Boxes:

Transcriere

1 FONDUL MONETAR INTERNAŢIONAL ROMÂNIA A Şaptea Evaluare în cadrul Acordului Stand-By, Anularea Prezentului Acord Stand-By, şi Solicitarea unui nou Acord Stand-By Întocmit de Departamentul European (în consultare cu alte Departamente) Aprobat de Poul M. Thomsen şi Aasim Husain 10 martie 2011

2 2 Acordul Stand-By şi continuarea acestuia: Comitetul Executiv a aprobat pe 4 mai 2009 un Acord Stand-By pe 24 de luni, în valoare de 11,443 miliarde de DST (12,95 miliarde Euro, 17,07 miliarde dolari SUA, 1.110,77% din cotă) (Raportul de Ţară Nr. 09/183). Până acum au fost efectuate şapte trageri în valoare totală de 10,569 miliarde DST. Autorităţile intenţionează să considere tranşa a opta (tranşa finală) în valoare de 874 milioane DST ce va fi disponibilizată odată cu finalizarea acestei evaluări, ca tranşă de tip preventiv. În scrisoarea de intenţie ataşată, autorităţile române au solicitat finalizarea anticipată a acestui acord pe 24 de luni, şi aprobarea simultană a unui nou Acord Stand-By în valoare de 3.090,6 milioane DST (3,5 miliarde Euro, 4,9 miliarde $ SUA, 300% din cotă). În scrisoare este descris noul program economic pentru care se solicită sprijinul financiar din partea Fondului. Pentru noul program vor mai disponibiliza fonduri şi Uniunea Europeană(tot în manieră preventivă) şi Banca Mondială. Stadiul programului actual: Criteriile de performanţă stabilite pentru evaluarea şaptea au fost atinse, cu excepţia criteriului privind arieratele bugetului general consolidat (pentru care a fost deja acordată o derogare în data de 7 ianuarie 2011). Inflaţia s-a menţinut în intervalul interior al mecanismului de consultare pe inflaţie. Aspecte cheie: Ultima evaluare a ASB şi negocierile pentru ASB următor s-au concentrat pe trei aspecte: (i) măsuri de asigurare a îndeplinirii ţintelor fiscale; (ii) stadiul implementării reformelor structurale; şi (iii) asigurarea în continuare a stabilităţii sectorului financiar. Discuţii: Discuţiile au fost purtate la Bucureşti în perioada 25 ianuarie 8 februarie Misiunea s-a întâlnit cu Preşedintele Băsescu, Primul Ministru Boc, cu Ministrul Finanţelor Ialomiţianu, cu Guvernatorul Băncii Centrale Isărescu şi cu alţi oficiali, reprezentanţi ai sindicatelor, ai comunităţii de afaceri şi ai instituţiilor financiare. Echipa a fost constituită din J. Franks (şeful echipei), P. Mitra, M. Stierle şi L. Zhang (toţi de la EUR); F. Salman (SPR); F. Hasanov (DAF); şi M.Dobler (MCM). T. Lybek (Reprezentant Rezident) a asistat misiunea. Discuţiile au fost purtate în colaborare cu specialişti de la Comisia Europeană, BCE si Banca Mondială.

3 3 Cuprins Pagina I. Introducere şi Rezumat 5 II. Evoluţii Recente 6 III. Performanţele în Cadrul Programului Actual 7 IV. Elemente ale Noului Program 10 A. Obiectivele de Ansamblu ale Programului 10 B. Cadrul Macroeconomic şi Riscurile 10 C. Politici Fiscale 12 D. Reforme Structurale 15 E. Politicile din Sectorul Financiar 18 F. Politica Monetară şi Politica Valutară 20 V. Modalităţile Programului 22 A. Acces 22 B. Capacitatea de a Rambursa datoria către Fond şi Riscurile aferente Programului 23 C. Monitorizarea şi Condiţionalităţile Programului 23 VI. Evaluarea Ehipei 26 Decizia Propusă 30 Tabele 1. Măsuri Majore în cadrul ASB, Întreprinderile de Stat în România: Inventarierea Criterii de Acces Excepţional Noul Acord Stand-By de tip Preventiv...29 Figuri 1. Tendinţe Economice Recente Evoluţii ale Pieţei Financiare Sustenabilitatea Datoriei Publice: Teste Bound Sustenabilitatea Datoriei Externe: Teste Bound...35 Tabele 1. Ţinte Cantitative ale Programului pentru Evaluarea a Şaptea Rezultatele pentru Evaluarea Şaptea Ţinte Cantitative ale Programului pentru Noul Program Conditionalitatea pentru Noul Program Indicatori Economici şi Sociali Selectaţi, Cadrul Macroeconomic, Politici Actuale, Balanţa de Plăţi, Necesarul Brut de Finanţare, Operaţiuni ale Bugetului General Consolidat, Situaţia Monetară, Indicatorii Stării de Sănătate Financiară,

4 4 12a. Calendarul Evaluărilor şi Achiziţiilor b. Calendarul Evaluărilor şi Achiziţiilor Indicatori ai Creditului de la Fond, Cadrul de Sustenabilitate a Datoriei Publice, Cadrul de Sustanabilitate a Datoriei Externe, Anexe I. Scrisoarea de Intenţie (SI)...53 II. Memorandumul Tehnic de Înţelegere (MTÎ)...70

5 5 I. INTRODUCERE ŞI REZUMAT 1. Economia s-a stabilizat şi în prezent se reia creşterea. Datele aferente Trimestrului 4 din 2010 şi ultimii indicatorii sugerează o reluare a creşterii care se anticipează că încet va capăta avânt în 2011 ajungând până la 1½ procente. Este de aşteptat ca creşterea să se accelereze în 2012, atingând un nivel de 4 4½ procente. Inflaţia, determinată de preţurile ridicate la alimente şi combustibili şi de recenta majorare a cotei de TVA, a atins, aşa cum se anticipase, un nivel maxim la finele anului 2010 şi se anticipează că aceasta va reveni la intervalul ţintit de banca centrală (3 procente ± 1 pp). 2. Programul va fi finalizat în mare pe traiectoria stabilită. Criteriile de performanţă stabilite pentru evaluarea a şaptea au fost îndeplinite cu excepţia criteriului privind arieratele guvernamentale (pentru care s-a acordat deja o derogare). Deşi s-au înregistrat progrese în eliminarea arieratelor bugetului de stat, la nivelul autorităţilor locale continuă să se menţină arierate semnificative. Ţintele indicative stabilite pentru întreprinderile de stat (ÎS) cu pierderi şi pentru cheltuielile guvernamentale curente au fost ratate. Criteriul de referinţă structural privind administrarea fiscală a persoanelor fizice cu mari averi a fost îndeplinit, iar cel privind aprobarea de către parlament a cadrului de lichidare a băncilor a fost parţial îndeplinit, deoarece unele amendamente au fost aprobate, dar pentru altele încă se aşteaptă aprobarea de către parlament. Criteriul de referinţă structural stabilit pentru mijlocul lunii martie referitor la integrarea sistemului de raportare contabilă cu sistemul de plăţi al în trezorerie a fost îndeplinit, dar va exista o întârziere în amendarea legislaţiei prin care se permite utilizarea fondului de garantare a depozitelor în scopul facilitării restructurării bancare. 3. ASB următor se va concentra pe stimularea potenţialului de creştere prin reforme structurale. Deficienţele structurale dion domeniile economice principale frânează serios creşterea economică. Eficientizarea sectorului public va reduce barierele birocratice din calea eficienţei economice şi va spori absorbţia fondurilor structurale UE, impulsionând cheltuielile de capital destinate perfecţionării infrastructurii naţionale. Noul program vizează totodată reforme profunde în sectoarele transporturi şi energie, inclusiv reforme în ceea ce priveşte mecanismele de stabilire a preţurilor, mai buna reglementare şi restructurarea şi privatizarea ÎS din sectoarele transporturi şi energie. Asistenţa de tip preventiv acordată de Fond şi de UE va constitui o reasigurare pentru pieţele private şi o posibilitate de atenuare a şocurilor viitoare, în eventualitatea materializării acestora. 4. Vor continua ajustările fiscale. Ţinta privind soldul fiscal la finele lunii decembrie a fost îndpelinită cu o marjă substanţială, reflectând venituri fiscale peste cele anticipate. Măsurile fiscale dificile adoptate în 2010, completate cu politicile consecvent prudente de cheltuieli, fac ca ţintele de deficit fiscal cash de 4,4% în 2011 şi de 3,0% în 2012 să fie realizabile. Cu toate acestea, pentru a asigura reducerea susţinută a deficitului va fi esenţial să se continue eforturile de îmbunătăţire a colectării fiscale, să se reducă presiunile de cheltuieli (mai ales în sectorul sănătate), şi să se reducă arieratele. În cadrul eforturilor

6 6 susţinute de îmbunătăţire a administrării fiscale, Guvernul va aproba o hotărâre privind metodele indirecte de control ( 17), ca acţiune prealabilă pentru noul ASB. 5. Sistemul bancar a suportat bine criza, fiind în continuare bine capitalizat şi lichid. Împrumuturile neperformante (ÎNP) continuă să crească, dar într-un ritm mai scăzut, şi se aşteaptă să atingă un nivel maxim la mijlocul anului Băncile sunt în continuare bine capitalizate, la sfârşitul anului 2010 înregistrându-se o rată medie de adecvare a capitalului de 14,7%, toate băncile situându-se peste 11%. Cu toate acestea, se impune menţinerea vigilenţei, dat fiind faptul că performanţele vor varia semnificativ de la bancă la bancă. În luna martie, autorităţile vor discuta cu cele mai mari bănci străine o prelungire a Iniţiativei de Coordonare a Băncii Europene (ICBE), în vederea continuării efectelor stabilizatoare pe care le-a avut această iniţiativă. II. EVOLUŢII RECENTE 6. Economia românească începe să se redreseze. Datele recente indică o uşoară creştere pozitivă în T4 2010, în timp ce datele revizuite aferente trimestrelor anterioare au generat un rezultat mai bun decât se anticipase anterior (-1,3 procente). Continuă creşterea puternică a exporturilor şi producţia industrială se menţine robustă; vânzările cu amănuntul continuă însă să aibă un nivel slab. Somajul înregistrat a scăzut, dar această scădere se datorează în principal participării reduse pe piaţa muncii, nu creării de locuri de muncă. 7. Inflaţia a atins un nivel maxim în decembrie 2010, acum fiind probabilă o scădere a acesteia. Inflaţia de bază IPC a ajuns la 8,0% în decembrie înainte de a scădea la 7,0% în ianuarie. Propagarea iniţială a majorării cu 5 puncte procentuale a cotei de TVA în iulie 2010 s-a conformat în linii mari aşteptărilor, dar inflaţia a fost impulsionată de preţurile mari la combustibili şi alimente (reflectând preţurile mondiale mai mari). 8. Presiunile de pe piaţa financiară s-au menţinut relativ reduse în ultimele luni. Marja CDS pentru datoria statului s-a îngustat cu aproximativ 100 de puncte de bază din

