MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE GEOGRAFIE, TURISM ȘI SPORT POP ANCA-CRISTINA REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT MODELE

Transcriere

1 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE GEOGRAFIE, TURISM ȘI SPORT POP ANCA-CRISTINA REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT MODELE DE AMENAJARE TURISTICĂ PENTRU PRACTICAREA ACTIVITĂȚILOR RECREATIVE ȘI SPORTIVE ÎN CADRUL MUNȚILOR APUSENI Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. ILIEŞ ALEXANDRU ORADEA 2013

2 CUPRINS INTRODUCERE... 5 CAPITOLUL 1. PREZENTAREA CADRULUI GEOGRAFIC... 6 CAPITOLUL 2. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRII STADIUL CERCETĂRII ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE PROIECTE ŞI PROGRAME PROPUSE ȘI DERULATE CU SCOPUL DEZVOLTĂRII AMENAJĂRILOR TURISTICE DIN MUNŢII APUSENI CAPITOLUL 3. CADRUL CONCEPTUAL ŞI METODOLOGIC DEFINIREA TERMENILOR UTILIZAŢI METODOLOGIA DE CERCETARE PRINCIPII, OBIECTIVE ŞI CONCEPTE UTILIZATE ÎN AMENAJAREA TURISTICĂ ŞI ÎN PRACTICAREA EXERCIŢIILOR FIZICE PENTRU MENŢINEREA SĂNĂTĂŢII Obiectivele strategiei de amenajare turistică Principiile amenajării turistice COMPONENTA TEORETICĂ A AMENAJĂRII TERITORIULUI PENTRU TURISMUL MONTAN Obiectivele strategiei de dezvoltare a turismul montan Principiile fundamentale ale conceptului de amenajare a staţiunilor pentru practicarea sporturilor de iarnă ABORDARE CONCEPTUALĂ PRIVIND IDENTIFICAREA TURISMULUI SPORTIV CAPITOLUL 4. CADRUL ADMINISTRATIV ACTORI ŞI INSTITUŢII IMPLICATE ÎN AMENAJAREA TERITORIULUI DOCUMENTAŢII ELABORATE ÎN PLANIFICAREA ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI Documentaţii elaborate la nivel naţional Documentaţii elaborate la nivel judeţean Documentaţii elaborate la nivel local, documentaţiile de urbanism PREZENTAREA CADRULUI ADMINISTRATIV AL MUNȚILOR APUSENI CAPITOLUL 5. CADRUL NATURAL SUPORT AL ACTIVITĂŢILOR RECREATIVE ŞI SPORTIVE ÎN MUNŢII APUSENI RELIEFUL Munţii Bihor - Vlădeasa Munţii Gilău - Muntele Mare Munţii Meseşului şi Plopişului Munţii Crişurilor Munţii Mureşului CLIMA Temperatura aerului

3 Precipitaţiile atmosferice Vântul Stratul de zăpadă Durata de strălucire a Soarelui APELE VEGETAŢIA FAUNA CAPITOLUL 6. AMENAJĂRI TURISTICE PENTRU PRACTICAREA SPORTURILOR DE IARNĂ ÎNCEPUTURILE AMENAJĂRILOR TURISTICE A ZONEI MONTANE PENTRU PRACTICAREA SPORTURILOR DE IARNĂ ÎN PRINCIPALELE ŢĂRI ALE EUROPEI DIRECŢII ACTUALE PRIVIND AMENAJĂRILE TURISTICE MONTANE PENTRU PRACTICAREA SPORTURILOR DE IARNĂ ÎN DIFERITE ŢĂRI EUROPENE Snowparkul pentru copii Reorganizarea spațiului montan pentru perioada de vară ETAPELE AMENAJĂRILOR PÂRTIILOR DE SCHI PENTRU AGREMENT TIPURI DE AMENAJARE A PÂRTIILOR DE SCHI PENTRU AGREMENT MARCAREA ŞI SEMNALIZAREA PÂRTIILOR OMOLOGAREA PÂRTIILOR ȘI REGULILE CARE TREBUIESC RESPECTATE PE PÂRTIILE DE SCHI EXEMPLU DE AMENAJARE TURISTICĂ PENTRU PRACTICAREA SPORTURILOR DE IARNĂ ÎN SÖLDEN, AUSTRIA Căi de acces Pârtiile şi snowpark-ul Zăpada artificială Transportul pe cablu Restaurantele Parcările Modalităţi de petrecere a timpului liber FACTORI FAVORABILI PENTRU PRACTICAREA SPORTURILOR DE IARNĂ: PARTICULARITĂȚILE STRATULUI DE ZĂPADĂ Stratul de zăpadă în staţiunea Stâna de Vale Stratul de zăpadă în staţiunea Muntele Băişorii Stratul de zăpadă pe Muntele Vlădeasa 1400 m şi Vlădeasa 1800 m EXEMPLU DE AMENAJARE TURISTICĂ PENTRU PRACTICAREA SPORTURILOR DE IARNĂ ÎN MUNȚII APUSENI Exemplu de amenajare turistică pentru practicarea sporturilor de iarnă în Arieşeni Exemplu de amenajare turistică pentru practicarea sporturilor de iarnă în Stâna de Vale Exemplu de amenajare turistică pentru practicarea sporturilor de iarnă în Staţiunea Muntele Băişorii - Buscat PROPUNERI DE AMENAJĂRI TURISTICE PENTRU PRACTICAREA SPORTURILOR DE IARNĂ ÎN MUNȚII APUSENI

4 Propuneri de amenajări turistice ale pârtiilor de schi pentru practicarea sporturilor de iarnă (schi, snowboard) în Munții Apuseni Propuneri de amenajări turistice ale snowparkurilor în Munții Apuseni Propuneri de amenajări turistice ale pârtiilor pentru schi fond în Munții Apuseni Propunere de amenajăre turistică pentru practicarea biatlonului în Munții Apuseni CAPITOLUL 7. SPORTURI PRACTICATE PE APĂ CARACTERISTICI HIDROLOGICE ALE RÂURILOR SITUATE ÎN MUNŢII APUSENI PRACTICAREA CANIONINGULUI COBORÂRI PRIN CANIOANE Posibilităţi de practicare a canioningului în Munţii Apuseni PRACTICAREA RIVER RAFTINGULUI Propuneri și posibilităţi de practicare a river raftingului în Munţii Apuseni PESCUITUL RECREATIV SPORTIV CU MUSCĂ ARTIFICIALĂ Competiţiile de pescuit sportiv cu muscă artificială organizate în apele Munţilor Apuseni Exemplu de amenajare pentru practicarea pescuitului sportiv cu muscă artificială pe râul Soča din Slovenia Principalele fonduri de pescuit din Munţii Apuseni Propuneri de locaţii pentru pescuit cu muscă artificială în Munţii Apuseni CAPITOLUL 8. AMENAJĂRI PENTRU PRACTICAREA CICLISMULUI MONTAN PREZENTAREA MIJLOACELOR ŞI A ECHIPAMENTULUI NECESAR PENTRU PRACTICAREA CICLISMULUI MONTAN PROBE ȘI TRASEE SPECIFICE CICLISMULUI MONTAN Proba și traseele pentru Cross Country Proba și traseele pentru Four Cross Proba și traseele pentru Downhill Probele și traseele de All Mountain, Freeride şi SlopeStyle AMENAJAREA TRASEELOR PENTRU PROBELE SPECIFICE BIKEPARK-URILOR Amenajarea traseelor pentru proba de Cross country Amenajarea traseelor pentru probele de Downhill și Freeride Amenajarea traseelor pentru probele de Four Cross și SlopeStyle STUDII DE CAZ Exemplu de amenajare a bikepark-ului din stațiunea Leogang din Austria Exemplu de amenajare traseu pentru proba de Four Cross din stațiunea Maribor din Slovenia Exemplu de amenajare traseu pentru proba de Downhill din Schladming, Austria PROPUNERI DE AMENAJĂRI ALE BIKEPARKURILOR ÎN MUNȚII APUSENI PROPUNERE DE AMENAJARE TRASEU PENTRU PROBA DE DOWNHILL ÎN MUNȚII APUSENI

