1_2_2002.qxd

Transcriere

1 Anul IV Ian/Febr Publicatie cu caracter intern, de informare si comunicare, adresata membrilor organizatiei In data de a avut loc la Bucuresti sedinta Comisiei Nationale de Medicina Generala/Medicina Familiei. La ordineade zi au fost discutate urmatoarele probleme: 1. Concluzii la intalnirea din de la M.S.F., dintre reprezentantii CMR, MSF, CNAS, institutia Primului Ministru - reprezentata de prof. dr. Dan Georgescu - consilier al Primului Ministru in probleme de sanatate. Cu ocazia acestei intalniri s-au discutat problemele financiare si organizatorice ale medicilor de familie. Desi nu s-a putut semna un protocol cu aceasta ocazie, s-au evidentiat o serie de promisiuni din partea conducerii CNAS, respectiv: regularizarea trimestriala a valorii punctelor; pe trimestrul I/2002 se va calcula conform legii, aceasta insemnand procentul alocat medicinei primare pe anul 2001 indexat cu valoarea inflatiei; CNAS va transmite caselor judetene ca plata percapita pana la 30 iunie se va calcula conform listelor de inscrisi, iar nu listelor de asigurati (aceasta deoarece in unele judete au fost scosi de pe listele medicilor de familie inscrisii care nu figurau in datele casei de asigurari ca fiind asigurati);dupa 30 iunie casele judetene vor fi obligate sa-si contabilizeze numarul de asigurati, listele acestora fiind ulterior transmise medicilor de familie. 2. Defectele de imagine si prejuridiile materiale aduse medicului de familie, drept consecinte ale desfiintarii bugetului de libera practica. Datorita desfiintarii bugetului de libera practica medicala, care constituia un venit sigur, neimpozabil si cu destinatie precisa, si totodata scaderii venitului global al cabinetului, exista riscul de a nu putea fi alocate fonduri pentru dotare, investitii, reparatii, igienizare, ceea ce va determina scaderea conditiilor igienico-sanitare, cu impact direct asupra calitatii actului medical din asistenta medicala primara. Totodata este posibil sa scada participarea medicilor de familie la manifestarile stiintifice, taxele de participare nefiind supuse decontarii de catre casele de asigurari de sanatate In vederea cresterii calitatii actului medica, CMR a sustinut permanent acordarea posibilitatii medicilor de familie de a-si dota cabinetele cu aparatura, instrumentar si materiale sanitare, dar pana in prezent posibilitatile materiale ale acestora au fost reduse. Noutati C.M.R. - sedinta Comisiei Nationale de MG/MF - 3. Relatia CMR cu alte organizatii profesionale sau patronale ale medicilor de familie. La acest punct s-a pus in discutie rolul acestora in lumina prevederilor legale si statutare in materie, insistandu-se asupra rolului de reprezentant legal al CMR. 4. Strategii organizatorice la nivel national pentru medicii de familie. Probleme de statut, reprezentare si reprezentativitatile. Avand in vedere rolul consultativ al celorlalte organizatii, comparativ cu cel al CMR, s-a propus ca reprezentativitatea mai mare a medicilor de familie la nivel national sa se realizeze prin organizarea intr-o federatie nationala a societatilor si patronatelor medicilor de familie, care sa includa toti medicii de familie si numai pe acestia. Acest organism nou creat va fi abilitat cu reprezentarea la nivel national a intereselor specifice ale medicilor de familie. 5. Strategia de imbunatatire a culegerii de informatii privind profesiunea de medic de familie Datorita numeroaselor semnale din teritoriu privind abuzurile din partea caselor de asigurari sau directiilor de sanatate publica, Comisia va aduce la cunostinta Consiliului National al C.M.R. in scris aceste cazuri, in vederea discutarii la nivel national cu forurile si institutiile coordonatoare, in vederea evitarii acestora pe viitor. Realizarea acestui proiect impune ca sesizarile sa se faca in scris si sa fie adresate colegiilor judetene. 6. Propuneri catre Consiliul National al CMR. In vederea solutionarii problemelor din asistenta medicala primara, in prima sedinta a Consiliului Nationa se va propune chemarea in judecata a conducerii CNAS in vederea modificarii cotelor procentuale acordate asistentei medicale primare in anul N.B. Consiliul National al CMR a decis in sedinta din chemarea in judecata a CNAS in vederea anularii Ordinului respectiv.