7 7 septembrie, acesta situându-se acum sub nivelul mai multor altor state din UE. Pieţele de capital româneşti şi-au revenit de la căderea pe care au înregistrat-o în iunie. Până la acest moment, turbulenţele de la periferia zonei Euro au avut un impact modest asupra României, dar riscurile se menţin. Leul s-a menţinut relativ stabil din vara anului 2010, eliminând necesitatea unor intervenţii semnificative ale băncii centrale. 9. Poziţia externă a României continuă să se întărească. Deficitul de cont curent extern s-a ajustat de la 13½% din PIB în 2007 la aproximativ 4¼% din PIB în 2010, în principal datorită contractării puternice a deficitului comercial. Exporturile capătă avânt, datorită sectorului productiv. Pe parte de transferuri, sumele transmise de muncitori s-au diminuat datorită recesiunii şi şomajului ridicat din economiile în care lucrau aceştia. Investiţiile străine directe (ISD) continuă să fie slabe, finanţând mai puţin de jumătate din deficitul de cont curent, în timp ce finanţarea oficială a rămas sursa majoră a intrărilor de capital. Deprecierea leului înregistrată de la mijlocul anului 2007, a generat o îmbunătăţire de aproximativ 15% a competitivităţii, măsurate cu ajutorul Ratei Reale Efective de Schimb. III. PERFORMANŢELE ÎN CADRUL PROGRAMULUI ACTUAL 10. În cadrul ASB s-au înregistrat progrese semnificative în direcţia consolidării fiscale şi protejării sectorului financiar. Deşi recesiunea din s-a dovedit a fi mai profundă şi de mai lungă durată decât se anticipase iniţial, eforturile importante de ajustare din cadrul ASB au plasat România în poziţia de a genera o creştere durabilă în anii ce vin (Tabela 1). Un deficit fiscal structural de aproape 9% din PIB a fost redus la jumătate până în

8 8 2010, iar finanţele publice sunt în linii mari pe traiectoria de a respecta limita de deficit Maastricht de 3% din PIB în Măsurile din sectorul financiar au contribuit la menţinerea unei capitalizări adecvate a băncilor şi a lichidităţii pe pieţele naţionale, asigurând astfel stabilitatea sectorului bancar. Au fost evitate ieşirile masive de capital (fapt ce reflectă în parte ICBE), şi au fost create premisele unei ajustări ordonate a contului curent, fără volatilitatea nenecesară a cursului de schimb. Reformele structurale din administrarea fiscală, pensii, salarizare şi numărul de angajaţi în sectorul public, precum şi din sectorul prestaţiilor sociale, vor conduce la slăbirea presiunilor fiscale pe termen mediu, eficientizând în acelaşi timp sectorul public şi creând cadrul unor îmbunătăţiri mai ample ale climatului de afaceri. 11. Majoritatea criteriilor de performanţă şi criteriilor de referinţă structurale au fost îndeplinite pe parcursul programului, inclusiv cele stabilite pentru a şaptea şi ultima evaluare. Criteriile de performanţă stabilite pentru garanţiile guvernamentale, arieratele externe şi activele externe nete au fost în mod consecvent îndeplinite pe parcursul programului, inclusiv pentru a şaptea evaluare. Ţinta de deficit fiscal a fost îndeplinită pentru toate evaluările cu excepţia celei de-a patra evaluări, pentru finele lui decembrie 2010 aceasta fiind îndeplinită cu o marjă semnificativă. În schimb, criteriul stabilit pentru arieratele bugetului general consolidat a fost ratat la toate evaluările. 1 Deşi arieratele Bugetului de Stat şi ale Sectorului de Asigurări Sociale au scăzut considerabil pe durata programului (fiind acum de sub 0,05% din PIB), arieratele autorităţilor locale continuă să ridice probleme. Inflaţia s-a menţinut în interiorul intervalului mecanismului de consultare pe inflaţie pe toată perioada programului, deşi intervalul a fost ajustat după majorarea TVA de la mijlocului anului Criteriile de referinţă structurale, axate în principal pe reformele sectoarelor fiscal şi financiar, au fost în general îndeplinite. Pentru a şapte evaluare, a fost ratată ţinta indicativă privind cheltuielile curente, pentru că autorităţile au direcţionat o parte din veniturile încasate peste nivelul anticipat către cheltuieli discreţionare mai mari. A fost de asemenea ratată ţinta indicativă privind soldul operaţional al ÎS selectate, ceea ce demonstrează necesitatea realizării unor reforme mai profunde în domeniul ÎS în cadrul noului program. 1 Pe data de 7 ianuarie 2011a fost acordată o derogare pentru ţinta de arierate la finele lui decembrie 2010.

9 9 Tabela 1. Măsuri majore în cadrul ASB, Ajustarea deficitului fiscal structural în perioada cuprinsă între anul 2008 şi anul 2011 s-a situat la aproximativ 7 puncte procentuale din PIB, fiind anticipate economii suplimentare în anii următori datorită reformelor din domeniul pensiilor şi salarizării în sectorul public. Pe parte de cheltuieli, principalele măsuri au inclus: Raţionalizarea numărului de angajaţi în sectorul public (cu peste ). O reducere cu 25% a salariilor din sectorul public (parţial compensată de o majorare de 15% acordată în 2011). Eliminarea primelor de vacanţă şi a celui de-al 13-lea salariu. Reducerea prestaţiilor sociale ineficiente (15%) şi întărirea inspecţiilor sociale. Reducerea până aproape de zero a arieratelor Bugetului de Stat. Pe parte de venituri, măsurile au inclus: Lărgirea bazei de impunere şi o mai bună colectare a impozitelor şi taxelor. Majorarea cotelor de TVA (de la 19 la 24%) şi a cotelor la accize. Majorarea cotelor de contribuţii sociale (3 pp). Reformele structurale au inclus: Aprobarea unei reforme majore a pensiilor, prin care se majorează vârsta de pensionare, se trece de la indexarea pensiilor cu salariile la indexarea cu inflaţia, şi se reduc stimulentele pentru pensionarea anticipată, în paralel cu dezvoltarea celui de-al doilea pilon al sistemului de pensii. Reforma sistemului de salarizare în sectorul public, prin care s-a realizat o armonizare a salariilor la nivelul ministerelor şi s-a redus semnificativ rolul sporurilor în totalul remunerării. Reforma prestaţiilor sociale inclusiv a indemnizaţiei de şomaj, a programelor de asistenţă socială, şi a indemnizaţiilor de creştere a copilului menite să crească eficienţa în paralel cu reducerea costurilor. Au fost demarate reforme majore în sectorul sănătate, ce vizează sporirea eficienţei, recuperarea costurilor şi performanţele financiare. A fost aprobată legislaţia privind atenuarea riscurilor fiscale aferente autorităţilor locale. A fost introdusă o Lege a Responsabilităţii Fiscale ce îşi propune să perfecţioneze cadrul bugetar pe termen mediu şi execuţia bugetară. A fost înfiinţat un Consiliu Fiscal, ca organism independent abilitat să monitorizeze politica fiscală. În sectorul financiar: Prin ICBE a fost asigurată susţinerea grupurilor companiilor mamă. Supravegherea proactivă continuă şi intensă exercitată de către BNR a contribuit la evitarea unor dificultăţi semnificative în sectorul bancar. Cadrul de lichidare a băncilor a fost substanţia îmbunătăţit. A fost consolidată finanţarea schemei de garantare a depozitelor.

10 10 IV. ELEMENTE ALE NOULUI PROGRAM A. Obiectivele de Ansamblu ale Programului 12. Programul succesor propus vizează asigurarea unui sprijin de tip preventiv împotriva potenţialelor şocuri economice viitoare, şi asistarea în acelaşi timp, a României în continuarea ajustării economince. Pornind de la realizările actualului ASB, obiectivele principale ale noului program sunt: (i) continuarea procesului de ajustare fiscală, atacând în acelaşi timp problemele ce ţin de venituri, de eficienţa cheltuielilor şi de arierate; (ii) relansarea potenţialului de creştere prin reforme structurale şi printr-o mai mare flexibilizare a economiei, ce va permite creşterea continuă a competitivităţii pe măsură ce România se pregăteşte să adere la zona Euro ; şi (iii) continuarea efortului de cultivare a încrederii, de facilitare a unor fluxuri mai mari de capital privat, prin creşterea stabilităţii politicilor şi îmbunătăţirea climatului de afaceri. 13. Politica fiscală va fi ancorată pe angajamentul autorităţilor de a reduce deficitul la 3% din PIB până în Măsurile de ajustare deja adoptate ar trebui să ducă la realizarea ţintei de deficit de 4,4% din PIB în 2011, dar în 2012 ar putea fi necesare acţiuni suplimentare. Reformele fiscale se vor concentra pe domeniile cu probleme rămase, incluzând reforme ale asistenţei medicale şi cheltuielilor de capital, eforturi suplimentare de rezolvare a problemei arieratelor, şi îmbunătăţirea şi simplificarea administrării fiscale. Aceste reforme ar trebui să conducă şi ele la impulsionarea creşterii prin reducerea birocraţiei şi accelerarea absorbţiei fondurilor UE. 14. Reforme structurale ce vizează eliminarea barierelor în calea creşterii impulsionând în acelaşi timp investiţiile şi crearea de locuri de muncă. Noul program va cuprinde o strategie cuprinzătoare de reformă a ÎS axată în mod deosebit pe sectoarele transporturi şi energie, prin care se va îmbunătăţi eficacitatea autorităţilor de reglementare şi se vor deschide pieţele (reforma preţurilor administrate), protejând în acelaşi timp membrii cei mai vulnerabili ai societăţii. Autorităţile vor continua totodată eforturile de reformă a pieţei muncii şi a prestaţiilor sociale, esenţiale pentru crearea de locuri de muncă menţinerea competitivităţii României. B. Cadrul Macroeconomic şi Riscurile 15. Noul program se bazează pe prognoza unei reluări treptate a creşterii în , a unor presiuni inflaţioniste din ce în ce mai mici şi a unui cont curent stabil. Creşterea. Se anticipează o reluare a creşterii PIB în 2011, aceasta ajungând la 1½ pe măsură ce se vor redresa atât veniturile cât şi ocuparea forţei de muncă. Creşterea se va accelera la 4-4½ procente în 2012 şi se va menţine la acest nivel pe termen mediu, principalul motor de creştere devenind cererea internă, susţinută de o mai bună absorbţie a fondurilor UE. Contribuţia cererii externe se va tempera în concordanţă cu creşterea moderată a pieţelor

