ia cunoscu]i [i necunoscu]i? Presupuneri dificile, r`spunsuri imposibile, cât` vreme nimeni nu poate fi în locul s`u, s`-i tr`iasc` aniversarea pentru a-i reda sentimentele. Totu[i, încerc s`-mi imaginez c` a sim]it [i bucurie, [i I-a murit so]ia, dar i-au r`mas copiii, [apte, [i anii, pe care-i duce mai departe precum gen]ile cu scrisori. triste]e, într-un amestec de st`ri intense, pe care orice aparat foto, cât de modern ar fi, n-ar reu[i în veci s`-l capteze. Sigur, acestea pot p`rea doar cuvinte seci ale cuiva care n-a tr`it r`zboiul [i este departe de a împlini 100 de ani. Chestiuni ce ]in de imagina]ie. Nicio problem`. În schimb, în plan concret, pe aliniamentul Poieni]a-Vân`tori-Hârtoape, domnul Petrea Ro[u a auzit o fanfar` [i a povestit cum îi pl`cea s` danseze la nun]i. Ceva mai târziu, singur, se prea poate s`-[i fi amintit un detaliu de front. Un drum, un camarad fericit datorit` vreunei scrisori, o pereche de bocanci scofâlci]i. A zâmbit, a adormit, iar în diminea]a urm`toare avea deja 100 de ani [i o zi. DESEN REALIZAT DE LOCOTENENT-COLONEL (R) CRISTI VECERDEA - CRIV

20 20 IMPACT REUNIUNE CU OCAZIA ZILEI ARMATEI FRUNTA{ CRISTIAN LENGA Joi, 23 octombrie, la Palatul Cercului Militar Na]ional, a avut loc o reuniune cu ocazia Zilei Armatei României, la 70 de ani de la eliberarea ultimei brazde de p`mânt românesc din nord-vestul ]`rii de sub ocupa]ia ungaro-horthyst`. La eveniment au participat secretarii de stat Otilia Sava [i Valeriu Nicu], generalul de brigad` Constantin Popescu, din partea Consiliului Suprem de Ap`rare al }`rii, vicepre[edintele Consiliului Na]ional al Persoanelor Vârstnice, Preda Nedelcu, general (r) Niculae Spiroiu, fost ministru al MApN, pre[edintele ANVR, generalul Marin Dragnea, cadre militare în rezerv` [i în retragere, veterani de r`zboi [i al]i reprezentan]i ai unor institu]ii publice. Rezerva Armatei României va fi întotdeauna o valoroas` resurs` uman`, gata s`-[i asume, din nou, misiuni importante, în situa]ia deloc dorit`, în care va fi nevoie de acest lucru. De asemenea, suntem datori s` respect`m veteranii, ei sunt depozitarii patriotismului autentic, sunt modelele care ne inspir` pe noi, cei de ast`zi. Avem obliga]ia s` ducem mai departe valorile pentru care au luptat cu eroism [i s` le l`s`m mo[tenire genera]iilor urm`toare, a transmis ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, prin Otilia Sava. Activitatea a fost organizat` de Asocia]ia Na]ional` a Cadrelor Militare în Rezerv` [i în Retragere Alexandru I. Cuza, în parteneriat cu Prim`ria sectorului 2, sprijini]i de structurile centrale de resort ale MApN [i conducerea CMN. VIZIT~ DE INFORMARE ÎN GERMANIA LOCOTENENT CRISTINA BARNA Prima vizit` de informare-documentare din cadrul proiectului POSDRU SmartSPODAS, derulat de Universitatea Na]ional` de Ap`rare Carol I în calitate de beneficiar, a fost organizat` în perioada octombrie, la Centrul de studii de securitate George C. Marshall (GCMC)-Garmisch-Partenkirchen, din Germania. Astfel, o parte a doctoranzilor [i postdoctoranzilor proiectului SmartSPODAS, cercet`tori ai UNAp Carol I [i ai celor trei parteneri, Academia de Poli]ie Alexandru Ioan Cuza, Centrul de prevenire a conflictelor [i Early Warning [i Colegiul Na]ional de Ap`rare al Suediei-Crismart, au beneficiat de formare [i perfec]ionare continu` sub directa îndrumare a staffului academic din Centrul Marshall. Prima prezentare cu tema Corup]ia a fost sus]inut` de prof. univ. dr. Valbona Zeneli, din Centrul de studii de securitate. Dup` deschiderea stagiului de preg`tire, a avut loc prezentarea programelor academice [i de cercetare ale Centrului Marshall. Totodat`, stafful academic al Centrului de studii de securitate George C. Marshall i-a instruit pe cei 31 de cercet`tori ai proiectului SmartSPODAS privind modul de accesare [i utilizare a bazelor de date [i a resurselor de cercetare de care dispune centrul. Vizita a cuprins [i o serie de activit`]i de cercetare [tiin]ific` individual` [i discu]ii cu speciali[tii GCMC. A doua zi au urmat prezent`ri pe tema securit`]ii euroatlantice în regiunea M`rii Negre, în acest context dezb`tându-se aspecte importante privind strategia [i politicile Rusiei, rolul [i r`spunsul NATO [i al UE în actualul mediu de securitate, precum [i dinamica securit`]ii în Caucazul de Sud. În ultima zi a vizitei, s-a discutat despre securitatea cibernetic` [i provoc`rile din domeniu, iar la final, au fost prezentate concluziile desf`[ur`rii stagiului. În aten]ia personalului de informare [i rela]ii publice din unit`]ile militare Conform ordinului M. 237 din pentru aprobarea Metodologiei privind asigurarea cu pres` militar` central` [i alte produse de informare public`, situa]iile centralizatoare, cuprinzând cererile de gratuit`]i pentru anul urm`tor, se trimit la Trustul de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale (UM Bucure[ti) pân` la data de 1 noiembrie a anului în curs. Cererile de gratuit`]i nu vor cuprinde art. 8 (cadre militare în activitate [i personal civil). Pentru informa]ii ne pute]i contacta la tel. 021/ , interior 160. Asocia]ia Studen]ilor din Academia Tehnic` Militar` organizeaz`, în perioada 25 octombrie februarie 2015, un concurs de fotografie, în trei etape, temele propuse participan]ilor fiind: Ziua Armatei României 25 octombrie; Ziua Na]ional` a României 1 Decembrie; Cr`ciunul în via]a militarilor. RECUNO{TIN}~ PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA Mar]i, 21 octombrie, în ob[tea monahal` a m`n`stirii Petru Vod`, din jude]ul Neam], a