Ararat qxp

Transcriere

1 Periodic al Uniunii Armenilor din România Fondat în 1924 (serie nouå) Anul XVII nr. 2 (335) ianuarie 2006 Interviu ]n exclusivitate <Nici nu pot s[ spun dac[ m[ simt mai mult rom`nc[ sau mai mult armeanc[> spune pictori\a PARUHI TEPELIKIAN Dup[ emo\ia revederii, i-am spus d-nei Paruhi Tepelikian: Stimat[ doamn[, armenilor din Rom`nia (=i nu numai armenilor) li s-a f[cut dor de dvs., c[ci cei aproape zece ani pe care i-a\i petrecut ]n mijlocul lor la Bucure=ti ]n ultimul deceniu al secolului trecut, au l[sat o amintire pl[cut[. Iar imaginile din cele c]teva expozi\ii organizate la galeria <Gala>, la Funda\ia Cultural[ Rom`n[, la Institutul Francez, dar =i la Casa de Cultur[ Armean[ <Dudian>, d[inuie ]n fa\a ochilor celor ce le-au v[zut sau le-au =i achizi\ionat. Mi se pare, ]ns[, c[ ]n periodicul <Ararat> nu au ap[- rut niciodat[ am[nunte legate de biografia dvs. A\i putea s[ ne trasa\i c]teva repere? Atunci s[ ]ncep cu ]nceputul: M-am n[scut ]n ora=ul Alexandria din Egipt, dar c]nd aveam v]rsta LA DOUÃ SÃPTÃMÎNI de Mihai STEPAN CAZAZIAN Efectul Pamuk Cazul scriitorului turc Orhan Pamuk a \inut prima pagin[ a ziarelor europene =i turce=ti timp de c]teva luni. Prin afirma- \iile sale, legate de recunoa=terea Genocidul s[v]r=it ]mpotriva armenilor, el a inflamat spiritele, ]n \ara sa fiind la un pas de a fi condamnat. Dar, surpriz[, ministrul turc al justi\iei nu a dat autoriza\ie Cur\ii pentru a continua judecarea acestui caz. Condamnarea lui Pamuk, personalitate aflat[ anul trecut pe lista candida\ilor la Premiul Nobel pentru literatur[ ar fi complicat =i mai mult dosarul =i a=a ]nc[rcat al ader[rii Turciei la Uniunea European[. Drepturile minorit[\ilor =i libertatea de exprimare s]nt doar dou[ din problemele pe care aceast[ \ar[ musulman[ trebuie s[ le rezolve ]nainte de a aspira la un statut european. De aceea responsabilii de la Ankara au preferat, ]n cazul Pamuk, s[ opreasc[ judecata. Dar situa\ia creat[ mi-a adus aminte de un alt proces ce a avut loc, la Berlin, ]n urm[ cu 85 de ani atunci c]nd un t]n[r justi\iar armean, Soghomon Tehlirian avea s[-l ucid[ pe Talaat Bey unul din capii Junilor Turci. Procesul ce a urmat l-a transformat pe criminal ]n acuzator la adresa celui ucis =i, implicit, la adresa autorit[\ilor otomane care au s[v]r=it genocidul ]mpotriva armenilor. }n final Tehlirian a fost achitat. Poate c[ justi\ia de azi a Turciei nu a uitat lec\ia de atunci. Procesul lui Pamuk risca s[ se transforme ]ntr-unul la adresa autorit[\ilor care nu au abandonat politica de negare a Genocidului. +i uite cum istoria se repet[. Achitarea lui Tehlirian ca =i procesul(oprit) ]mpotriva scriitorului turc demonstreaz[ c[ ceva e pe cale s[ se schimbe. Efectul Pamuk este evident. }n zilele c]t m-am aflat la Erevan, ]n octombrie trecut, ]ntre altele, am avut prilejul s[ fiu martor[ la o foarte interesant[ manifestare, organizat[ de Asocia\ia so\iilor de diploma\i acredita\i ]n Armenia <Expozi\ia de art[ a femeilor>, g[zduit[ ]n sediul Ministerului de Externe =i av]nd un scop caritabil. Mai exact, sumele ce urmau s[ fie ob\inute dup[ v]nzarea picturilor, a goblenurilor =i a altor crea\ii ce erau oferite de circa 50 de artiste armence, aveau s[ fie puse la dispozi\ia celor ce se ocup[ cu programele de ajutorare a unor femei =i copii din Armenia cu o situa\ie mai precar[. Printre valoroasele lucr[ri din expozi\ie, am avut surpriza s[ descop[r un frumos ulei pe p]nz[ ce apar\inea penelului cunoscutei pictori\e Paruhi Tepelikian. Era o pictur[ reprezentativ[ pentru tematicile abordate de artist[ o <natur[ moart[> din 1974, oferind privirilor c]teva vechi vaze armene=ti al[turi de dou[ rodii, ambele elemente ap[r]nd adeseori ]n crea\ia sa. De=i m[ dusesem din Rom`nia cu inten\ia de a o vizita pe distinsa artist[, prezen\a d-niei sale ]n aceast[ expozi\ie mi-a st]rnit interesul pentru a-i solicita chiar un interviu. Nimic mai simplu; i-am telefonat =i a acceptat cu mare bucurie s[ ne ]nt]lnim. Unde putea fi locul ideal? }n atelierul s[u (devenit =i locuin\[) dintr-un bloc special cu ateliere ale arti=tilor plastici. Un maxi-taxi (din cele peste o sut[ de linii care, ]n modul cel mai practic, faciliteaz[ transportul ]n orice punct al capitalei armene) m-a depus aproape de un bloc impun[tor de pe Bd. Hracia Kocear. }nc[ din holul blocului am sim\it ritmul alert al activit[\ilor ce se desf[=urau ]n atelierele arti=tilor: un du-te-vino permanent, materiale care se desc[rcau sau se ]nc[rcau. Prin bun[voin\a unui artist, am putut lua liftul, c[ci acesta func\iona doar pe baz[ de cartel[ (!) =i am am ajuns la etajul III, sun]nd cu emo\ie la u=a atelierului cu nr. 31. M-a ]nt]mpinat d-na Paruhi Tepelikian, cu o ]nf[\i=are fragilizat[ ]n urma problemelor de s[- n[tate pe care le-a avut ]nc[ de c]nd a plecat din Rom`nia, cu cinci ani ]n urm[, =i chiar dup[ aceea, p]n[ ce s-a stabilizat, ]n m[sura ]n care, iat[, am g[sit-o ]n atelierul s[u, ]n care elementele predominante s]nt p]nzele sale mai vechi sau mai noi portrete, peisaje =i naturi moarte. de 3 ani, familia mea s-a instalat ]n Rom`nia. Care a fost cauza acestei str[- mut[ri? Dup[ cum se =tie, Egiptul nu este o \ar[ cre=tin[ =i, ]n vremea aceea, aveau loc tot felul de manifest[ri ostile armenilor. Tata era negustor, dar nu mai intra nimeni ]n magazinul s[u. Atunci, el =i-a pus problema c[, de bine ce abia sc[pa\i de turci, nimerisem peste musulmani, ar fi mai bine s[ plec[m ]ntr-o \ar[ cre=tin[. Care putea fi acea \ar[? Rom`nia, despre care se =tia c[ este o \ar[ ]n care armenii erau bine primi\i =i, ]n plus, aveam =i ceva rude. Am r[mas acolo p]n[ ]n 1946, c]nd ne-am <repatriat> ]n Armenia, a=a cum se spunea atunci. Ce a\i f[cut c]t a\i tr[it ]n Rom`nia? Am urmat =coala profesional[ <Sf]nta Treime> din Bucure=ti, unde patru ore erau consacrate ]nv[\[m]ntului general =i alte patru ore pentru cursuri de croitorie. S]nt recunosc[toare dasc[lilor mei rom`ni, c[ci acolo m-am format ca om =i am c[p[tat =i o meserie. Dar cum a\i ajuns la arta plastic[? Nu =tiu dac[ =ti\i, dar ]n Rom`nia ]mi pl[cea s[ c]nt =i chiar credeam c[ voi deveni c]nt[rea\[. La ]nceput, am c]ntat ]n cerc restr]ns. }mi pl[ceau melodii rom`ne=ti precum <M[rioar[ de la Gorj>, <Piatra-i piatr[> etc., dar =i c]ntece armene=ti, mai ales din crea\iile lui Sayat Nova. Cu g]ndul de a deveni c]nt[rea\[ am =i plecat ]n Armenia. Numai c[ aici am Madeleine KARACA+IAN (continuare ]n pagina 8) Rug[ciune comun[ a Marelui Rabin al Israelului =i a Catolicosului Karekin II la Dzidzernagapert Pentru prima oar[, ]n cadrul unei vizite oficiale, o delega\ie format[ din ]nal\i reprezentan\i religio=i evrei a sosit ]n Armenia. Marele Rabin al Israelului, Yonna Metsger s-a recules la Monumentul de la Dzidzernagapert =i a spus c[: Este imposibil s[ ne amintim, f[r[ lacrimi, ceea ce s-a ]nt]mplat cu armenii ]n Turcia. Fiind ]ntrebat de ce Israelul nu recunoa=te Genocidul, Metzger a precizat c[ ]n timp ce reprezentan\ii clerului recunosc Genocidul restul depinde de rela\iile politice interna\ionale. Delega\ia israelian[ a vizitat Muzeul Genocidului unde a aprins lum]n[ri =i a depus flori. Rabinul Yonna Metzger a spus o rug[ciune evreiasc[ ]n memoria victimelor genocidului. Yuri Stern, la r]ndul s[u, a afirmat c[: Personal recunosc faptul istoric =i s]nt sigur c[ este necesar ca Turcia s[-=i recunoasc[ propria istorie. Marele Rabin al Israelului a fost invitat de Catolicosul Karekin II =i s-a mai ]nt]lnit cu primul ministru al Armeniei Andranik Markarian. M.S. UN NOU TIGRAN PETROSIAN! }n urma victoriei ]nregistrate ]n finala competi\iei =ahiste de la Hanti Mansiisk (Rusia) ]mpotriva fostului campion mondial Ruslan Ponomariov cu scorul de 3-1, marele maestru armean Levon Aronian (23 de ani) devine de\in[torul cupei mondiale la =ah, pe l]ng[ cup[ intr]nd =i ]n posesia unui premiu de 100 de mii de dolari. Marele maestru armean a parcurs cu succes =i f[r[ nici o ]nfr]ngere toate cele =apte etape ale competi\iei, din cele 18 partide sus\inute c]=tig]nd 10 =i termin]nd la egalitate 8. Levon Aronian, pe care mul\i ]l privesc ca pe un nou Tigran Petrosian (primul campion mondial armean la =ah), a avut p]n[ ]n prezent un parcurs excep\ional: cucere=te titlul de campion mondial ]n competi\iile rezervate juniorilor sub 12 =i sub 14 ani, este ]nving[tor ]n campionatele european =i mondial pentru cei cu v]rsta de p]n[ la 20 de ani. Devine campion al Armeniei, iar ]n 2005 adun]nd 2724 de puncte se situeaz[ pe pozi\ia a 5-a ]n clasamentul mondial al =ahi=tilor. (V.M.) ROBERT KARAPETYAN, un fotograf extraordinar Armenii din New York au avut ocazia de Cr[ciun s[ viziteze la Catedrala <Sf Vartan> o reu=it[ expozi\ie fotografic[ a cunoscutului fotograf Robert Karapetyan intitulat[ <Locuri =i armeni celebri>. Printre cele mai reu=ite fotografii au fost expuse portrete unice ale legendarului poet Baruir Sevag (pe care fotograful l-a cunoscut foarte bine), al scriitorului William Saroyan sau a divei de la Opera Metropolitan Kochar Lusiné Amara (celebr[ pentru rolul s[u din <Aida>). Expozi\ia a fost realizat[ la aniversarea a 70 de ani de via\[ =i a 50 de ani de activitate a fotografului Robert Karapetyan. N[scut la Erevan, Karapetyan a lucrat timp de 28 de ani la Televiziunea Na\ional[ Armean[, dar adev[rata sa dragoste a fost ]ntotdeauna fotografia. A devenit cunoscut ]n Armenia =i ]n Diaspora prin fotografiile sale ce au fost publicate regulat ]n foarte multe ziare =i reviste, precum =i prin numeroasele sale expozi\ii. Robert Karapetyan tr[ie=te la New York din 1993 =i este corespondent al Agen\iei <Armenpress>. (E.A.)