11 Dec-05 Mar-06 Jun-06 Sep-06 Dec-06 Mar-07 Jun-07 Sep-07 Dec-07 Mar-08 Jun-08 Sep-08 Dec-08 Mar-09 Jun-09 Sep-09 Dec-09 Mar-10 Jun-10 Sep-10 Dec-10 Mar-11 Jun-11 Sep-11 Dec de export. Încrederea sporită a investitorilor, dublată de privatizările ce se au în vedere în cadrul programului vor atrace ISD reînnoite şi influxuri de capital bancar. Romania: Macroeconomic Outlook Baseline Scenario Real GDP growth CPI inflation, average CPI inflation, eop Current account balance (percent of GDP) Gross international reserves (bn euros) Stress Scenario Real GDP growth Current account balance (percent of GDP) Gross international reserves (bn euros) Inflaţia. Echipa anticipează că inflaţia IPC va reveni treptat în intervalul ţintit de BNR în a doua jumătate a anului 2011, pe măsură ce presiunile induse de recenta majorare a TVA şi de preţurile în creştere la alimente şi combustibili vor ceda progresiv. Pentru 2012, se anticipează continuarea dezinflaţiei până la 3 procente INFLATION TARGETS AND OUTCOMES Projections HICP inflation 5.0 Upper band (+1) Lower band (-1) Target s % 9% 8% 7% 6% 5% 4% 3% 2% 1% 0% Poziţia externă. Se anticipeză Source: Haver; Staff estimates. că deficitul de cont curent se va stabiliza la aproximativ 4 5 procente din PIB în Creşterea exporturilor se va tempera în 2011, ducând la o uşoară deteriorare a balanţei comerciale. Este de aşteptat ca intrările de capital privat să se îmbunătăţească pe durata programului, ISD redresându-se după nivelurile minime din timpul recesiunii, şi investiţiile de portofoliu revenindu-şi de asemenea. Conform scenariului de bază al echipei, nu se anticipează nici un deficit nou de finanţare, aceasa fiind în concordanţă cu natura preventivă a noului program. Riscuri. Riscurile aferente creşterii şi balanţei de plăţi sunt în mare măsură echilibrate, dar riscurile aferente inflaţiei sunt orientate în direcţie ascendentă. Pe parte negativ tensiunile politice interne ar putea duce la schimbări de politici, ceea ce ar eroda încrederea şi slăbi performanţele; o redresare mai slabă decât cea anticipată în Europa Occidentală sau propagarea turbulenţelor ce persistă la periferia zonei Euro ar putea afecta exporturile româneşti sau ar putea majora primele de risc şi influenţa astfel fluxurile de capital către România. Pe parte pozitivă, o revenire mai rapidă decât se anticipează a încrederii consumatorilor şi a cererii interne, sau o mai bună absorbţie a fondurilor UE şi

12 12 implementarea reformelor structurale ar putea cataliza o creştere mai rapidă şi ar atrage după sine un deficit de cont curent mai mare finanţat din intrări mai mari de capital. Perspectivele de a realiza ţinta de inflaţie ar putea fi influenţate în mod negativ de o creştere continuă a preţurilor mondiale la alimente şi energie, în timp ce majorarea preţurilor administrate ar putea de asemenea impulsiona inflaţia. C. Politici Fiscale 16. Actuala politică fiscală este în mare parte adecvată pentru a aduce deficitul fiscal la un nivel sustenabil pe parcursul noului program. Efectul la nivelul întregului an al pachetului de ajustare implementat în iulie 2010 completat de restrângerea continuă a cheltuielilor ar trebui să contribuie la atingerea ţintei agreate pentru deficitul cash, de 4,4% din PIB în 2011 (de la 7,3% din PIB în 2009). Măsurile principale includ prelungirea perioadei de îngheţare a pensiilor, reducerea în continuare a numărului de angajaţi în sectorul public, eliminarea fondurilor de stimulente (criteriu de referinţă structural pentru finele lunii iunie), lărgirea bazei pentru contribuţia la fondul de sănătate pentru a include mai mulţi pensionari, şi înlocuirea subvenţiilor de încălzire cu o asistenţă socială ţintită, precum şi realizarea de economii suplimentare ca urmare a reformelor din sănătate (SI 14 15) şi educaţie. În cursul anului 2011, unele ÎS generatoare de pierderi vor fi incluse în definiţia Bugetului General Consolidat, ceea ce va adăuga anual în jur de ½ procent din PIB la deficit. 2 Pentru anul 2012, creşterea economică reluată, combinată cu politici prudente pe parte de cheltuieli vor aduce deficitul cash aproape de 3% din PIB, deşi ar putea fi necesare măsuri adiţionale. S-ar putea ca ţinta de deficit cash să suporte modificări în 2011 pentru a fi adapta parţial modificării definiţiei Bugetului General Consolidat, oricum în 2012 s-ar putea impune măsuri adiţionale pentru aducerea deficitului ESA în limitele prevăzute de tratatul de la Maastricht. 17. În pofida progreselor realizate, încă mai există probleme fiscale semnificative ce vor fi abordate în acordul succesor. Pe parte de venituri, stabilizarea crizei din România s-a bazat într-o măsură considerabilă pe majorarea cotelor de impunere până la niveluri relativ ridicate, în timp ce eficienţa colectării fiscale a rămas foarte redusă. Cota generală de VA este acum de 24%, iar contribuţiile sociale sunt de peste 40% din salarii. Simplicitate aşi uşurinţa efectuării plăţilor în sistemul fiscal sunt şi ele sub standarde. 3 În cadrul noului 2 Conform reglementărilor Eurostat, o ÎS trebuie inclusă în Bugetul General Consolidat atunci când timp de trei ani mai mult de jumătate din resursele sale provin de la stat. Mai multe companii româneşti se încadreaza în această categorie şi vor fi incluse în anul 2011 în Bugetul General Consolidat. 3 Conform unui studiu recent al Băncii Mondiale efectuat împreună cu PricewaterhouseCoopers, România se situează pe locul 151 din 183 de ţări din punct de vedere al uşurintei cu care se plătesc impozitele şi taxele, şi pe locul 182 din punct de vedere al numărului de plăţi obligatorii. Vezi Plata Impozitelor şi Taxelor 2011: Imaginea Globală, Washington, DC: Banca Mondială, 2010.

13 13 program, autorităţile vor continua reformele administrării fiscale (cu consultanţă din partea DAF) şi vor realiza o analiză cuprinzătoare a sistemului fiscal, în vederea unei simplificări fiscale neutre din punct de vedere al veniturilor. După eliminarea multiplelor declaraţii fiscale, sunt analizate posibilităţile de a reduce frecvenţa declarării şi de a crea o declaraţie fiscală unificată, precum şi opţiunea de a extinde declararea electronică. Va fi adoptată o hotărâre de guvern privind metodele indirecte de control (acţiune prealabilă) şi vor fi elaborate o strategie şi un plan de acţiune pentru incorporarea acestor metode în funcţiile de asigurare a conformării. 4 Alocarea resurselor între contribuabilii mijlocii şi mari va fi îmbunătăţită ca urmare a solicitării adresate Consiliului de Miniştri al UE de a modifica plafonul de la care înregistrarea ca plătitor de TVA devine obligatorie la Euro, în paralel cu introducerea unui sistem simplificat de taxare a contribuabililor mici, aflaţi sub plafon (criteriu de referinţă structural pentru finele lui iunie 2011). 18. Pe parte de cheltuieli, priorităţile sunt eficientizarea cheltuielilor şi implementarea unei soluţii compehensive la problema arieratelor. Până la finele anului 2010, arieratele Bugetului de Stat şi ale sectorului de asigurări sociale au ajuns aproape de zero. La nivel local, arieratele au scăzut sub 0,2% din PIB şi ar trebui să continue să scadă datorită noii legislaţii (ce a intrat în vigoare în ianuarie 2011) prin care se întăreşte managementul finanţelor publice locale. Pentru a se cunoaşte dimensiunea reală a acestora, se va realiza un inventar a arieratelor şi facturilor neplătite la finele lui 2010 la nivelul întregului buget general consolidat şi al ÎS, şi se va elabora un plan de acţiune până la finele lunii aprilie 2011 (criteriu de referinţă structural), urmând ca ulterior să nu mai fie aprobată plata niciunei facturi neînregistrate în cadrul acestui exerciţiu. 5 Arieratele Bugetului de Stat şi ale sectorului de asigurări sociale vor fi complet eliminate pe parcursul programului. Pentru a evita acumularea de arierate în viitor, autorităţile vor implementa şi alte reforme în sectorul sănătate ( 19) menite să reducă plăţile restante şi să armonizeze cheltuielile cu alocările bugetare şi va finaliza integrarea în curs de derulare dintre sistemele de contabilitate şi plăţi în trezorerie (SI 10) pentru a controla mai bine angajamentele de cheltuieli. Pe parcursul 4 Metodele indirecte de control reprezintă un pas esenţial în direcţia modernizării administrării fiscale. Printre altele, aceste metode ar trebui să fie utile în noua iniţiativă privind impunerea persoanelor fizice cu averi mari. 5 Pentru ÎS de la nivelul autorităţilor locale, inventarierea arieratelor şi facturilor neplătite la finele lui decembrie se va finaliza până la finele lunii iunie 2011.