avut loc un fapt unic. Militari din Batalionul 630 Para[uti[ti Smaranda Br`escu au adus prinosul lor de recuno[tin]` monahului Paulin, pe numele lui de mirean Gheorghe Clapon, în preambulul s`rb`toririi Zilei Armatei României. Acesta a f`cut parte din prima companie de para[uti[ti militari, înfiin]at` în 1941, [i a participat la cel de-al Doilea R`zboi Mondial. Dup` întoarcerea de pe front, a fost arestat [i a stat în temni]ele comuniste vreme de 16 ani, pân` \n 1964, fiind printre ultimii de]inu]i politici elibera]i de regimul comunist. În închisorile prin care a trecut, în special cea de la Aiud, Gheorghe Clapon a fost un model de demnitate, integritate [i dârzenie. În 2005, dup` moartea so]iei, veteranul de r`zboi, sublocotenent în retragere Gheorghe Clapon s-a retras în via]a monahal` la sfatul vestitului preot arhimandrit Iustinian Pârvu. La cei aproape 94 de ani, monahul Paulin nu mai poate vorbi, ca urmare a celor trei atacuri cerebrale, dar, foarte lucid, aude [i vede foarte bine. MEDICI MILITARI, LA CONGRES Coordonatorii de programe din sec]iile ATI, Oftalmologie [i Ortopedie - Traumatologie ale Spitalului Universitar de Urgen]` Militar Central Dr. Carol Davila (SUUMC) vor participa, în perioada ANUN}URI UMANITARE La 17 ani, Ana Maria, so]ia colegului meu, a avut o interven]ie chirurgical` minor` pentru extirparea unei mici forma]iuni care se localiza în partea dreapt` spate a [oldului, forma]iune care avea aproximatix 2 cm în diametru. Opera]ia a decurs normal, tumora fiind extirpat` cu succes. Apoi, la vârsta de 25 de ani, a fost diagnosticat` cu cancer osos, fiind necesar` o nou` interven]ie chirurgical` care, din punctul de vedere al medicilor, a fost, din nou, un succes. Dup` acea interven]ie chirurgical`, pentru a se putea reface mu[chiul distrus în urm` interven]iei, a fost pus` o plas` în partea dreapt` spate, în zona [oldului. Timpul trecea [i refacerea de dup` opera]ie decurgea normal [i, prin urmare, dup` o serie complet` de analize plus consulta]iile de specialitate efectuate de mai mul]i medici, concluzia a fost c` so]ii pot avea un copil. Nu a trecut mult timp [i Ana Maria r`mâne însarcinat`. În timpul sarcinii (prin luna a patra) a început sa se dezvolte, împreuna cu f`tul, [i o forma]iune care a deformat plasa pus` pentru refacerea mu[chiului. S-a dezvoltat în ritm galopant, ajungând într-un timp foarte scurt s` m`soare 20 cm, apoi 30 cm. La un moment dat, Ana a fost pus` în situa]ia de a alege între via]a ei [i cea a pruncului pe care îl avea. Decizia a fost (cu orice pre]) p`strarea lui [i ducerea sarcinii pan` în momentul când corpul nu mai putea face fa]`. A[a s-a n`scut Matei (prematur), care la na[tere cântarea grame. U[or, u[or a început s` ia în greutate, acum ajungand la grame. Dar starea Anei se deterioreaza pe zi ce trece, avand dureri atroce (injectându-se cu morfin` din [ase în [ase ore). În urma reportajului realizat de Antena 1, au reu[it s` g`seasc` o echip` de medici chirurgi în Germania care s` fac` o opera]ie prin care s`-i poat` salva via]a (niciun medic din ]ar` nu a fost dispus sa încerce o opera]ie de extirpare a tumorii). Costurile interven]iei [i a celorlalte cheltuieli aferente (radioterapie, chimioterapie, recuperare, controale postopera]ie etc.) se ridic` la aproximativ euro, bani de care colegul meu [i, implicit, familiile lor nu dispun. Cei care doresc s` sprijine familia în acest demers contracronometru în lupta cu boala, pot s` îl apeleze pe Iulian Burcescu, din UM 1971 Bucure[ti, la tel , iar contul este RO48BPOST RON01, titular fiind tat`l acesteia, Iulian Morcov. Concursul se adreseaz` elevilor [i studen]ilor din institu]iile de înv`]`mânt din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale. La fiecare sec]iune în parte se vor oferi dou` premii. Calendarul celor trei etape ale concursului este urm`torul: 1. Ziua Armatei Române 25 Octombrie 25 octombrie-20 noiembrie, înscrierea fotografiilor; 21 noiembrie-30 noiembrie, votul pe site pentru premiul publicului; 1 Decembrie, anun]area câ[tig`torilor. 2. Ziua Na]ional` a României 1 Decembrie 1 decembrie-31 decembrie, înscrierea fotografiilor; 3 ianuarie ianuarie 2015, votul pe site pentru premiul publicului; 6 ianuarie, anun]area câ[tig`torilor. La vederea militarilor, b`trânul para[utist s-a ridicat din stran`. Fra]ii c`lug`ri, în frunte cu stare]ul m`n`stirii, protosinghel Hariton Negrea, au oficiat o mic` slujb` de mul]umire [i, la sfâr[it, i-au cântat monahului Paulin La Mul]i Ani! Comandantul Batalionului 630 Para[uti[ti, colonel Doru Tocil`, împreun` cu plutonierul-adjutant principal Cezar Iosub [i plutonierul-adjutant Costel Stanciu, militar r`nit în Afganistan, au oferit veteranului de r`zboi, în numele camarazilor de arm`, o beret` bordo, o insign` de specialist de clas` în arma para[utism, emblema unit`]ii, o diplom` de excelen]` [i o sticl` de vin spumos, pe care era tip`rit` poza Smarandei Br`escu. Prin semne, b`trânul a dat de în]eles c` a cunoscut-o personal pe temerara para[utist`. Para[uti[tii de la Bac`u, care fac cinste ]`rii, au adus cinstire fo[tilor veterani de r`zboi, printre care se num`r` [i p`rintele Paulin. Militarii ne-au reamintit de acele clipe de patriotism [i de demnitate na]ional` a unor solda]i care au ap`rat ]ara noastr`. Prin acest gest, s-a înt`rit leg`tura dintre armat` [i biseric`, a subliniat stare]ul m`n`stirii Petru Vod`, protosinghel Hariton Negrea. Privindu-i pe para[uti[ti, chiar dac` nu putea vorbi, din ochii c`lug`rului izvora acel simplu: Mul]umesc c` nu m-a]i uitat! Este un eveniment deosebit pentru to]i camarazii din unitate, a declarat comandantul Batalionului 630 Para[uti[ti, colonel Doru Tocil`. Am venit aici s` 29 octombrie-1 noiembrie, la Hotelul World Trade Center din Bucure[ti, la cea de-a IX-a edi]ie a Congresului Romtransplant 2014, manifestare [tiin]ific` a c`rei tem` se concentreaz` pe actualit`]i în transplantul de organe [i ]esuturi din România. SUUMC este singura unitate sanitar` din re]eaua OPSNAJ care a fost acreditat` de Ministerul S`n`t`]ii, prin intermediul Agen]iei Na]ionale de Transplant, pentru prelevarea [i transplantul ]esuturilor osos, tendinos [i cartilaginos, pentru prelevarea de organe, ]esuturi [i celule, precum [i pentru prelevarea [i transplantul de cornee. 