5 8.7. PROPUNERE DE AMENAJARE DE TRASEE PENTRU CICLOTURISM ÎN MUNȚII APUSENI CAPITOLUL 9. ALPINISM ŞI ESCALADĂ ÎN MUNŢII APUSENI GRADUL DE DIFICULTATE A TRASEELOR MATERIALELE ȘI ECHIPAMENTUL UTILIZAT ÎN ALPINISM ȘI ESCALADĂ TRASEE DE ESCALADĂ ŞI ALPINISM ÎN MUNŢII PĂDUREA CRAIULUI Trasee de escaladă şi alpinism în Vadu Crişului Trasee de escaladă şi alpinism în Şuncuiuş Trasee de escaladă şi alpinism în zona Valea Iadului - Bulz TRASEE DE ESCALADĂ ŞI ALPINISM ÎN MUNŢII GILĂU TRASEE DE ESCALADĂ ŞI ALPINISM ÎN MUNŢII TRASCĂULUI Trasee de escaladă şi alpinism în Colții Trascăului, Cheile Aiudului și Cheile Mănăstirii Trasee de escaladă şi alpinism din Cheile Turzii Trasee de escaladă şi alpinism din Cheile Turenilor TRASEE DE ESCALADĂ ŞI ALPINISM ÎN MUNŢII METALIFERI PROPUNERE DE DEZVOLTARE A AMENAJĂRII TRASEELOR DE ESCALADĂ DIN POIANA PONOR ASPECTE PRIVIND ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII DE ESCALADĂ ȘI ALPINISM DIN MUNȚII APUSENI CAPITOLUL 10. ORIENTARE SPORTIVĂ EXEMPLE DE TRASEE DE ORIENTARE SPORTIVĂ REALIZATE ÎN SCOP DIDACTIC ȘI COMPETIȚIONAL PROPUNERI ȘI TRASEE PENTRU PRACTICAREA ORIENTĂRII SPORTIVE ÎN SCOP RECREATIV ÎN MUNȚII APUSENI Propunere de trasee pentru practicarea orientării sportive din mers și alergare în scop recreativ în Munții Apuseni Propuneri de amenajări turistice pentru practicarea orientării pe schiuri în scop recreativ în Stâna de Vale Propuneri de amenajări turistice pentru practicarea orientării pe bicicletă în scop recreativ în Stâna de Vale CAPITOLUL 11. AMENAJĂRI ALE PARCURILOR DE AVENTURĂ EXEMPLU DE AMENAJARE A PARCULUI DE AVENTURA DIN LOCALITATEA SOPOT, BULGARIA EXEMPLU DE AMENAJARE A PARCULUI DE AVENTURA DIN LOCALITATEA BRAȘOV PROPUNERE DE AMENAJARE A PARCURILOR DE AVENTURĂ ÎN MUNȚII APUSENI CONCLUZII ȘI PROPUNERI REFERINȚE BIBLIOGRAFICE ANEXE

6 INTRODUCERE Relația dintre turism și zona Munților Apuseni trebuie să se materializeze prin valorificarea cadrului natural, acesta fiind suport pentru diferite activități sportive și recreative. Turismul în zona Munților Apuseni, nu se poate limita doar la componenta de cazare și alimentație, de aceea divertismentul, având funcția de bază latura recreativă trebuie să ocupe un loc foarte important în procesul de rentabilizare a ofertelor turistice. Existența unor amenajări pentru practicarea activităților recreative și sportive vor atrage turiști în zonă și totodată vor diversifica oferta turistică. CAPITOLUL 1. PREZENTAREA CADRULUI GEOGRAFIC În acest capitol am prezentat poziția geografică a Munţilor Apuseni, aspecte generale legate de relief, ape, vegetație, faună și infrastructura de transport. Trebuie amintită localizarea favorabilă a Munţilor Apuseni atât faţă de marile oraşe învecinate cât şi faţă de Ungaria, care pot fi adevărate surse de potenţiali doritori şi practicanţi ale activităţilor fizice în această zonă (figura 1). Figura 1. Hartă reprezentând posibilităţile de provenienţă a turiştilor în Munţii Apuseni CAPITOLUL 2. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRII Munţii Apuseni prezintă un cadru natural generos, care a atras în permanenţă atenţia multor geografi, care au străbătut aceşti munţi şi au încercat prin scrierile lor să marcheze aceste lucruri. Peisajul inedit al acestor munţi inspiră turistul şi îi oferă acestuia un cadru ideal pentru practicarea activităţilor sportive şi recreative, dar cu toate acestea, se poate cu uşurinţă constata faptul că amenajări speciale, în sprijinul practicării acestor activităţi, sunt în număr foarte mic. Poate aceasta ar fi cauza numărului mic de lucrări din literatura de specialitate, referitoare la amenajările turistice pentru practicarea activităţilor recreative şi sportive în cadrul Munţilor Apuseni, comparativ cu literatura de specialitate a altor domenii de activitate. 6