14 14 noului program, termenul limită de efectuare a plăţii va fi redus de la 90 de zile cât este prezent, la 30 de zile în majoritatea cazurilor, în conformitate noile prevederi UE. La nivel mai general, noul program va utiliza recentele analize funcţionale efectuate de Banca Mondială (cu asistenţă din partea UE) pentru a elabora măsuri de eficientizare a cheltuielilor. Dincolo de Bugetul General Consolidat, reformele ÎS ( 24-25) vor include planuri comprehensive de reducere a arieratelor (prin plăţi, lichidări, utilizarea sumelor obţinute din privatizare, şi/sau restructurarea datoriilor). 19. Reformele din sectorul sănătate vor fi esenţiale pentru asigurarea consolidării fiscale. În ultimii ani au fost generate presiuni semnificative de cheltuială datorită unei neconcordanţe fundamentale între drepturile de a beneficia la asistenţă medicală şi resursele disponibile de la buget, presiuni ce au contribuit la acumularea de arierate. Măsurile prevăzute în noul program includ: reformarea pachetului de servicii medicale asigurate de Stat, pentru a exclude acoperirea unui servicii neesenţiale costisitoare; introducerea unui mecanism în care banii urmează pacientul ; utilizarea medicamentelor generice în locul celor de marcă oricunde este posibil acest lucru; şi reducerea excesului de paturi în sistemul spitalicesc public, în vederea atingerii mediei UE în anul Autorităţile progresează de asemenea şi în procesul de introducere a cardurilor naţionale de sănătate, a fişelor electronice ale pacienţilor, şi a reţetelor electronice. 20. Deşi în actualul program au fost realizate reforme semnificative în ceea ce priveşte numărul de salariaţi în sectorul public, sunt necesare măsuri suplimentare. Numărul de angajaţi în sectorul public a scăzut de la 1,4 la 1,3 milioane de persoane în cursul anului 2010, cea mai mare scădere înregistrându-se la autorităţile locale şi în sectorul educaţie, datorită implementării normelor de personal la autorităţile locale şi apropierii raportului elevi/profesori de media UE. Cu toate acestea, se impune raţionalizarea în continuare a numărului de angajaţi în contextul recentelor analize funcţionale efectuate de Banca Mondială, mai ales având în vedere că noua schemă unificată de salarizare va fi pe deplin aplicabilă în timp. 21. Politicile de investiţii publice necesită reforme semnificative pentru a se spori eficienţa şi a se întări absorbţia fondurilor structurale UE. România cheltuie o mare parte a PIB-ului său pe investiţii publice (în medie cam 6% din PIB în ultimii ani), dar cheltuielile de capital au fost tarate de ineficienţă, iar din fondurile structurale UE disponibile în valoare de 19 miliarde de Euro au fost utilizate mai puţin de 3 procente. Pentru a coordona mai bine

15 15 absorbţia fondurilor UE, unitatea de coordonare a instrumentelor structurale UE de la Ministerul Finanţelor va fi trecută în subordinea Primului Ministru. Măsurile de îmbunătăţire a modului în care este elaborat bugetul de capital şi sunt implementate proiectele (SI 13) include analiza cuprinzătoare, evaluarea şi prioritizarea proiectelor existente în portofoliul actual de investiţii; concentrarea pe acele proiecte pentru care finanţarea poate fi asigurată integral pe termen mediu (3-5 ani); şi întreruperea proiectelor cu prioritate redusă sau neperformante. Până la finele lunii septembrie 2011 va fi elaborat un plan de acţiune şi un raport final (criteriu de referinţă structural). 22. Strategia de finanţare fiscală va fi axată pe trecerea de la susţinerea bugetară multilaterală la bazarea totală pe pieţele financiare. Strategia de gestionare a datoriei recent elaborată vizează extinderea maturităţii datoriei interne, realizarea unei curbe de randament şi consolidarea buffer-urilor financiare. Autorităţile au înregistrat progrese în ultimele luni în crearea curbei de randament, şi programul de emisiune de titluri în Euro pe termen mediu pentru finanţarea periodică de pe piaţa Eurobond-urilor este în curs de derulare. Buffer-ele financiare vor fi aduse la aproximativ patru luni de acoperire a nevoilor de finanţare în 2011 şi vor fi menţinute la acel nivel. În anul 2011 va avea loc şi o evaluare oficială a strategiei guvernamentale de gestionare a datoriei, cu asistenţă din partea specialiştilor FMI, CE şi Băncii Mondiale. Întreprinderi de Stat D. Reforme Structurale 23. ÎS constituie o povară fiscală semnificativă şi împiedică creşterea sectorului privat (Tabela 2). Procesul de privatizare post-comunist din România a încetinit în ultimii ani, lăsând companii ineficiente de stat dominante în sectoarele economice cheie cum ar fi transporturile şi energia. ÎS primesc subvenţii bugetare ce se situează anual la aproximativ ½ procente din PIB şi multe dintre ele generează pierderi considerabile din exploatare. 6 ÎS au acumulat arierate de aproximativ 4% din PIB către firmele din sectorul privat şi către alte companii publice, distrugând sănătatea financiară a acestora, reducând investiţiile şi procesul de creare de locuri de muncă. Totodată, funcţionarea ineficientă şi serviciile de proastă calitate a ÎS majorează costurile de funcţionare a companiilor private şi crează o barieră în calea creşterii exporturilor şi investiţiilor. 24. Pentru a genera o creştere sustenabilă mai mare, noul program vizează reforme profunde în sectorul ÎS (SI 23). Panurile de acţiune elaborate pentru principalele companii vor clasifica aceste instituţii în instituţii ce urmează să fie lichidate, privatizate sau restructurate, şi vor conţine strategii concrete de reducere a arieratelor (criteriu de referinţă structural, finele lui aprilie 2011). Principalii indicatori financiari şi operaţionali vor fi 6 În 2010, pierderile celor mai mari zece ÎS cu pierderi au fost estimate în 2010 la 1,1% din PIB.

16 16 raportaţi cu regularitate MFP pentru toate ÎS (de la nivel central şi local). Problemele de guvernanţă vor fi soluţionate prin audituri externe independente periodice şi prin trecerea controlului financiar al ÎS de la ministerele de resort la MFP. 25. Reformele se vor concentra pe sectoarele transporturi şi energie, unde problemele de reglementare şi de stabilire a preţurilor, combinate cu dominanţa ÎS, frânează creşterea economică. Sectoarele energie şi transporturi cuprind cele mai mari ÎS (inclusiv pe cele cu cele mai mari pierderi şi cu cele mai mari arierate). Totodată, aceste sectoare constituie şi principalele blocaje în accelerarea creşterii PIB şi absorbţia fondurilor UE. În sectorul energie, autorităţile vor reda autorităţii de reglementare autonomia funcţională şi financiară deplină şi vor elimina treptat preţurile reglementate la electricitate şi gaze, protejând în acelaşi timp grupurile cele mai vulnerabile. Investitori privaţi minoritari şi/sau strategici vor fi aduşi la companiile energetice principale, inclusiv Transelectrica, Transgaz, Romgaz, şi Petrom, 7 precum şi la companiile planificate a fi incluse în cei doi campioni naţionali (a căror înfiinţare ar compromite, în viziunea echipei, viabilitatea activelor bune din energie prin combinarea lor cu cele indezirabile). 8 Companiile miniere neprofitabile vor fi diminuate în continuare, activele viabile fiind separate. Şi în cazul Termoelectrica se va urma o strategie similară de separare a activelor viabile. În sectorul transporturi, serviciile de transport feroviar de pasageri şi de infrastructura feroviară vor fi restructurate, reducându-se acoperirea acestora (închiderea a 1000 km de linii de cale ferată necirculate până la sfârşitul lunii august), se vor organiza licitaţii competitive pentru servicii publice şi întreţinerea infrastructurii şi o reducere semnificativă a pierderilor şi arieratelor. Este programata o mai bună recuperare a costurilor prin tarife mai mari la transportul feroviar de pasageri şi sistemul bucureştean de transport subteran. Pentru compania feroviară de marfă (CFR Marfa) se va încerca identificarea unui investitor strategic, ca şi în cazul companiei de transport aerian (Tarom) (SI 29). 7 Petrom are deja un acţionar majoritar privat; statul va vinde încă o tranşă de 10%. 8 În 2010, autorităţile au lansat o strategie de combinare a 21 de companii de stat producătoare de energie în doi campioni naţionali. Printre îngrijorările pe care le ridică o astfel de strategie se numără următoarele: (i) ar putea crea o putere de monopol mai mare pe piaţa românească; (ii) combinarea unor companii profitabile cu unele cu pierderi ar putea duce la subvenţionarea încrucişată, ce este ineficientă din punct de vedere economic şi poate contraveni reglementărilor UE; şi (iii) acţionarii privaţi minoritari existenţi în unele companii energetice au depus deja plângeri în justiţie împotriva fuziunilor, ceea ce ar putea întârzia investiţiile atât de necesare în industrie.

17 17 Tabela 2. Întreprinderile de Stat în România: Inventarierea Lista ÎS din România cuprinde în prezent pachete majoritare la 154 de companii, numeroase pachete minoritare, precum şi în jur de 25 de instituţii autonome numai la nivelul autorităţilor centrale. În plus, portofoliul agenţiei de privatizare, AVAS, cuprinde 19 pachete majoritare şi cam 350 de pachete minoritare. Informaţii detaliate există doar pentru cele 154 de companii. Acestea au peste de angajaţi, reprezentând cam 6% din totalul angajaţilor. Situaţia financiară a acestor companii continuă să se deterioreze. Cheltuielile au scăzut puţin în pofida măsurilor de reducere a costurilor, inclusiv o reducere de a numărului de angajaţi de la sfârşitul anului În anul 2010, veniturile au crescut, în principal datorită majorării tarifelor, ce a inclus şi introducerea unui sistem electronic de taxă de drum, precum şi datorită unor tarife mai mari la transportul feroviar de pasageri. În primele trei trimestre ale anului 2010, subvenţiile plătite acestor companii au crescut la aproape ½ procent din PIB. În plus, stocul de arierate a depăşit 4% din PIB. Din aceste 154 de companii, 83 se găsesc în portofoliul Ministerului Economiei (în special cele din domeniul energetic) şi 36 în cel al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. Pierderile din exploatare sunt concentrate la Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii şi Ministerul Comunicaţiilor. Subvenţiile sunt în mare parte plătite companiilor aflate sub controlul Ministerului Transporturilor, Ministerului Economiei şi Ministerului Agriculturii. În esenţă, întregul stoc de arierate a fost acumulat de companiile aflate sub controlul Ministerului Economiei (57%) şi Ministerului Transporturilor (42%). 154 SOEs: Arrears and personnel, SOEs: Revenues, expenditures, subsidies & profit, , bn. lei Arrears (mn lei) Personnel (000, rhs) Revenues Expenditures Operational profit (rhs) Subsidies (rhs)