3. Cr`ciunul în via]a militarilor 5 ianuarie-20 ianuarie 2014, înscrierea fotografiilor; 21 ianuarie-15 februarie, votul pe site pentru premiul publicului; 16 februarie, anun]area câ[tig`torilor. Calendarul final: 15 februarie-25 februarie 2015, analizarea [i desemnarea fotografiilor câ[tig`toare; 26 februarie- 5 martie 2015, anun]area câ[tig`torilor [i în[tiin]area acestora; 6 martie 2015, festivitatea de premiere în cadrul Academiei Tehnice Militare. Regulamentul competi]iei [i alte detalii se pot ob]ine la adresa Persoan` de contact: student caporal Bogdan Ciubotaru, telefon omagiem [i s` aducem recuno[tin]a noastr` unuia dintre veteranii primei companii de para[uti[ti militari din armata român`, înfiin]at` în Am reu[it s` realiz`m un arc peste timp [i s` cunoa[tem un om demn, care [ia adus aminte de clipele petrecute în armat` [i r`zboi. Bereta bordo este semnul distinctiv al oamenilor care au pus înaintea intereselor personale pe cele na]ionale, unii chiar cu pre]ul vie]ii. Congresul reune[te, al`turi de cei mai importan]i exper]i în medicina de transplant din România, [i o pleiad` de speciali[ti din SUA, Italia, Croa]ia [i Republica Moldova. Ca o recunoa[tere a progreselor care s-au f`cut în România în acest domeniu de activitate, începând cu 2013, la congres particip` [i profesorul Francis Delmonico, unul dintre p`rin]ii transplantului de organe [i ]esuturi la nivel mondial, care, de-a lungul timpului, a sprijinit eforturile Agen]iei Na]ionale de Transplant pentru îmbun`t`]irea legisla]iei române[ti [i cre[terea num`rului de donatori. ELENA DAVID ANIVERS~RI Consiliul director al ACMRR ATIRE ureaz` mult` s`n`tate, via]` lung` [i multe satisfac]ii, al`turi de familie [i cei dragi, urm`torilor membri ai asocia]iei care, în cursul lunii noiembrie 2014 împlinesc frumoase vârste dup` cum urmeaz`: colonelul dr. Radian Folescu, coloneii ing. Mihai Melinte, Nicolae Aslan, colonelul Neculai Iv`nel [i maiorul ing. Nicoale Balaban. Transmitem acelea[i ur`ri [i membrilor asocia- ]iei care, în luna noiembrie 2014 î[i serbeaz` ziua onomastic` de Sfin]ii Mihail [i Gavriil [i Sfântul Andrei. La mul]i ani! Filiala ANCMRR Decebal Mehedin]i ureaz` membrilor s`i care, în luna noiembrie 2014, s`rb`toresc ziua de na[tere, mult` s`n`tate, via]` lung` [i fericire, al`turi de familie [i cei dragi, dup` cum urmeaz`: coloneii Oprea Mitoiu, Ion Dr`gan, Petre Grecu, locotenent-colonelul Marinel Chirfot, mai[trii militari Florea Sm`doiu [i Gra]ian Chelariu, plutonierii-majori Mihai Cureteu [i Nicolae Cornea. La mul]i [i ferici]i ani, stima]i camarazi! DECESE A plecat dintre noi, dup` o suferin]` lung` [i t`cut`, colonelul (r) VASILE COSTINIUC (1 ianuarie octombrie 2014), promo]ia 1969 a Liceului Militar {tefan cel Mare. Colegii de promo]ie au v`zut în el un mare talent actoricesc, înso]it de un umor inteligent [i hâtru, crescut din r`d`cinile humule[teanului Ion Creang`. Armata a avut în el un specialist des`vâr[it în arma geniu. Îi aducem, în acest col] de pagin`, ultimul omagiu! S`-i fie ]`râna u[oar`! Colegii de promo]ie. Asocia]ia Diploma]ilor Militari în Rezerv` [i în Retragere Alexandru Ioan Cuza anun]`, cu regret, trecerea la cele ve[nice, la , a colonelului (ret) ing. EUGEN ZAHARESCU, membru fondator. Ofi]er de o aleas` noble]e sufleteasc`, colonelul (ret) ing. va r`mâne în memoria celor care l-au cunoscut ca un exemplu de pasiune [i devotament pentru meseria c`reia i s-a d`ruit [i care l-a f`cut pre]uit de cei cu care a lucrat [i l-au cunoscut. Suntem al`turi de familia îndurerat` [i ne exprim`m regretul [i compasiunea în aceste momente de suferin]`, pricinuite de greaua pierdere. Dumnezeu s`-l odihneasc`! Sincere condolean]e!

21 CALEIDOSCOP 21 INTR~RI COLONEL (R) TEODOR AMZOI CRIPTOGRAFIE CERCETARE (6,1,5,10,2,7,6) COLONEL (R) TEODOR AMZOI Banul este cea mai sigur` piatr` de încercare a firii omene[ti. VASILE ALECSANDRI COGITO ORIZONTAL: 1) Are intrare la cas` Intrare în cas`. 2) Intrare Închiderea intr`rii! 3) La intrarea într-un bazin portuar U[or de a-i intra în voie. 4) Nav` intrat` la ap` Not` distant`! 5) Obligatorie pentru trecerea la o nou` orânduire social`. 6) Suprafa]` În ele intr` vinul pentru b`ut Interior! 7) Nou`. 8) Pentru În acel timp. 9) A sufla aer printr-un siloz A intra în stare de delir. 10)Numai atât Intr` în sutien (pop). VERTICAL: 1) Intr` în componen]a casei Intr` în dormitor. 2) Învelire. 3) Persoan` f`r` drepturi în sclavagism Punct cardinal. 4) C`ma[` popular` Glas În centrul Laosului! 5) A trece peste un obstacol. 6) Omogen 7) A face o ie[ire din buzunar. 8) Vale în de[ert Sfâr[itul intestinului gros. 9) Intr` în tigaie Cântecul greierului. 