7 CAPITOLUL 3. CADRUL CONCEPTUAL ŞI METODOLOGIC Pentru un demers ştiinţific corect un element foarte important este definirea clară a conceptelor şi a termenilor utilizaţi. Acest lucru se poate realiza prin expunerea principalelor puncte de vedere din literatura de specialitate. Tema supusă cercetării în această teza de doctorat are un caracter de interdisciplinaritate, iar noutatea constă în faptul că voi încerca sa fac legătura între geografie, mai precis latura de amenajare turistică şi activităţile motrice practicate în scop recreativ şi sportiv. Pentru realizarea cercetării privind amenajarea turistică pentru practicarea activităţilor recreative şi sportive în cadrul Munților Apuseni am folosit metodele clasice de cercetare în geografie, care au fost completate cu unele metode moderne, mai ales pentru realizarea hărţilor. Metoda documentaţiei bibliografice a fost folosită pentru realizarea fundamentării teoretice a prezentei lucrări. Au fost consultate lucrări de natură geografică, de amenajare a teritoriului, referitoare la activităţile fizice şi practicarea lor în scop recreativ. Metoda observaţiei a fost prezentă pe întreaga perioadă de realizare a studiului concretizându-se prin observaţii spontane cât şi prin observaţii intenţionate. În urma observaţiilor din teren am obţinut date referitoare despre modul de amenajare a arealului studiat şi despre amenajările existente pentru practicarea diferitor activităţi fizice. În această etapă am reuşit să le inventariez şi să realizez cartarea pe teren. Detalii legate de amenajările existente pentru practicarea diferitor activităţi fizice, am reuşit să le obţin prin practicarea activităţilor sportive în locurile deja amenajate şi în unele pe care le voi propune. Metoda statistico-matematică este o metodă de măsurare, de analiză matematică a datelor şi a permis compararea rezultatelor obţinute. Au fost prelucrate date referitoare la temperatura aerului, stratul de zăpadă şi debitele râurilor. Metoda cartografică permite reprezentarea grafică a faptelor cercetate. Cartografierea computerizată este foarte des folosită în analiza spaţiului. Utilizarea mijloacelor foto și video s-au folosit în documentarea cu caracter general, în surprinderea unei trăsături, a unui fenomen sau a unei stări în cercetarea ştiinţifică. Amenajarea teritoriului pentru practicarea turismului montan face parte din amplul proces de punere în valoare a respectivului teritoriu şi a resurselor lui. Condiţiile naturale au o importanţă foarte mare în amenajarea teritoriului pentru turismul montan, exploatarea lor poate duce la crearea unor condiţii prielnice pentru practicarea diferitelor ramuri de sport în scop recreativ. CAPITOLUL 4. CADRUL ADMINISTRATIV În cadrul României partea de amenajarea teritoriului este gestionată de o ierarhizare instituţională dispusă pe trei nivele, unde fiecare nivel prestează servicii specializate elaborând documentaţii specifice (tabel 1). Tabel 1. Ierarhizarea instituţiilor implicate în planificare şi amenajare turistică la nivel naţional Nivel naţional Nivel judeţean Parlamentul României Guvernul României Consiliul Judeţean Nivel local Consiliul Local Este cunoscut faptul că parteneriatul dintre diferiţi actori dă roade pe termen lung, respectiv Consiliile Judeţene, Administraţiile locale şi Organizaţiile neguvernamentale 7

8 (ONG), care trebuie să participe la procesul de implementare ale unor proiecte, de la faza de elaborare a strategiilor până la monitorizarea implementărilor. ONG-urile, pentru a putea interveni activ în diferite proiecte, trebuie sa fie foarte bine informate, lucru care se poate realiza numai printr-o bună colaborare intre instituţii. În această lucrare îmi voi îndrepta atenţia numai asupra ONG-urilor care aparţin judeţelor din Munții Apuseni, care activează şi sprijină dezvoltarea turismului, practica activităţilor fizice şi protejarea naturii. Figura 2. Repartizarea și numărul ONG-urilor care activează și sprijină dezvoltarea turismului, practica activităţilor fizice şi protejarea naturii în Munții Apuseni CAPITOLUL 5. CADRUL NATURAL SUPORT AL ACTIVITĂŢILOR RECREATIVE ŞI SPORTIVE ÎN MUNŢII APUSENI Relieful este componentul cadrului natural cu cea mai largă reverberație în turism, el însumând toate cele trei însușiri enunțate inițial și anume: de resursă atractivă, fundal peisagistic și suport fizic al activităților întregului domeniu (Cocean, Dezsi, 2001, p.13), iar în cazul prezentului studiu este suport pentru activitățile fizice recreative și sportive. De factorii climatici, cu impact bioclimatic (temperatura, precipitaţiile, umiditatea, vânturile, durata de strălucire a soarelui, presiunea atmosferică, compoziţia atmosferei, nebulozitatea, radiaţiile solare) depind unele regiuni sau staţiuni turistice, a fi optime sau nu, pentru practicarea activităţile de recreere sau pentru practicarea unor sporturi de sezon. CAPITOLUL 6. AMENAJĂRI TURISTICE PENTRU PRACTICAREA SPORTURILOR DE IARNĂ Propunerile de amenajări turistice pentru practicarea sporturilor de iarnă pot fi considerate un suport sau punct de plecare pentru viitoarele proiecte, care necesită un capital substanţial investit și care vor aduce profit imediat, dar şi pe termen lung. Avantajele şi impactul pozitiv ale amenajărilor turistice pentru practicarea diferitelor sporturi în scop recreativ, se concretizează în trei direcţii generale şi anume: sprijinirea şi 8

9 dezvoltarea mediului de afaceri local, valorificarea potenţialului turistic al zonei şi crearea unui cadru optim care contribuie la sporirea sănătăţii celor care practică diferite activităţi fizice. Analizând trăsăturile principale ale climei, care pot influenţa dezvoltarea practicării sporturilor de iarnă, situația din teren și amenajările pentru practicarea sporturilor de iarnă în stațiunea Sölden din Austria, am realizat propuneri de amenajări pentru practicarea sporturilor de iarnă în stațiunea Stâna de Vale, Vlădeasa și Arieșeni (figura 3). Figura 3. Propuneri de amenajări pentru practicare sporturilor de iarnă în stațiunea Stâna de Vale Pentru stațiunea Arieșeni am conceput un model de amenajare a unui snowpark. Acesta va fi amplasat pe Pârtia Vârtop, care deține instalație de transport pe cablu, utilaj pentru bătutul pârtiei, tunuri pentru producerea zăpezii artificiale (figura 4). Figura 4. Propunere de amenajare a unui snowpark pe pârtia Vârtop, Arieșeni O altă modalitate de atragere a turiştilor este amenajarea de pârtii pentru schi fond. Pârtii de schi fond pe care le propun spre amenajate în stațiunea Stâna de Vale, au punct de 9