18 18 Alte reforme 26. Reforma prestaţiilor sociale şi reforma pieţei muncii vor juca de asemenea un rol important în consolidarea fiscală şi îmbunătăţirea creşterii. Reformele din domeniul prestaţiilor sciale (Tabela 1) au generat deja economii substanţiale şi se anticipează că vor avea un efect de stimulare a muncii asigurând în acelaşi timp sprijin pentru cei ce au cea mai mare nevoie de ajutor. Autorităţile sunt aproape de a finaliza un pachet de reforme ale pieţei muncii menite să îmbunătăţească flexibilitatea acesteia, să sporească participarea pe piaţa muncii şi să consolideze reprezentativitatea negocierilor colective, flexibilizând în acelaşi timp procesul de stabilire a salariilor şi permitând o mai bună direcţionare a creşterilor salariale către dezvoltarea productivităţii. E. Politicile din Sectorul Financiar 27. Ritmul de creştere a împrumuturilor neperformante a încetinit semnificativ în ultimele luni, iar sectorul bancar se menţine lichid şi bine capitalizat. Împrumuturile neperformante, ce se anticipează că vor atinge un nivel maxim la mijlocul anului 2011, au crescut într-un ritm mai lent Romanian Banking System - Core Indicators (in percent) în ultimul trimestru Dec-08 Dec-09 Mar-10 Jun-10 Sep-10 Dec-10 ajungând la 11,9% 9 la finele lui decembrie. Profitabilitatea a devenit negativă la mijlocul anului 2010, dar sistemul bancar îşi menţine niveluri adecvate ale buffer-elor, având o rată medie de adecvare a capitalului de 14,7% la finele lui 2010, toate băncile situându-se peste 11% (comparativ cu nivelul minim prevăzut de lege de 8%). Pe măsură ce Capital adequacy Capital adequacy ratio Leverage ratio Asset quality Non-performing loan ratio Loan loss ratio Profitability Return on assets Return on equity Liquidity Loans to deposit ratio Immediate liquidity ratio 3/ Source: NBR. 1/ Tier 1 capital/ total average net assets. 2/ Unadjusted exposure from loans classified as "loss" defined as past 90 days. 3/ Unadjusted exposure from loans and interest falling under "doubtful" and "loss". 3/ Cash, sight and term deposits with banks plus government securities free of pledge/ total liabilities. redresarea economică va câştiga teren şi provizioanele pentru împrumuturi neperformante se stabilizează în prima jumătate a anului 2011, este de aşteptat ca sectorul bancar în ansamblul său să redevină profitabil. Companiile mamă ale celor mai mari bănci străine şi-au menţinut în cadrul ICBE expunerile agregate de 98% la finele lui ianuarie 2011, mult peste angajamentul asumat în iulie 2010, de 95%. 9 Utilizând definiţia preferată de autorităţi a împrumuturilor neperformante ce are la bază depăşirea cu 90 de zile a scadenţei. Rata ce se bazează pe împrumuturile îndoielnice şi pierderi ce include împrumuturile pentru care scadenţa a fost depăşită cu 60 de zile a screscut la 20,8%.

19 În cadrul actualului program, autorităţile au realizat reforme semnificative de întărire a plasei de siguranţă financiară. S-au înregistrat însă unele întârzieri în reforma prin care se permite Fondului de Garantare a Depozitelor (FGD) să finanţeze noile instrumente de lichidare şi restructurare, această reformă urmând a fi finalizată în noul program (acum se anticipează că va fi finalizată până la finele lunii iunie 2011). BNR (împreună cu FGD) va elabora proceduri de lucru şi planuri pentru situaţii neprevăzute de instituire a noilor instrumente de lichidare. Autorităţile se vor asigura că FGD are acces la lichidităţi pentru a acoperi orice potenţiale lipsuri, şi va elabora proceduri comune de utilizare a fondurilor FGD în cazul unei lichidări a unei bănci. Autorităţile vor analiza de asemenea legislaţia bancară şi de lichidare a FGD pentru a asigura concordanţa dintre acestea. 29. Şi pe frontul de reglementare se produc reforme importante. Au început deja pregătirile pentru introducerea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (SIRF) pentru secctorul bancar în Până la finele lunii iunie 2011, BNR va elabora propuneri de filtre prudenţiale care să permită provizionarea continuă la un nivel mai mare care să reflecte dificultăţile cu care se confruntă băncile în executarea garanţiilor în România. BNR va monitoriza în continuare condiţiile de creditare şi va analiza evoluţia viitoare a ÎNP şi a profitabilităţii băncilor, în vederea identificării necesităţilor viitoare de capital la nivelul instituţiilor individuale. Va întreprinde acţiuni pentru a contracara riscurile de acordare de credite în valută unor împrumutaţi neasiguraţi (un-hedged lending). Autorităţile sunt hotărâte să se reţină de la promovarea de iniţiative legislative (cum ar fi actualul proiect de lege privind insolvenţa personală sau propunerile privind legea de colectare a creanţelor), ce ar putea submina disciplina debitorilor. Autorităţile se vor asigura de asemenea că tratamentul prudenţial al swap-urilor datorie-contra-acţiuni nu are ca rezultat o slăbire a poziţiei financiare a băncilor, astfel încât valoarea acţiunilor să fie integral dedusă din fondurile proprii ale instituţiilor de credit şi veniturile obţinute prin eliberarea provizioanelor de pierderi din împrumuturi determinată de aceste operaţiuni nu sunt impozitate. 30. BNR va trebui să îşi menţină vigilenţa. Unele bănci mici şi mijlocii, cu rate de cost ridicate, împrumuturi neperformante din ce în ce mai mari şi cu provizioane sub medie, vor continua să realizeze pierderi. Ar putea fi necesare noi injecţii de capital din partea acţionarilor existenţi sau ai unor investitori noi în unele cazuri, în timp ce în alte cazuri pierderile ar putea fi absorbite din fondurile de buffer existente. În martie, BNR va discuta o prelungire a acordului ICBE cu cele mai mari bănci străine, în scopul continuării efectelor stabilizatoare ale acordului.

20 20 F. Politica Monetară şi Politica Valutară 31. Banca centrală şi-a întrerupt ciclul de relaxare, aşteptând un semnal clar că presiunile inflaţioniste dispar. După o reducere cumulată de 4 puncte procentuale a ratelor dobânzii de la începutul anului 2009, BNR a păstrat nemodificată rata cheie de politică din iulie datorită incertitudinilor asociate majorării TVA şi a preţurilor la alimente şi combustibili. Autorităţile consideră că va fi Necesară o vigilenţă sporită pentru a limita anticipaţiile inflaţioniste şi a elimina posibilitatea posibilele efecte inflaţioniste de runda a doua. Rezervele minime obligatorii au rămas şi ele nemodificate din noiembrie În pofida deciziei BNR de a întrerupe relaxarea politicii, condiţiile monetare s- au moderat în continuare, reflectând reducerea continuă a ratelor la depozite şi credite din sistemul bancar. Ratele la credite însă, nu au scăzut la fel de mult, deoarece băncile au majorat marjele de împrumut pentru a acoperi provizioanele mai mari datorate creşterii continue a împrumuturilor neperformante (ÎNP). Relaxarea politicii a fost facilitată de faptul că BNR s-a bazat masiv pe facilitatea permanenta overnight pentru a absorbi lichidităţi la o rată mai mică decât rata de politică, deşi în ultimele săptămâni acest exces de lichiditate pare să fi dispărut. 11 Cursul de schimb s-a menţinut într-un interval destul de îngust (4,1 4,3 RON/ ) în ultimele luni, deşi intervenţia BNR de susţinere a monedei a fost una modestă. Valoarea reală a cursului de schimb nu s-a modificat de la ultima consultare pe Articolul IV (i.e., o uşoară supraapreciere). 10 Cerinţele privind rezervele obligatorii sunt de 25 la sută pentru pasivele în valută străină şi de 15 la sută pentru cele în valută locală, atât pe termen lung cât şi pe termen scurt (cu clauze referitoare la retragerea înainte de termen, rambursare şi transfer). 11 România are o marjă amplă a ratelor pieţei interbancare (400 de puncte de bază în jurul ratei de politică, în care limita superioară este rata Lombard şi limita inferioară este facilitatea permanentă overnight), ce permite fluctuaţii mai mare ale ratei interbancare. Bazarea masivă pe facilitatea permananentă overnight a permis apropierea ratei interbancare de limita inferioară a intervalului. În ultimele săptămâni, diferenţa dintre ratele intrebancare şi rata de politică s-a redus, fapt ce sugerează o înăsprire a condiţiilor de lichiditate.

21 Ţinta stabilită în program pentru AEN are în vedere o majorare treptată pe parcursul anului 2011, în paralel cu majorarea rezervelor brute, în principal datorită intrărilor oficiale şi o îmbunătăţire modestă în cursul anului Această acumulare de rezerve ar trebui să plaseze BNR in poziţia de a asigura plăţile de datorie către Fond ce vor atinge un nivel maxim în 2013, menţinând în acelaşi timp o acoperire a rezervelor de cel ile puţin 100% din obligaţiile financiare anuale pe termen scurt. În program este inclusă o clauză de consultare ce obligă autorităţile să se consulte cu echipa în cazul în care pierderile de rezerve depăşesc 2 miliarde de Euro într-o perioadă de 30 de zile Ţinta AEN porneşte de la premisa că programul este unul de tip preventiv, şi intrările de fonduri oficiale sunt reprezentate în consecinţă.