10) În ea intr` studen]i În el intr` o mul]ime de lucruri sau fiin]e. FOTO: VALENTIN IACOB Dezlegare la careul CONTRIBU}II din Observatorul militar nr. 41/2014 CALCULATOR, APORT, VAFA, RITUALURI, ACUT, ETILA, RURALI, FIR, ELITA, BETA, T, IUTA, AT, PUC, TARA, A, ARATA, CLAR, RAMUREA, CE AAA A U RE R Dezlegare la criptografia SUCCES (2,5,9,2,6) din nr. 41/2014: {TIA}I C~... La prima încercare au reu[it....vikingul Leif Erikson a atins cel mai nordic punct al Insulei Terra Nova, loc ce se nume[te azi L'anse Aux Meadows sit arheologic sub auspiciile UNESCO, apar]inând Canadei? Leif este primul european cunoscut care a ajuns \n America de Nord \n anul În 2013, România a exportat nave în valoare de un milion de euro? Jum`tate din ele au mers în Norvegia, ]ar` unde exporturile noastre au crescut cu 50%....La 12 octombrie 1492, Cristofor Columb a ajuns în Caraibe, el crezând c` era vorba despre India?...Jeanne Genevieve Labrosse a devenit prima femeie din lume care a s`rit cu para[uta, dintr-un balon, de la în`l]imea de 900 de metri, CRISTOFOR COLUMB la 12 octombrie 1799? ILARION BARBU CUM NE NCEPEM ZIUA În cursul dimine]ii, expunerea la lumina natural`, timp de de minute, ajut` la reglarea ceasului biologic intern al organismului [i la reglarea nivelului de energie, a apetitului [i a metabolismului. S` profit`m cât mai mult de lumina natural` diminea]a, în timp ce ne preg`tim pentru plecarea la serviciu. S` bem aproximativ 650 mililitri de lichide în prima or` de la trezire pentru a ne sim]i mai activi, mai bine dispu[i [i plini de energie pentru mai târziu. S` mânc`m un mic dejun, care s` con]in` atât proteine, cât [i carbohidra]i, înainte de exerci]iile fizice, pentru a oferi creierului energie. Sportul f`cut diminea]a pe stomacul gol poate duce la apari]ia unei st`ri nepl`cute. Lipsa proteinelor în prima parte a zilei are efecte negative asupra masei musculare, arat` un studiu realizat la Universitatea din Texas. Bolile ce ne pândesc toamna sunt: infec]iile respiratorii, alergiile, astmul, ulcerul, insuficien]a cardiac` [i reumatismul. Speciali[tii recomand` pruden]` în privin]a alimentelor consumate, renun]area la fumat [i alcool, respectarea tratamentului prescris de medicul curant. COLONEL (R) ING. PETRE G. NICOLAE ÎN LUMINA ASTRELOR PLUTONIER ELENA-IRINA SPILC~ irina.spilca@presamil.ro Pe[ti, primul decan (19 februarie-28 februarie): nativii din acest decan au o min` grav` [i sunt ambi]io[i. Pentru ei totul pare sub semnul întreb`rii [i cred, cu t`rie, c` oamenii sunt prieteno[i, doar dac` au ceva de câ[tigat de pe urma lor. Via]a le este nestatornic`, dur` [i de multe ori sunt propriii lor du[mani, datorit` modului în care gândesc. Berbec (21 martie-20 aprilie): V` gr`bi]i s` trage]i concluzii asupra unor lucruri referitoare la via]a cuiva [i la ini]iativele acelei persoane. Ar fi bine s` fi]i ponderat în a lansa acuza]ii [i judec`]i la adresa membrilor familiei. Taur (21 aprilie-20 mai): Sfaturile vin atunci când le cere]i [i nu ar trebui s` v` a[tepta]i ca oamenii s` v` ghiceasc` preten]iile. Primi]i o veste bun` în plan profesional, care v` înt`re[te ideea c` sunte]i pe drumul cel bun. Gemeni (21 mai-21 iunie): Duritatea cu care trata]i un om cu care colabora]i îl poate îndep`rta [i risca]i s` v` trezi]i singur cu sarcini pe care nu le pute]i sus]ine. V` convinge]i, înc` o dat`, c` reciprocitatea este important` în construirea oric`rui lucru de durat`. Rac (22 iunie-22 iulie): Sunte]i nevoit s` lua]i m`suri pentru a preveni momentele delicate referitoare la membrii familiei. Vi se solicit` sprijinul într-o chestiune juridic` [i apela]i la toate cuno[tin]ele din domeniu. Leu (23 iulie-22 august): Sta]i foarte bine la capitolul creativitate, dar psihicul v` este zdruncinat de schimb`rile din via]a dumneavoastr`. Spre finalul s`pt`mânii, ve]i sim]i nevoia de a v` relaxa departe de grijile cotidiene. Fecioar` (23 august-22 septembrie): De[i ave]i o serie de nemul]umiri legate de felul în care decurg activit`]ile de la locul de munc`, nu v` pripi]i s` v` spune]i punctul de vedere. Dori]i s` v` extinde]i activit`]ile cu prietenii, pentru a beneficia de un timp ocupat în moduri pl`cute. Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): R`bdarea v` ajut` s` descoperi]i lucruri deosebite despre cineva. Via]a dumneavoastr` social` este înc`rcat` [i v` bucura]i de momente deosebite, împreun` cu persoana iubit`. Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Faptul c` ave]i de lucru peste m`sur` v` d` peste cap activit`]ile cu rudele. Dorin]a de a scoate în eviden]` gre[elile unui coleg de serviciu se întoarce împotriva dumneavoastr`. S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): Vestea primit` de la cineva apropiat v` îngrijoreaz`, dar încerca]i s` nu v` ar`ta]i sentimentele. Lipsurile din plan profesional reprezint` un adev`rat stres pentru dumneavoastr`. Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Grijile v` n`p`desc [i sim]i]i nevoia s` v` confesa]i unei rude, care v` îndreapt` pa[ii spre oameni care v` pot ajuta. Rela]iile cu familia sunt tensionate [i v` sim]i]i marginalizat. V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): Încerca]i s` v` pune]i ordine în gânduri [i s` v` folosi]i de ceea ce [ti]i pentru a da via]` unui proiect frumos, care se va întinde pe mai multe luni. Ave]i sprijinul persoanei iubite [i v` sim]i]i ocrotit [i respectat. Pe[ti (19 februarie-20 martie): Sunte]i nevoit s` o l`sa]i mai u[or cu asumarea responsabilit`]ilor care nu v` privesc. Ave]i nevoie de informa]ii diverse, pentru a cânt`ri dac` e bine s` face]i sau nu o achizi]ie. În rela]ia de cuplu ave]i unele îndoieli care v` macin`.