2 2 Pentru majoritatea oamenilor, semnul cel mai tangibil al apartenen\ei lor la un spa\iu european comun, f[r[ bariere interne, ]l reprezint[ libertatea de mi=care a persoanelor. Controlul c[l[torilor la grani\[, la trecerea dintr-o \ar[ membr[ ]n alta a fost practic eliminat[. Primele m[suri de asigurare a libert[\ii de mi=care a lucr[torilor au fost adoptate ]n 1964, c]nd de\in[torii a=a-numitelor profesii liberale (medici, stomatologi, farmaci=ti etc.) aveau drept de practicare a meseriei ]n oricare dintre \[rile membre pe baza armoniz[rii calific[rii profesionale. Din 1985 s-a renun\at la armonizare ]n favoarea recunoa=terii mutuale a preg[tirii =i calific[rii profesionale. Orice diplom[ sau grad universitar acordat ]ntr-o \ar[ membr[ ]n urma a cel pu\in trei ani de studiu este recunoscut ]n celelalte \[ri. De aceea UE a creat un sistem de recunoa=tere a diplomelor =i a preg[tirii cet[\enilor ]n statele membre. Principiul de baz[ este ca odat[ ce o persoan[ este calificat[ s[ exercite o profesie ]n \ara sa, ea este calificat[ pentru aceea=i profesie ]n orice alt[ \ar[ a UE. Carta Social[, adoptat[ ]n 1989, a cuprins =i prevederi referitoare la asigurarea liberei circula\ii a for\ei de munc[, cu prec[dere. Cele 12 principii ale Cartei Comunitare a Drepturilor Sociale Fundamentale ale Lucr[torilor, au fost: Dreptul de a munci ]n oricare \ar[ a UE la alegere; Libertatea de a alege o profesie =i dreptul la un salariu corespunz[tor; Dreptul la condi\ii de via\[ =i munc[ ]mbun[t[\ite; Dreptul la protec\ie social[ ]n conformitate cu prevederile legisla\iei na\ionale; Dreptul la libertatea de asociere =i negociere colectiv[; Dreptul la preg[tire profesional[; Dreptul b[rba\ilor =i al femeilor la tratament egal; Dreptul lucr[torilor la informare, consultare =i participare; Dreptul la protec\ia s[n[- t[\ii =i securit[\ii muncii; Protec\ia copiilor =i adolescen\ilor; Un standard de via\[ decent pentru persoanele v]rstnice; Integrare social[ =i profesional[ ]mbun[t[\it[ pentru persoanele invalide. Libertatea de mi=care a persoanelor nu ar putea fi complet[ f[r[ libertatea de stabilire, facilit]nd astfel punerea ]n practic[ a unuia dintre drepturile fundamentale ale cet[\enilor acestui spa\iu european comun: dreptul de a tr[i =i a lucra ]n oricare \ar[ a UE, la alegere, pentru acela=i salariu, regim de impozitare =i taxe, av]nd acces la educa\ie =i preg[tire profesional[, beneficiind de protec\ie social[ =i av]nd dreptul de a vota =i de a fi ales ]n alegerile municipale =i europene ]n acelea=i condi\ii ca =i cet[\enii \[rii de re=edin\[ alese. Singurele restric\ii care se men\in ]n calea liberei circula\ii a persoanelor s]nt cele legate de garantarea securit[\ii =i protec\iei cet[\enilor. Guvernele \[rilor membre ale UE s]nt preocupate ]n prezent de identificarea celor mai bune metode de eliminare a controlului identit[\ii persoanelor. Eforturile de promovare a frontierelor deschise, au avut ]n vedere, ]n paralel evitarea prolifer[rii terorismului interna\ional, a imigr[rii clandestine =i a traficului de droguri. Acestea s-au realizat prin coordonarea politicilor ]n domeniul justi\iei =i afacerilor interne, ca =i prin ]nfiin\area unei re\ele de schimb de informa\ii ]n cadrul Europolului. }n momentul de fa\[, nu mai exist[ control al identit[\ii la frontierele intracomunitare. Eforturi se mai depun ]nc[ pentru armonizarea politicilor sociale, recunoa=terea diplomelor, repatrierea drepturilor la asisten\a social[, a pensiilor etc. Bilunar al Uniunii Armenilor din România Redactor ºef : Mihai STEPAN-CAZAZIAN Redactori : Eduard ANTONIAN, Vartan MARTAIAN Fotoreporter : Mihai GHEORGHIU Colaboratori : Carmen DROPOL (Constanþa) Corespondenþi din strãinãtate : Edvard JEAMGOCIAN (New York), Haig CHIBA- RIAN (Los Angeles), Anton Lanis ªAHAZIZIAN (Toronto), Giuseppe MUNARINI (Padova) Difuzare : Tehnoredactare : Paginã web : J u r i d i c cu Artin & Levon Sarchizian LIBERA CIRCULA IE A PERSOANELOR }N SPA IUL EUROPEAN COMUN Drtad BARTUMIAN Mihai HÃÞULESCU Constantin DEOCLEÞIAN (Keean Media srl) yahoo.com ADRESA REDACÞIEI: Str. Armeneascã 13, Bucureºti 2 Tel. / Fax: Tiparul executat la s.r.l. ; I.S.S.N Potrivit art. 206 Cod penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. În cazul unor agenþii de presã ºi personalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le revine acestora. Redacþia nu împãrtãºeºte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele semnate de colaboratori. Concursul Mihail Jora Sf]r=itul lunii noiembrie înseamn[ pentru studen\ii universit[\ilor muzicale participarea la Concursul de Interpretare Muzical[ Mihail Jora, anul acesta a XV-a edi\ie. Ini\iatorul concursului prof. univ. Grigore Constantinescu pre=edintele Uniunii Criticilor, Interpre\ilor =i Realizatorilor din Rom`nia cu toate greut[\ile înt]mpinate, a \inut s[ realizeze aceast[ edi\ie jubiliar[, cinstind memoria compozitorului rom`n de origine armean[ Mihail Jora, concurs ce are loc permanent la Universitatea Na\ional[ de Muzic[. În fiecare an pe l]ng[ institu\iile statului care finan\eaz[ sau nu acest concurs s]nt =i sponsori ce acord[ premii în amintirea unor mari personalit[\i artistice, multe din acestea venind din partea comunit[\ii armene. Sec\iunea canto a beneficiat anul acesta de mai multe premii ce amintesc de cei care au înnobilat =coala muzical[ rom`neasc[. Armenia la Radio Rom`nia Cultural }n s[pt[m]na 2-8 ianuarie, zilnic ]ntre orele 13,15-13,30, canalul Radio Rom`nia Cultural a difuzat programul <Mic tratat de geografie muzical[>, consacrat integral Armeniei, fiind realizat de Adriana Ni\u. Programul cotidian, de=i de foarte scurt[ durat[, a cuprins cele mai variate domenii ale crea\iei =i interpret[rii muzicale armene de la c]ntece religioase din secolele V-VI, la c]ntece populare (vocale =i instrumentale), piese de estrad[, camerale, muzic[ simfonic[ =i de balet, printre care lucr[ri de Aram Haciaturian, Alexandr Arutiunian, Artemi Aivazian. Una dintre crea\iile celebre ale lui Aram Haciaturian Concertul pentru vioar[ =i orchestr[ (partea II) a fost interpretat[ de Ion Voicu, acompaniat de Orchestra Na\ional[ Radio, dirijat[ de George Georgescu. Un nume nou a fost cel al violonistei armene Sonig Tchakeryan, interpreta unui capriciu de N. Paganini. Nu au lipsit cunoscu\i arti=ti de origine armean[, precum baritonul David Ohanesian (]ntr-o arie din <Paia\e> de Leoncavallo), baritonul Eduard Tumagian (]ntr-o arie din <Rigoletto> de Verdi), violonistul Varujan Cozighian (cu un dans peren de De Falla) =i pianistul de jazz Harry Tavitian =i re- A plecat =i Babaian La decesul lui Hrant Matevosian, am publicat un necrolog ( Ararat 1/2003) pe care-l începeam cu vorbele: }mi mor pe rînd scriitorii }l citam apoi pe Grigor Babaian, care spusese: Hrant trebuia s[ moar[. +i mai lansam un deziderat în eter: Dumnezeu s[-i \in[ în via\[ cît mai mult pe ceilal\i! Vorbe adev[rate, vorbe funeste, vorbe de=arte. La începutul acestui an, primesc un de la so\ia lui Babaian, care-mi scrie c[ Grigor a plecat dintre noi în octombrie Tocmai i se depistase, în sfîr=it, cauza maladiei de care suferea. Dar fusese prea tîrziu. Un tîn[r furios dintr-o pies[ britanic[ se întreba: De ce moare cine nu trebuie? Ca =i cum cine trebuie nu moare M[-ntreb =i eu, acum, c[ mi-au pierit cuvintele: De ce? }mi mai scrie Margarit Babaian c[ preg[te=te pentru tipar dou[ volume cu scrierile defunctului ei so\: unul de beletristic[ =i cel[lalt de publicistic[. +i m[ roag[ s[-i pun la dispozi\ie, dac[ le mai am, originalele la dou[ dintre prozele pe care le-am tradus =i inclus în cartea Trei matelo\i în de=ertul torid, întrucît ele nu mai exist[ printre manuscrisele r[mase. Nu le mai am. Cum s[ m[ fi gîndit c[ Babaian avea s[ moar[? +i-apoi, c[ nu mai p[stra nici un exemplar din pove=tile pe care i le confiscam? M[ f[leam c[, pentru prima oar[, numitul =ansonestit Charles Aznavour de faim[ mondial[. Ne bucur[m c[ anul 2006 a ]nceput la Radio Rom`nia Cultural cu programul s[pt[m]nal dedicat muzicii din Armenia =i a unor interpre\i armeni din Armenia, Rom`nia =i Diaspora. Felicit[ri =i a=tept[m =i alte asemenea emisiuni. Actualitate Arhimadrit dr. Zareh Baronian, meloman generos =i cu respect pentru valorile neamului a oferit premiul Garbis Zobian (bani =i o icoan[), premiu ce a revenit tenorului C[t[lin Musta\[ din anul II. Premiul Uniunii Armenilor din Rom`nia, sponsor permanent al acestui concurs, a fost denumit Arax S[vagian =i a fost acordat ex aequo sopranei Iulia Surdu, anul III =i mezzosopranei L[cr[mioara Platon, anul III. Premiul Lissette Georgescu a fost ob\inut de contratenorul Adrian George Popescu, anul V, oferit de familia pianistei în fiecare an. Premiile s]nt o confirmare a talentului dar =i o încurajare spre perfec\iune =i glorie. De altfel s-a demonstrat pe parcursul celor 15 ani de existen\[, c[ juriile concursurilor pertinente =i exigente au acordat premiile unor studen\i ce au confirmat a=tept[rile =i ast[zi s]nt arti=ti de seam[ pe scenele lumii. Le dorim mult succes premia\ilor anului 2005, a=a cum dorim ca acest concurs s[ existe permanent. Alexandra MIRCEA Pe undele Radio Joi, 19 ianuarie, canalul Radio Rom`nia Muzical a difuzat emisiunea <Comori live din fonoteca de oper[ a Radiodifuziunii. Programul a cuprins selec\iuni din <Aida> de Verdi, ]n care au evoluat soprana Marcella de Osma, mezzosoprana Elena Cernei, tenorul Ludovic Spiess =i baritonul David Ohanesian, acompania\i de Orchestra Operei Na\ionale Bucure=ti, dirijat[ de Paul Popescu. Vineri, 20 ianuarie, la ora 6 50, canalul Radio Rom`nia Muzical <George Enescu> a difuzat ]n cadrul emisiunii <Euroclasic Notturno>, noi ]nregistr[ri muzicale. Este vorba de <Adagio> din muzica baletului <Spartacus> de Aram Haciaturian, ]n interpretarea Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii din Ucraina, dirijat[ de Viaceslav Blinov. }n aceea=i zi, la ora 16 15, acela=i canal a difuzat emisiunea <Ale=ii muzelor>, ]n cadrul c[reia s-au putut audia <Dansul tinerilor>, <Varia\iuni armene> =i <Lezghinka> din muzica baletului <Gayane> de Aram Haciaturian. A interpretat Orchestra Filarmonicii Regale din Londra, dirijat[ de Yuri Temirkanov. M.K. Parohia Bisericii Armene Constan\a Consiliul parohial al Bisericii Armene din Constan\a mul\ume=te domnului ing. M[g`rdici Elluchian pentru suportarea cheltuielilor necesare tip[ririi, la Constan\a, a calendarului religios al Bisericii Armene din Rom`nia, ]ntocmit de P.C. Protoiereu Avedis Mandalian. Este al treilea an de c]nd d-nul Elluchian face acest deosebit gest, ]n memoria tat[lui s[u Armenag Elluchian. Datorit[ faptului c[ unor membri ai comunit[\ii noastre le-au fost oferite astfel de calendare, dar care aveau o alt[ inscrip\ionare dec]t cea dedicat[ regretatului Armenag Elluchian s]ntem obliga\i s[ preciz[m c[ acest lucru s-a ]nt]mplat f[r[ acordul Consiliului Parohial. Folosirea antetului Parohiei Armene, a fotografiei +efului Eparhiei =i a materialului ]ntocmit de Parohul nostru, pentru interes personal, constituie un act abuziv, ilegal =i periculos, dovedind de fapt nu numai o explicabil[ ne=tiin\[ dar =i lips[ de respect. Consiliul Parohial Babaian a fost editat în rom`ne=te. Acum, dou[ din traduceri sînt chiar unicate. Ca t[lm[cirile din greac[ de la Matenadaran Meschin[ vanitate. +i îmi mai scrie Margarit c[, dac[ nu l-a= fi impulsionat pe Grigor, el n-ar fi terminat Un cu totul alt berbec, pe care o abandonase spunînd c[ nimeni n-are nevoie de crea\iile lui. N[d[jduiesc c[, m[car în Rom`nia, cîte cineva îl va fi citit cu drag. Nu =tiu care durere mi-e mai mare: pierderea scriitorului sau pierderea scrierilor. Mi-e =i team[ s[ mai traduc. Mi-au mai r[mas doi autori: unul, dat disp[rut =i c[utat de justi\ia armean[, e persona non-grata; cel[lalt, Aghasi Aivazian, e trecut de 80 de ani. Ca s[ nu-l pomenesc =i pe traduc[tor. Sergiu SELIAN