10 plecare baza pârtiei Măgarul și Cabana Gaudeamus. Toate pârtiile propuse sunt în aşa fel concepute încât să existe porțiuni de legătură între trasee şi să se poată realiza trecerea de pe un traseu pe celălalt, în funcţie de doleanţele schiorului. Un alt gen de activitate propusă a se desfăşura în stațiunea Stâna de Vale este biatlonul pentru agrement. Traseul pentru biatlon propus are lungimea de 1678 m și nu este prevăzut cu amenajarea specială pentru turul de penalizare. Poligonul de tragere propus a fi amenajat pe locul actualului camping de lângă pârtia Măgarul și va fi un poligon de tragere pentru distanţa de 50 m. Numărul liniilor de tragere va fi de zece, având în vedere că aceasta este o amenajare propusă în scop recreativ. CAPITOLUL 7. SPORTURI PRACTICATE PE APĂ Pentru a putea fi identificate cu exactitate activităţile fizice pretabile a fi efectuate pe diferitele râuri ale Apusenilor şi perioada din an când sunt accesibile este impetuos necesară o analiză amănunţită a caracteristicilor apelor. În urma analizei debitelor medii lunare ale principalelor râuri din Munții Apuseni am propus amenajări pentru practicarea canioningului (coborâri prin canioane) în Cheile Galbenei, Valea Seacă și Valea Oșelu. Raftingul se poate practica pe râul Crișul Pietros, pe râul Crișul Repede, pe Arieș și pe Someșul Cald. Luând exemplul de amenajare pentru practicarea pescuitului sportiv cu muscă artificială pe râul Soča din Slovenia am realizat propuneri pentru practicarea pescuitului cu muscă artificială în Munții Apuseni pe Arieș și afluenți, pe Valea Iadului, pe Crișul Repede în porțiunea dintre Valea Iadului și Vadul Crișului. CAPITOLUL 8. AMENAJĂRI PENTRU PRACTICAREA CICLISMULUI MONTAN Ținând seama de particularitățile specifice probelor ciclismului montan, luând exemplul amenajărilor bikeparkului din stațiunea Leogang din Austria, a traseului pentru proba de Four Cross din stațiunea Maribor din Slovenia și traseele amenajate pentru proba de Downhill din stațiunea Schladming din Austria am propus amenajări pentru practicare diferitelor probe ale ciclismului montan în Apuseni. Am propus realizarea unui bikepark în stațiunea Arieșeni, am propus amenajarea unui traseu de pentru proba de Downhill și amenajări pentru practicarea cicloturismului. Primul traseu propus pentru cicloturism este: Glăvoi Padiș Cantonul Scărița Glăvoi, iar al doilea traseu propus pentru cicloturism este Vârtop - Vârful Bihorul Avrămești Vârtop. CAPITOLUL 9. ALPINISM ŞI ESCALADĂ ÎN MUNŢII APUSENI În cadrul Munţilor Apuseni sunt amenajate numeroase trasee de escaladă şi alpinism. Diversitatea gradelor de dificultate face ca aceste amenajări să acopere cerinţele de practicare a tuturor categoriilor de sportivi. Marea majoritate a traseelor sunt bine echipate, unele au fost reamenajate fapt ce asigură bune condiţii de practicare a căţărării în această zonă. Zone de alpinism și escaladă în Munții Apuseni sunt la: Vadu Crișului, Șuncuiuș, Bulz, Cetatea Lita, Colții Trascăului, Cheile Aiudului, Cheile Mănăstirii, Cheile Turzii, Cheile Turenilor, Cheile Cibului, Cheile Madei, Cheile Crăciunești, Muntele Vulcan și Poiana Ponor. Includerea acestor sectoare amenajate pentru alpinism şi escaladă în diverse pachete de promovare a acestor munţi, poate duce la atragerea de noi turişti şi totodată la diversificarea ofertei turistice. Organizarea unor cursuri de iniţiere în escaladă şi alpinism, pot atrage mulţi practicanţi ai acestui sport. Se pot organiza cursuri de iniţiere pentru copii, acestea putând fi realizate în colaborare cu unele şcoli, respectiv cu profesorii de educaţie fizică. În zonele cu multe sectoare de escaladă se poate crea posibilitatea de închiriere a echipamentului pentru practicarea escaladei. 10

11 CAPITOLUL 10. ORIENTARE SPORTIVĂ În scop recreativ, orientarea turistică este practicată datorită peisajelor întâlnite între punctele de control de pe traseele parcurse. În acest caz, traseele vor fi parcurse fără a fi cronometrate, pot fi parcurse în grupuri sau echipe de diferite vârste, ideea principală fiind găsirea tuturor punctelor de control marcate pe hartă, folosind doar harta și busola. Acest gen de activitate poate fi practicată până la vârste înaintate. În staţiunea Stâna de Vale, amenajările pentru orientare sportivă pot fi dezvoltate putând fi practicată orientarea sportivă atât vara cât şi iarna, având în vedere faptul că staţiunea oferă potenţial pentru practicarea schi fondului. Se vor putea întocmi trasee care să cuprindă puncte de control belvedere, adică punctele de control respective să fie amplasate în zona de belvedere şi puncte de control de interes turistic, care vor fi amenajate în zonele de interes turistic. Se recomandă ca punctele de control pentru traseele de orientare cu scop recreativ să rămână amenajate permanent. Pentru stațiunea Stâna de Vale am realizat hărți cu propuneri de trasee pentru practicarea orientării sportive din mers și alergare, pentru practicarea orientării pe schiuri și pentru practicarea orientării pe bicicletă, toate în scop recreativ. CAPITOLUL 11. AMENAJĂRI ALE PARCURILOR DE AVENTURĂ Pentru diversificarea ofertei turistice, în zonele montane se pot amenaja trasee utilitaraplicative creându-se parcurile de aventură. Acestea sunt amenajări special concepute cu trasee de diferite grade de dificultate, iar parcurgerea lor constituie o modalitate de petrecere a timpului liber în natură şi contribuie la dezvoltarea fizică armonioasă a practicantului. Un exemplu de amenajare a unui parc de aventură este parcul Shambhala din localitatea Sopot, din Bulgaria. Acest gen de amenajări pot fi realizate în diferite zone ale Munților Apuseni, mai ales în apropierea sau în staţiunile montane. Am propus amenajarea unui parc de aventură la Vârtop Arieșeni în imediata vecinătate a pârtiilor de schi Vârtop I și II și în stațiunea Stâna de Vale, care va fi amplasat în centrul stațiunii, în spatele Hotelului Iadolina. CONCLUZII ȘI PROPUNERI Practicarea activităților recreative și sportive în Munții Apuseni se poate realiza în condițiile în care există diverse și suficiente amenajări în acest sens, pentru a satisface cerințele unui segment cât mai mare de turiști. Pentru ca serviciile oferite turiștilor să fie complete, diversele amenajări pentru practicarea activităților sportive trebuie să fie însoțite de o bogată ofertă de cazare, alimentație, transport și divertisment. Totodată, accesul și parcările trebuie dezvoltate în pas cu cerințele pieței. În cadrul Munților Apuseni se face simțită lipsa parcărilor amenajate. Spre exemplu, la Vârtop Arieșeni, practicanții sporturilor de iarnă, ne fiind amenajată o parcare în apropierea pârtiilor sunt obligați să parcheze autoturismul pe drumul național 75, îngreunându-se traficul în zona respectivă. Aceeași situație este întâlnită și în stațiunea Stâna de Vale, în apropierea pârtiei Măgarul. În Stâna de Vale turiștii pot folosi parcarea hotelului Iadolina, situat în centrul stațiunii. Stațiunea Buscat Muntele Băișorii este singura care dispune de o parcare amenajată, doar că aceasta nu are suficiente locuri de parcare în cazul unui număr mare de turiști. Componenta de cazare este foarte generoasă în Arieşeni datorită localnicilor care şiau construit cabane și pensiuni agroturistice. Dintre acestea pot fi amintite Cabana Vârtop, Pensiunea Panoramic, Cabana Art, Cabana Ada sau Pensiunea Codruța. Dintre hoteluri putem 11