22 22 FINANCIAR Consumatorii pot s`-[i schimbe furnizorul de energie electric` în orice zi calendaristic`, chiar dac` au facturi neachitate, a anun]at printr-un comunicat Autoritatea Na]ional` de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). REGULI NOI PENTRU CONSUMATORII DE ENERGIE ELECTRIC~ Comitetul de Reglementare al ANRE a aprobat, recent, Ordinul 105/2014 prin care se îmbun`t`]e[te procedura de schimbare a furnizorului de energie electric` de clientul final. Printre noile modific`ri aduse fa]` de vechea procedur`, se num`r`: posibilitatea schimb`rii furnizorului în orice zi calendaristic`; scurtarea procesului de schimbare a furnizorului, creându-se condi]iile de încadrare în termenul de 21 de zile impus de Directiva 72/2009/ CE pentru schimbarea furnizorului unui loc de consum; dreptul clientului final de a denun]a unilateral contractul de furnizare, cu respectarea condi]iilor contractuale; eliminarea posibilit`]i suspend`rii procesului de schimbare a furnizorului de energie electric`, ca urmare a neachit`rii facturilor de energie electric`; prevederea explicit` a faptului c` procesul de schimbare a furnizorului este gratuit, fiind interzis` perceperea oric`ror taxe sau tarife legate de parcurgerea etapelor specifice. De asemenea, Comitetul de Reglementare al ANRE a mai aprobat dou` ordine: Ordinul ANRE nr. 106/2014 privind modalit`]ile de informare a clien]ilor finali de c`tre furnizorii de gaze naturale cu privire la condi]iile comerciale de furnizare a gazelor naturale [i Ordinul ANRE nr. 107/2014 pentru stabilirea unor m`suri privind furnizarea gazelor naturale la clien]ii noncasnici în perspectiva elimin`rii pre]urilor finale reglementate. Potrivit comunicatului ANRE, aceste dou` noi ordine instituie o serie de m`suri de ordin legislativ care s` asigure accesul clien]ilor finali la informa]iile privind condi]iile comerciale de furnizare a gazelor naturale, având în vedere procesul de liberalizare a pie]ei interne de gaze naturale [i dezvoltarea concuren]ei pe aceast` pia]`, respectiv stabilirea m`surilor de informare ce se impun în vederea liberaliz`rii pie]ei interne a gazelor naturale, la data de 1 ianuarie 2015, pentru clien]ii noncasnici, în scopul asigur`rii continuit`]ii în furnizarea gazelor naturale a clien]ilor noncasnici afla]i în prezent în segmentul reglementat. MAI MUL}I ROMÂNI VOR PRIMI AJUTOARE ALIMENTARE DE LA UE Din aceast` toamn`, num`rul persoanelor defavorizate care vor beneficia de ajutoare alimentare de la Uniunea Europen` va cre[te cu aproximativ , ajungând la circa 3,3 milioane, a anun]at ministrul muncii, familiei, protec]iei sociale [i persoanelor vârstnice, Rovana Plumb. În plus fa]` de anul trecut, printre beneficiari se vor reg`si [i cei care primesc aloca]ie pentru sus]inerea familiei. Pân` acum, de programul de ajutorare prin alimente a persoanelor defavorizate beneficiau: familiile [i persoanele singure c`rora le este stabilit dreptul la un venit minim garantat; [omerii care primesc o indemniza]ie lunar` de pân` la 400 de lei, precum [i cei care nu mai primesc aceast` indemniza]ie; pensionarii sistemului public de pensii cu o pensie de sub 400 lei/lun`; pensionarii sistemului public de pensii beneficiari ai indemniza]iei sociale, al c`ror venit se afl` sub 400 lei/ lun`; persoanele cu handicap grav [i accentuat, neinstitu]ionalizate, adul]i [i copii; persoanele beneficiare ale prevederilor Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemniza]ii [i sporuri invalizilor, veteranilor [i v`duvelor de r`zboi. Cre[terea cu de persoane s-a datorat dubl`rii bugetului alocat pentru achizi]ia de alimente în anul Astfel, dac` în 2013 bugetul era de 56 de milioane de euro, în 2014 bugetul se situeaz` la 120 de milioane de euro, a declarat ministrul Rovana Plumb. De anul acesta, ajutoarele alimentare de la UE se vor da pe cupoane individuale. Cuponul nu are valoare financiar` [i va fi prev`zut cu elemente de siguran]` pentru a împiedica falsificarea. Cuponul este netransmisibil [i cuprinde datele de identificare a beneficiarului (nume, prenume, CNP, domiciliu).valoarea co[ului de alimente (ulei, zah`r, f`in`, m`lai, paste f`inoase, conserve de porc [i vit`, pate) este de aproximativ 128 lei. LEUL A R~MAS STABIL FA}~ DE EURO B anca Na]ional` a României (BNR) a stabilit vineri, 24 octombrie, un curs de 4,4209 lei pentru un euro, identic cu cel publicat în urm` cu o s`pt`mân`. În schimb, în perioada octombrie, în acord cu evolu]iile de pe pie]ele valutare interna]ionale, moneda local` s-a depreciat cu 4,53 bani (1,3%) raportat la dolarul american [i cu 5,34 bani (1%) comparativ cu lira sterlinã, cota]ia afi[at` de BNR pentru aceasta, vinerea trecutã, fiind de 5,6049 lei. În acela[i timp, francul elve]ian a câ[tigat 0,31 bani fa]` de leu, pân` la valoarea de 3,6645 lei. {i gramul de aur a închis s`pt`mâna în urcare, cu 97,08 bani, pre]ul acestuia ajungând la 138,3992 lei. Radar economic Programul Prima cas`, suplimentat cu peste 400 de milioane de lei. S`pt`mâna trecut`, Executivul a adoptat o hot`râre prin care se realoc`, pentru Prima cas`, suma de 400,5 milioane lei, echivalentul a 90 de milioane de euro, din plafonul destinat Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia româneasc`, finan]ate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României, întrucât din acest plafon, în sum` de 100 milioane euro în 2014, nu a fost acordat` nicio garan]ie. România s-a împrumutat cu 1,5 miliarde de euro. }ara noastr` a emis recent obliga]iuni cu maturitatea de 10 ani, în valoare de 1,5 miliarde de euro, nivelul randamentului ob]inut fiind sub 3% (cu 0,72% sub nivelul de 3,701% pe an ob]inut la ultima emisiune similar` în euro, de 10 ani, lansat` în aprilie 2014), se arat` într-un comunicat de pres` al Guvernului. Tranzac]ia ajut` România s` acopere nevoile de finan]are externe aferente anului 2015, consolidând nivelul rezervei financiare în valut`. Consumul de gaze naturale s-a diminuat cu aproape 5%. În prima jum`tate a anului, fa]` de primele [ase luni ale anului 2013, consumul intern de gaze naturale a sc`zut cu 4,73%, la 69,738 milioane de MWh, conform datelor publicate de Autoritatea Na]ional` de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Pre]ul gazelor de import a variat între 390 dolari/1.000 mc (122,56 lei/mwh) [i 348 dolari/1.000 mc (106,59 lei/mwh). Produc]ia intern` de gaze naturale ce intr` în consum a reprezentat, în iunie 2014, 93,36% din totalul surselor. Primii doi produc`tori (Romgaz [i Petrom) au asigurat 96,84% din aceast` surs`. Produc]ia local` de vin a sc`zut cu 20% în Potrivit datelor PAGIN~ REALIZAT~ DE LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN preliminare publicate de Organiza]ia Interna]ional` a Viei [i Vinului (OIV), produc]ia de vin la nivel global a sc`zut cu 6% anul acesta, pân` la 271 milioane de hectolitri. În România, produc]ia a fost mai mic` cu 20% decât în 2013, ajungând la 4,093 milioane de hectolitri, cantitate ce ne men]ine totu[i pe locul 12 în topul celor mai mari produc`tori mondiali de vin. În 2014, Fran]a a redevenit cel mai mare produc`tor mondial de vin, cu 46 milioane de hectolitri, o cre[tere anual` de 10%, devansând Italia [i Spania. Trafic aerian în urcare pe aeroporturile bucure[tene. În primele nou` luni ale acestui an, comparativ cu perioada similar` din 2013, traficul aerian pe aeroporturile Capitalei s-a majorat cu 7,7%, la aproximativ 6,32 milioane de pasageri, se arat` într-un raport al Companiei Na]ionale Aeroporturi Bucure[ti (CNAB). În acela[i timp, num`rul mi[c`rilor de aeronave a ajuns la , în cre[tere cu 5,7%. Trend ascendent pentru economia Spaniei. Banca Central` a Spaniei a estimat, joia trecut`, c` economia a înregistrat în trimestrul al treilea un avans de 0,5%, fa]` de 0,6% în precedentele trei luni, scrie Agerpres. De asemenea, în perioada iulie-septembrie 2014, rata [omajului a sc`zut la 23,7%, de la 24,5% în trimestrul anterior, a anun]at Institutul Na]ional de Statistic` (INE) de la Madrid. Este cel mai redus nivel înregistrat începând de la sfâr[itul lui 2011.