(vezi pct.6) O alta actiune in justitie a CMR vizeaza anularea Ordinului CNAS nr. 582/2001 privind destinatia bugetului de practica medicala pe luna decembrie a anului dr. Zenaida MOCANU membru incomisia Nationala MG/MF Stimati Colegi A aparut Ghidul de practica medicala - vol. II, editat de catre Colegiul Medicilor din Romania. Cartea poate fi procurata prin intermediul secretariatului Consiliului Judetean Prahova al C.M.R. la pretul de lei. Alte informatii le puteti obtine la telefon sau intre orele ADRESA a M.S.F. nr. 529/1072/ Potrivit adresei M.S.F. nr. SG.61/ pana la modificarea Ordinului MInisterului Sanatatii nr. 331/1999 privind autorizarea sanitara, toate unitatile sanitare cu personalitate juridica infiintate potrivit Legii 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, se vor autoriza prin Biroul Unic din cadrul Camerei de Comert si Industrie Prahova potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 76/2001, HG. 599/2001 si H.G. 625/2001, iar in rest prin Biroul de Autorizari- Avizari din cadrul Directiei de Sanatate Publica Prahova. In ceea ce priveste incheierea contractelor pe anul 2002 de catre medicii de famiie, s-a convenit cu Casa de Asigurari de Sanatate Prahova sa se ia in considerare si notificarile date de Directia de Sanatate Publica Prahova. Concediul medical pentru maternitate Certificatul de concediu medical pentru lehuzie se elibereaza de medicul de specialitate obstetricaginecologie din unitatea sanitara in care a nascut femeia, de catre medicul care a constatat nasterea sau de catre medicul de familie care are in urmarire lehuza, pentru o perioada de 31 de zile, dar nu mai mult de 63 de zile calculate de la data nasterii copilului OMS nr. 942 din 12/27/2001pentru mod. si comp. Ordinului min. sanatatii si familiei si al min. muncii si solidaritatii sociale 343/399/2001 pentru aprob. Instructiunilor priv. elib. certificatelor de concediu medical in baza carora se acorda indemnizatiile de asigurari sociale, publicat in Monitorul Oficial, partea I, nr. 113 din 02/12/2002 Firma cabinetului medical decizia nr. 136/ a Consiliului National al C.M.R. Incepand cu data de firmele cabinetelor medicale vor avea dimensiunile de 60/40 cm sau 30/20 cm. Fondul firmelor va fi auriu iar textul va fi scris cu culoare neagra. Firma va avea inscrise urmatoarele elemente: 1. in stanga sus se va inscrie sigla CMR; 2. in dreapta sus se va inscrie Colegiul Medicilor din Romania ; 3. numele si prenumele medicului titular de cabinet sau al asociatilor, in cazul societatilor civile medicale, gradul profesional al medicului titular sau al asociatilor, forma de organizare si specificul activitatilor medicale desfasurate in cadrul cabinetului. Dovada calitatii de asigurat Pentru persoanele beneficiare de ajutor de somaj, ajutor de integrare profesionala, alocatie de sprijin sau plati compensatorii ca urmare a concedierilor colective, dovada achitarii contributiei lunare se face cu cuponul mandatului postal de plata a drepturilor de baza. Pentru aceste categorii de persoane nu este necesara aplicarea vignetelor pe carnetul de asigurat (art. I, Orinul CNAS nr. 562 din 11/08/2001 pentru modificarea Ordinului pres. C.N.A.S. 43/2000 pt. aprob. Instructiunilor privind modul de decontare a contravalorii carnetelor de asigurat si a vignetelor, modalitatile de organizare si de tinere a evidentei acestora, prec. si procedura de distribuire, publicat in Monitorul Oficial, partea I, nr. 76 din 01/31/2002)

2 Pagina a II-a Buletin Informativ Nr1-2 Ianuarie/Februarie 2002 TROMBOCITUL CELULA DE INTERES INTERDISCIPLINAR Dr. Grigoriu Ana Marcela sef sectie Interne I Spitalul Judetean de Urgenta Ploiesti doctor in stiinte medicale Explozia informationala inregistrata in ultimii ani, din punct de vedere al cunostintelor referitoare la morfologia ultrastructurala si complexitatea functionala a trombocitului, plaseaza aceasta celula, in prezent, la intersectia competentelor medicale. Importanta cunoasterii poliformismului antigenelor specifice trombocitare deschide o relatie noua functionala intre hemostaza si tromboza, cu profilarea unui haplotip PIA1 /PIA2 (HPA-1a/1b) predispozant infarctului de miocard, reconsiderarea rolului trombocitului in patogenia sindromului ischemic acut, aparitia unei familii noi de antiagregante trombocitare, blocanti ai GP IIb/IIIa. Interactiunea dintre anumite componente morfologice ultrastructurale trombocitare cu celulele