22 22 Net Official Inflows (millions of Euro) IMF 6,819 4, (1,530) (4,766) BOP 5,881 3, (1,530) (4,766) Budget 939 1, Non-IMF-Financing 2,100 3,650 3, EC 1,500 2,150 1, WB EIB/EBRD/IFC 300 1,500 1, V. MODALITĂŢILE PROGRAMULUI A. Acces 34. Nu este de aşteptat ca România să se confrunte cu necesităţi reale de finanţare a balanţei de plăţi în 2011 si 2012, deşi riscurile financiare se menţin. După cum se arată la 15, conform evaluărilor echipei, fluxurile private şi publice din afara programului ar trebui să acopere integral deficitul de cont curent odată finalizate tragerile multilateriale din cadrul programului actual. ISD ar trebui să acopere aproape jumătate din deficitul de cont curent, în timp ce investiţiile private de portofoliu noi şi intrările din sectorul bancar ar acoperi restul. 35. Cu toate acestea, dacă riscurile ca finanţarea şi creşterea să fie inferioare celor prognozate se materializează, autorităţile ar putea apela la trageri în cadrul noului program. Conform scenariului de stress al echipei (Tabelele 7 8), perceperea unor riscuri mai mari ar reduce ISD şi ratele de rollover pentru obligaţiile externe ale sectorului privat ar scădea sub 100 de procente în condiţiile în care băncile repatriază unele resurse (angajamentele în cadrul ICBE se vor reduce treptat) şi companiile vor avea acces mai puţin la finanţare externă. 13 O redresare mai slabă în zona euro ar afecta de asemenea exporturile. Creşterea economică ar scădea cumulta cu 3 puncte procentuale în faţă de scenariul de bază. Intrările mai modeste de capital ar impune o finanţare externă suplimentară de 5 miliarde de Euro, ce ar fi acoperită din trageri de la Fond şi de la UE. 36. Acordul succesor ar începe pe 31 martie, după finalizarea celei de-a şaptea evaluări şi anularea actualului ASB. Pentru a asigura un nivel suficient de protecţie financiară împotriva unor şocuri neprevăzute ce ar putea interveni pe parcursul programului, programul se bazează pe o asistenţă totală de 5,4 miliarde Euro, cu asistenţă preventivă de la Fond (3,6 miliarde Euro), asistenţă preventivă de la Uniunea Europeană (1,4 miliarde Euro) 13 Raportat la scenariul de bază, ratele medii de rollover ale băncilor şi corporaţiilor ar scădea cu aproximativ 10 pp.

23 23 şi 0,4 miliarde Euro de la Banca Mondială. În plus, pe perioada programului se proiectează un volum de împrumuturi de la BERD, BEI şi IFC majorat cu 1,2 miliarde Euro. Utilizarea cumulată de către România a resurselor Fondului, noul program în valoare de 3.090,6 milioane DST (300 de procente din cotă) implică un acces excepţional. Echipa apreciază că România îndeplineşte cele patru criterii de acces excepţional (Tabela 3) şi consideră că termenii Acordului sunt adecvaţi. Resursele programului vor fi disponibilizate la 131 procente din cotă în 2011, 167 procente din cotă în 2012 şi 2 procente din cotă în În primul an, disponibilizările vor fi de 6 procente din cotă la aprobarea programului, urmate de 3 tranşe egale (în valoare de 41,7 procente din cotă) în primele trei evaluări trimestriale. Finanţare de tip peventiv (miliarde Euro) FMI 1,57 2,01 0,02 CE 2 0,61 0,78 0,01 Total 2,18 2,79 0,03 1 În cadrul acordului succesor. 2 Sumele exacte ale finanţării CE vor fi stabilite odată ce va fi adresată solicitarea de tragere. B. Capacitatea de a Rambursa datoria către Fond şi Riscurile aferente Programului 37. Capacitatea României de a rambursa datoria către Fond va continua să fie puternică. Sumele rămase de rambursat Fondului vor atinge un maxim de 36,9% din rezervele brute în Vârful plăţilor va fi încă gestionabil în la 11,9% şi respectiv 12,2% din rezervele brute, şi la aproximativ 9,0% şi respectiv 8,4% din exporturile de bunuri şi servicii (Tabelul 13). Deşi expunerea rămâne mare, riscurile asociate serviciului datoriei sunt atenuate de nivelul relativ redus al datoriei publice. Se anticipează că nivelul de îndatorare a Statului va rămâne sub 37% din PIB, datoria publică externă înregistrând un nivel maxim de aprox. 16% din PIB în 2011 (Tabelul 9). Se proiectează o creştere a datoriei externe totale la aprox. 83% din PIB la sfârşitul anului 2012, însă pe termen mediu aceasta va deveni treptat gestionabilă pe fondul unui deficit de cont curent din ce în ce mai mic şi al revenirii la creştere economică (Tabelul 15). Angajamentul politic puternic asumat de România faţă de programul ASB şi un istoric excelent al plăţii datoriei externe constituie o garanţie că aceasta îşi va îndeplini la timp obligatiile financiare către Fond. C. Monitorizarea şi Condiţionalităţile Programului 38. Programul va fi monitorizat prin evaluări trimestriale. Tabelul 3 prezintă ţintele trimestriale specifice ce vor fi respectate în cadrul ASB pentru soldul Bugetului General Consolidat, garanţiile emise de Bugetul General Consolidat, variaţia arieratelor la nivelul Bugetului de Stat şi al sistemului de asigurări sociale, inflaţia IPC şi activele externe nete. Totodată, se vor stabili ţinte indicative pentru nivelul cheltuielilor primare curente ale

24 24 Bugetului General Consolidat şi pentru soldul operaţional şi arieratele ÎS. În Tabelul 4 sunt prezentate o acţiune prealabilă şi criteriile de referinţă structurale. Prima evaluare va fi finalizată până la finele lunii iunie 2011 (pe baza ţintelor de la sfârşitul lunii martie 2011), iar a doua evaluare va fi finalizată până la finele lunii septembrie 2011 (pe baza ţintelor de la sfârşitul lunii iunie 2011). 39. BNR a înregistrat progrese în ceea ce priveşte recomandările cuprinse în evaluarea realizată în cadrul politicii privind protejarea resurselor sale financiare efectuată în contextul aprobării ASB din mai Pentru a evalua aceste progrese, auditorul extern al Băncii Naţionale va fi autorizat să pună la dispoziţia echipei FMI toate informaţiile necesare şi să discute direct cu membrii echipei orice aspect ce prezintă relevanţă pentru acest proces. Autorităţile se angajează de asemenea, să primească o misiune având ca obiect evaluarea din punct de vedere al politicii privind protejarea resurselor şi să pună fără întârziere la dispoziţia acelei misiuni toate informaţiile necesare solicitate. Această evaluare va fi finalizată până la data primei misiuni de evaluare a ASB (la finele lunii iunie 2011).

25 25 Tabela 3. România: Criterii de Acces Excepţional Echipa apreciazǎ ca România îndeplineşte în continuare cele patru criterii de acces excepţional. Accesul total propus în cadrul ASB ar fi echivalent cu 3,6 miliarde de Euro (3.090,6 milioane DST, 300 % din cotǎ). Totuşi, accesul total al României la resursele generale ale Fondului (fără achiziţiile programate) depǎşeşte limitele normale de acces, şi de aceea este necesarǎ o evaluare pentru cadrul de acces excepţional. Dupǎ pǎrerea echipei, România îndeplineşte aceste criterii: Criteriul 1: Membrul se confruntǎ sau existǎ posibilitatea de a se confrunta cu presiuni excepţionale de balanţǎ de plǎţi asupra contului curent sau contului de capital care duc la necesitatea ca Fondul sǎ acorde o finanţare ce nu se încadreazǎ în limitele normale. România nu se confruntă cu presiuni reale în ceea ce priveşte balanţa de plăţi. Cu toate acestea, ea este expusă riscurilor de probleme economice şi financiare în Europa. Materializarea scenariului de stress 14 ar putea conduce la necesităţi de finanţare, ce ar implica accesul cumulat peste limitele normale de acces. Criteriul 2: O analizǎ sistematicǎ, riguroasǎ indicǎ o probabilitate ridicatǎ ca datoria publicǎ a membrului sǎ fie sustenabilǎ pe termen mediu. Totuşi, în cazurile în care există incertitudini serioase care fac greu de afirmat categoric că probabilitatea ca acea datorie să fie sustenabilă pe această perioadă de timp este mare, accesul excepţional este justificat atunci când există un risc mare de efecte sistemice internaţionale. Datoria publicǎ este scǎzutǎ (33% din PIB), şi nu se anticipeazǎ că va genera riscuri pe perioada programului şi pe termen mediu. Ajustarea fiscală continuă va plasa rata datoriei publice pe un trend descendent clar, asigurând sustenabilitatea datoriei cu o probabilitate mare. Excluzând evenimentele neprevăzute, şi obligaţiile potenţiale eventuale ale Statului vor fi limitate. Datoria externă totală a crescut la 75% din PIB în 2010 şi se anticipează ca va atinge un nivel maxim de 79% în Începând din 2012, rambursările către Fond, un deficit de cont curent gestionabil şi o creştere economică mai mare vor reduce treptat datoria externă pe termen mediu. Criteriul 3: Membrul are perspective de a câştiga sau recâştiga accesul la pieţe private de capital în intervalul de timp în care sunt restante resursele de la Fond România a recâştigat accesul la pieţele de capital privat şi este de aşteptat să păstreze acest acces pe perioada în care are o datorie faţă de Fond. La începutul anului 2010, a fost plasată cu succes o emisiune de Eurobonduri de 1 miliard de Euro, în timp ce în iulie şi noiembrie au fost plasate emisiuni interne de instrumente în Euro în valoare totală de 2,4 miliarde de Euro. Începând din 2011, autorităţile vor iniţia programul de titluri pe termen mediu (TTM) care se prognozează că va genera între 2 şi 2,5 miliarde de Euro pe an în următorii patru ani. Totuşi, riscurile ridicate din zona Euro ar putea afecta negativ intrările prognozate a fi realizate prin programul TTM. Criteriul 4: Programul de politici prevede perspective de succes rezonabile, incluzând nu numai planurile de ajustare ale membrului, dar şi capacitatea sa instituţionalǎ şi politicǎ de a realiza acea ajustare. Programul are perspective bune de a reuşi şi va consolida sustenabilitatea economică a României. Rezultatele autorităţilor în cursul actualului program conferă încredere în capacitatea lor instituţională şi politică de a continua implementarea unor politici sănătoase. 14 The stress scenario involves reduced capitals inflows, and net exports resulting in lower growth, all of which together would create a financing gap in the balance of