3 Actualitate 3 G]nduri =i fapte la cump[na anilor C O M E N T A R I I Bedros HORASANGIAN La ]nceput de 2006 vulturul bicefal, simbolul ora=ului Armenopolis ai c[rui descenden\i s]ntem majoritatea comunit[\ii armene din Cluj, prive=te spre sf]r=itul anului ce a trecut. Semnal[m evenimentul nostru ultim al lunii decembrie, s[rb[torirea Zilei Minorit[\ilor Na\ionale la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, din Cluj. Participarea armenilor a fost numeroas[ al[turi de celelalte etnii ale urbei noastre: greci, evrei, germani, maghiari, rom`ni, romi. Dup[ alocu\iunile ]ntroductive, mesajele din partea autorit[- \ilor publice locale, prezentarea dezbaterii ]n dou[ module: <Na\iuni =i minorit[\i ]n Comunitatea European[> =i <Minorit[\i Na\ionale din perspectiva proiectului de lege privind statutul minorit[\ilor na\ionale din Rom`nia>, a urmat lansarea albumului <Alter image> documentar fotografic despre minorit[\ile na\ionale din Rom`nia, realizat de c[tre Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnocultural[. Sala clubului Muzeului a fost innobiliat[ cu frumoase costume ale etniilor din Cluj Napoca, printre ele =i cel armenesc (realizat dup[ o caset[ video de la Erevan). Dup[ mas[, a avut loc talk show-ul <Oameni tineri de succes din r]ndul minorit[\ilor na\ionale din Cluj>. Din partea noastr[ a participat t]n[ra descendent[ a familiei Florian din Gherla, student[ ]n ultimul an al Facult[\ii Despre noi ]n revista Bazmavep de Arhitectur[ din Cluj, care a realizat c]teva studii op\ionale despre Armenopolis. }n cadrul programului de divertisment care a urmat Janbey Maria a c]ntat frumoase c]ntece de Komitas. }n 4 ianuarie a.c. cu mic cu mare am s[rb[torit Pomul de Cr[ciun. Preg[tirile, ur[rile de Cr[ciun =i Anul Nou; c]ntecele =i poeziile copiilor, fotografiile; bucuria pomului =i a cadourilor; bucuria prilejuit[ de Mo= Cr[ciun tocmai atunci sosit din Armenia, =i mai presus de toate bucuria de a s[rb[tori ]mpreun[ ne-a emo\ionat, ne-a ]nc[lzit inimile. Cele 2-3 ore petrecute ]mpreun[ d[ruite armenit[\ii =i comunit[\ii fac ca s[ ne sim\im cu to\ii ]ntr-o familie. Ne bucur[ c[ ]n decursul fiec[rui an num[rul celor ]nscri=i ]n Uniunea Armenilor, a celor care ]=i Prestigioasa revist[ de armenologie, filologie =i literatur[ armean[ Bazmavep fondat[ ]n 1843 =i care ast[zi apare prin str[dania editurii mehitariste de pe insula San Lazaro din Vene\ia =i cu sprijinul financiar al Funda\iei Gulbenkian din Lisabona a g[zduit ]n paginile sale din num[rul 1-4/2005 dou[ recenzii ale unor c[r\i ap[rute ]n Rom`nia, ambele recenzii semnate de Giuseppe Munarini. Este vorba de Armenii ]n istorie =i cultur[, Editura Ararat, Bucure=ti, 2003, autor Anaïs Nersesian, =i Cuv]nt despre Liturghia Bisericii Armene =i Liturghiile R[s[ritene (carte ap[rut[ cu binecuv]ntarea }.P.S. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului), Editura Eikon, Cluj, 2003, autor arhimandrit dr. Zareh Baronian. Referindu-se la Armenii ]n istorie =i cultur[ autorul recenziei consider[ c[ apari\ia acestei c[r\i la Editura Ararat care a publicat nu numai traduceri cum ar fi Cele 40 de zile de pe Musa Dagh de Franz Werfel, dar =i c[r\i voluminoase precum Dic\ionarul Rom`n- Armean de Vartan Martaian, face cinste at]t culturii rom`ne, c]t =i celei armene. Despre cartea Arhimandritului dr. Zareh Baronian Giuseppe Munarini spune c[ este rodul nu numai al studiului ci =i al experien- \ei ]n rug[ciunea personal[ =i liturgic[, ]n calitatea sa de preot al bisericii apostolice armene c[reia autorul i s-a consacrat cu adev[rat descoper[ r[d[cinile armene=ti, a celor care doresc s[ cunoasc[ cultura =i istoria armenilor s[ cultive tradi\iile p[strate, cre=te =i, asta dovede=te valoarea ac\iunilor noastre, ale armenilor, ]n societatea ]n care tr[im. Fiecare suflet care se apropie de noi este pre\uit =i cu drag primit. La cump[na anilor nu pot s[ nu amintesc c[ a=tept[m de mul\i ani ca promisiunile s[ se ]mplineasc[ =i s[ avem =i noi o cas[ a noastr[ un sediu pentru activit[\ile noastre. Pe de alt[ parte chiar dac[ istoria a l[sat urme, poate ireversibile, asupra acestei comunit[\i armene transilv[nene, e o mare bucurie pentru noi c]nd sim\im c[ nu s]ntem uita\i cu ocazia s[rb[torilor religioase sau laice armene=ti din Rom`nia. Aducem mul\umiri Ambasadei Armeniei din Rom`nia, Arhiepiscopatului de la Alba Iulia, conducerii organiza\iilor armene din Viena =i Budapesta, unor distin=i oficiali din Erevan =i prietenilor care nu ne-au uitat, pentru caldele ur[ri primite cu ocazia S[rb[torilor de Iarn[. Ele ne ]nt[resc sentimentul de m]ndrie c[ facem parte din marea familie care lupt[ pentru a-=i p[stra identitatea armean[ =i asta este bine pentru noi to\i! La mul\i ani, dragi prieteni! +norhavor Nor Dari, sireli paregamner! Azaduhi VARDUCA-HORENIAN con=tient de faptul c[ tr[ie=te ]n Rom`nia, \ar[ majoritar ortodox[, \ar[ de ]nt]lnire =i mai ales de osmoz[ a mai multor civiliza\ii =i culturi. V.M. Soprana ISABEL BAYRAKDARIAN la Covent Garden Isabel Bayrakdarian, c]nt[rea\a de oper[ canadian[, de origine armean[, care s-a n[scut la Beirut (Liban) =i a crescut ]n Toronto, este ast[zi cunoscut[ ]n lumea ]ntreag[. Foarte des, presa canadian[ public[ articole elogioase la adresa ei. Recent, presa a anun\at c[ Isabel Bayrakdarian care, la 31 de ani, este deja o veteran[ a Operei Metropolitan din New-York, o s[ debuteze pe scena Covent Garden-ului londonez, ]n iunie De cur]nd, ea a c]ntat cu Orchestra Simfonic[ din Toronto (]n cadrul Festivalului Mozart), la Hamilton =i Kitchener, concertele bucur]ndu-se de un imens succes. }n anul 2005 a fost realizat documentarul A long journey home (Un drum lung spre cas[), un film de o or[ ]n care este prezentat[ vizita c]nt[re\ei ]n Armenia, pe p[- m]ntul str[mo=ilor ei. Muzica filmului con\ine minunate c]ntece populare armene=ti sau c]ntece compuse de marele compozitor Komitas, c]ntate de Isabel Bayrakdarian. Soprana revine de c]te ori are ocazia la Toronto, la rudele ei, sau ]n mijlocul comunit[\ii armene din oras, comunitate care se m]ndre=te cu ea. Lanis +AHAZIZIAN O mistificare: Chestiunea Armean[ Un voluma= mai mult bro=ur[ dec]t carte, cu titlul <Chestiunea Armean[, I>, apare sub sigla <Tuna Mektuplari> =i este editat[ ca supliment al revistei omonime sub auspiciile <Centrului de Cercetare, Dezvoltare, Educa\ie =i Cultur[ <Dun[rea de Jos>. Anul apari\iei este Nu =tim autorul, pe pagina de gard[ este pus[ titulatura unei societ[\i fondate ]n 1947 cu adresa ]n Turcia. L]ng[ localizarea Istanbul apare ]nc[ o dat[, care nu =tim ce ]nseamn[ =i nici nu deslu=im din context ce semnific[. Subtitlul lucr[rii tipografice este <Adev[rata fa\[ a chestiunii armene ascuns[ prin minciuni, calomnii =i falsuri>. Urmeaz[ singura certitudine, traducerea din ce limb[? =i adaptare dup[ care lucr[ri? apar\in]nd lui L. Nazare. Textul propriu zis con\ine 50 de pagini, bibliografia o pagin[ =i jum[tate, autorii =i sursele documentare fiind ]n exclusivitate turce=ti, ultimele 12 pagini con\in un tabel =i trei h[r\i statistice, la care se adaug[ documente fotografice care s[ justifice =i dovedeasc[ =i ilustrativ crimele comise de armeni ]mpotriva turcilor. C[ci aceasta este miza bro=urii: de a ar[ta adev[rata fa\[ a istoriei, genocidul ]ntreprins de armeni ]mpotriva poporului turc. Primul capitol poart[ titlul <Adev[rata fa\[ a chestiunii armene, ascuns[ prin minciuni, calomnii =i falsuri. 1780/1922>. (Men\ion[m c[ p[str[m ortografia =i licen\ele gramaticale din limba rom`n[ ale autorilor/autorului). Urmeaz[ cu caractere bolduite, cit[m: (Termenul <Armeni> care apare ]n publica\ia noastr[ se refer[ la cei care au fost membrii bandelor rebele =i au participat la activit[\i teroriste, precum =i la cei care i-au ajutat at]t ]n \ar[ c]t =i peste hotare, lideri aventurieri, c]t =i la cei care au scris istoria falsificat[ =i au preg[tit documente false. Scopul nostru n-a fost niciodat[ s[ tulbur[m pe cet[\enii no=tri armeni care ]=i continu[ via\a ]n Turcia =i se bucur[ de drepturi egale de cet[\eni conform Constitu\iei Republicii Turcia. Aceast[ interpretare este aceea=i privitor la poporul armean care tr[ie=te peste hotare). Am ]ncheiat acest preambul din care fiecare poate s[ ]n\eleag[ ce vrea =i c]t poate. Urmeaz[ apoi o prezentare istorico-politic[ a situa\iei din Imperiul Otoman, printr-o perspectiv[ vulgarizatoare a istoriei (<Problema armean[ este o parte a problemei de ]mp[r\ire a Imperiului Otoman de c[tre Marile Puteri^>) =i o o dezvoltare cronologic[ a unor date =i momente din istoria Imperiului, ]n care =i prin care, armenii se fac vinova\i de fel de fel de crime. Contra turcilor. Din 1780 se ajunge la 24 aprilie 1915, cit[m <Dat[ la care armenii au declarat ]n ]ntreaga lume Genocidul Armean>. S]nt citate, fragmente, fel de fel de date istorice =i politice, s]nt evaluate =i comentate anumite documente considerate de prim[ m]n[, care, toate, vor s[ dovedeasc[ ceea ce aceast[ bro=ur[ vrea s[ dovedeasc[: negarea Genocidului Armean =i demascarea adev[ratei fe\e a istoriei, cum c[ adev[ra\ii asasini =i adev[ratele crime au fost ]ntreprinse de armeni. Armenii au f[cut o <cur[\ire etnic[ a turcilor> =i astfel, te miri de unde gura p[c[tosului adev[r gr[ie=te <r[zbunarea nu ar fi avut loc>. Adic[ ce/care <r[zbunare> dac[ doar armenii au comis grave crime de r[zboi ]mpotriva popula\iei =i administra\iei otomane? O lucrare nega\ionist[, ap[- rut[ ]n Rom`nia lui 2005, sigur, cu un tiraj =i suport, probabil, limitat, dar care, totu=i ni se pare extrem de nociv[ =i periculoas[ prin aser\iunile =i mistific[rile grave pe care le con\ine. Nu avem nimic de comentat. Un grup de bandi\i armeni care au ac\ionat ]n zona Ankara DUET 30 ian in Rom acorde din Bu Yengib invitat pianist Harry care v in Buc Jazz C