23 SPORT 23 ASALT LA PODIUM Spadasinele steliste au cucerit dou` medalii de argint la individual [i la echipe. Ana-Maria Brânz`, Simona Gherman, Simona Pop [i Maria Udrea au revenit în febra concursurilor interna]ionale, dup` o pauz` destul de scurt`, pres`rat` cu antrenamente, dar totu[i suficient de lung` pentru a li se face dor de emo]ia competi]iei la cel mai înalt nivel. Prima etap` de Cup` Mondial` din sezonul s-a desf`[urat la Legnano, în Italia, una dintre ]`rile cu o veche tradi]ie în scrim`. Cine nu a asistat la o asemenea competi]ie, cu greu poate s`-[i imagineze ce presiune se simte în sal`. Concomitent, se desf`[oar` mai multe meciuri, iar o sportiv` care se calific` în ultimul act al competi]iei trage în [ase asalturi, toate eliminatorii, unde fiecare gre[eal` poate însemna ie[irea din competi]ie. De diminea]` [i pân` în momentul ultimei tu[e, ea r`mâne conectat` la ritmul competi]iei, f`r` s`-[i permit` luxul de a se relaxa, pentru c` urmeaz` un alt asalt, o alt` adversar`, cu un alt stil, deci o alt` abordare. Este [i cazul Anei-Maria Brânz`, a parcursului ei excelent din competi]ia individual` de la Legnano. În prima partid`, spadasina stelist` a dispus cu 15-5 de israelianca Nickol Tal. A trecut apoi de Tiffany Geroudet, din Elve]ia, [i de rusoaica Yana Zvereva, cu acela[i scor, Pentru accederea în semifinal`, Ana a trebuit s` o înving` pe puternica Yujie Sun, din China, (num`rul 3 în clasamentul mondial) [i a reu[it, cu un rezultat clar: În semifinal`, a avut-o ca adversar` pe num`rul 1 mondial, Emesse Szász, din Ungaria, de care a trecut cu 15-12, la cap`tul unui duel excelent controlat de Ana, tactic. Finala a fost extrem de disputat`, iar spadasina noastr` a cedat greu, cu scorul de 12-13, în fa]a ucrainencei Anfisa Pochkalova, cucerind astfel prima medalie de argint din actualul sezon competi]ional. Performan]a de la individual s-a repetat [i duminic`, la concursul pe echipe. Dup` ce au trecut de Germania în optimi, stelistele noastre au învins f`r` drept de apel echipa Ucrainei cu 45-36, apoi au reu[it s` se impun` în semifinal` contra puternicei echipe gazd`, Italia, cu 25-24, victorie pe care au ob]inut-o în minutul de aur. În lumea scrimei, cele 60 de secunde suplimentare au o denumire înfrico[`toare: moarte subit`, pentru c` presiunea cre[te la cote greu de imaginat, iar victoria apar]ine sportivelor care reu[esc s` se st`pâneasc` cel mai bine. Motivate [i de dorin]a de a r`zbuna scorul de la Campionatele Mondiale de la Kazan, când au fost învinse de echipa din peninsul`, româncele au punctat decisiv chiar în fa]a publicului italian, asigurându-[i locul în marea final`. Ultima confruntare le-a adus pe spadasinele noastre fa]` în fa]` cu reprezentantele Estoniei. Stelistele au cedat greu meciul, cu 29-33, cucerind a doua medalie de argint pentru România la început de sezon competi]ional un start bun, mai ales în vederea calific`rii la Jocurile Olimpice de la Rio. WEEKEND EXCELENT PENTRU JOCURILE SPORTIVE PAGIN~ REALIZAT~ DE C~PITAN EMILIA BECIU CSA Steaua domin` campionatele na]ionale de polo, hochei pe ghea]` [i baschet. Sfâr[itul de s`pt`mân` a fost unul cu totul special pentru sportivii militari angaja]i în competi]ii atât prin prisma anivers`rii Zilei Armatei României, cât mai ales prin rezultatele pe care ei le-au ob]inut cu aceast` ocazie. Pe plan intern, steli[tii de la jocuri [i-au onorat to]i camarazii din armat` [i simpatizan]ii printr-o serie de victorii str`lucite înregistrate chiar pe 25 octombrie. Seria a fost deschis` de poloi[ti, care s-au impus f`r` drept de apel în fa]a Rapidului (scor 16-4), în meciul disputat în deplasare la bazinul Floreasca, din Capital`. Al doilea meci al dublei man[e a adus o victorie [i mai clar` pentru steli[ti (23-5), care au ob]inut, astfel, a opta victorie consecutiv` din tot atâtea meciuri în actuala edi]ie a Superligii Na]ionale de Polo. A urmat apoi un meci nebun, tot în deplasare, pe care hochei[tii CSA Steaua Rangers l-au disputat împotriva harghitenilor de la Progym Gheorghieni. Cu dou` absen]e importante în lot, steli[tii au reu[it s` repete figura din meciul cu SC Miercurea-Ciuc [i s` întoarc` iar`[i rezultatul de la 2-0 în favoarea Progym-ului. Dezl`n]ui]i în ultima repriz`, ei s-au n`pustit asupra por]ii harghitene, pe care au reu[it s` o str`pung` de patru ori, înghe]#nd tabela la 4-2 în favoarea lor [i bifând cea de-a cincea victorie din [ase partide disputate în Campionatul Na]ional. Ziua de 25 Octombrie s-a încheiat magic pentru steli[ti, cu un meci de povestit nepo]ilor, în care Steaua CSM EximBank a întâlnit-o, acas`, pe campioana en-titre la baschet masculin, CSU Asesoft Ploie[ti. Într-o atmosfer` incendiar`, creat` de suporterii care au umplut pân` la refuz sala Mihai Viteazul, militarii au luptat pe terenul de baschet ca ni[te adev`ra]i gladiatori. Dup` trei reprize încheiate în avantajul oaspe]ilor, a urmat o repriz` de totul sau nimic, în care steli[tii au reu[it s` preia conducerea [i s` p`streze pân` la fluierul arbitrului cele dou` puncte avans, ob]inute într-un final incendiar. Cu victoria de împotriva CSU Asesoft, Steaua puncteaz` a treia victorie consecutiv` din tot atâtea meciuri, confirmând valoarea lotului cu care forma]ia militar` atac` actualul sezon al Campionatului Na]ional de Baschet. Dincolo de aceste rezultate deosebite ob]inute într-un weekend perfect, merit` consemnat faptul c` toate cele trei echipe ale Clubului Sportiv al Armatei Steaua Bucure[ti se afl` pe primul loc în campionatele na]ionale de Polo, Hochei [i Baschet. Nu ne r`mâne decât s` salut`m acest reviriment, atât de a[teptat, al sporturilor militare de echip` [i s` le ur`m juc`torilor steli[ti ca finalurile de campionat s`-i g`seasc` pe aceea[i pozi]ie.