26 26 VI. EVALUAREA EHIPEI 40. Economia României s-a stabilizat şi politicile economice puternice din cadrul actualului ASB au creat premisele reluării creşterii economice. Volatilitatea cursului de schimb a scăzut şi riscul de ţără (măsurat prin marjele CDS) s-a redus considerabil. Deficitul de cont curent s-a redus drastic şi exporturile sunt în plin avânt. Au fost în mare măsură evitate dificultăţile în sectorul bancar şi au fost împiedicate ieşirile masive de capital. După provocări semnificative la începutul programului, veniturile guvernamentale se situează acum peste cifrele prognozate, plasând guvernul pe traiectoria cea bună pentru realizarea deficitului fiscal din 2011 fără a mai adopta măsuri suplimentare semnificative. Deşi redresarea economică a fost întârziată de cererea internă slabă (datorată parţial consolidării fiscale atât de necesare), creşterea PIB a fost reluată acum şi ar trebui să capete avânt în trimestrele următoare. 41. Deşi măsurile de ajustare fiscală deja au aşezat România pe calea realizării obiectivelor sale fiscale pe termen mediu, încă se mai menţin provocări semnificative în domeniul fiscal: Măsurile adoptate pe parte de venituri necesare pentru corectarea dezechilibrelor fiscale majore au lăsat ţara cu cote mari de impunere aplicate unei baze de impunere relativ redusă, datorită evaziunii fiscale, existenţei unui sector informal mare, şi ineficienţelor în administrarea fiscală. În timp vor trebui implementate elemente de îmbunătăţire a administrării fiscale care să permită reducerea treptată a cotelor pe măsură ce baza de impunere este lărgită. Reducerile salariale temporare în sectorul public şi reducerea numărului de salariaţi în sectorul public în toate domeniile au reprezentat componente esenţiale ale strategiei de ajustare, dar pe termen mediu acestea trebuie să lase loc aplicării noului sistem unificat de salarizare, coroborate cu eforturi comprehensive de eficientizare a activităţii guvernamentale, fundamentate pe recentele analize funcţionale. În sectorul sănătate se menţin presiuni considerabile, şi sunt necesare reforme suplimentare prin care să se asigure oferirea unor servicii eficiente în limitele constrângerilor bugetare şi evitarea acumulării de noi arierate. Eforturile reuşite de eliminare a arieratelor la nivelul Bugetului de Stat şi al sistemului de asigurări sociale trebuie extinse pentru a acoperi şi problemele persistente pe care le ridică arieratele la nivelul autorităţilor locale şi întreprinderilor de stat. O pondere mare din PIB este dedicată investiţiilor publice în România, dar rezultatele sunt modeste. Multe proiecte sunt lăsate nefinalizate timp de mai mulţi ani, proiectele finalizate sunt adeseori mult prea costisitoare, şi sunt utilizate resursele naţionale precare în timp ce sumele nerambursabile acordate de UE rămân în mare parte neutilizate.

27 27 Aceste reforme fiscale sunt mai complexe decât simpla majorare a impozitelor şi taxelor sau reducerea generalizată a cheltuielilor, transformând implementarea măsurilor propuse într-o provocare, dar una esenţial de depăşit. 42. Creşterea economică sustenabilă va impune reforme în sectoare economice cheie ce sunt în prezent tarate de firme de stat neperformante ce funcţionează în condiţii în care forţele pieţei nu sunt pe deplin operaţionale. Noul program cuprinde reforme ce sunt urgent necesare pe piaţa energiei şi sectorul transporturi, reforme menite să perfecţioneze cadrul de stabilire a preţurilor şi să asigure reglementări mai independente şi mai transparente. Un mediu de piaţă mai dezvoltat în aceste sectoare reprezintă o precondiţie pentru atragerea de investiţii private şi know-how managerial, inclusiv pentru identificarea unor investitori strategici pentru ÎS. Echipa încurajează autorităţile să reanalizeze planul lor de a înfiinţa doi campioni naţionali în domeniul energiei (prin combinarea companiilor viabile cu unele mai puţin eficiente), în favoarea unei strategii mai agresive de privatizare a companiilor existente. Autorităţile ar trebui de asemenea să re-lanseze în forţă strategia de privatizare şi în afara sectorului energetic, prin vânzarea pachetelor majoritare acolo unde este cazul. Pentru companiile rămase sub controlul Statului, o mai bună monitorizare şi o guvernanţă mai strictă constituie paşi esenţiali în inversarea pierderilor din exploatare şi a arieratelor în creştere vertiginoasă, ce reprezintă piedici fiscale şi economice majore. Echipa susţine intenţia autorităţilor de a reforma piaţa muncii cu scopul de a asigura productivitatea, flexibilitate şi competitivitatea forţei de muncă, protejând în acelaşi timp angajaţii şi drepturile lor obţinute prin negociere colectivă. 43. Poziţia proactivă puternică a autorităţilor în ceea ce priveşte supravegherea bancară a jucat un rol vital în prevenirea dificultăţilor din sectorul bancar, dar se impune menţinerea în continuare a vigilenţei. Cu ÎNP ce se anticipează a creşte în continuare pentru încă nişte lunbi riscurile persistă. S-ar putea impune urmărirea cu atenţie a acestora la băncile mici naţionale ce nu au perspectiva de a beneficia de sprijin din partea unei companii mamă. Autorităţile ar trebui să continue să elaboreze planuri detaliate de acţiune în caz de evenimente neprevăzute pentru situaţiile de dificultate, şi proceduri de utilizare a prerogativelor de lichidare a băncilor nou reglementate, pentru a fi pe deplin pregătite în cazul în care o bancă se confruntă cu probleme. Echipa susţine intenţia autorităţilor de a prelungi acordul ICBE, în paralel cu reducerea angajamentelor privind expunerea din partea băncilor. Atât autorităţile cât şi băncile au remarcat beneficiile iniţiativei începute la Viena în martie Politica monetară a realizat un echilibru adecvat între nevoia de a adopta o poziţie fermă împotriva inflaţiei şi dorinţa de a sprijini redresarea economică. Totuşi, presiuni neprevăzute generate de preţurile la alimente şi energie, precum şi modificările ce se impun la preţurile administrate, ar putea periclita ţinta de inflaţie pe Autorităţile ar trebui să intensifice operaţiunile de pe piaţa deschisă, eliminând excesul de lichiditate şi aducând ratele dobânzilor interbancare mai aproape de rata de politică. Odată aduse ratele dobânzilor interbancare mai aproape de rata de politică, BNR ar putea avea ceva spaţiu

28 28 pentru a mai reduce rata sau rezervele minime obligatorii, dacă nu intervin efecte inflaţioniste de runda a doua. Trebuie menţinută însă o diferenţă între rezervele minime obligatorii pentru moneda naţională şi cele pentru valută, pentru a se descuraja creşterea excesivă a creditelor în valută. BNR ar trebui de asemenea să evite ca unele considerente legate de propriul bilanţ să afecteze în mod nenecesar deciziile sale de politică monetară. 45. Pe baza performanţei României în cadrul ASB, echipa FMI susţine solicitarea autorităţilor de finalizare a celei de a şaptea evaluări şi de aprobare a unui nou acord. Toate cele şapte criterii de performanţă au fost îndeplinite cu excepţia criteriului privind arieratele Bugetului General Consolidat stabilit pentru finele lunii decembrie 2010, pentru care a fost deja aprobată o derogare în contextul ultimei evaluări. Progresele înregistrate pe frontul criteriilor de referinţă structurale sunt de asemenea suficiente pentru a merita finalizarea evaluării. Echipa vede noul ASB ca pe un mecanism efectiv de asigurare împotriva posibilelor şocuri viitoare ce va ajuta în acelaşi timp autorităţile să menţină disciplina de politici în eforturile lor de a realiza obiectivele de consolidare fiscală propuse în paralel cu efectuarea unor reforme economice mai profunde. Dată fiind normalizarea accesului României la finanţarea externă de pe pieţele private, în absenţa altor şocuri, este puţin probabil ca autorităţile să fie nevoite să apeleze la trageri în cadrul programului, cu toate că rambursarea datoriei din actualul acord va începe în 2012.

29 29 Tabela 4. Noul Acord Stand-By Acces: 3.090,6 milioane DST, 300 de procente din cotă. Durata: 24 luni. Etapizare: Resursele vor fi disponibilizate la nivelul a 131 procente din cotă în 2011 şi 169 procente din cotă în 2012 şi Pentru primul an, se vor disponibiliza 6 procente din cotă după aprobarea acordului, urmate de trei tranşe egale (de câte 41,7 procente din cotă) începând cu prima evaluare trimestrială (programată pentru iunie 2011). Condiţionalitate Criterii cantitative de performanţǎ un plafon pentru variaţia activelor externe nete un plafon al arieratelor interne ale bugetului de stat şi sistemului de asigurări sociale un plafon pentru soldul cash al bugetului general consolidat un plafon al garanţiilor bugetului general consolidat ne-acumularea de arierate la datoria externa. Ţinte cantitative indicative un plafon al cheltuielilor curente primare ale bugetului general consolidat un plafon al arieratelor interne ale autorităţilor locale o limită a soldului operaţional şi arieratelor pentru cele mai importante întreprinderi de Stat cu pierderi O marjă de consultare în jurul inflaţiei preţurilor de consum în decurs de 12 luni. Acţiune prealabilă Aprobarea metodelor indirecte de control Criterii structurale de referinţǎ (în curs de realizare şi propuse) Finalizarea inventarierii arieratelor şi facturilor neplătite la sfârşitul lui decembrie 2010 pentru tot Bugetul General Consolidat şi ÎS, 30 aprilie 2011 Elaborarea planurilor strategice de acţiune pentru principalele ÎS (menţionate în MTÎ), 30 aprilie 2011 Eliminarea bazei legale a fondurilor de stimulente, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2012, 30 iunie 2011 Introducerea unui sistem simplificat de taxare pentru contribuabilii mici, aflaţi sub plafon, cu asistenţă din partea FMI şi CE, solicitând în acelaşi timp majorarea plafonului de la care înregistrarea ca plătitor de TVA devine obligatorie la de Euro, 30 iunie 2011 Realizarea unei analize cuprinzătoare a portofoliului existent de proiecte de investiţii, în care să se stabilească prioritatea şi să se evalueze proiectele existente, în vederea concentrării pe acele proiecte pentru care finanţarea poate fi asigurată integral, să se examineze viabilitatea proiectelor vechi, cele cu prioritate redusă şi fără viabilitate fiind stopate, şi producerea unui raport final şi a unui plan de acţiune, 30 septembrie 2011

30 30 DECIZIILE PROPUSE Se propun spre adoptare Comitetului Executiv următoarele decizii, care pot fi adoptate cu majoritatea voturilor exprimate: Decizia A: A şaptea Evaluare în cadrul Acordului Stand-By 1. România a consultat Fondul în conformitate cu paragraful 3(d) din Acordul Stand-By pentru România (EBS/09/59) în vederea evaluării implementării programului. 2. Scrisoarea Ministrului Finanţelor Publice şi a Guvernatorului Băncii Naţionale a României, din data de 10 martie 2011 ( Scrisoarea din martie 2011 ) împreună cu Memorandumul Tehnic de Înţelegere ( MTÎ din martie 2011 ) vor fi ataşate la Acordul Stand-By pentru România, iar scrisorile datate 24 aprilie 2009, 8 septembrie 2009, 5 februarie 2010, 16 iunie 2010, 29 iunie 2010, 9 septembrie 2010 şi 22 decembrie 2010 ale Ministrului Finanţelor Publice şi Guvernatorului Băncii Naţionale a României precum şi ataşamentele acestora, vor fi interpretate cu modificările şi completările introduse prin Scrisoarea din martie 2011 şi MTÎ din martie Fondul decide ca a şaptea evaluare avută în vedere în paragraful 3(d) din Acordul Stand-By pentru România a fost finalizată. Decizia B: Anularea Acordului Stand-By şi Aprobarea unui Acord Stand-By 1. Fondul ia notă de anularea de către România a Acordului său Stand-By (EBS/09/59, 4/24/09) începând cu data de 30 martie 2011.