endoteliale, patul vascular specific fiecarui organ face posibil nu numai controlul balantei hemostatice, ci si acel al procesului de interferare cu celulele tumorale si metastazarea acestora, cu leucocitele si migrarea lor catre locul inflamatiei sau spre zonele trombogenice, interventiei in procesul de refacere tisulara. Functiile secundare ale trombocitului Functiile imunologice: a) interactiunea trombocitelor cu anticorpii; b) activarea trombocitelor de catre anticorpi; c) antigenul CD9; d) receptorul FcyRII; e) alte functii imunologice; a) Interactiunea trombocitelor cu anticorpii Purpura trombopenica autoimuna idiopatica este un sindrom produs de distrugerea trombocitelor din circulatie, ca rezultat al interactiunii acestora cu autoanticorpii antitrombocitari(81). Complexele imune si autoanticorpii antitrombocitari au rol de activare a trombocitelor. Glicoproteinele membranare trombocitare joaca un rol important în purpura trombopenica autoimuna idiopatica. Autoanticorpii anti GPIIb/IIIa au fost cel mai mult studiati (82-84). Autoanticorpii fata de GPIa/IIa, de asemenea, au fost bine caracterizati(85), precum si cei fata de GPIb - IX (86). Alti autoanticorpi fata de alte glicoproteine trombocitare au fost detectati (70, 75, 79, 88). Dupa administrarea de quinina, quinidina si heparina, anumiti epitopi sunt indusi la nivelul proteinelor de suprafata ale trombocitului, care sunt recunoscuti de autoanticorpii circulanti, numai în prezenta acestor droguri. b)activarea trombocitelor de catre anticorpi În conditii normale, activarea trombocitelor este realizata de catre agonisti fiziologici normali. În conditii patologice, activarea trombocitelor poate fi indusa si de imunoglobuline (Ig). Autoanticorpii antitrombocitari, alloanticorpii si anticorpii monoclonali se leaga de glicoproteinele de pe suprafata trombocitului sau de fosfolipide, prin portiunea Fab a moleculei de imunoglobulina. Imunoglobulinele si anticorpii monoclonali, de asemenea, se pot lega de receptorul trombocitar Fc (FcyRII), prin portiunea Fc si activeaza trombocitul. Mecanismul prin care autoanticorpii si alloanticorpii cauzeaza activarea trombocitului este putin cunoscut, dar informatii semnificative despre mecanismul activarii trombocitului în mod experimental de catre anticorpi monoclonali exista. Anticorpii monoclonali se leaga de majoritatea glicoproteinelor membranare de pe suprafata trombocitelor (80, 89). c) Antigenul CD9 Activarea trombocitelor de catre anticorpii monoclonali este directionata împotriva antigenului CD9. CD9 este o glicoproteina de pe suprafata trombocitului, numita tetrasponin, care, împreuna cu GP IIb/IIIa activeaza trombocitul prin anticorpi monoclonali anti CD9 (112). Studii recente sugereaza ca CD9 este un receptor pentru fibronectin (90), desi rolul fiziologic exact în functia trombocitului nu este, înca, clar definit. d) Receptorul FcyRII Printre variatele tipuri de receptori Fc, trombocitul exprima numai receptorul FcyRII (CD32). FcyRII este o glicoproteina transmembranara cu un singur lant de 40 - kda, care joaca rol important în activarea trombocitara, prin stimularea anticorpilor monoclonali. Aceasta actiune are drept rezultat un semnal puternic dat metabolismului fosfoinozitid, favorizând cresterea calciului intracelular si activarea fosfocreatinkinazei. e) Alte functii imunologice: - modificarea structurii GPIb-IX si GPIIb/IIIa, care din structuri self, pot deveni structuri antigenice; - prin CD32, trombocitele pot fixa IgE, deci, pot participa alaturi de mastocite, bazofile, eozinofile si neutrofile, la reactia tip I de hipersensibilitate, care stã la baza astmului bronsic extrinsec; - trombocitele pot fi implicate în leziuni de tip vasculita necrozanta (fenomen Arthus), prin complexe imune, (reactie tip III) ; - au implicare directa în sistemul complementului prin: - exprimare pe membrana de receptori pentru anafilatoxine, care, activeaza agregarea trombocitara si activarea C3 si C5; - sursa de factori D (proteaza) necesara generarii de C3 convertaza pe cale alterna; - granulele alpha au continut crescut de factor H, implicat în modularea generarii de C3 convertaza, pe calea alterna a complementului. Rolul trombocitului în aterotromboza Ateroscleroza este un proces complex, la care contribuie o multitudine de factori, în diverse stadii de dezvoltare ale acesteia (110). Trombocitul contribuie atât la dezvoltarea initiala a placii de aterom, cât si la formarea trombozei la nivelul leziunii aterosclerotice, realizând aterotromboza - tromboza suprapusa pe placa de aterom rupta. Formarea placii de aterom se produce în locuri cu injurie minima cronica a endoteliului din cauza tulburarilor locale ale fluxului sanghin, în special în zonele de ramificatie si de curbura ale vasculaturii. Hipercolesterolemia si hipertensiunea contribuie la asemenea modificari vasculare. Acumularea de lipide la nivelul placii în formare si de macrofage cu lipide subendotelial este urmata de depozitarea trombocitelor si formarea de trombi mici. Macrofagele si injuria endoteliala favorizeaza eliberarea de mediatori importanti ai inflamatiei, care contribuie la proliferarea celulelor musculare netede vasculare (93). Acestea migreaza în intima vasului sanghin, contribuind la agravarea leziunilor preexistente. Acest proces este stimulat de eliberarea de PDGF (factor de crestere trombocitar), din trombocitele depozitate local. Tromboza reprezinta mecanismul cel mai important prin care artera cu placi de aterom se obstrueaza. În cadrul hemostazei normale, cheagurile mici formate la nivelul unei injurii vasculare minore sunt rapid dizolvate de fibrinoliza. Ateroscleroza este favorizata de tromboza cronica la locul de dezvoltare a placii de aterom, partial, din cauza insuficientei unei fibrinolize normale. Deficienta fibrinolizei poate fi cauzata de cresterea PAI-1 (inhibitor al activatorului plasminogenului), gasit la pacientii aterosclerotici (92). PAI-1 inhiba TPA (activatorul plasminogenului tisular), care este necesar pentru convertirea plasminogenului în forma sa activa - plasmina, care, la rândul ei, degradeaza fibrina din tromb. O sursa potentiala de PAI-1 este chiar trombocitul activat, care, se leaga de placa aterosclerotica. O alta sursa de fibrinoliza ineficienta este reprezentata de cresterea lipoproteinei (a) [Lp(a)], care se coreleaza puternic cu ateroscleroza. Lipoproteina (a) contine apoproteina (a), care, din punct de vedere structural, este similara cu cea a plasminogenului, si poate concura cu acesta pentru a se lega de fibrina. Placile aterosclerotice sunt bogate în componente puternic trombogenice. Mai mult de 80% din masa acestor placi este reprezentata de catre proteinele depozitate în matricea extracelulara (91). Acestea sunt bogate în colagen tip I, III, V, VI, vitronectin, fibronectin, fibrinogen/fibrina, osteopontin si thrombospondin(93). Dintre toate, colagenul I si III sunt mai abundente si se coreleaza cel mai bine cu depozitarea trombocitara. În plus, placile aterosclerotice sunt bogate în factor tisular, care initiaza cascada coagularii si contribuie la tromboza (94). Desi suprafata luminala a placii nu este în mod particular trombogenica, ruptura placii, fie spontana, fie produsa prin angioplastie genereaza formarea trombusului în interiorul placii sau în afara ei, în lumenul vascular care se îngusteaza sau se obstrueaza. Expresia clinica a aterotrombozei poate fi silentioasa (asimptomatica) daca placa se stabilizeaza sau poate fi manifesta daca trombul este instabil. Acesta se fragmenteaza în emboli sau obstrueaza vasul, ducând la aparitia de: infarct miocardic acut, angina instabila, stroke ischemic, atac ischemic tranzitor, deces. Aceste elemente patogenice, specifice aterotrombozei, legate direct de functia trombocitului, fac ca aceasta celula sa aiba un rol important în patogenia trombozei coronariene, cerebrale, vascularperiferice. Polimorfismul receptorilor trombocitari (glicoproteinelor trombocitare) prezentat anterior, cu rol important în activarea trombocitara, reprezinta un factor de risc pentru tromboza coronariana. Haplotipul PIA1/PIA2 (HPA-1a/1b) se considera a fi factor predispozant pentru a face infarct miocardic (116). Dintre toate glicoproteinele trombocitare prezentate, complexul GP IIb/IIIa - receptorul fibrinogenului, are un rol major în agregarea trombocitara, si, deci, în formarea trombusului. Cunoasterea functiei complexului GP IIb/IIIa a deschis calea aparitiei unei familii noi de antiagregante trombocitare, si anume, aceea a blocantilor receptorului GP IIb/IIIa, de a lega fibrinogenul cu fragment Fab de anticorpi monoclonali ( , 17, 29, 30, ). Aceasta familie noua a inhibitorilor de receptori plachetari IIb/IIIa se