4 4 Remember Sigur c[ amintirile ne cople=esc, mai ales c[ unele lucruri =i fapte petrecute în trecut nu se mai pot repeta ast[zi =i r[mînem doar cu aducerile aminte =i cu nostalgia timpurilor trecute. Se juca la Teatrul Armatei, pe Calea 13 Septembrie, spectacolul Vlaicu Vod[ =i în rolul principal era marele actor George Vraca =i prin vocea =i talentul s[u artistic a ridicat de mai multe ori sala în picioare =i ova\iile nu se mai terminau, publicul era fascinat =i-=i exprima dragostea =i respectul fa\[ de cel ce-=i juca rolul pe scena teatrului. Dar pu\ini din sal[ sau chiar din toat[ \ara =tiau c[ pe fratele marelui actor român George Vraca l-a chemat Garabet Vraca, era din Giurgiu =i orice comentariu este de prisos * }nainte de 1940, eram elev la Liceul Economic din Foc=ani =i dirigintele nostru, Hacik Boos, care era profesorul liceului de economie politic[ =i drept =i care era =i pre=edintele asocia\iei sportive Vrancea, a luat cu el cî\iva elevi care erau pasiona\i de ciclism, printre care m[ num[ram =i eu =i nea instalat chiar lîng[ linia de sosire a cicli=tilor din Turul României. To\i priveam cu înfrigurare, deoarece, pe lîng[ cicli=tii români, mai erau unii veni\i din Fran\a, Italia, Cehoslovacia, Ungaria, Bulgaria =i lupta era foarte strîns[. La un moment dat, cineva dintre organizatori anun\[ printr-un megafon c[ sosesc cicli=tii. În fruntea plutonului compact era un tîn[r brunet, cu un nas proeminent =i care pedala de zor spre linia de sosire. Era campionul na\ional de ciclism al României, Ervant Norhadian. Profesorul Boos, care ne înso\ea, a început s[ strige: Bravo Ervant! Bravo b[iete! Doi elevi din grupul nostru, care erau mai mari, în ultima clas[ a liceului, discutau: Mare ciclist Norhadian, este campion na\ional de cî\iva ani Oare nea Hacik îl cunoa=te personal? Nu cred, dar i-a strigat bravo Ervant! fiindc[ este =i el armean, ca domn profesor. De toate ispr[vile lui Ervant Norhadian pe plan na\ional =i interna\ional m[ informam din Gazeta sporturilor =i din Sportul popular dar, dup[ un timp, am auzit c[ ar fi plecat ca antrenor de ciclism în America unde o boal[ nemiloas[ l-a trimis s[ mai pedaleze =i pe lumea cealalt[. * Prin clasa a VI-a sau a VII-a de liceu, unii profesori fiind pe front, erau catedrele descompletate =i directorul liceului a fost obligat s[ apeleze la pensionari sau la ni=te personalit[\i din Foc=ani ca s[ predea orele în lipsa profesorilor titulari. Astfel am ajuns s[ am ca profesor la limba francez[ pe preotul armean Hovsepian, care fusese parohul Bisericii Armene din Gala\i =i acum era pensionar. Iar una din fetele lui, Coca, era c[- s[torit[ cu v[rul meu, avocatul Cristic[ Burdea din Panciu. Într-o zi directorul liceului m-a chemat la cancelarie s[-l ajut în recrea\ia mare pe secretarul =colii, T[n[sache Gheorghiu, s[ mute un dulap cu c[r\i din cancelarie într-o camer[ al[turat[ =i, f[r[ s[ vreau, am auzit o discu\ie între profesor =i preot: S[ =ti\i, stima\i profesori, c[ pentru a cunoa=te istoria =i cultura unui popor, nu este neap[rat nevoie s[ cite=ti c[r\i despre \ara respectiv[, este suficient s[ v[ uita\i într-un catalog de timbre. Eu, care s]nt filatelist, v[ spun acest lucru în cuno=tin\[ de cauz[. Prea Sfin\ia ta, se spune prin ora= c[ ave\i o frumoas[ colec\ie filatelic[ Eu nu fumez, am înlocuit \ig[rile cu timbrele po=tale Am auzit c[ l-a\i cunoscut personal pe fostul suveran Carol al II-lea, spuse o profesoar[ Da, a=a este, l-am cunoscut pe regele Carol al II-lea acum vreo 10 ani, la o expozi\ie filatelic[ la Bucure=ti, prezidat[ de fostul suveran, care era un mare filatelist Nu =tiam c[ regele avea =i astfel de preocup[ri! Spuse preotul Bulea, care slujea la Biserica Domneasc[ din ora= =i preda religia la liceu. Avea, avea =i-=i petrecea o parte din timpul liber în fa\a colec\iei de timbre =i în fa\a cataloagelor fran\uze=ti =i elve\iene, îi d[du prompt r[spunsul preotul Hovsepian. * Iarna, la Foc=ani, z[pada atingea uneori jum[tate de metru =i se circula foarte greu Este cunoscut faptul c[ personalit[\ile din lumea =tiin\ific[ se impun mai greu ]n ac\iunea publicului dec]t cele din sfera cultural[ unde manifest[rile artistice =i literare creaz[ o stare spectaculoas[ de efervescen\[ intelectual[. Cu at]t mai mult, credem, este necesar s[ reducem ]n prim planul interesului nostru oameni de =tiin\[ care au realizat o contribu\ie remarcabil[ ]n diferite domenii ale cunoa=terii. }ntre personalit[\ile =tiin\ifice ale medicinei rom`ne=ti, Marta Trancu Rainer de\ine un loc de onoare ca fiind nu numai prima femeie chirurg din Rom`nia dar =i o apreciat[ savant[ ]n domeniul medical, excelent[ practician[ =i un om de ]nalt[ \inut[ moral[. Marta Trancu Rainer s-a n[scut la 25 septembrie 1875 ]n ora=ul T]rgu Frumos, ]ntr-o cas[ b[tr]neasc[ cu cerdac =i gr[din[ plin[ cu flori. Capul familiei, Laz[r Trancu, provenea dintr-o familie de negustori armeni. <Era un b[rbat potrivit de statur[, bine legat, bun, cu o fa\[ plin[ =i ochi str[lucitori, negri, t[ia\i ]n migdal[. Era de o bun[tate recunoscut[ =i de cei mari =i de cei mici =i to\i ]i spuneau «Conu L[z[ric[» noteaz[ Marta Trancu ]n <Memoriile> sale. Marta, bunica din partea tat[lui, era apreciat[ de localnici ca <doftoroaie> priceput[ ]n lecuirea feluritelor boli. Conu L[z[ric[, ajutor de primar al ora=ului, s-a dovedit un om ]ntreprinz[tor: avea pr[v[lii, c[r[mid[- rie, velni\[ =i arend[=ea mo=ia Br[tule=ti de l]ng[ Strunga. Fratele Gheorghe, =i el negustor ]nst[rit, se c[s[torise cu Ecaterina (Tinca), sora cunoscutului antreprenor armean Teodor Trancu din Gala\i. La mesele date ]n casa sa de Conul L[- z[ric[, ]n calitate de frunta= al urbei, veneau mo=ieri din vecin[tate ]ntre care =i junimistul Petre. P. Carp, =ef al Partidului Conservator ]ntre anii <File de jurnal>, cartea de evoc[ri a Martei Trancu ]ncepe cu o prezentare detaliat[ a familiei sale, interesant[ pentru cei preocupa\i de genealogiile armenilor din Moldova. Ana, mama Martei, apar\inea familiei boto=[nene Ciomac. Primul Ciomac din Boto=ani pare s[ fi fost Ovanes, venit ]n 1634 din Transilvania, de la Dumbr[veni. Fra\ii bunicii pe linie matern[ se numeau Simion, Du\u =i Melidon Cristea, acesta din urm[ c[s[torit cu Julie Scherer, dintr-o familie de alsacieni stabili\i ]n Basarabia. Maria Zaharia, una dintre surorile bunicii, a fost na=a de botez a lui Garabet Ibr[ileanu, iar cealalt[ sor[, Manu=iga, m[ritat[ cu un Goilav, a avut la r]ndul ei dou[ fiice =i un fiu: Ecaterina, Aneta =i Melidon. Garabet, tat[l mamei, era v[r cu un alt Garabet, tat[l avocatului Cristian Ciomac =i al muzicologului Emanoil Ciomac. Laz[r Trancu, c[s[torit cu Ana Ciomac, a avut opt copii dintre care doar patru au supravie\uit ating]nd v]rsta maturit[\ii: Grigore care va ajunge ministru ]n guvernul Averescu, Georgic[ devenit avocat, Eufrosina licen\iat[ ]n litere =i Marta, viitor chirurg. Mediul familial pe care-l evoc[ cu emo\ie =i afec\iune ]n cartea ei de <Memorii>, i-a imprimat Martei Trancu, prin educa\ie =i respect fa\[ de tradi\ii, o conduit[ moral[ de o verticalitate irepro=abil[. A detestat cu =i mama vorbise cu Ion, un om care f[cea diferite treburi prin gospod[riile din cartier, s-o duc[ la =coal[ pe sora mea Maricu\a. Ion mergea înainte =i f[cea pîrtie cu picioarele lui iar sora mea îl urma pîn[ la =coal[. Ioane, cînd ai s[ te însori =i ai s[ ai =i tu copii s[-i dai s[ înve\e carte, fiindc[ din cap nu-\i poate lua nimeni ce ai, îi spuse coana Aneta Burdea, mama noastr[. +i anii au trecut, odat[ cu etapele din via\a surorii mele: elev[, student[, chimist[ =i c[s[torit[. Amintiri, amintiri Într-o zi, în Pia\a Moldovei din Foc- =ani, Ion se întîlni cu directoarea =colii nr. 3, Adina Dulgheru, o rud[ a noastr[. S[rut mîna, doamn[ directoare! Bun[ diminea\a! Ce mai face fata ta, care mi-a fost elev[? S[ zicem bine, dar am =i eu un of cu dînsa Ce s-a întîmplat? A=a cum m-a sf[tuit coana Aneta, am dat-o la facultate =i acum este inginer[ chimist[, dar a trimis-o tocmai la Turda Eu n-am bani s[ m[ duc la ea =i, cum este în primul an de activitate, n-are dreptul la concediu. Eu a= fi vrut s[ fie la Fabrica Chimic[ M[r[=e=ti, ar fi putut face zilnic naveta cu trenul, dar nu s-a putut Ioane, eu te sf[tuiesc s[ te duci la Bucure=ti, al Institutul Central de Chimie, unde este director general Maricu\a, pe care o duceai iarna la =coal[ +tiu =i eu, dup[ atî\ia ani, dac[ are s[-=i maia duc[ aminte de mine =i =ti\i dumneavoastr[, unii uit[ de unde au plecat Ioane, eu o cunosc bine, du-te la dînsa =i s]nt sigur[ c[ te va ajuta Ion î=i lu[ inima-n din\i =i plec[ la Bucure=ti. Ora= mare, lume mult[, Institutul central de Chimie, director general, toate se-nvîrteau în mintea lui =i ajunge în sfîr=it la biroul de informa\ii al institutului. Bun[ ziua! Dac[ se poate, a= vrea s[ merg la tovar[=a director general În ce problem[? Serial Ararat O personalitate a medicinei rom`ne=ti Doctor MARTA TRANCU RAINER (1) inflexibilitate oportunismul, manifest[rile demagogice, violen\a, nedreptatea, compromisul, ]mpotriva c[rora s-a pronun\at ]ntotdeauna cu spontanietate =i curaj. Ca student[ a Facult[\ii de Medicin[ din Ia=i ob\ine ]nc[ din primul an (1894) bursa Academiei Rom`ne acordat[ doar studen- \ilor care se f[cuser[ remarca\i prin merite deosebite. A avut ca profesori personalit[\i marcante ale =colii de medicin[ ie=ene precum Emanoil Rigler, Gheorghe Stoicescu, Ludovic Russ-junior, Leon Sully, pe armeanul Gabriel Socor =i pe Paul Botezat, c[s[- torit cu fiica generalului Mihai Cerchez, armeanul care s-a distins ]n luptele de la Plevna =i Sm]rdan pentru independen\a Rom`niei, ]n Antrenat[ ]n via\a studen\easc[ a vremii, aflat[ sub influen\a curentului poporanist, Marta Trancu a activat ]n cadrul cercului socialist <Dreptatea> ]nfiin\at de Constantin Stere, sus\in]nd gratuit prelegeri pe diverse teme medicale. Pentru cursan\ii cercului, Garabet Ibr[ileanu ]nchiriase la Teatrul Na\ional din Ia=i un r]nd ]ntreg la galerie oferind astfel studen\ilor posibilitatea de a viziona spectacole la care participau arti=ti celebrii ]n epoc[ precum Monnet Sully =i Hariclea Darclée. Pe viitorul ei so\, Francisc Iosif Rainer, ]ntemeietorul ]nv[\[m]ntului modern de anatomie din Rom`nia, l-a cunoscut ]n 1897 ]n timpul stagiului efectuat la clinica medical[ de la Col\ea unde t]n[rul doctor Rainer era F[r[ problem[. A= vrea s-o v[d. Dumneata crezi c[ aici intr[ fiecare cum vrea? V[ rog suna\i-o la telefon +i ce s[-i spun? C[ la poart[ este Ion, care-o ducea cînd era mic[, iarna, la =coal[ Bine omule, am s-o sun S[ tr[i\i! La poart[ este un b[rbat care vrea s[ vin[ la dumneavoastr[ =i spune c[-l cheam[ Ion =i c[ v[ ducea iarna la =coal[ Ion, sigur c[ da, las[-l s[ vin[ la mine Cu biletul de intrare în mîn[, Ion se duse, dar =i aici alt cerber: secretara. Ce dori\i dumneavoastr[? M[ a=teapt[ tovar[=a director general Ionescu Maria, a vorbit cu dînsa la telefon tovar[=ul care este la poart[ Bine. Atunci intra\i Sfios =i ferindu-se s[ nu strice ceva pe unde calc[, Ion îi spuse: S[rut mîna! S[ tr[ie=ti Ioane! îi spuse Maricu\a, sculîndu-se de pe scaun =i dînd mîna cu Ion. Îmi pare bine c-ai venit s[ m[ vezi =i-i oferi un scaun s[ stea jos. Am =i eu un of, spuse Ion. Ce of Ioane? +i Ion povesti despre fata lui, care era inginer[ chimist[ la Turda =i dorea s[ vin[ la Chimica M[r[=e=ti. Dup[ ce-l ascult[ pe Ion, chem[ telefonista =i-i spuse s[-i fac[ leg[tura cu Chimica M[r[=e=ti =i cînd termin[ de vorbit, s[-i fac[ leg[tura =i cu fabrica din Turda. Dup[ cîteva minute vorbi la telefon cu directorul de la M[r[=e=ti, apoi cu cel de la Turda =i cînd problema fu rezolvat[ îi spuse lui Ion: Gata Ioane! Mîine diminea\[ s[ te duci la M[r[=e=ti, la director, iei adresa de transfer =i mîine noapte pleci la Turda =i te duci tot la director s[-\i dea hîrtie de aprobare a