12 aminti Hotel Four Season și Hotel Cristalin. În Stâna de Vale şi Muntele Băişorii oferta de cazare este sărăcăcioasă, acolo existând cabane cu circuit închis care aparţin unor societăţi comerciale. În zona Padiș cazarea se poate face la pensiunile din satul de vacanță Boga, la Cabana Cetățile Ponorului, situată în apropierea Cetăților Ponorului, la Cabana Scărița aflată la intersecția drumurilor care duc înspre Padiș și Glăvoi sau la cabanele din Padiș care au fost construite în ultima perioadă. Locuri de campare în zonă sunt la Glăvoi și Padiș. În Vlădeasa poate fi amintită Cabana Vlădeasa de la 1430 m, unde există și posibilități de campare. În Arieşeni restaurantele sunt în număr mic, dar oferta este mult mai mare decât în Stâna de Vale şi Muntele Băişorii, unde există câte un singur restaurant la hotelul din staţiune. Majoritatea cabanelor și pensiunilor oferă turiștilor posibilitatea de a lua masa în unitatea unde sunt cazați. Latura de divertisment sau posibilitățile de petrecere a timpului liber în Munții Apuseni este slab dezvoltată. În sezonul de iarnă sunt organizate Serbările Zăpezii, iar pentru perioada de vară unele pensiuni organizează pentru turiști seri românești cu muzică folclorică sau focuri de tabără. Trebuie amintită localizarea favorabilă a Munţilor Apuseni faţă de marile oraşe Cluj- Napoca, Oradea, Arad, Timișoara, Deva, cât şi faţă de granița vestică a României. Acest lucru ajută la accesul facil al turiștilor proveniți din țări ca: Ungaria, Cehia, Slovacia, Austria sau Serbia. Acestea pot fi adevărate surse de potenţiali doritori şi practicanţi ale activităţilor fizice în cadrul Munților Apuseni. În urma analizei datelor și a situației din teren pentru Munții Apuseni am propus realizarea unor amenajări pentru practicarea următoarelor discipline sportive în scop recreativ: schi, snowboard, schi fond, biatlon, orientare sportivă, ciclism montan, parcuri de aventură, canioning, pescuit sportiv, rafing, escaladă și alpinism (figura 5). Totodată organizarea unor competiții de nivel național sau internațional poate atrage în zonă numeroși turiști. Aceștia pot fi spectatori, suporteri, persoane implicate direct în competiția respectivă sau organizatori. Figura 5. Disciplinele sportive propuse care pot fi practicate în scop recreativ de către turiști în Munții Apuseni Următoarele țări ale Europei: Franța, Austria, Elveția, Italia, Cehia, Slovacia, Bulgaria, cu renume în amenajările pentru practicarea sporturilor de iarnă, au dat mare importanță creării, dezvoltării, amenajării sau reorganizării spațiilor pentru practicarea sporturilor de iarnă. Fiecare dintre aceste țări a avut un moment de răscruce, hotărâtor pentru dezvoltarea amenajărilor turistice și decisiv pentru viitorul turismului din zonă. Astfel, au fost abordate diferite concepții, create în concordanță cu specificul zonei, dar și cu cererea pieței. 12

13 În Franța s-au creat stațiuni noi pentru satisfacerea clientelei din clasa superioară, datorită investițiilor de capital provenit din zona pariziană. În Austria, au fost implicați în dezvoltarea staţiunilor locuitorii zonelor montane respective și se punea accent pe păstrarea specificului locului. În Elveția s-a pus accent pe dezvoltarea stațiunilor situate la mare altitudine, unde prezența zăpezii în perioada de vară făcea posibilă prelungirea sezonului de schi. Acest gen de stațiuni sunt foarte rentabile din punct de vedere economic. În Italia, Cehia, Slovacia sau Bulgaria dezvoltarea stațiunilor s-a realizat lent, iar datorită reliefului și climei s-a pus accent pe folosirea zăpezii artificiale și pe crearea spațiilor pentru săniuș sau patinat. Direcțiile actuale remarcate în străinătate: - continua dezvoltare a stațiunilor turistice şi punerea în valoare a resursele naturale; - folosirea zăpezii artificiale pentru prelungirea sezonului de schi; - crearea condițiilor practicării sporturilor de iarnă pentru toate categoriile de practicanţi, de la începători la avansaţi; - amenajarea pârtiilor de schi fond, snowparkuri, patinoare naturale sau artificiale sau sălile pentru bowling; - existența şcolilor de schi, cu predare în diferite limbi de circulaţie internaţională; - centrele SPA care oferă diferite modalităţi de relaxare şi înfrumuseţare; - crearea de snowparkuri pentru copii; - reorganizarea spațiului montan pentru perioada de vară. Această nouă direcție este reorganizarea spațiului montan prin transformarea staţiunilor de schi, în stațiuni în care se poate practica mountainbikeul în perioada de vară. Noile amenajări sunt realizate pe infrastructura deja existentă în stațiunile respective. Dintre cele opt tipuri de modele de amenajare prezentate de Ilieș (2007) în cazul prezentei cercetări în Munții Apuseni se regăsesc doar primele două modele. În primul model se poate încadra pârtia de schi Măgarul din stațiunea Stâna de Vale, iar în al doilea model se pot fi încadrate pârtiile de la Vârtop Arieșeni. Staţiunea austriacă Sölden valorifică toate posibilităţile oferite de cadrul natural. Amenajarea pârtiilor a fost o prioritate pentru investitorii austrieci, lucru materializat prin multitudinea pârtiilor şi facilităţilor. Sistemul abordat şi logistica de amenajare a pârtiilor face posibil ca toţi schiorii să beneficieze de pârtii, indiferent de nivelul lor de pregătire fizică şi tehnică. O atenţie deosebită se acordă tinerei generaţii, care vor fi în viitor potenţiali clienţi. Acestora li se pune la dispoziţie atât spaţii special amenajate pentru diferite categorii de vârstă şi pregătire, cât şi şcoli de schi. Acestea au instructori pregătiţi să își desfășoare lecţiile de schi în diferite limbi străine de circulaţie internaţională sau în limbi străine cerute de diferite grupuri de turişti. Pentru pasionaţii sporturilor extreme au fost amenajate snowparkuri, iar pentru practicanții de schi fond au fost amenajate pârtii. În staţiunile Stâna de Vale şi Muntele Băişorii se remarcă lipsa interesului investitorilor şi autorităţilor competente pentru dezvoltarea amenajărilor pentru practicarea sporturilor de iarnă. În stațiunea Arieşeni s-a finalizat amenajarea unei noi pârtii de schi dotată cu instalație de transport pe cablu, fapt ce denotă interes pentru dezvoltarea amenajărilor existente. Pentru a putea propune modele de amenajare pentru practicarea sporturilor de iarnă, a fost necesară analiza unor aspecte referitoare la stratul de zăpadă. Datele rezultate în urma analizei aspectelor referitoare la stratul de zăpadă, arată că atât din punctul de vedere al grosimii medii decadice multianuale, cât și din punctul de vedere al numărului de zile cu strat acoperit cu zăpadă, stratul de zăpadă este optim pentru practicarea sporturilor de iarnă în stațiunile situate în Munții Apuseni. Pentru atragerea unui număr mare de turiști care practică sporturi de iarnă am propus dezvoltarea amenajărilor pentru a se putea practica: schi, snowboard, biatlon și orientare sportivă pe schiuri. Acest lucru se poate realiza doar prin dezvoltarea pârtiilor existente sau 13