adauga celor doua tipuri de medicatie antiagreganta, cunoscuta pâna în prezent, si anume: - inhibitori de TXA2 cicloxigenaza: Aspirina; - inhibitori de ADP: Ticlopidina, Clopidrogel. S-au descris pânã în prezent câtiva agenti terapeutici, care inhiba receptorii GPIIb/IIIa, si anume: Abciximab (Reo Pro), Eptifibatide (Integrilin), Tirofiban, Lamifiban, Xemilofiban si altii. Calea de administrare, în general, este cea intravenoasa. Cei mai utilizati sunt primii trei citati. Dintre acestia, Abciximab are actiunea cea mai complexa, deoarece, pe lânga blocarea GPIIb/IIIa,blocheaza si glicoproteinele alphav beta3 - receptorii pentru vitronectin, care se afla la nivelul celulei endoteliale, a trombocitelor, a celulelor musculare netede, cu implicatii în: restenozare (prin inhibarea migrarii si proliferarii celulelor musculare netede din peretele vascular), coagulare (prin inhibarea generarii de trombina). Studii in vitro, în curs de desfasurare, arata ca Abciximab inhiba si aderarea monocitelor si legarea fibrinogenului de acesta, prin intermediul receptorilor MAC - 1, contribuind astfel la reducerea raspunsului inflamator secundar injuriei peretului vascular. Trialuri randomizate tip: EPIC, EPILOG, CAPTURE, PURSUIT, PRISM, PRISM-PLUS, dovedesc eficienta acestor blocanti de receptori ai GPIIb/IIIa la pacienti cu: - sindrom acut coronarian care urmeaza a fi supusi unei angioplastii transcutane coronariene sau la pacientii cu stent (Abciximab), (CONTINUARE IN PAG. A III-A)

3 Pagina a III-a Buletin Informativ Nr.1-2 Ianuarie/Februarie angina instabila si infarct non-q (Tirofiban), - sindrom acut coronarian, cu crestere persistenta a segmentului ST (Eptifibatide). Cercetarile în curs si cele viitoare au drept obiectiv principal descoperirea unor blocanti de receptori trombocitari, care, pot fi administrati oral (ex. Xemilofiban - studiul ORBIT), cu risc redus de sângerare, cost minim si antigenitate redusa sau absenta. Interactiunea trombocitului cu celulele tumorale Trombocitul contribuie la metastazarea cancerului (95-107). Interactiunea celulelor tumorale cu trombocitul se bazeaza pe urmatoarele explicatii: - multe linii celulare tumorale exprima pe suprafata lor molecule asemanatoare cu GPIIb/IIIa; - unele celule tumorale sunt trombogenice(97,102), induc agregare trombocitara in vitro ca si in vivo, prin diverse mecanisme în care sunt implicate: ADP, generarea de trombina si exprima o proteina specifica tripsinei (103, 105); - degranularea trombocitelor elibereaza factori care amplifica recrutarea de trombocite la locul de crestere al agregatelor tumorale: emboli tumorali; - celulele tumorale raspund la contactul cu trombocitele prin dezvoltarea filopodiei în zona în care este localizata GPIIb/IIIa pe trombocitul activat(106), si, prin aceasta, creste exprimarea moleculelor de GPIIb/IIIa, printr-un produs derivat din trombocit, pe calea lipoxigenazei, numit -12- (s)hydroxyeicosatetranoic acid (HETE) (106, 107); - HETE induce retractia celulara, favorizând atasarea celulelor tumorale subendotelial; - secretia de PDGF, de asemenea, promoveaza cresterea tumorala; - fibrinogenul si thrombospondinul sunt molecule care leaga celulele tumorale de receptorii trombocitari (96). Din cauza identificarii imunologice a GPIIb/IIIa, în multe linii celulare tumorale (97, 99, 106), blocanti de receptori GPIIb/IIIa (cum ar fi peptidele, care contin RGD sau anticorpi), ar putea fi folositi pentru prevenirea diseminarii celulelor tumorale, prin intermediul trombocitului. Anticorpii GPIIb/IIIa au capacitatea de a inhiba cresterea tumorala in vivo, prin interactiunea cu moleculele complexului GPIIb/IIIa, de pe celulele tumorale si trombocitare. Interactiunea trombocitului cu leucocitele si endoteliul vascular Trombocitul reprezinta suportul fenomenului de migrare si extravazare leucocitara. P-selectinul, interactiunea cu receptorul PSGL-1 de pe leucocit, citokine si alti factori eliberati din endoteliu si leucocite, cu rol de activare a familiei TROMBOCITUL - CELULA DE INTERES INTERDISCIPLINAR continuare din pagina a II-a beta2 de integrine de pe leucocit, permit atasarea leucocitelor de endoteliu, urmata de extravazarea si transmigrarea leucocitelor printre celulele endoteliale. Un proces asemanator se produce între leucocitele si trombocitele aderente la endoteliul vascular. Neutrofilele favorizeaza