31 31 2. România a solicitat un Acord Stand-By cu o valoare echivalentă cu 3.090,6 milioane DST pe o perioadă de douăzeci şi patru de luni începând din 31 martie Fondul aprobă Acordul Stand-By pentru România prevăzut în EBS/11/37 cu intrare în vigoare de la data de 31 martie 2011, şi decide că în cadrul acestui acord pot fi efectuate achiziţii, cu condiţia ca informaţiile furnizate de România cu privire implementarea măsurii prevăzute ca acţiune prealabilă în Tabelul 4 din Scrisoarea Ministrului Finanţelor Publice şi a Guvernatorului Băncii Naţionale a României, din data de 10 martie 2011, să fie corecte. 4. Fondul renunţă la limitarea din Articolul V, Secţiunea 3(b)(iii). Romania: Acordul Stand-By S-a anexat scrisoarea (Scrisoarea) din data de 10 martie 2011 impreuna cu Memorandumul Tehnic de Intelegere ( MTI ) din partea Ministrului Finantelor Publice si a Guverntorului Bancii Nationale a Romaniei prin care se solicita un Acord Stand-By si prin care se prevad: (a) Obiectivele si politicile pe are autoritatile romane intentioneaza sa le aplice pe perioada Acordului Stand-By; (b) Politicile si masurile pe care autoritatile romane intentioneaza sa le urmeaze in primul an de derulare a Acordului Stand-By; si (c) Intelegerile dintre Romania si Fond cu privire la evaluarile care vor avea loc pentru a aprecia stadiul realizarii obiectivelor din program si a politicilor si masurilor pe care autoritatile romane le vor urma in perioada ramasa pana la finalizarea Acordului Stand-By.

32 32 Pentru sustinerea acestor obiective si politici, Fondul Monetar International ( Fondul ) aproba acest acord Stand-By in conformitate cu urmatoareale prevederi: 1. Pentru o perioada de 24 de luni incepand cu 31 martie, 2011, Romania va avea dreptul sa opereze trageri de la Fond in echivalentul sumei de 3.090,6 milioane DST, in conditiile prevederilor din pragrafele 2, 3, 4 si 5 de mai jos, fara a se realiza o noua evaluare de catre Fond. 2. (a) Fara acordul Fondului, tragerile in cadrul acestui Acord Stand-By nu vor depasi echivalentul sumei de 60 milioane DST pana la 15 iunie, 2011, echivalentul sumei de 490 milioane DST pana la 15 septembrie, 2011, echivalentul sumei de 920 milioane DST pana la 15 decembrie 2011, echivalentul sumei de milioane DST pana la 15 martie, 2012, echivalentul sumei de milioane DST pana la 15 iunie, 2012, echivalentul sumei de milioane DST pana la 15 septembrie, 2012, echivalentul sumei de milioane DST pana la 15 decembrie, 2012, si echivalentul sumei de 3070 milioane DST pana la 15 martie, (b) Niciunul dintre plafoanele prevazute in paragraful (a) de mai sus nu se va aplica vreunei trageri in cadrul Acordului Stand-By care sa nu majoreze detinerile Romaniei de moneda la Fond in conditiile rascumpararii peste 25 procente din cota. 3. Romania nu va opera trageri in cadrul acestui Acord Stand-By care vor majora detinerile Romaniei de moneda la Fond in conditiile rascumpararii diferentei depasind 25 procente din cota: (a) In conditiile paragrului 2, decizia nr (09/105), pe parcursul oricarei perioade in care datele de la sfarsitul perioadei precedente arata ca:

33 33 (i) (ii) (iii) pragul privind modificarea activelor straine nete, sau pragul privind soldul total al bugetului general consolidat, sau limita privind stocul bugetului administratiei centrale si al ariearatelor interne ale sistemului asigurarilor sociale, sau (iv) plafonul privind garantiile bugetului general consolidat, nu s-a respectat asa cum s-a prevazut in tabelul 3 al Scrisorii, si in MTI; sau (b) daca la sfarsitul perioadei precedente, inflatia depaseste limita superioara din exteriorul intervalului, fara ca Romania sa se fi consultat cu Fondul, asa cum este prevazut in Tabelul 3 al Scrisorii si in sectiunea B a MTI; sau (c ) daca pe perioada derularii Acordului Stand-By nu se respecta plafonul privind acumularea de arierate exerne la bugetul general consolidat, asa cum este prevazut in Tabelul 3 al Scrisorii si in paragraful F al MTI; sau (d ) dupa 14 iunie, 2011, 14 septembrie, 2011, 14 decembrie 2011, 14 martie 2012, 14 iunie 2012, 14 septembrie, 2012, 14 decembrie, 2012, si 14 martie, 2013 pana cand evaluarile prevazute in paragraful 29 al Scrisorii se vor fi finalizat, sau (e ) daca in perioada drularii Acordului Stand-By, Romania: (i ) impune sau intensifica restrictii cu privire la efectuarea platilor si tranferurilor pentru tranzactiile internationale curente, sau (ii) (iii ) (iv ) introduce sau modifica practicile privind monedele multiple, sau incheie acorduri de plati bilaterale care contravin Articolului VIII, sau impune sau intensifica restrictiile la import din motive de balanta de plati. Atunci cand Romania nu poate sa opereze trageri in cadrul Acordului Stand-By din motivele prevazute la paragraful 3, tragerile vor fi reluate numai dupa ce Romania se va fi consultat cu

34 34 Fondul si dupa ce se va fi ajuns la o intelegere cu privire la conditiile in care aceste trageri vor putea fi reluate. 4. Romania nu va efectua trageri in cadrul Acordului Stand-By in conditiile in care Romania: (a) are o obligatie financiara restanta fata de Fond sau nu reuseste sa faca fata unei rascumparari estimate cu privire la o tragere care nu se conformeaza deciziei 7842-(84/165) privind instructiunile cu privire la actiunile corective, sau (ii) nu reuseste sa respecte o olbigatie de rambursare catre fondul PRG infiintat prin decizia nr.8759-(87/176), cu completarile ulterioare, sau o estimare de rambursare catre fond in conformitate cu prevederile anexei I la fondul PRG. 5. Dreptul Romaniei de a se angaja in tranzactiile acoperite de acest Acord Stand-By poate fi suspendat numai in ceea ce priveste solicitarile primite de catre Fond in urma (a) unei ineligibilitati formale, sau (b) o decizie a Board-ului de a suspenda tranzactiile, fie in general fie in vederea luarii in considerare a unei propuneri inaintate de catre un Director Executiv sau de catre Directorul General, de a suspenda sau limita in mod formal eligibilitatea Romaniei. Cand notificarea unei decizii de ineligibilitate sau a unei decizii de a lua in considerare o propundere este emisa conform paragrafului 5, tragerile in cadrul acestui acord vor fi reluate numai in urma consultarilor Romaniei cu Fondul si a intelegerilor convenite cu privire la conditiile in care aceste trageri pot fi reluate. 6. Tragerile in cadrul acestui Acord Stand-By vor fi realizate in monedele altor state membre selectate in conformitate cu politicile si procedurile Fondului, in conditiile in care, la solicitarea Romaniei, Fondul este de acord sa acorde DST la momentul tragerii.

35 35 7. Romania va plati un comision pentru acest Acord Stand-By in conformitate cu deciziile Fondului. 8. (a) Romania va rascumpara suma in moneda nationala care rezulta din tragerile in cadrul Acordului Stand-By in conformitate cu prevederile Statutului si deciziilor Fondului, inclusiv cele privind rascumpararile pe masura ce balanta de plati si pozitia rezervei Romaniei se imbunatatesc. (b) Orice reducere a detinerilor de moneda ale Romaniei la Fond va reduce sumele aferente rascumpararii in conditiile paragrafului (a) de mai sus in conformitate cu principiile aplicate de Fond in acest scop la momentul reducerii. 9. Pe perioada acestui Acord Stand-By, Romania se va consulta indeaproape cu Fondul. Aceste consultari pot consta in corespondenta si vizite ale oficialilor Fondului in Romania sau ale reprezentantilor Romaniei la Fond. Romania va transmite Fondului prin raportari realizate la intervale sau date solicitate de Fond, cu astfel de informatii in masura in care sunt solicitate de catre Fond cu privire la progresul inregistrat in realizarea obiectivelor si politicilor prevazute in Scrisoare si MTI. 10. Conform paragrafului 3 din Scrisoare, Romania se va consulta cu Fondul cu privire la adoptarea la initiativa guvernului a masurilor considerate corespunzatoare sau la solicitarea Directorului General in cazul in care unul dintre criteriile prevazute in paragraful 3 de mai sus nu a fost atins sau pentru ca Directorul General considera consultarile necesare cu privire la program. Mai mult decat atat, dupa perioda acordului, in cazul in care Romania va inregistra trageri restante din categoria transelor de credit mai mari, ocazional, guvernul se va

36 36 consulta cu Fondul, la initiativa guvernului sau la solicitarea Directorului Gneral cu privire la politicile Romaniei privind balanta de plati.

37 37

38 38

39 39