transferului. +i, fiindc[ =tiu c[ nu te dau banii afar[ din cas[, ai aici în plic ni=te bani ca s[ te întorci la Foc=ani =i s[ mergi =i la Turda. +i Ion, emo\ionat, fericit c[ îi rezolvase a=a de repede transferul fetei, mul\umi aceleia care ast[zi se odihne=te în cimitirul armenesc din Bucure=ti, în vecin[tatea mamei sale =i a so\ului s[u. Iacob VARTAN =ef de laborator. Dup[ re]ntoarcerea Martei la Ia=i urmeaz[ ]ntre cei doi tineri o sus- \inut[ coresponden\[ care se finalizeaz[ prin c[s[toria lor ]n 1903, dup[ ce doctorul Rainer ob\inuse cet[\enia rom`n[. La 7 mai 1904 se va na=te Sofia, singurul copil al so\ilor Rainer. }n timpul primei conflagra\ii mondiale din , odat[ cu intrarea Rom`niei ]n r[zboi (1916) al[turi de Antant[ ]mpotriva Puterilor Centrale (Austro-Ungaria =i Germania), Marta Trancu Rainer este mobilizat[ din oficiu cu gradul de maior =i desemnat[ s[ conduc[ trei spitale de campanie: spitalul Col\ea, cel organizat la +coala de poduri =i =osele =i, la solicitarea Reginei Maria, spitalul de chirurgie instalat ]n Palatul regal din Calea Victoriei. Marta Trancu noteaz[ ]n jurnalul ei: <14 august }mi comunic[ d-ra Ella Nicu Filipescu c[ intr[m ]n r[zboi. Am ]ngenuncheat =i am jurat c[ at]ta timp c]t va \ine r[zboiul s[-mi pun toate puterile ]n slujba \[rii =i ]n tot acest r[stimp s[ nu am nici un folos material>. }n tot decursul vie\ii ei doctorul Marta Trancu Rainer a dat dovada unui sincer patriotism =i a unei admirabile abnega\ii pentru \ara ]n care s-a n[scut. Timp de trei ani c]t a durat participarea Rom`niei la r[zboi, ea a condus ]n condi\ii greu de imaginat cele trei spitale care i-au fost date ]n grij[ ei, mobiliz]ndu-=i toate resursele de energie =i ]ntreaga capacitate profesional[ a ]ngrijit sute de bolnavi =i r[ni\i =i a salvat de la moarte multe vie\i omene=ti. Notele zilnice din jurnalul ei constituie o descriere cutremur[toare a anilor de r[zboi, ]nainte =i ]n timpul ocupa\iei germane. Anaïs NERSESIAN (continuare ]n num[rul viitor)

5 Istorie Am primit recent de peste ocean o foarte interesant[ carte ]n limba armean[ ce abordeaz[ aspecte biografice ale uneia dintre cele mai energice, dar =i controversate personalit[\i ale istoriei armene recente: Dro (Drastamat Kanaian, ). <M[rr[ka\in Dron> ceea ce s-ar putea traduce cu <Dro cel n[scut din furtun[> sau <Furtunaticul Dro> este titlul original al c[r\ii ap[rute la Los Angeles ]n anul Adun]nd note biografice despre Dro, abord]nd aspecte ale vie\ii =i activit[\ii acestuia, autorul c[r\ii, Manuk Krz]lian, ]=i propune s[ ]nl[ture falsific[rile istorice cu care istoriografia sovietic[ a ]nv[- luit personalitatea lui Dro =i s[ expun[ unele opinii =i concluzii ]n lumina unui studiu istoric obiectiv =i impar\ial. }ntr-adev[r, Dro, a c[rui contribu\ie eroic[ la victoria militar[ ]mpotriva turcilor =i ]ntemeierea primei Republici a Armeniei ]n 1918 nu poate fi contestat[, a fost murd[rit de istoriografia armean[ sovietic[ nu numai din cauza atitudinii sale aparent <progermane> din timpul celui deal doilea r[zboi mondial, dar =i din cauza apartenen\ei sale =i a devotamentului fa\[ de Federa\ia Revolu\ionar[ Armean[ Da=nak- \utiun. <Drastamat Kanaian, Dro, al c[rui nume ]ns[ timp de =aptezeci de ani fune=ti istoricii armeni sovietici =i anumite cercuri din diaspor[ ce ]i urmau l-au p]ng[rit prin cumplite falsuri =i calomnii =i, aleg]nd s[-=i exprime «patriotismul» prin asemenea mijloace, scornind fapte =i ]nt]mpl[ri ce nu s-au produs niciodat[, discredit]ndu-i pe fiii propriului popor, au recurs la josnicia de a falsifica istoria, printr-o asemenea m]r=[vie bucur]ndu-se de titluri =tiin\ifice. ^ƒ Ast[zi trebuie s[ ]ncerc[m salvarea de la denatur[rile sovietice a perioadei de cotitur[ din istoria noastr[ a secolului al XX-lea =i s[ restabilim adev[rul pierdut. Scopul principal al acestei lucr[ri este ca, ]n limita posibilului, s[ l[mureasc[ =i s[ pun[ ]n valoare via\a =i glorioasa activitate combativ[ =i revolu\ionar[ a unuia dintre ctitorii statului nostru independent de la 28 mai, Dro. ^ƒ A sosit vremea pentru corectarea dictatului nociv al ideologicului =i pentru domolirea du=m[niei f[r[ sens =i primejdioase care, f[r[ ]ndoial[, le sluje=te doar inamicilor Bucure=ti, 13 aprilie 1936: cuv]ntul lui Dro cu ocazia dezvelirii statuii generalului Antranik. poporului armean>, spune Manuk Krz]lian la ]nceputul primului capitol al c[r\ii. +tim c[ o bun[ parte a vie\ii =i activit[\ii lui Dro este legat[ de Rom`nia, unde se stabile=te la ]nceputul anului Cartea prezint[ ]n am[nunt aceast[ perioad[ ce se ]ncheie ]n 1944 =i nu evit[ nici cel mai sumbru moment/episod din istoria coloniei armene din Rom`nia: prigoana ]mpotriva da=nacilor, v]n[toarea de armeni pornit[ tot de armeni, ale c[rei r[ni deschise ]n 1944 nu s-au ]nchis nici p]n[ ast[zi. Solidaritatea exilului comunitar a fost ]nlocuit[ cu turn[- toria abject[ care a dus la sl[birea/decimarea nucleului armensc din Rom`nia. Valurile de arest[ri din =i efectuate ]n baza listelor ]ntocmite de delatori armeni, pe motive de multe ori fictive ori pur personale, s-au soldat cu zeci de arest[ri =i deport[ri ]n Siberia. Josnicia delatorilor comunitari a ]ntrecut chiar =i a=tept[rile ambasadei sovietice: <}n acele zile ambasador era gruzinul Gavdaradze, iar secretar al ambasadei =i consul interimar era armeanul Sava Dongulov (Sahak Dongulian, armean-rus). }n ciuda faptului c[ Sava Dongulov era ]nalt func\ionar sovietic, ^ƒ era destul de nemul\umit de actele delatorilor armeni, fapt care, de=i pu\in probabil, era o realitate. Acest fapt a fost dovedit ]n timp prin m[rturii =i m[rturisiri. Dup[ ce predaser[ la ambasad[ƒ c]teva liste, ]n momentul c]nd delatorii, ]nc[ agita\i =i nesatisf[cu\i, prezentau listele cu 145 de noi victime, av]nd parte de nemul\umirea secretarului ambasadei, nu numai c[ au fost da\i afar[, dar li s-a cerut s[ nu se mai adreseze ambasadei cu asemenea inten\ii. Se pare c[ cinstitul func- \ionar armean se convinsese c[ aceste acte de dela\iune nu erau determinate de «patriotism =i ideologie», ci de problemele personale ale delatorilor>, scrie Manuk Krz]lian care prezint[ ]n continuare cazul cutremur[tor al lui Asadur Simonian: <}n 1948, Asadur Simonian (al c[rui nume fusese amintit ]n listele delatorilor), s-a repatriat cu familia. Delatorii nes[tui, consider]ndu-l «nedemn s[ tr[- iasc[ ]n Armenia» =i ]mpin=i de sentimentul r[zbun[rii, l-au denun\at ]nc[ o dat[, organelor de securitate din Armenia trimi\]ndu-li-se un dosar =i, de cum a ajuns la Batumi, A. Simonian a fost interogat. }n 1949 Asadur Simonian a ajuns ]n Siberia ]mpreun[ cu so\ia =i cu cei trei copii ai s[i, Garbis, Simon =i Constantin. Acolo a =i murit>. Vedem cum, pe l]ng[ via\a zbuciumat[ a lui Dro, cartea lui Manuk Krz]lian dezv[luie =i aspecte ]ntunecate din trecutul comunit[\ii noastre. Ne ]ntreb[m =i noi, odat[ cu autorul c[r\ii, <de ce s-a ]nt]mplat a=a, care a fost vina lor =i, cel mai important lucru, cine au fost delatorii?>. }n concluzie, <Dro cel n[scut din furtun[> sau <Furtunaticul Dro> este o carte valoroas[ at]t din punct de vedere istoric =i biografic, c]t =i pentru noi, armenii din Rom`nia comunitar. O carte a c[rei versiune ]n limba rom`n[ ar fi foarte interesant[ =i de dorit. * La fel de interesant[ ca =i cartea este personalitatea autorului ei, Manuk Krz]lian. Acesta s-a n[scut ]n anul 1929 la Ploie=ti ]ntr-o familie cu puternic[ tradi\ie revolu\ionar[. Familia tat[lui s[u, Krikor Kurzulian (kemah\i), a fost masacrat[ de turci ]n 1915 pe malul Eufratului. Acesta se hot[r[=te s[ r[zbune memoria alor s[i devenind soldat al lui Dro ]n cadrul celui de al doilea batalion ]nc[ din prima zi a constituirii regimentului, la Igdir. Apoi, c]nd deta=amentele de voluntari au fost desfiin\ate ]n 1916, s-a ]nscris ]n corpul armean al nou ]nfiin\atei armate caucaziene, iar din 1918 p]n[ ]n 1919 a f[cut parte din regimentul de =oc comandat de generalul Antranik. Autorul aminte=te <cu m]ndrie> c[ tat[l s[u a fost cons[tean cu faimosul Soghomon Tehlirian (cel ce l-a asasinat pe Talaat la Berlin), iar mai apoi, ]n anii mi=c[rii de voluntari, tovar[= de arme cu acesta. }ntre anii , Manuk Krz]lian este elev al +colii Italiene, iar ]ntre al Liceului Comercial <Spiru Haret>, ambele din Ploie=ti. }n 1946 familia sa este singura din comunitatea din Ploie=ti care se repatriaz[ ]n Armenia. }ntre anii este student al Institutului Pedagogic din Leninakan, devenind profesor de geografie. Pred[ geografia ]n Armenia ( ), iar mai apoi la =coala armean[ din capitala Abhaziei, Suhumi ( ), al ADEV{RUL DESPRE DRO^ +I NU NUMAI 5 Manuk Krz]lian c[rei director adjunct devine ]n }n anii 60 se implic[ activ ]n mi=carea de rede=teptare na\ional[ a armenilor prilejuit[ de ]mplinirea a 50 de ani de la declan=area genocidului. }n 1982 se stabile=te cu familia la Los Angeles, unde din prima zi se dedic[ studiilor sale =i activit[\ii na\ionale armene=ti. }n anii =ederii ]n \ara sovietelor, Manuk Krz]lian nu a fost nici un moment membru al partidului comunist, vederile sale politice fiind Casa lui Dro ]n Bucure=ti (desen de Paruhi Tepelikian). mai apropiate de cele ale Federa- \iei Revolu\ionare Armene Da=nak\utiun. Aparan, Armenia, 28 mai 2000: re]nhumarea solemn[ ]n patrie a r[m[=i\elor p[m]nte=ti ale lui Dro. Vartan MARTAIAN

6 6 Restituiri O metafor[? Poate. Dar ea exprim[ un trist adev[r. C[ poporul nostru, ]mp[r\it ]ntre Mayr Hayrenig =i cele patru v]nturi ale Diasporei este mai numeros sub khacicar-uri dec]t s]nt cei <vie\uitori>. Cred c[, nu exist[ printre cei prezen\i cineva care s[ nu aib[ ]ntre cei care formeaz[ <poporul de sub khacicar-uri> cel pu\in, un membru al familiei: un hairig, o mairig sau o me\mairig, sau^ +ti\i despre ce vorbesc. Vorbesc despre cei dragi, care ne p[r[sesc, de fiecare dat[, prea devreme. Prin aceste r]nduri, din p[cate, nu anivers[m, ci comemor[m, 80 de ani de la na=terea =i 7 ani de c]nd a trecut ]n lumea celor care formeaz[ poporul de sub khacikar-uri>, a unuia dintre cei mai iubi\i membri ai familiei Maganian. Este vorba de Setin Maganian. Pentru unii, Setin Maganian a fost so\ul, sau <Aig[>, sau <me\>, sau <moparig[>, sau unchiul Seti. Pentru al\ii a fost <Nenea Seti>, sau <Domnule Maganian>, sau simplu <+efu >. Aig[ (c[ruia ]i spuneam a=a pentru c[, ]n copil[rie nu-l puteam pronun\a pe <h> =i, deci, nu puteam pronun\a corect cuv]ntul: <hairig[>), s-a n[scut pe 14 ianuarie 1926, ]n familia Maganian, care atunci era stabilit[ la T]rgu-Frumos, ]n jude\ul Ia=i. }n familia ]nv[- \[torilor Maganian N=an =i Maganian Zaruhi, a fost singurul b[iat, pe l]ng[ cele patru fete: Alice, Anahid, Mari =i, mai t]rziu, Ulnia, c[- reia to\i ]i spuneau Ulig (fiind cea mai mic[ dintre fra\i). P[rin\ii lui =i bunicii no=tri refugia\i din Armenia ]n timpul Genocidului ]=i duceau traiul cu greu, duc]nd o lupt[ extraordinar[ ]n fiecare zi pentru supravie\uire ]nt]i la Gala\i, apoi la T]rgu-Frumos, iar mai apoi, ]ntr-o c[su\[ din cartierul de Vest al Ploie=tiului. }n aceste condi\ii, Aig[ a trebuit s[ munceasc[ de la 14 ani pentru a-=i ajuta tat[l, pe me\hairig[, s[ ]ntre\in[ familia. A=a se face c[ a fost ]nt]i ucenic ]ntr-un atelier de