aderarea trombocitelor care exprima P-selectin. Acest proces este urmat de migrarea leucocitelor la nivelul locurilor trombogenice (108). Din punct de vedere al interactiunii cu endoteliul vascular, se stie ca trombocitele normale neactivate nu adera la endoteliul intact din cauza productiei de: prostacicline si NO, care ajuta la mentinerea trombocitului în stare de repaus. Trombocitele activate se leaga, în schimb, de celulele endoteliale din cauza GPIIb/IIIa. Alte implicatii ale trombocitului: - în refacerea tisulara prin actiunea de cicatrizare; - ca anticoagulant, prin absorbtia proteinei S, dependenta de proteina C; - în inflamatia acuta, prin fagocitarea de picaturi de lipide, bacterii, virusuri, complexe imune. Nota: referintele biografice - la autor Clasificatia internationala a maladiilor (CIM) Revizia a 10-a O.M.S. Lista pentru incapacitatea temporara de munca (anexa 2 la OMS 942/2001) Cod / Cauza incapacitatii temporare de munca / Cod din Revizia a 10-a TOTAL INCAPACITATE PRIN IMBOLNAVIRE, ACCIDENTE SI BOLI PROFESIONALE (A+B+C) A. TOTAL INCAPACITATE PRIN BOALA 01 Tuberculoza A15-A19 02 Alte boli infectioase si parazitare A00- A09; A20-A99; B00-B99 03 Tumori maligne C00-C97 04 Alte tumori D00-D48 05 Anemii D50-D64 06 Alte boli ale sangelui, organelor hematopoietice si unele implicatii D65-D89 ale mecanismului imunitar 07 Diabet zaharat E10-E14 08 Alte boli endocrine, de nutritie si metabolism E00-E07; E15-E90 09 Tulburari nevrotice legate de stres si somatice F40-F48 10 Alte tulburari mentale si de comportament F00-F39; F50-F99 11 Bolile sistemului nervos G00-G99 12 Bolile ochiului si anexelor sale H00-H59 13 Bolile urechii si apofizei mastoide H60- H95 14 Hipertensiunea arteriala I10-I15 15 Cardiopatii ischemice I20-I25 16 Cord pulmonar cronic I Alte boli ale aparatului circulator I00- I09; I27-I99 18 Afectiuni acute ale cailor respiratorii superioare J00-J09 19 Gripa si pneumonia J10-J18 20 Boli pulmonare obstructive cronice J41- J47 21 Alte boli ale aparatului respirator J20- J39; J60-J99 22 Boala ulceroasa K25-K28 23 Apendicita K35-K38 24 Hernii K40-K46 25 Bolile ficatului K70-K77 26 Litiaza biliara, colecistita si alte boli ale vezicii si cailor biliare K80-K83 27 Alte boli ale aparatului digestiv K00- K22; K29-K31; K50-K67; K80-K93 28 Boli ale pielii si tesutului subcutanat L00-L99 29 Artropatii M00-M25 30 Dorsopatii M40-M54 31 Alte boli ale sistemului osteoarticular si tesutului conjunctiv M30-M36; M60-M99 32 Boli renale (exclusiv litiaza) N00-N19 33 Litiaza aparatului urinar N20-N23 34 Bolile organelor genitale feminine N70- N99 35 Alte boli ale aparatului genito-urinar N25-N64 36 Bolile sarcinii, nasterii si lehuziei O00- O99 37 Malformatii congenitale Q00-Q99 38 Alte afectiuni si nespecificate R00-R99 B. TRAUMATISME, OTRAVIRI SI UNELE CONSECINTE ALE CAUZELOR EXTERNE 39 Traumatisme, otraviri si unele consecinte ale cauzelor externe S00-S99; T00-T98 C. BOLI PROFESIONALE 40 Bolile profesionale*) D. INCAPACITATEA TEMPORARA DE MUNCA DIN ALTE CAUZE 41 Concediu pentru tratament in sanatoriul balnear 42 Sarcina si lehuzie 43 Ingrijirea copiilor bolnavi 44 Transfer in munca pentru TBC pulmonar 45 Transfer in munca pentru alte boli 46 Carantina 47 Alte cauze *) Se vor include toate bolile profesionale, indiferent de cauza lor; ele nu trebuie clasate la celelalte coduri. NOTA: Toate diagnosticele de boala incadrate in intervalele blocurilor de diagnostic din coloana 2 vor primi diagnosticul din coloana 1 si codul din coloana 0. Exemple: - Tuberculoza (A15-A19) se va codifica cu 01 - Diabetul zaharat (E10-E14) se va codifica cu 07 - Bolile ficatului (K70-K77) se va codifica cu 25 - Concediul pentru sarcina si lehuzie se va codifica cu 42. O delegatie a Bancii Mondiale condusa de Andrew Vorkink (director al Bancii Mondiale pentru Romania) si Ziad Alahdad (seful Misiunii Rezidente in Romania a Bancii) s-a inilnit IN cu ministrul Daniela Bartos la sediul Ministerului Sanatii si al Familiei pentru o analiza a stadiului proiectului de reforma in sanatate finantat de Banca Mondiala. Reprezentantii Bancii Mondiale au apreciat progresele inregistrate de Ministerul Sanatatii si al Familiei in acest proeict. Andrew Vorkink si Ziad Alahdad si-au exprimat, in numele organismului pe care il reprezinta, intreaga disponibilitate de a acorda in continuare asistenta pentru dezvoltarea