14 crearea unor pârtii noi, amenajarea pârtiilor pentru schi fond, amenajarea de snowparkuri, amenajarea poligonului de tragere pentru biatlon, crearea unor trasee pentru orientare pe schiuri. Totodată trebuie dezvoltate amenajările destinate copiilor (snowpark pentru copii) și școlile de schi. Toate propunerile realizate vor fi folosite în scop recreativ, dar totodată se vor putea organiza și diverse competiții cu scopul atragerii turiștilor în zonă (figura 6). Figura 6. Modalitatea creșterii numărului de turiști prin practicarea sporturilor de iarnă Pentru stațiunea Stâna de Vale am realizat propuneri de amenajări pârtii de schi și snowboard în jurul vârfurilor Băița, Poieni și Bohodei. Pe Vârful Băița am propus amenajarea a 6 pârtii pentru coborâre, având o lungime totală de 5228 m. Cinci dintre acestea au grad de dificultate mediu și plecarea de la 1350 m. Una are grad redus de dificultate fiind destinată începătorilor. Sunt deservite de 4 instalații de transport pe cablu. În jurul Vârfului Poieni și Bohodei am propus amenajarea a 12 pârtii de schi având lungimea totală de m, dintre care 2 sunt cu grad redus de dificultate. Sunt deservite de 6 instalații de transport pe cablu. Pentru a se ajunge pe Vârful Poieni din stațiunea Stâna de Vale este necesară montarea unei telecabine, care are punctul de plecare de pe Valea Păstrăvăriei din Stâna de Vale. Propunerile de amenajări ale pârtiilor de pe Vlădeasa au lungimea totală de m. Din 8 pârtii propuse, 4 au cu grad redus de dificultate, iar restul mediu, încadrându-se în categoria pârtiilor de culoare roșie. Pentru amenajarea snowparkurilor am realizat un model de amenajare a unui snowpark care poate fi adaptat în funcție de particularitățile spațiului unde urmează să fie amenajat. Amenajarea de snowparkuri în Munții Apuseni se poate face în stațiunea Stâna de Vale și Arieșeni. Snowparkul propus în stațiunea Stâna de Vale este amplasat pe locul numit Mușinoaia, iar cel de la Arieșeni pe Pârtia Vârtop. Am propus spre amenajare pârtii pentru practicarea schi fondului în stațiunea Stâna de Vale. Dintre cele 8 traseele propuse, 2 au grad scăzut de dificultate, 3 au dificultate medie, iar restul de 3 se încadrează în categoria traseelor cu grad ridicat de dificultate. Lungimea totală a traseelor este de m. Plecarea pe trasee se va face din două puncte, primul punct este situat la baza pârtiei Măgarul, iar cel de-al doilea este la Cabana Gaudeamus. Amenajarea pentru practicarea biatlonului am propus a se realiza în stațiunea Stâna de Vale. Poligonul va fi amplasat pe locul actualului camping de lângă pârtia Măgarul. Traseul propus pentru biatlon are lungimea de 1678 m și nu este prevăzut cu amenajarea turului de penalizare, deoarece practicarea biatlonului în Stâna de Vale este propusă a se practica în scop recreativ. Poligonul va avea 10 linii de tragere la distanța de 50 m, va fi prevăzut cu parabaluri care au scopul de a opri focurile scăpate. Zona va fi îngrădită pentru a nu se permite accesul accidental în zona de tragere. Pentru a putea fi identificate cu exactitate activităţile fizice care pot fi practicate pe diferitele râuri din Munții Apuseni şi stabilirea perioadei din an când pot fi practicate pe acestea activitățile fizice, este necesară analiza caracteristicilor hidrologice. Râurile care 14

15 prezintă sectoare propice derulării activităţilor sportive şi recreative sub forma unui turism de scurtă durată sunt: Crişului Repede, Arieşul, Crişul Alb şi Crişul Negru. Toate aceste patru râuri prezentate, înregistrează debitul maxim în luna aprilie. Diferenţe semnificative ale debitelor sunt în primele trei luni ale anului. Dintre cele trei râuri prezentate, Arieşul are cele mai mici valori medii ale debitelor, pe parcursul primelor trei luni ale anului. Am analizat valorile debitelor înregistrate pe râurile Crişul Pietros și Someșul Cald, având în vedere posibilitatea practicării unor activităţi recreative şi sportive pe acesta. Practicarea activităților fizice, care presupun existența debitelor ridicate se recomandă a fi efectuată pe aceste râuri în perioada martie iunie. În urma analizei debitelor am propus ca în Munții Apuseni să se practice cu scop recreativ: canioningul sau coborâri prin canioane, raftingul și pescuitul cu muscă artificială. Referitor la practicarea canioningului am propus ca această activitate fizică să se desfășoare în trei locații: Cheile Galbenei, Valea Seacă și Valea Oșelu. Traseele de pe Cheile Galbenei și Valea Oșelu sunt cu grad redus de dificultate, putând fi practicate din martieaprilie și până în septembrie. Debitele crescute pot spori gradul de dificultate. Traseul de pe Valea Seacă este un traseu cu grad ridicat de dificultate, în situația unui debit ridicat se recomandă a nu se practica. Practicarea raftingului în Munții Apuseni am propus a se desfășura pe: Crișul Pietros, Crișul Repede, Arieșul Mare și Someșul Cald. Pe Crișul Pietros se va putea practica între Boga, înainte de pod şi Pietroasa, doar în perioada primăverii când debitele sunt ridicate. Pe Crișul Repede propun practicarea raftingului de la Izvorul Crișului și până în Vadul Crișului. Având în vedere valorile debitelor pe Crișul Repede se poate practica rafing începând cu luna martie și până în iulie, iar pe porțiuni mai scurte decât traseele propuse se poate practica chiar până în septembrie. Pe Arieș se va practica rafting în perioada martie mai când valorile debitelor sunt crescute. Pe Someșul Cald perioada optimă pentru practicarea raftingului este în lunile aprilie, mai şi iunie. Reţeaua hidrografică aferentă Munţilor Apuseni găzduieşte o faună piscicolă diversificată, care constituie un fond valoros pentru practicarea pescuitului recreativ sportiv care este o modalitate de petrecere a timpului liber în natură. Celor dornici de aventură le recomand practicarea pescuitului cu muscă artificială, fiind considerat cel mai interesant mod de a pescui. Am prezentat un model de amenajare, pentru practicarea pescuitului sportiv cu muscă artificială pe râul Soča din Slovenia. Râurile Sloveniei sunt recunoscute în întreaga lume pentru abundenţa faunei piscicole, iar cel mai apreciat râu pentru pescuitul cu musca artificială este râul Soča unde, sezonul de pescuit este deschis din aprilie până la sfârşitul lunii octombrie. După analiza principalelor fonduri de pescuit din Munţii Apuseni am realizat propuneri de locaţii pentru pescuitul cu muscă artificială pe: Arieşul Mare superior, Gârda Seacă, Valea Albacului, Valea Iadului și Crişul Repede în porţiunea dintre Valea Iadului și Vadul Crişului. Amenajările pentru practicarea ciclismului montan sunt soluția prin care se pot atrage turiști în diferite zone sau stațiuni (figura 7). Probele prezente în calendarul competiţional al U.C.I. (Union Cycliste Internationale) sunt probele de: Cross Country, Four Cross, Downhill și Trials. Probele fără identitate U.C.I. însă populare printre practicanți sunt următoarele: All Mountain, Freeride, SlopeStyle, Dirt sau Street și Enduro. Traseele pentru proba de Cross Country (sau XC) vor fi concepute să cuprindă urcuşuri, coborâri şi linii de legătură. Atât urcările cât şi coborârile pot avea grade de dificultate mai mari sau mai reduse în funcţie de înclinarea pantelor. Potecile traseelor de XC sunt de asemenea presărate cu obstacole naturale bolovani, rădăcini, sau porţiuni cu noroi. În funcţie de aceste trasee, fiecare locaţie îşi câştigă în timp un renume. Aceasta disciplină este cea mai practicată dintre toate disciplinele, fiind accesibilă oricui, indiferent de vârstă sau gen. Practicarea ei în 15