t]mpl[rie. Apoi, dup[ ce a absolvit cursurile liceale la liceul <Sf. Petru =i Pavel> din Ploie=ti, a fost o scurt[ perioad[ agent comercial la Regia Na- \ional[ a Tutunului, iar ulterior contabil-practicant la Rafin[ria <Astra Rom`n[>. La un moment dat, via\a l-a adus ]n situa\ia de a g[si un post de contabil-=ef la Intreprinderea Forestier[ Sinaia, fiind, astfel, nevoit s[ fac[ naveta de la Ploie=ti pentru a veni la serviciu. Tot aici a cunoscut-o pe mama, care venea din familia T[nase: Petre =i Maria. Familie care ]=i avea r[d[cinile ]ntr-o <bucat[ de B[r[gan>, G[r[g[u, jude\ul Teleorman. Astfel Setin =i <+u=anig> sau <+u=ig> cum au <botezat-o> surorile tatei, pe mama, s-au c[s[torit =i au avut un b[iat, Levon, pe care l-au botezat ]n biserica de la intrarea ]n Sinaia (vis-à-vis de }ntreprinderea de Mecanic[ Fin[). C]nd Levon a ]mplinit trei ani, a plecat cu bunicii la Pucioasa, unde bunicul T[nase a primit postul de +ef al Sfatului Popular (echivalent cu func\ia de Primar din zilele noastre). }n acela=i timp, Aig[ a devenit contabil-=ef al }ntreprinderii Forestiere =i Transport-Ploie=ti, iar mama, +u=anig, contabil[ =i una din subalternele lui. Dup[ ce Levon termin[ gr[dini\a la Pucioasa se mut[ cu bunicii la Ploie=ti, pe strada Mihai Eminescu, l]ng[ Gara de Sud, la zece minute de mers pe jos pe Bulevardul Castanilor de Liceul <Mihai Viteazul> unde urmeaz[ at]t cursurile gimnaziale c]t =i pe cele liceale, dar =i de Pia\a 16 Februarie, din centrul ora=ului, =i de blocul de deasupra cofet[riei <Bulevard> unde locuie=te ]mpreun[ cu p[rin\ii. }n timp ce Levon era ]n clasa ]nt]i, Aig[ care atunci trecuse cu pu\in peste patruzeci de ani, era student, anul I la ASE, sec\ia <Finan\e-Contabilitate>, la F.F. De multe ori, ne luam la <]ntrecere>. }mi spunea: <Hai s[ vedem cine ia mai multe note de zece, anul acesta. Vrei?> }n 1977, Aig[ ]ntre timp =i-a luat licen\a ]n economie =i a devenit =eful Serviciului Aprovizionare din Centrala de Exploatare a Lemnului de la Pipera. +u=ig este contabil[ ]n aceea=i institu\ie, iar Levon absolv[ studiile liceale. Familia se mut[ la Bucure=ti, pe +oseaua Iancului nr. 33 unde locuie=te =i ]n prezent. Aig[ era o <figur[> proeminent[. Cuv]ntul este s[rac ]n semnifica\ii pentru a caracteriza un om ]ntre oameni. Era un om cultivat, un intelectual, fiind pasionat ]n special de literatur[, ]n\eleg]nd prin aceasta poezie, proz[, dramaturgie. De asemenea, ]i st]rneau interesul =i alte domenii ca: istoria (mai ales istoria poporului armean), geografia dar =i pictura, sau muzica. Aig[ avea bune cuno=tin\e ]n aceste domenii. Era unul care =tia s[ aleag[ ]ntre lucr[rile de calitate adev[rat[ =i kitch. Cel mai mult ]i pl[cea s[ mergem la teatru =i Poporul de sub khacikar-uri s[ urm[rim jocul actorilor. De altfel, dup[ cum mul\i dintre dumneavoastr[, cititorii acestor r]nduri =tiu, ]n adolescen\[, fusese bun prieten cu unul dintre cei ale=i de soart[, s[ devin[ un monstru sacru al scenei rom`ne=ti. M[ refer la Toma Caragiu. Aig[ ]mpreun[ cu Toma Caragiu =i cu o trup[ de actori, din care f[cea parte =i Fory Etterle, ]n perioada <proletcultismului>, colindau prin satele prahovene, pentru <a culturaliza masele> a=a cum suna atunci una din lozinci ]n cel mai <pur> limbaj <de lemn>. Era o fire generoas[, altruist[ pentru care onoarea =i cinstea nu erau simple vorbe, lipsite de con- \inut. }ntotdeauna a avut un mare respect pentru m]nuitorii condeiului sau a vorbelor - actorii. Pe l]ng[ c[ era un bun profesionist ]n domeniul lui, a ]ndrumat o mul\ime de tineri ]nv[\[cei ]n ceea ce prive=te descifrarea ]ncurcatelor taine ale contabilit[\ii =i a ]ncercat s[-l ajute cum putea mai bine, folosindu-=i atunci c]nd nu putea s[ rezolve problema prin for\e proprii, toate rela\iile pe care le avea, cu unii din <sfin\ii zilei>, de atunci. Aig[ era cel care <ardea> de grija familiei lui, fie c[ era vorba de p[rin\i, surori, nepo\i, so\ie, socrii sau fiul s[u. Pe l]ng[ ace=tia nu pregeta s[-i ajute =i pe al\ii, prieteni sau cuno=tin\e, armeni sau rom`ni, m[car cu un sfat, dac[ nu se putea altfel. S]nt pu\ini cei care s[-i fi cerut ajutorul sau sfatul ]ntr-o anumit[ problem[, profesional[ sau personal[ =i s[ nu fi ]ncercat m[car s[ ]i ajute s[ o rezolve, chit c[ acesta era rom`n sau, mai ales, armean. Probabil c[ ace=tia pot fi numera\i pe degetele de la o m]n[. +i ]l mai caracteriza ceva: ]ntotdeauna se \inea de cuv]nt. Dac[ promitea ceva, atunci puteai s[ fii siguri c[ se va face <luntre =i punte> pentru a-=i ]ndeplini promisiunea f[cut[. Atunci l-au cunoscut mul\i ca <Nenea Seti> sau <Domnul Maganian>. <Nenea Seti> era cel care ]ncerca s[-i ajute pe cona\ionalii s[i care-i solicitau sprijinul pentru a-=i g[si un loc de munc[ sau ]n diverse alte situa\ii nefericite pentru ei. Tot <Nenea Seti> era cel care aducea bradul de Cr[- ciun pentru copii armeni =i ]l <f[cea> cu mare pl[cere =i pe Gaghant Baba. <Domnul Maganian> era cel care rezolva orice sarcin[ de aprovizionare care o primea pentru ]ntreprinderile din industria lemnului, sau cel care ]=i ajuta colegii de serviciu s[-=i rezolve problemele de s[n[tate ale lor sau membrilor familiei lor, sau s[-=i ]nscrie copiii la =coli mai bune, sau multe altele. Pe l]ng[ toate acestea, era =i o fire vesel[, optimist[. Mul\i dintre cei care citesc acum acest articol, cred c[ ]=i aduc aminte cu pl[cere de felul cum el =i al\ii ca el, <eiusdem farinae>, organizau petrecerile de Anul Nou la Redac\ia Ziarului <Nor Ghiank>, sau de excursiile la cabana forestier[ de la Limb[=elu, de l]ng[ Azuga, sau de petrecerile pentru anivers[rile lui sau a mea, evenimente la care ]i pl[cea s[ fie ]nconjurat de familie, rude, prieteni, cuno=tin\e. }n organizarea acestor ocazii se str[duia s[ aduc[ pe mas[ numai bun[t[\i (care =tim cu to\ii c]t de greu se puteau g[si ]n acele vremuri). +i aceasta demonstreaz[ grija lui pentru familie. S[ nu-i lipseasc[ nimic. Tot el era =i <sufletul petrecerii> oric]t de obosit ar fi fost. Datorit[ firii sale artistice, prin poeziile pe care le recita sau c]ntecele de petrecere pe care le c]nta, <]nc[lzea> atmosfera ]n a=a fel, ]nc]t nici nu ]\i d[- deai seama c]nd veneau zorile. Nu =tiu dac[ verbul meu a fost destul de <sprin\ar> pentru a portretiza a=a cum se cuvinte, ]n tu=e groase, ferme, personalitatea unui om ca a lui. A lui Setin Maganian: Om <viu>, care tr[ia la intensitate maxim[ =i care emana ]n jurul s[u seriozitate, ]ncredere, bucuria de a tr[i, t[rie =i perseveren\a ]n lupta cu obstacolele cu care se confrunta ]n via\[ dar =i iubitor de familie, ]n\eleg]nd prin aceasta nu numai so\ie =i copil, ci =i p[rin\i, surori, cuscri, cuscre, socrii, nepo\i etc. Ceea ce urmeaz[, mul\i ar putea considera c[ nu are nici o leg[tur[ cu ceea ce am spus p]n[ acum. Totu=i ]mi asum acest risc =i afirm c[: De=i, at]t c]t a tr[it, a fost interesat ]ntotdeauna, de problemele comunit[\ii armene, mai ales din Bucure=ti, a putut s[ acorde o mai mare aten\ie acesteia dup[ ce s-a pensionat, dup[ o activitate de mai bine de patruzeci de ani ]n industria lemnului =i dup[ ce a fost ales ]n func\ie de secretar-general al Uniunii Armenilor. Aig[ era ceea ce se poate numi, cu un termen pe care, din p[cate, ]n perioada pe care o tr[im, au avut al\ii grij[ s[-l fac[ s[ sune ca o moned[ calp[, era, zic, un na\ionalist, ]n adev[ratul, frumosul ]n\eles al cuv]ntului. Fac aceast[ ferm[ afirma\ie deoarece, Aig[ era un bun cunosc[tor a istoriei poporului armean, cunoa=tere pe care o datora ]n primul r]nd, lui me\hairig[, un ]mp[timit al domeniului =i un mare patriot, care a avut grij[ s[-i transmit[ unicului s[u fiu aceast[ dragoste fa\[ de Mayr Hayrenig, a= putea spune, f[r[ teama de a gre=i, odat[ cu recombin[rile genetice care se ]nt]mplau ]n s]ngele b[iatului lui, chiar p]n[ ca aceasta s[ vin[ pe lume. De multe ori ]n conversa\ii, mai ales cu rom`ni, atunci c]nd Aig[ spunea c[ e armean, sim\eai ]n tonul vocii sale solemnitate. M]ndrie, demnitate. Cele mai mari necazuri ale lui Aig[, ]n ultima perioad[, erau pricinuite de disputele uneori neprincipiale, care se iscau ]ntre diver=i membri ai comunit[\ii noastre sau ai comitetului Uniunii =i reprezentan\i ai bisericii. Nu-mi voi exprima acum opiniile ]n aceast[ privin\[. Poate c[, de unii, s]nt considerat un neavenit ]n materie, deci m[ ab\in. Cu toate astea, cu ]ng[duin\a dumneavoastr[, a cititorilor, ]mi voi exprima o opinie personal[: }n p[strarea fiin\ei acestei comunit[\i, ]n cetate, un mare rol ]l avem =i noi, genera\ia de v]rsta a doua. Prin ce? Simplu. Prin p[strarea leg[turilor de prietenie dintre noi =i copiii no=tri =i p[strarea unit[\ii ]n jurul bisericii ca simbol =i institu\ie. S[-i ]nv[\[m pe copiii no=tri s[ vin[ la biseric[, s[ ia parte la evenimentele de la Sala Dudian, sau s[ se ]nt]lneasc[ la seratele =i ]n excursiile organizate de Uniune. Dac[ v[ aduce\i bine aminte pe vremea c]nd =i noi eram la prima tinere\e a=a procedau =i p[rin\ii no=tri pentru noi, asta ne spuneau ]n nenum[rate ocazii p[rin\ii =i bunicii care d[deau astfel glas unei dorin\e mai vechi, a ]nainta=ilor lor. P[strarea unit[\ii. Despre asta e vorba. Poate c[ nu sun[ <bine>, pentru unii poate c[ sun[ disonant, ca o lozinc[ comunist[ (v[ mai aduce\i aminte: <Poporul str]ns unit ]n jurul partidului>^ a f[cut =i a dres, bla, bla, bla^). V[ asigur nu este vorba de a=a ceva. Este vorba de leg[turile de prietenie, de amici\ie, de rudenie, de respect fa\[ de biseric[, care se stabilesc, firesc, ]ntre membrii unei comunit[\i. }n aceast[ privin\[, am un puternic sentiment. +i cred. Cred c[, ]nc[ nu e prea t]rziu. }nc[ aceast[ uniune, sau mai bine zis, comuniune de interese, se poate realiza. Altfel nu se poate, dac[ vrem s[ mai existe o comunitate armean[ =i ]n viitor, ]n Bucure=ti =i ]n Rom`nia. Trebuie neap[rat, s[ se perpetueze una din comunit[\ile cu un bun renume printre celelalte minorit[\i, ca =i ]n r]ndurile rom`nilor, ]n mijlocul c[rora tr[im. Aceast[ imagine a fost construit[ ]ntr-un mod cov]r- =itor de actuala conducere a Uniunii Armenilor, c[reia trebuie s[-i mul\umim pentru aceasta. Dar, ]n acela=i timp, trebuie s[ fim recunosc[tori =i s[ ne amintim, cu drag, =i de eforturile depuse de unii dintre membrii <poporul de sub khacicar-uri>, care stau la baza acestei construc\ii =i pe care, ]n opinia mea, trebuie, de asemenea, s[ ]i omagiem. Aceast[ imagine, aceea a unei comunit[\i armene unite, a=a cum se vede din exterior, trebuie p[strat[ =i chiar ]mbun[t[\it[ tot timpul. Neap[rat. Este datoria noastr[, de onoare, fa\a de noi, ]n=ine ]n primul r]nd, fa\[ de Mayr Hayrenig =i nu ]n ultimul r]nd, fa\[ de <poporul de sub khacicar-uri>. Cam asta era =i p[rerea lui Aig[. S[ sper[m c[ noi, ca demni urma=i =i nu epigoni ai <poporul de sub khacikar-uri>, vom putea duce la ]ndeplinire aceast[ dulce povar[ dar =i \el nobil. Spun aceasta, pentru c[ atunci c]nd vom veni la cimitir =i vom aprinde o lum]nare, ]n semn de aducere aminte de cineva drag, s[ putem sta demni =i cu con- =tiin\a curat[ ]n fa\a khacikarului acestuia. S[ nu uit[m, de asemenea, c[ ]n ]ndeplinirea acestui \el, de a continua armenitatea ]n cetate, avem ]n copiii no=tri: Vartan, Sevag, Dick, Narine, Anita, Armina, Anais =i al\ii, ni=te parteneri de n[dejde. }ncheiere^? Nu exist[. Din punctul meu de vedere, ]n acest caz, nu exist[ sf]r=it^ Ci numai ni=te puncte de suspensie^ Odihne=te-te ]n pace, Aig[! IGNORATIO ELENCHI Levon MAGANIAN Reprodus ]n revista Ararat nr. 317 pag.6 dintr-un cotidian (specializat ]n absolut orice), a ap[rut textul urm[tor, av]ndu-l ]n vedere pe Mesrop Ma=to\, creatorul alfabetului armean =i promotor al traducerii Bibliei c]t =i ale altor opere fundamentale ale timpului s[u: < =i-a dedicat via\a traduc]nd cele mai importante texte ale epocii-care erau scrise ]n greac[, persan[ sau slavon[> (sbl.ns). Un alt material care a ap[rut ]ntr-un num[r ulterior reia par\ial aceast[ =tire p[str]nd trimiterea la limba slavon[. Nu e un secret pentru nimeni c[ puterea sovietic[ era promotoarea slavismului =i ca atare a sugera c[ textele slavone erau mai vechi dec]t scrierea armean[ <d[dea bine> =i te puteai considera <pe linie> tovar[=i!, odat[ ce te decideai s[ lansezi asemenea <adev[ruri>. De fapt era un mesaj subliminal. E posibil ca o veche surs[ s[ fi intoxicat ast[zi pe unii scriitori de articole de bun[ credin\[ care acord[ credit nelimitat oric[rui material tip[rit. }n num[rul 330 al revistei Ararat ocupa\ia de traduc[tor din slavon[ se extinde de la Ma=to\ =i asupra elevilor (<discipolilor>) s[i. Fapt istorice=te inexact. Pentru a escamota aceast[ inadverten\[, unii se silesc s[ ocoleasc[ miezul problemei pun]nd ]n discu\ie semnifica\ia cuv]ntului <discipol> leg]ndu-se de sensurile lui secundare. Nu trebuie s[ ai neap[rat studii academice ca s[ cuno=ti c[ termenul ]n cauza implic[ ]n primul r]nd o rela\ie maestru-discipol ambii fiind practic contemporani. Apostolii erau discipolii lui Iisus. Dar Grigore din Nazian\, Sf.Augustin =.a. care au comentat doctrina cre=tin[ =i principiile ei, nu pot fi numi\i stricto senso discipoli. La fel =i preo\ii de la \ar[ care men\in, continu[ =i propag[ credin\a cre=tin[ dar nu se ridic[ la gradul de discipol. Dar dac[ admitem, prin absurd, c[ discipol al lui Mesrop este chiar =i elevul de la =coala armean[, chiar =i ]n situa\ia aceasta pasajul p[c[tuie=te de data aceasta prin omisiune c[ci pe l]ng[ limba slavon[ era necesar s[ mai fie men\ionate =i bulgara, germana, engleza, franceza, japoneza, turca =i desigur rom`na (Gurghen Borian de ex.), ca limbi din care au tradus discipolii lui Ma=to\! Ca s[ nu mai amintim c[, la drept vorbind, pentru a avea discipoli, maestrul trebuia s[ dezvolte un sistem filozofic, o doctrin[, un ansamblu de principii etc. Or Ma=to\ a elaborat un cod (alfabet) =i a organizat =coli =i traducerea Bibliei deci lucruri practice. 1 Ignorarea esen\ialului (ignoratio elenchi) ]ntr-o pledoarie este un procedeu dezavuat ]nc[ de Fabius Quintilian cu 2000 de ani ]n urm[ (Institutio Oratoria) =i era folosit pentru a l[sa impresia fals[ a c]=tig[rii unei cauze pierdute ]n fa=[. Aceluia=i scop ]i serve=te =i atacul la persoan[. Afirma\ia c[ un alt articol (?!) dec]t nota ]n cauz[ ar fi fost preluat par\ial din ENCICLOPEDIA SOVIETIC{ ARMEAN{ 2, o lucrare c[zut[ ]n desuetudine =i penetrat[ de spirit <partinic> sovietizant, e grotesc[, =i nu are leg[tur[ cu subiectul. De altfel, a recurge la articola=ul referitor la Ma=to\ din pomenita lucrare ]nseamn[ a risca s[ dai acolo de fraze marxiste ce probabil ar putea suna cam a=a <Mesrop av]nd convingeri democratice a creat litere pentru a alfabetiza masele largi populare care erau crunt exploatate de p[turile oligarhice> etc. Nemen\ionarea, al[turi de cele 7-8 referin\e bibliografice =i a Enciclopediei Sovietice Armene, (clamat[ de d-na Madeleine Karaca=ian, fa\[ de care, ca persoan[, am de altfel toat[ considera\ia), se datoreaz[ faptului c[ pur =i simplu am ignorat-o. Arpiar SAHAGHIAN 1 Vide =i Webster s New World College Dictionary <disciple- implies a personal devoted relationship to the teacher of some doctrine (Plato was a disciple of Socrates).> 2 Publicat[ ]n anii 70-80, de Academia Republicii Sovietice Socialiste Armenia.

7 Culturå 7 Recenta apari\ie la Editura Paralela 45 a volumului Cu spatele la terenul de joc semnat de Paul Tumanian (n la Chi- =in[u-l[pu=na, absolvent al Facult[\ii de Matematic[ =i Fizic[ a Universit[\ii din Bucure=ti) ne ofer[ prilejul unei priviri panoramice asupra întregii crea\ii a acestui scriitor discret, de o delicate\e interiorizat[. Aveam de-a face, în fapt, cu o rescriere a c[r\ii de debut din 1969, Un pahar de Cinzano, ap[rut[ la Editura pentru Literatur[. +i, de ce nu, cu o metafor[ probabil nu involuntar[ a înse=i condi\iei prozatorului: un autor cu spatele la terenul de joc al lumii literare, retras în profesiuni pozitive, traduc[tor, publicist, redactor-=ef între al unei publica\ii ecologice, Paul Tumanian a =tiut s[ dea, pîn[ la urm[, =i literaturii ce e al ei. Pu\in, dar favorabil comentat în presa cultural[, a publicat mai ales dup[ 1990: Domnul Marius =i Doamna cea mic[ ( mic roman, Editura Ararat, 1995), Urma scap[ turma (roman, Editura Ararat, 1997) =i Conspira\ia inocen\ilor (povestiri, Editura Ararat, 1999). Parte din materialul lor ap[ruse deja în periodicele anilor 80, fiind întîmpinat cu rezerve politice de c[tre unii comentatori aservi\i oficialit[\ii. R[mînerea în (semi)anonimat va continua îns[ =i în postcomunism, abia acum existînd cu adev[rat condi\ii propice pentru redescoperirea de fapt pentru descoperirea acestui prozator atipic. Altfel spus: dup[ mai bine de 35 de ani, Paul Tumanian redebuteaz[ pe o alt[ spiral[ a istoriei (inclusiv literare...). Postfa\a prezentului volum este ilustrativ[ pentru decen\a =i modestia exigent[ =i, probabil, exagerat[ a autorului: A trebuit s[ treac[ ni=te ani pîn[ s[ ajung s[-mi dau seama c[ nu neap[rat ceea ce tr[iam eu cu intensitate avea darul s[-i trezeasc[ =i cititorului acelea=i tr[iri. (...) O descopeream, culmea, tocmai eu, cel =colit în =tiin\e exacte. Constatare tîrzie îns[: volumul meu de debut se afla pe pia\[ =i era un e=ec des[vîr=it. Cel mai bun lucru pe care l-a= fi putut face ar fi fost s[ nu-l fi scris. =i totu=i, a=a cum dintr-un roman prost po\i face un film bun (...) tot a=a din ni=te povestiri proaste po\i face ni=te povestiri bune. (...) Ani de zile am tr[it cu sentimentul c[ Un pahar de Cinzano trebuia =i putea fi rescris. Am g[sit abia de curînd for\a s[ o fac, la aproape 35 de ani de la apari\ia c[r\ii (...) A=adar, începînd de azi, Un pahar de Cinzano nu mai exist[. În locul lui vine Cu spatele la terenul de joc, o carte totu=i nou[ (O explica\ie... poate necesar[, poate nu). M[rturisim a nu fi citit volumul din 1969 pentru a verifica în ce m[sur[ afirma\iile lui Paul Tumanian se sus- \in. Lectura noii apari\ii editoriale ne arat[ îns[ un fic\ionar st[pîn pe mijloacele sale de expresie, un cazuist interesat de dileme morale =i de psihologii contorsionate, cu o atitudine oscilînd între ironie acut[ =i melancolie nostalgic[, introspectiv[. Tonul alert, americ[nesc, rulajul cinematografic Proza lui PAUL TUMANIAN de planuri, textul \esut cu ochiuri extrem de fine, dar =i un discret, rafinat halou poetic, sînt calit[\i ce reu=esc s[ \in[ aproape cititorii pe întreg parcursul lecturii. Pe alocuri, palpitul etic nelini=tit al nara\iunii aminte=te de prozele lui Norman Manea. Este mai mult decît probabil c[ animite tonuri politice ale povestirilor nu ar fi trecut în 1969 de furcile caudine ale cezurii, oricît de relaxat[ va fi fost în acea epoc[ de relativ[ destindere. Titlurile povestirilor au fost schimbate, una singur[ dintre ele Tren alergînd bezmetic amintind, pe undeva, titlul buc[\ii din 1969, Trenul fratelui meu Alin. Una dintre piesele de rezisten\[ ale culegerii este, f[r[ îndoial[, Fluturi de noapte (remake al povestirii Un pahar de Cinzano ), în care fine\ea observa\iei din anticamera unei c[l[torii cu avionul în Occident las[ locul intruziunii fantasmaticului =i a amintirii: Fluturi de noapte feluri\i au intrat pe ferestr[, aproape sear[ de sear[, atra=i de lumin[, în to\i anii cînd am locuit pe strada Kog[lniceanu. Mul\i aveau în ei ceva malefic, mi se p[rea mie. Aduceau în cas[ fantasmele nechemate ale no\ii, ne violau intimitatea cu rotirea lor zgomotoas[ în jurul l[mpii din tavan, cu încrîncenarea disperat[ cu care se ag[\au cu picioru=ele de perdea atunci cînd voiai s[-i arunci afar[. (...) Descopeream în adîncul ochilor lor luciri de sidef, vizibile doar dintr-un anumit unghi, împrumutate cu cîteva ore înainte de la stelele cerului nop\ii, luciri care atenuau un pic din aerul lor ostil. Dac[ a doua zi a= fi descoperit vreun astfel de fluture de noapte ascuns înd[r[tul unei grinzi, printr-un cotlon întunecat al podului casei, unde m[ c[\[ram uneori, a= fi fost tare decep\ionat: cum, biet fluture de noapte, cu asta te am[ge=ti tu? Noaptea ta din zi nu-i noapte adev[rat[?. Scene de familie, idile fugare, intruziuni ale memoriei anilor 50 =i ale vie\ii de cazarm[, un amestec de recuzit[ retro =i de exotism discret, introspec\ii voalate un film impresionist dulce-amar cu secven\e intitulate Eliza-surpriza, Ziua uciderii trîntorilor, Abandon sau Îngerul p[zitor : sînt tot atîtea tentative (izbutite sau ratate) ale evad[riii dintr-un cotidian ap[s[tor, monoton. Apetitul satiric =i experimental r[zbate din loc în loc, mai ales în Durerea gî=tei sau Maestrul constructivist =i reporterul tîmpi\el. Finaluri ambigue, decupaje enigmatice, piese de atmosfer[, subtile aluzii culturale =i tîlcuri esopice, deschideri c[tre vis =i c[tre misterul existen\ei, trape evazioniste: toate la un loc alc[tuiesc marca prozei lui Paul Tumanian, o proz[ a delicate\ei interiorizate =i a gesturilor neduse pîn[ la cap[t. Printre obsesiile sale majore, cîteva re\in cu deosebire aten\ia: am[girea, însingurarea, nevoia ie=irii din labirint. De=i au fost semnalate la apari\ie în paginile revistei noastre, volumele ap[rute la Editura Ararat merit[ credem repanoramate, oricît de succint, pentru a întregi profilul acestui scriitor insuficient cunoscut =i, evident, subevaluat. Au existat, din fericire, nume de rezonan\[ care au =tiut s[ vad[ în el ceea ce era de remarcat. În postfa\a subtil[ =i extrem de atent[, datat[ aten\ie! martie 1989 a romanului ap[rut în 1995, cunoscutul eseist =i militant pentru drepturile omului Gabriel Andreescu f[cea urm[- toarele observa\ii: Datorit[ obtuzit[\ii sau indiferen\ei forurilor culturale, proza lui Paul Tumanian nu a mers. (...) În proza lui Paul Tumanian fantasticul este o strategie de transfigurare a concretului în concret liric (...) o demonstra\ie de rigoare. De fapt, textul lui Andreescu ofer[, în cîteva pagini, o sintez[ a prozei publicate de Paul Tumanian dup[ Un pahar de Cinzano ( Urma scap[ turma, Conspira\ia inocen- \ilor ) =i, totodat[, o critic[ t[ioas[, din perspectiv[ etico-estetic[, a romanelor obsedantului deceniu produse de autori precum Al. Ivasiuc, Petre S[lcudeanu sau Augustin Buzura. O critic[ din perspectiva anilor 80. Domnul Marius =i Doamna cea mic[ propune, sub forma unei nara\iuni fantastice atent construite pe mai multe niveluri, o reformulare a temei labirintului, cu multe elemente de utopie liric[. Pu\ul misterios în care