unei politici coerente, la nivel national, in domeniul sanitar.de altfel, cei doi reprezentanti ai organismului mentionat au apreciat modul incare au fost alocate fondurile puse la dispozitie de Banca Mondiala. In cadrul intilnirii a avut loc o discutie asupra derularii in continuare, in acest an, a proiectelor, cu accent pe necesitatea stimularii componentei de sanatate publica, prin campanii de promovare a Sanatatii, controlul bolilor cu transmitere sexuala, TBC, fumat si, in mod special, HIV/SIDA. Directorul Bancii Mondiale a exprimat disponibilitatea institutiei de a acorda in continuare asistenta MSF in elaborarea unei politici nationale privind preventia si controlul HIV/SIDA si al bolilor transmisibile. Au fost discutate si aspecte privind modificarea cadrului legislative in domeniul asigurarilor, mai ales in ceea ce priveste colectarea si redistribuirea fondurilor sistemului national de asigurari de sanatate. De asemenea, au fost abordate problematici legate de influenta factorilor socio-economici asupra starii de sanatate a populatiei. sursa: comunicat al M.S.F.; Intalnire cu delegatia Bancii Mondiale

4 Pagina a IV-a Buletin Informativ Nr.1-2 Ianuarie/Februarie 2002 Comunicat purtator de cuvant si relatii massmedia Ministerul Sanatatii si Familiei a emis un ordin (43/23 ianuarie 2002) prin care se reglementeaza modelul de contract individual de administrare ce se va incheia intre directorii generali ai spitalelor si directiile de sanatate publica sau minister, dupa caz.. Contractul individual de administrare, care se va incheia pe o durata de 4 ani, incredinteaza directorului general organizarea, conducerea si gestionarea intregii activitati a spitalului, in scopul furnizarii de servicii medicale si alte servicii, pe baza principiilor privind echitatea, necesitatea si cost-eficienta. Contractul prevede drepturile si obligatiile directorului general, dar si ale directiei de sanatate publica sau ministerului, dupa caz. La incheierea acestuia, partile vor negocia nivelul indicatorilor de performanta pentru fiecare spital in parte. Acesti indicatori se refera la valori de eficienta pentru: durata medie de spitalizare, rata de ocupare a paturilor, raportul spitalizarilor de o zi si de lunga durata, costurile pe zi de spitalizare (pe bolnav si pe pat), numarul pacientilor consultati in ambulatoriu, indicatori de management pentru resursele umane, indicatori de integrare ai serviciilor si indicatori de asigurare a calitatii. Directiilor de sanatate publica le revine obligatia sa analizeze trimestrial realizarea indicatorilor de performanta negociati, asigurind, totodata, libertatea directorului general in conducerea, organizarea si gestionarea activitatii spitalului. Modelul de contract prevede o lista lunga de obligatii pentru directorul general, dar aceste prerogative si obligatii sunt practic cele pe care si in present directorul de spital le asigura zilnic. Elementul de noutate este reprezentat de indicatorii de performanta si, pentru aceasta prima etapa, se prevede o crestere a calitatii actului medical in spitale, o utilizare mai buna a resurselor financiare si umane, cit si incadrarea in bugetul de venituri si cheltuieli aprobat. Comunicat purtator de cuvant si relatii massmedia Ministrul Sanatatii si Familiei, dr. Daniela Bartos a avut astazi o intilnire cu directorii Directiilor de Sanatate Publica. Printre altele, in cadrul intilnirii au fost aduse in discutie aspecte legate de reforma sanitara, programele de sanatate, modul de intocmire a bugetelor de venituri si cheltuieli, precum si elemente legate de politica de personal. Ministrul Sanatatii le-a cerut directorilor DSP sa se preocupe de incadrarea si mentinerea pe posturi a personalului din serviciul de statistica si informatica propriu, sa coordoneze si sa sprijine activitatea acestora si sa actioneze pentru dotarea corespunzatoare cu calculatoare si soft. "Exista inca multe semne de intrebare referitoare la calitatea informatiilor raportate, iar validarea datelor transmise la nivel central arata ca acestea nu au fost sufficient controlate, existand chiar suspiciunea unor raportari false. Dovada lipsei de control si corectitudine a raportarilor se reflecta si in slaba promovare a actiunilor la nivelul DSP si unitatilor sanitare bazate pe evidente statistice, cat si in promovarea unor programme specifice