24 PERSONALIT~}I 24 C`lin Hentea, scriitor: TRECEREA ÎN REZERV~ A ÎNSEMNAT O NOU~ TINERE}E A]i publicat, anul acesta, nu mai pu]in de trei volume dedicate propagandei, ceea ce mi se pare nu doar un efort extraordinar al unui autor care nu se cru]` pe sine, dar [i u[or neverosimil în condi]iile pie]ei de carte din România. Cum a]i reu[it? Pur [i simplu, s-a întâmplat s` fie a[a. Dup` trecerea în rezerv`, mi-am concentrat eforturile în scrierea unei enciclopedii interna]ionale a propagandei. Era o continuare fireasc`, la un nivel mult superior, a precedentelor mele lucr`ri. Dup` mai bine de trei ani de munc` (achizi]ionat c`r]i, citit, documentat, fi[at, scris, corectat) a rezultat o enciclopedie în cinci volume, fiecare con]inând descrierea [i analiza conceptelor legate de propagand`, a evenimentelor marcante ale istoriei universale prin prisma propagandei (r`zboaie, revolu]ii, mi[c`ri), a contribu]iilor notabile ale unor personaje în domeniu, a institu]iilor statului dedicate propagandei [i, în fine, propaganda politic` în art`, literatur`, muzic`, film, arhitectur`. Nicio editur` de mare calibru din România, cu toat` aprecierea fa]` de valoarea [i amplitudinea unic` a lucr`rii, nu [i-a putut asuma riscul financiar corespunz`tor edit`rii, în condi]iile crizei acute a vânz`rii de carte. A[a încât am regândit fiecare volum în câte o carte de sine st`t`toare, pe care am propus-o acelei edituri al c`rei profil corespundea subiectului c`r]ii. S-a întâmplat s` reu[esc s` semnez, la sfâr[itul anului trecut, contractele pentru trei volume care au ap`rut anul acesta. Trebuie s` v` fi dovedit suficient de persuasiv pentru a convinge editurile... Aici vreau s` subliniez un aspect esen]ial: toate cele treisprezece c`r]i publicate de mine din anul 2000 pân` în prezent au fost editate exclusiv pe banii editurii private respective, în condi]iile de cerere [i ofert` ale pie]ei libere. Nu am dat [i nu voi da niciodat` bani [i nu voi apela la sponsori sau cumetrii pentru publicarea vreunei c`r]i. Dac` a[ face a[a ceva ar însemna s` m` mint eu pe mine însumi. Ce-i drept, nici nu am câ[tigat bani de pe urma c`r]ilor mele; adesea am fost pl`tit corespunz`tor a 10% din totalul vânz`rilor, nu în lei, ci în c`r]i, pe care le-am f`cut cadou. Alteori, nu am primit mai nimic, dar nici nu am dat. Din p`cate, a devenit o practic` general` ca autorul s` vin` la editor cu bani de acas` sau cu un sponsor ca s`-[i publice cartea, indiferent ce fel de carte [i oricât de multe platitudini, elucubra]ii, frustr`ri anodine sau, mai grav copieri ar con]ine aceasta. Fenomenul este larg r`spândit [i în armat`, [i la al]ii, provenind dintr-un orgoliu netemperat al autorilor respectivi [i viruseaz` dramatic pia]a editorial`, tocmai prin aceast` masiv` inunda]ie de maculatur`. Ca s` r`spund la întrebare, nu am avut nicio alt` recomandare, niciun alt element de convingere a editorului respectiv decât textul c`r]ii respective. De fiecare dat` caut pe Internet adresa electronic` a editurii respective, trimit ata[at textul c`r]ii [i un CV, dup` care a[tept, uneori zadarnic, este adev`rat, un r`spuns. Atâta tot. Mul]i au în minte, atunci când se îndreapt` spre o editur`, vreun interes imediat care exclude, nefericit, valoarea con]inutului volumului propus spre tip`rire sau vreun CV de completat în vederea unei promov`ri universitare. Nu [tiu s` ave]i profilul acesta [i totu[i, care este motiva]ia care îl împinge pe C`lin Hentea s` scrie? Un r`spuns rapid [i de suprafa]` ar fi acela c` scriu deoarece am ceva de spus [i pentru c` nu pot altfel. Aici îns` vreau s` m` delimitez de al]ii care cred c` micul [i vigurosul lor punct de vedere merit` scris [i publicat în baza dreptului la liber` exprimare. Tuturor acestora le-a[ N`scut în 1958, la Bra[ov, C`lin Hentea a absolvit studii politehnice (1983) [i de drept (1998), dar [i-a luat un doctorat în [tiin]e militare cu Magna cum Laude în 2008, cu o tez` despre propagand` [i opera]ii informa]ionale. A fost inginer militar proiectant ( ), iar între 1995 [i 2001 a lucrat ca redactor principal în Pro Patria,, Studioul cinematografic al armatei. A fost ofi]er specialist în opera]ii psihologice (PSYOPS) în Statul Major General [i a participat la misiuni interna]ionale în Albania (1997), Kosovo (2003, 2004), Afganistan (2007), trecând în rezerv` în 2008, cu gradul de colonel. A publicat în România [i SUA mai multe c`r]i de istorie militar` [i despre propagand`, cele mai recente fiind Enciclopedia propagandei române[ti ( Adev`rul, 2012), Memorii în bocanci (Cartea Româneasc`, 2013), Spectacolul propagandei (Meteor Press, 2014), Propaganda în r`zboi (Cetatea de Scaun, 2014), Statul [i propaganda (Institutul european, 2014). Este colaborator permanent al revistelor Historia [i Ziarul de duminic`. În 2014, a fost invitat la dialog în mai multe emisiuni de cultur`: Om cu carte, Jurnal de front, Oamenii realit`]ii, N`scut în România la diferite posturi de televiziune [i radio. spune c` înainte de a scrie ceva ar trebui s` citeasc` cel pu]in de zece ori pe atât în domeniul respectiv [i abia apoi s` se gândeasc` dac` este cazul s` pun` ceva pe hârtie. P`[ind mai în adâncul motiva]iilor mele fa]` de scris, a[ spune c` d`ruindu-le ceva prin scris celorlal]i înseamn` un mod de a m` justifica pe mine, de a da un rost existen]ei mele. Sunt con[tient de harul exprim`rii scrise ([i orale) pe care mi l-a dat Dumnezeu [i consider c` este de datoria mea s` nu-l risipesc. {i astfel le d`ruiesc în scris altora ceea ce [tiu, am aflat sau gândesc eu, sperând s` le fie pl`cut sau de folos. Aceea[i motiva]ie ac]ioneaz` [i în cazul apari]iilor mele la televiziune sau la radio: încerc s` le comunic ceva sincer [i adev`rat semenilor mei. Este un consum semnificativ de timp [i energie... A[a este, iar explica]ia este în cazul meu foarte simpl`: trecerea mea în rezerv` a însemnat o nou` tinere]e. Nu este deloc o metafor` de doi lei. Este purul adev`r, pentru c`, eliberat