coboar[, prin beciul casei, domnul Marius =i doamna cea mic[ (afla\i în c[utarea unei banale sticle de bere...) poate fi interpretat =i ca o metafor[ a coborîrii în trecut, într-o lume stranie, miraculoas[ dar =i nelini=titoare, populat[ de obiecte =i fiin\e bizare. Dar =i într-un univers poetic paralel, o evadare într-o zon[ tarkovskian[ (poate), figurînd cine =tie? o reg[sire a libert[\ii, purit[\ii =i inocen\ei pierdute. Nota Bene, coborîrea în subteran[ a celor doi are loc într-o înz[pezit[ noapte de Cr[ciun. Umorul sec al dialogurilor nu diminueaz[ cu nimic delicate\ea enigmatic[, de la un punct încolo atroce, a pove=tii, asem[n[- toare întrucîtva cu unele filme ale lui David Lynch. În ce ne prive=te, credem c[ o reeditare a acestui mic roman fantastic la o editur[ cu cot[ cum ar fi, de ce nu, Paralela 45 ar fi mai mult decît binevenit[. În romanul Urma scap[ turma asist[m la o deconstruc\ie satiric[, de aspect realist, a anilor 50. Prin intermediul unei erou aparte, boxeurul Simion Linte, sîntem introdu=i în intimitatea unui univers butaforic, promiscuu =i kitsch: între meciuri de box =i meciurile istoriei în mar=, protagoni=tii descoper[ sensurile adînci ale luptei pentru supravie\uire în condi\ii toxice. O nara\iune debordînd de concrete\e, f[r[ prea mul\i termeni de compara\ie în literatura român[ a epocii. Colajele din Anii de ucenicie ai lui August prostul de Norman Manea, Supravie\uirile lui Radu Cosa=u sau sofisticata Comisie special[ de Ion Iovan sînt p[strînd cuvenitele propor\ii a vecin[t[\i foarte relative; cel pu\in în ceea ce prive=te viziunea comic[ asupra tîmpeniei comuniste, cartea lui Tumanian dens[, mustoas[, mobil[ - ar merita plasat[ îns[ al[turi de ele. Conspira\ia inocen\ilor este un volum de povestiri destul de eclectic, probînd disponibilitatea imaginativ[ a prozatorului. Piesa care d[ titlul c[r\ii este o mic[ bijuterie nu singura din cuprins dar, probabil, cea mai memorabil[: ceva din atmosfera Micului Prin\ placat pe fundalul deprimant al cotidianului socialist, impulsul eliberator al grupului de excursioni=ti condu=i de ghidul Oficiului de turism Galaxia =i veghea\i de imaginea feeric[ a unei copil[rii reg[site... Atmosfera tarkovskian[ din C[- l[uza lumineaz[ crepuscular secven\a Visul. Remarcabil[ este =i scurta povestire Un portret sut[ la sut[ color, prin acuitatea cu care izbute=te s[ surprind[ nevroza retu=[rii trecutului (afectiv, erotic, politic) al protagonistului. Ampla nara\iune Magazinul reia personaje =i situa\ii din Domnul Marius =i doamna cea mic[. O lume îmb[trînit[, obosit[, resemnat[ bîntuie prin toate aceste proze în care feericul =i imagina\ia oniric[ tulbur[, fericit, contururile realismului. Paul Tumanian nu este singurul scriitor care intr[ în aten\ie dup[ o lung[ traversare a de=ertului. Habent sus fata libelli c[r\ile î=i au destinul lor. S[ sper[m c[ volumele autorului nostru vor avea parte m[car de-acum înainte de receptarea pe care o merit[. Odat[ f[cute vizibile, ele ar putea constitui, pentru mul\i, o revela\ie. pagin[ realizat[ de Cristina MANUK

8 8 Interviu Interviu ]n exclusivitate <Nici nu pot s[ spun dac[ m[ simt mai mult rom`nc[ sau mai mult armeanc[> spune pictori\a PARUHI TEPELIKIAN (continuare din pagina 1) fost pus[ s[ c]nt ]ntr-un registru prea ]nalt, astfel ]nc[ mi-am distrus corzile vocale. Abia acum ]n\eleg eu de ce ave\i mereu glasul voalat^ Exact. in s[ men\ionez c[ m[ sim\eam foarte nefericit[ pentru pierderea glasului. Norocul a fost c[ o prieten[ mi-a spus: <Paruhi, =tii c[ tu ai talent la desen?> Cum observase ea? V[ spuneam adineaori c[ la =coala profesional[ din Bucure=ti ]nv[\am croitoria =i, dup[ ce am ajuns la Erevan, am ]nceput s[ m[ ocup de croitorie. Desenasem eu ]ns[mi modelul pentru o rochie a prietenei amintite, care a remarcat c[ s]nt dotat[. M-a dus la +coala de art[ plastic[. De=i cursurile erau ]ncepute, directorul a f[cut o excep\ie =i m-a primit, dup[ ce m-a pus la ]ncercare. Mi-a dat calificativul <bine> =i a=a se face c[ am devenit eleva =colii, pe care am absolvit-o dup[ cinci ani, ]ncep]nd s[ predau chiar acolo. Mama era mul\umit[ c[ lucram, aveam un venit, dar eu continuam s[ m[ simt nefericit[, s[ trec prin tot felul de st[ri suflete=ti, p]n[ ce ]ntr-o zi, dup[ trei ani, mi-am zis c[ orice s-ar ]nt]mpla, trebuie s[ continui studiile superioare. La Institut erau mul\i candida\i =i aveau prioritate numai absolven\ii +colii de arte plastice. Or, eu ]ndeplineam condi\ia principal[. A=a se face c[ am intrat la Institutul de arte plastice, pe care l-am absolvit dup[ al\i cinci ani, ]n Cu cine a\i studiat pictura? Cu ilustrul pictor Eduard Isabekian. Era ]ntr-adev[r o celebritate =i ]mi aduc aminte c[, exact prin anii 60, a vizitat Rom`nia ]mpreun[ cu al\i doi pictori renumi\i Apeghian =i Esaian, iar el a ajuns ulterior director al Galeriei Na\ionale de Art[ din Erevan. A=a este =i s[ =ti\i c[ absolven\ii promo\iei mele au devenit, la r]ndul lor, pictori marcan\i. Amintesc aici de Ruben Ghevontian, Vruir Galstian, Lida Ghevorghian =.a. Presupun c[ vi se ]mplinise visul de a deveni pictori\[ =i vi s-au deschis c[ile unei bogate cariere^ Am ]nceput s[ lucrez mult, particip]nd la toate expozi\iile republicane =i unionale (pentru c[ era ]nc[ vremea Uniunii Sovietice). Dar expozi\iile personale c]nd le-a\i avut? Prima expozi\ie personal[ am avut-o ]n Dar cele mai multe le-am avut dup[ ce, la ]nceputul anilor 90, am venit ]n Rom`nia. Dup[ c]te ]mi amintesc, acestea au avut mare succes^ Slav[ Domnului, s]nt foarte mul\umit[, am =i v]ndut multe tablouri. Printre ele se aflau portretele unor personalit[\i baritonul Nicolae Herlea, pianistul Valentin Gheorghiu, avocata Paula Iacob, inginerul Jirair Gulbenkian (chiar =i fiul s[u cel mic), familia ambasadorului pakistanez din acea vreme etc. La ]nceputul anilor 90 am expus de dou[ ori =i la Boston, unde am fost prezent[. }nchipui\i-v[ c[ am v]ndut toate lucr[rile expuse portrete, naturi moarte, peisaje din Armenia. Chiar v[ rog, s[-mi vorbi\i despre aceste teme predilecte ale crea\iei dvs. Vede\i, am aici, at]tea =i at]tea vaze armene=ti cu o vechime de 3-4 mii de ani. Unele le-am cump[rat, altele le-am primit cadou de-a lungul vie\ii. Aceste vaze s]nt cele care m-au stimulat s[ creez naturi moarte. Pe l]ng[ aceste vaze, a=ez mereu vechi podoabe armene=ti =i/sau rodii. Dar =i portretele dvs. s]nt remarcabile. }mi amintesc c[, dup[ expozi\ia din 1996 de la Bucure=ti, criticul N. Constantin spunea c[ lucr[rile dvs. pot sta cu cinste al[- turi de cele ale unor mari portreti=ti din Europa, ele impresion]ndu-i pe privitori prin caracterul lor <simplu, luminos, frumos =i, mai ales, armenesc>, prezen\a lor ]ntr-un muzeu sau ]ntr-o galerie ]nsemn]nd o mare bog[\ie. Pe de alt[ parte, criticul Gabriela Bidu a fost dintre pu\inii speciali=ti care a socotit crea\ia dvs. drept <o art[ transcendental[>. Cum se ajunge la a=a ceva? Este o mare filosofie =i trebuie s[ ai o crea\ie de o via\[ ]n pictur[ ca s[ ajungi la un asemenea punct. Trebuie s[ pui ]n mi=care straturile tale din subcon=tient =i s[ le transpui apoi ]n procesul crea\iei. Pe de alt[ parte, ]n pictura mea esen\ial este s[ captez clipa, deci efemerul, ceva ce nu se poate exprima, eterninatea a ceea ce se repet[ continuu. }n ce moment a\i ajuns s[ percepe\i mai bine arta pe care o practica\i? Cel ]n care am dob]ndit capacitatea de a picta a fost =i cel mai greu, dar am studiat percep\ia despre pictur[, despre art[ a tuturor filosofilor secolului XX =i fiecare a a ]nsemnat c]te un concept, eu reunindu-le pe toate =i ajung]nd la acest grad de percepere a picturii, pentru a m[ putea exprima. La =coal[ ]nve\i tehnica desenului, s[ deprinzi anatomia, tonul, culoarea. Dar c]nd ai absolvit? Sim\i c[ =tii doar s[ pictezi, Autoportret Cea mai recent[ lucrare a artistei: Natur[ moart[ cu covor Iktirian 2005 numai c[ trebuie s[ aprofundezi problemele filosofice. Pot spune c[ s]nt mul\umit[ de felul ]n care mi-am f[urit arta. V-a\i g]ndit vreodat[ s[ v[ publica\i considera\iile despre art[? }ntr-adev[r, a= avea multe de scris dac[ mi-a= deschide cartea vie\ii. Poate, ]ntr-o zi^ Mai ales c[ ave\i capacitatea de a aprofunda fiecare idee, de a o putea explica, interpreta. Ca s[ nu mai vorbim despre ]nt]lnirea unor personalit[\i, a sentimentelor tr[ite^ Am deja unele ]nsemn[ri =i m-am hot[r]t ca ]ntr-o asemenea carte s[ dau unele explica\ii despre ceea ce am reu- =it, pentru a transmite =i genera\iilor viitoare. Venise cineva care m-a ]ntrebat dac[ am elevi. S-a mirat de r[spunsul meu negativ, spun]nd: <Cum este cu putin\[ ca cineva s[ posede o asemenea art[ =i s[ n-o transmit[ =i altora?> Totu=i, din c]te-mi amintesc, ]n Rom`nia a\i avut ni=te elevi^ Da, dar aceia n-au avut capacitatea de a p[trunde ]n am[nunte. Am ajuns cu ei doar la nivelul de a putea desena. C[ci ce po\i s[ ]nve\i doar ]ntr-o or[ sau dou[ pe s[pt[m]n[? V[ referi\i doar la cursurile sus\inute pentru eleve de la +coala Armean[ din Bucure=ti? +ti\i, fetele noastre armence, dup[ ce au ]nv[\at vreo doi ani cu mine, s-au retras treptat, pentru c[ nu s-au sim\it capabile s[ ]nfr]ng[ greut[\ile pe care le ]nt]mpinau. Dar unele fete rom`nce =i-au exprimat dorin\a de a ]nv[\a cu mine =i conducerea Uniunii Armenilor mi-a permis s[ le primesc la cursurile mele. Recent, unele dintre ele mi-au telefonat pentru a-mi vorbi despre succesele lor ]n domeniu. Una a intrat la +coala de arte plastice <Nicolae Tonitza>, altele au fost primite la Institutul de Arhitectur[. Dup[ cum observa\i, tinerele mele eleve =i-au putut atinge \elul, a=a c[ Biserica armeneasc[ Sf. Simion din Suceava munca mea nu a fost ]n zadar. }n ce m[sur[ continua\i s[ picta\i? Pentru ultima mea expozi\ie de la Erevan din august 2004, intitulat[ <Pensula mi-a dansat ]n m]n[>, am reu=it s[ prezint vreo =aptezeci de lucr[ri ]n galeria de la Uniunea Arti=tilor Plastici din Armenia. Expozi\ia a avut un larg ecou. M-a m]hnit ]ns[ faptul c[ exact ]n aceea=i perioad[ s-a aflat aici un grup de elevi ai +colii Armene Foto: Mihai Gheorghiu din Bucure=ti, f[r[ s[ m[ viziteze. Cea mai recent[ lucrare a mea este aceast[ <Natur[ moart[ cu covor Iktirian>, pe care pute\i s-o fotografia\i. }n prezent lucrez la un portret dedicat lui Mesrop Ma=to\, afl]ndu-ne ]n anul care a fost dedicat s[rb[toririi a =aisprezece secole de la crearea alfabetului armean. }n sf]r=it, stimat[ doamn[ Tepelikian, timpul se scurge foarte repede =i nu doresc s[ v[ obosesc peste m[sur[. Dar ]nainte de a ]ncheia, a= dori s[ =tiu dac[ ave\i ceva de transmis cititorilor no=tri? }n Bucure=ti, au r[mas ]n urma mea multe persoane pe care le iubesc Anahid, Siran, Madlen, Meliné =i altele. Cu siguran\[ cele amintite se vor recunoa=te. De fapt, a= vrea s[ spun c[ ]i iubesc pe to\i cei din comunitatea armean[ de acolo. }mi este dor de to\i. Pentru mine, zilele =i anii petrecute ]n Rom`nia au fost foarte pl[cu\i. Ce s[ mai spun de poporul rom`n? El este mereu ]n sufletul meu. Nici nu pot s[ spun dac[ m[ simt mai mult rom`nc[ sau mai mult armeanc[^ +i noi v[ iubim =i v[ pre\uim. De aceea, v[ dorim s[n[tate, via\[ lung[ =i rodnic[! Interviu =i fotografii de Madeleine KARACA+IAN