16 scop recreativ nu necesită cunoştinţe tehnice și pregătire fizică deosebită. Figura 7. Relația dintre ciclismul montan și creșterea numărului de turiști (Pop, 2012) Traseele pentru proba de Four Cross sunt amenajate artificial. În general, amplasamentul acestora se face pe porţiuni deschise şi cât mai abrupte, de obicei porţiunile finale ale pârtiilor de schi. Traseele pentru Four Cross au lungime de 800 m m, fiind realizate pe o pantă cu diverse grade de înclinare, au porţiuni cu diversele obstacole cum sunt bolovanii sau rădăcinile copacilor și au amenajate trambuline sau săritori. Amenajarea acestora necesită un personal calificat şi deseori sunt folosite utilaje speciale. Traseele pentru proba de Downhill sunt alcătuite din o serie de săritori, curbe şi contrapante, pante abrupte, porţiuni cu pietriş, bolovani, rădăcini, care îngreunează coborârea. Pe aceste trasee cicliştii pot ajunge în timpul coborârii la viteze foarte mari. Lungimea unui traseu de coborâre poate fi între 2 3 km, iar diferenţa de nivel poate fi cuprinsă între 500 şi 800 m. Pentru practicarea acestei probe este necesară o pregătire fizică foarte bună, deoarece parcurgerea unui traseu durează între 3 şi 6 minute, timp în care ciclistul este constant solicitat, neexistând pe traseu porţiuni în care să se poată odihni. Traseele pentru All Mountain şi Freeride cuprind urcuşuri, coborâri pe poteci şerpuite pe versanţi. Un exemplu de traseu este cel amenajat pentru MegaAvalanche, organizată pe masivul Grandes Rousses lângă Alpe d'huez, unde adună la start un număr impresionant de practicanţi ai mountainbikeului. Traseul nu are nici o delimitare, astfel fiecare participant este liber să-şi aleagă trasa ideală. Traseul începe pe gheţar, pe vârful Pic du Lac Blank la o altitudine de 3.323m, iar sosirea este după 25 de km, la o altitudine de 720 m. Traseele pentru proba de SlopeStyle presupune parcurgea unui traseu cu o lungime de până la 1000 m, cu o înclinaţie medie, presărat cu diverse obstacole artificiale. Pe traseu vor fi întâlnite obstacole, trambuline, contrapante sau obstacole din scena urbana: autobuse, maşini, balustrade sau scări. Scopul parcurgerii traseului, este alegerea liniilor celor mai dificile sau mai spectaculoase şi executarea anumitor elemente de atracţie denumite trick-uri în aer. Bikeparkul este o locaţie, destinată ciclismului montan, care oferă posibilitatea practicării acestui sport într-un cadru organizat. Cea mai bună definire a bikeparkului este transformarea unei staţiuni de schi, într-un resort de mountainbike pentru perioada verii, astfel obţinându-se încasări pe tot parcursul anului. Amenajarea bikeparkul a fost în multe cazuri şi o soluţie pentru promovarea foarte bună a anumitor staţiuni. Un astfel de exemplu este staţiunea Leogang din Austria care a devenit căutată mai ales datorită bikeparkului foarte bine amenajat. Aceasta este cea mai bine cotată staţiune în rândul practicanţilor de ciclism montan, fiind cel mai bine amenajată şi având cele mai multe și mai diversificate trasee. Pentru amenajarea bikeparkurilor am folosit exemplul bikeparkului din stațiunea 16

17 Leogang din Austria, care este unul dintre cele mai renumite bikeparkuri din lume. Ca stațiune de schi, Leogang reprezintă o parte nesemnificativă din domeniul schiabil al Austriei, iar renumele stațiunii a fost câștigat tocmai datorită acestui bikepark. Acest lucru se datorează flexibilității și interesului pe care îl acordă administrația locală acestui bikepark, dar și priceperii personalului parcului. Deși există trasee de Cross Country, în mare parte bikeparkul din Leogang deservește mai ales practicanții probelor de Downhill, Freeride, Four Cross sau SlopeStyle. Bikeparkul cuprinde o mulțime de trasee cu grade diferite de dificultate, pot fi întâlnite de la trasee cu grad redus de dificultate, amenajate pe poteci, până la trasee cu pante extrem de abrupte și accidentate, folosite doar de sportivii experimentați. Referitor la amenajarea pentru proba de Four Cross am dat exemplu amenajarea unui traseu pentru proba de Four Cross din stațiunea Maribor din Slovenia, iar pentru proba de Downhill am dat exemplu amenajările din stațiunea Schladming, Austria. Pornind de la exemplele de mai sus am realizat propuneri de amenajări pentru practicarea ciclismului montan în Munții Apuseni. Astfel am propus amenajarea unui bikepark în stațiunea Arieșeni. Stațiunea Arieșeni și împrejurimile ei prezintă un enorm potențial pentru amenajarea unor spații sau trasee pentru practicarea ciclismului montan. Astfel, bikepark-ul propus în stațiunea Arieșeni ar putea deservi practicanți ale diferitelor probe ale ciclismului montan și s-ar putea adresa tuturor categoriilor de vârsta, gen și pregătire fizică. Traseele de Downhill/FR, Four Cross sau SlopeStyle ar fi poziționate în zona pârtiei Piatra Grăitoare, având punctele de pornire și sosire la cele două capete ale instalației de transport pe cablu. În faza inițială a amenajării bikeparkului, vor fi amenajate un număr mai mic de trasee și variante ale acestora, urmând ca acestea să fie dezvolte în timp în funcție de cerere. O altă propunere de amenajare este pentru proba de Downhill și anume un traseu care are punctul de plecare la Cantonul Scărița, aflat la intersecția drumurilor care duc înspre Padiș și Glăvoi și se sfârșește în satul de vacanță Boga. Am realizat două propuneri de amenajări pentru cicloturism. Primul traseu propus este: Glăvoi Padiș Cantonul Scărița Glăvoi și are lungimea de 13 km. Traseul are dificultate redusă, putând fi parcurs de începători sau copii. Al doilea traseu propus este: Vârtop Vârful Bihorul Avrămești Vârtop, are lungimea de 29,3 km, fiind încadrat în categoria traseelor dificile. Alpinismul și escalada sunt foarte bine reprezentate în Munții Apuseni. Sunt amenajate foarte multe trasee cu diferite grade de dificultate. Sectoarele de cățărare cuprind trasee cu diverse grade de dificultate, atât pentru începători cât și pentru avansați. După inventarierea traseelor din sectoarele de escaladă aparținând Munților Apuseni, am identificat ponderea diferitelor grade de dificultate în zonele studiate. Zone de alpinism și escaladă în Munții Apuseni sunt la: Vadu Crișului, Șuncuiuș, Bulz, Cetatea Lita, Colții Trascăului, Cheile Aiudului, Cheile Mănăstirii, Cheile Turzii, Cheile Turenilor, Cheile Cibului, Cheile Madei, Cheile Crăciunești, Muntele Vulcan și Poiana Ponor. În zona Munților Apuseni am identificat 933 de trasee amenajate, cu grade de dificultate cuprinse între III și X. Din totalul traseelor 0,11% sunt de gradul III, 0,21% sunt de gradul IV-, 1,39% de IV, 0,43% de IV+, 0,32% de gradul V, 3,64% sunt de gradul V+. Trasee de gradul VI- sunt 4,82%, de gradul VI sunt 6,43%, iar de gradul VI+ sunt 12,57%. Trasee cu grade de dificultate VII-, VII și VII+ sunt numeroase înregistrându-se un procentaj de 11,15% și 12,86%. Traseele cu grade de dificultate VII- și VII au procentaj de 11,15% respectiv 12,86%. Cele mai multe trasee au gradul de dificultate VIII- înregistrând 13,40% din totalul traseelor. Gradul VIII de dificultate înregistrează un procentaj de 5,04%. Odată cu creșterea dificultății spre gradul X, numărul traseelor amenajate scade. Din totalul traseelor identificate 33,76% sunt situate în Cheile Turzii, 12,75% în Cheile Turenilor, 14,15% în sectoarele din Vadu Crișului, Șuncuiuș și Bulz, 8,25% în Colții Trascăului, 5,89% în Cheile Aiudului, 4,61% în Muntele Vulcan, 2,89% în Cheile Madei, 17