de constrângerile inerente ale portului uniformei militare am început s` m` bucur nu doar de un imens capital de timp liber (se [tie doar c` pensionarii sunt mereu mai ocupa]i decât salaria]ii, nu-i a[a?), dar [i de o cople[itoare libertate în gândire [i ac]iune. Prin trecerea în rezerv` am devenit liber cu adev`rat s`-mi consum timpul [i energia potrivit adev`ratelor mele aptitudini [i cerin]e suflete[ti, beneficiind în plus [i de în]elepciunea maturit`]ii pe care nu o aveam la tinere]e. Sigur c` în aceast` ecua]ie intr` atât un strop de noroc, c#t [i... o g`leat` de curaj în a recunoa[te cine e[ti cu adev`rat [i ce po]i face cel mai bine cu via]a ta. Astfel c`, în prezent, pot spune despre mine c`, prin natura dominant` a realiz`rilor mele, nu sunt un pensionar resemnat, ci un scriitor [i un istoric care încearc` s` fie prezent [i util, în felul s`u, în via]a cet`]ii din care face parte. Trei c`r]i într-un an? Urmeaz`, optimist, alte patru anul viitor? Nu depinde de mine câte c`r]i voi reu[i s` public la anul. Cum spuneam, totul ]ine de hazard [i de starea pie]ei de carte, dar [i de prezen]a mea de spirit în a sesiza o oportunitate editorial`. Dup` Spectacolul propagandei, tip`rit` la Meteor Press, Statul [i propaganda la Institutul European din Ia[i [i Propaganda în r`zboi la Editura Cetatea de Scaun din Târgovi[te, m` voi str`dui s` g`sesc un editor pentru celelalte dou` volume ale enciclopediei despre care v-am vorbit Despre propagand` [i rudele sale, dedicat` conceptelor, [i Oamenii propagandei, unde se vor reg`si nu doar Hitler [i Stalin, ci [i Jane Fonda, John Lennon, al`turi de Edward Bernays. Nu am reu[it s` g`sesc înc` un editor nici pentru volumul (de eseuri incorecte politic ), intitulat Când se vor s`tura românii de propagand`?. Am îns` speran]e mari c` va fi acceptat de Consiliul editorial al C`r]ii Române[ti prequel-ul Memoriilor în bocanci, care se nume[te Memorii în papuci, în care este vorba despre adolescen]a [i tinere]ea mea, tr`ite în Epoca de Aur. M` mai gândesc la un volum de eseuri, intitulat Dezam`giri, [i la aventura unui roman de inspira]ie autobiografic` numit, provizoriu, R`suciri. S` nu uit a men]iona [i ideea unei posibile expozi]ii de grafic`, acuarel`, colaj, pe care le-am z`mislit în anii din urm`. Precum spuneam, sunt un pensionar extrem de ocupat! {tiu c` Memorii în bocanci s-a bucurat, a[a cum îi st` bine unei c`r]i care se respect`, de elogii, înjur`turi subtile [i controverse. Glumind, le-a]i supravie]uit, a[a încât, iat`, vom avea parte de o urmare... în papuci! Memorii în bocanci a fost best-seller al Editurii Cartea Româneasc` la Bookfest Cu toate acestea, fa]` de a[tept`rile mele, vânz`rile pe ]ar` m-au dezam`git. Nici pe departe, cei despre care era vorba în acele amintiri sincere [i dezinhibate, adic` ofi]eri, subofi]eri, chiar sergen]i nu s-au învrednicit s` le cumpere [i s` le citeasc` spre a le judeca ei \n[i[i, chiar dac` au auzit, de bine sau de r`u, despre ele. Faptul în sine este descurajant pentru un autor român. Cu toate acestea, mi-a[ dori tare mult ca [i al]i rezervi[ti de condei s`-[i adune curajul, s`-[i mobilizeze libertatea interioar` [i s` purcead` la propriile memorii. A[ putea întocmi o list` consistent` de fo[ti ziari[ti militari, prolifici la vremea respectiv`, ale c`ror memorii privind secven]e inedite [i semnificative la care au fost martori, ar fi formidabil s` le citesc. Nu am [tiin]` de vreo recenzie negativ`, responsabil` [i argumentat` a Memoriilor în bocanci, ci dimpotriv`. Aceasta în condi]iile în care critici redutabili, precum Dan C. Mih`ilescu sau Valentin Protopopescu, s-au exprimat public laudativ la adresa Bocancilor. Mi-a fost dat s` aud [i întreb`ri stupefiante, de genul unde se poate g`si acea carte, ca [i când o carte s-ar putea vinde [i la aprozar, nu doar în libr`rie. Ceea ce aduce o explica]ie în plus la criza vânz`rii c`r]ilor despre care vorbeam înainte. Sper îns` ca Memorii în papuci, un volum mai candid, în care sunt nemilos doar cu mine însumi [i în care am încercat s` reconstitui, f`r` a purta nicio centur` de siguran]`, câteva fragmente din via]a cotidian` a unui tân`r din anii 60-80, cu filmele, c`r]ile, concertele, iubirile, constrângerile, fi]ele [i iluziile lui, s` aib` mai mult succes. INTERVIU REALIZAT DE LOCOTENENT-COLONEL FLORIN {PERLEA Trustul de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale DIRECTOR: COLONEL ION CIONTEA REDACTOR-{EF Locotenent-colonel Florin {perlea tel. 021/ , florin.sperlea@presamil.ro ADRESA REDAC}IEI: Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3, O.P. 4, C.P , Cod Tel./fax 021/ Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N tpa@presamil.ro REDACTOR-{EF ADJUNCT: locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/ , int REDACTOR-{EF ADJUNCT PERIODICE: locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/ ,7 int SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu, tel. 021/ int REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu, plutonier-adjutant Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu, Silvia Mircea, Elena David. Responsabil de num`r: plutonier-adjutant Lucian Irimia observatorul.militar@presamil.ro TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~: Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal. CORECTUR~: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac`. FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai, plutonier-major C`t`lin Ovreiu, Petric` Mihalache. DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor, Costel B`lan, Anelia Pricop, tel. 021/ int Taxele po[tale achitate conform aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/ ABONAMENTE la tel.: int. 160 Cont: RO56TREZ XXXXX nchiderea edi]iei luni, ora ISSN C.1333/2014 Ministerul Ap`r`rii Na]ionale Reproducerea de scurte extrase este permis` \n condi]iile prev`zute de art. 33 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor [i drepturile conexe.