18 2,79% în Cheile Mănăstirii și 2,36% în Cheile Cibului. Cel mai mic procentaj de 0,64%, este înregistrat în sectorul din Poiana Ponor. Orientarea sportivă este o altă disciplină sportivă care poate fi practicată în Munții Apuseni. Crearea condițiilor pentru practicarea ei va atrage și diversifica oferta turistică. Pentru practicarea orientării sportive în scop recreativ am propus spre amenajare trasee pentru orientare din mers și alergare, orientare pe schiuri și orientare pe bicicletă. Trasee propuse spre amenajare sunt situate în stațiunea Stâna de Vale. Am propus totodată realizarea unor puncte de control belvedere și puncte de control de interes turistic cum sunt: Vârfului Poieni, Vârfului Muncei, Cascada Izvorul Minunilor sau Cascada Moara Dracului. Pentru diversificarea ofertei turistice am propus amenajarea parcurilor de aventură în Munții Apuseni. Prima propunere este amenajarea unui parc de aventură la Vârtop Arieșeni, iar a doua propunere este amenajarea unui parc de aventură în stațiunea Stâna de Vale. Cadrul natural al Munților Apuseni este suport pentru activitățile sportive practicate în scop recreativ sau competițional. În cadrul acestor munții se pot realiza amenajări pentru practicarea unor discipline sportive cu scop recreativ. Aceste amenajări pot completa și diversifica oferta turistică și are ca scop atragerea turiștilor în zonă (figura 8). Figura 8. Repartizarea propunerilor de amenajare pentru practicarea activităților sportive și recreative în Munții Apuseni 18

19 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Anghel, D., (2007), Munţii Apuseni; Ghidul traseelor de escaladă, Editura GrafNet, Oradea. 2. Anghel, D., Budeancă, N., (2011), Alpinism şi escaladă sportivă în Cheile Turzii şi Cheile Turenilor, Editura Altip, Alba Iulia. 3. Berbecaru I., Botez M., (1977), Teoria şi practica amenajării turistice, Editura Sport - Turism, Bucureşti. 4. Bleahu M., Bordea S., (1981), Munţii Bihor - Vlădeasa, Editura Sport - Turism, Bucureşti. 5. Bleahu,M., (1987), Turismul şi protecţia peisajului, ocrotirea naturii şi a mediului înconjurător, nr. 1, Editura Academiei Române, Bucureşti. 6. Bogdan, Octavia, Niculescu, Elena (1999), Riscurile climatice din România, Editura Sega Internaţional, Bucureşti. 7. Bota, Aura, (2007), Kinesiologie, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti. 8. Cândea, Melinda, Erdeli, G., Simon, Tamara, Peptenatu, D., (2003), Potenţialul turistic al României şi amenajare turistică a spaţiului, Editura Universitară, Bucureşti. 9. Cocean, P., (2005), Geografia Regională a României, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. 10. Cocean, P., Dezsi Şt., (2001), Prospectare și geoinformare turistică, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. 11. Cocean, P., Dezsi Şt., (2009), Geografia turismului, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. 12. Cocean, P., Vlăsceanu,G., Negoescu, B. (2002), Geografia generală a turismului, Editura Meteor Press, Bucureşti. 13. De Knopf, P., Standevan, J., (1998), Sport turism, Editura Human Kinetics, Champaign Illinois. 14. Decei, P., (1975), Pescuit în ape de munte, Editura Ceres, Bucureşti. 15. Dragnea, A., Bota, Aura, (1999), Teoria activităţilor motrice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. 16. Drăgan, I., (2002), Medicină sportivă, Editura Medicală, Bucureşti. 17. Epuran, M., (2005), Metodologia cercetării activităților corporale, Editura FEST, Bucureşti. 18. Erdeli, G., Gheorghilaş, A., (2006), Amenajări turistice, Editura Universitară, Bucureşti. 19. Forţu, A., (1995), Compendiu din regulamentele concursurilor de schi şi biatlon, Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport, Bucureşti. 20. Foti Pam, White D., Brodehl G., Waskey T., Brown E. (2006), Planning & Managing Enviromentally Friendly Mountain Bike Trails, Gaceu, O., (2005), Clima şi riscurile climatice din Munţii Bihor şi Vlădeasa, Editura Universităţii din Oradea, Oradea; 22. Ganea, I.V., (2006), Organizarea spaţiului geografic şi a agrementului de tip outdoor în munţii Apuseni, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca. 23. Hanțiu, I., (1996), Tirul sportiv cu pușca, Editura Librăriile Crican, Oradea. 24. Higham, J., (2005), Sport Tourism Destinations. Issues, opportunities and analysis, Editura Elsevier Butterworth Heinemann, Oxford. 25. Ianoş, I., (2000), Sisteme teritoriale, Editura Tehnică, Bucureşti. 26. Ilieş, Al., Josan, Ioana, Staşac, M., (1999), Les premises favorables au developpement du tourisme dans les Monts de Pădurea Craiului, în Analele Universităţii din Oradea, Seria Geografie, Lucrările Simpozionului Internaţional Turism şi dezvoltare teritorială, tom IX, Editura Universităţii din Oradea, Oradea. 27. Ilieş, Al., Ilieş, Dorina, Tătar, Corina, Josan, Ioana, Blaga, L., (2008), Identity and Local Tourist Sustainability in the Arieseni Resort, Alba County, Romania, Conditions of the Foreign Tourism Development in Central and Eastern Europe, vol. 10, Tourism in 19