care sa duca la ameliorarea evidenta a unor indicatori ai starii de sanatate", a afirmat ministrul Daniela Bartos. De asemenea, a mai adaugat ca un aspect deosebit il reprezinta transmiterea unor anchete incomplete privind decesul la mame si la copiii de pana intr-un an, aceasta fiind deficienta medicilor implicati direct in aceste cazuri. Din acest motiv, nu se pot aprecia corect, la nivel central, toate elementele care duc la aceste fenomene demografice sensibile. In cadrul aceleiasi intalniri, Ministrul Sanatatii a informat ca, incepand din acest an, se va trece, gradat, la codificarea pe patru caractere a Clasificatiei Internationale a Maladiilor- Revizia a X-a- la nivelul tuturor spitalelor din tara. In acest sens, au fost retiparite aproximativ de volume si de CD-uri, care au fost transmise in toate judetele. Pentru prima etapa vor intra cu noul sistem de codificare a diagnosticelor la externare un numar de 170 de spitale din toate judetele, pentru care se vor organiza cursuri de calificare pentru formarea de formatori, la care vor participa cate 2-3 medici pe fiecare spital si o persoana din cadrul DSP. Cursurile se vor organiza in perioada 15 februarie-30 aprilie Referitor la starea de sanatate a populatiei, Ministrul Sanatatii a precizat ca asteapta de la directorii DSP includerea in programul de masuri pe 2002 a unor actiuni concrete pentru a interveni in domeniile mortalitatii si morbiditatii specifice. Ministrul Daniela Bartos le-a cerut sefilor DSP sa promoveze actiuni de identificare si cunoastere a factorilor de risc pentru populatiile cele mai expuse, actiuni de profilaxie si actiuni metodologice cu medicii din teritoriu. Acolo unde resursele locale sunt insuficiente, unde implicarea factorilor din administratia locala este deficitara, sau apar alte situatii care depasesc capacitatea de actiune a directiilor de sanatate publica, s-a cerut informarea conducerii MSF pentru a implica resurse la nivel central. O problema deosebit de importanta ridicata in cadrul discutiilor a fost reorganizarea spitalelor. Ministrul Sanatatii a amintit ca aceasta actiune a fost demarata inca de anul trecut, cu un proiect-pilor de reforma a finantarii spitalelor in sistem DRG. "Ne-am angajat fata de Guvern ca pana la sfarsitul anului vom evalua spitalele, le vom ierarhiza, vom elabora criterii de restructurare si reorganizare si vom restructura centrele de sanatate si spitalele rurale, concomitent cu implementarea unui sistem informational modern si eficient. Toate aceste obiective presupun o serie de masuri concrete, pe care trebuie sa le prezentam in fata pimului ministru la sfirsitul lunii februarie", a subliniat Ministrul Daniela Bartos. Actiunea de evaluare a necesarului de paturi cade in sarcina spitaleor, dar finalizarea acesteia este atributul directiilor de sanatate publica si are termen pina la 20 februarie. Tot sarcina directiilor de sanatate publica este si aceea de a colecta, pina la 1 martie, propunerile de modificare de structura a spitalelor evaluate si de a prezenta propuneri ministerului. Actiunea de evaluare a spitalelor va continua cu ancheta necesarului de resurse si pentru care se asteapta rezultatele pana la data de 20 martie. Concomitent, spitalele vor evalua si necesarul de servicii medicale oferite populatiei pentru teritoriul de adresabilitate, analize care au tot termenul de 20 martie. In ceea ce priveste dotarea cu aparatura medicala, Ministrul Sanatatii a precizat ca va fi evaluata la nivel central situatia instalarii si utilizarii eficiente a tuturor echipamentelor aflate in gestiune, atragand atentia ca nu este normal ca aceste echipamente sa zaca in cutii si sa treaca perioada de garantie fara a fi folosite. De asemenea, a precizat ca MSF va institui masurile cele mai ferme pentru a putea monitoriza toate datele privind utilizarea acestor aparate si, daca se va constata lipsa de preocupare din partea spitalelor, se vor lua masuri de realocare a acestora acolo unde este intr-adevar nevoie de ele. "As dori ca pana la sfarsitul primului semestru sa avem o evaluare clara a aparaturii medicale din dotare, pentru ca pacientii nostri sa beneficieze efectiv de aceasta tehnologie moderna", a mai spus Ministrul Daniela Bartos. Comunicat Comisia nationala de lupta ANTI- SIDA Ministerul Sanatatii si Familiei anunta ca toti pacientii HIV/SIDA care au nevoie de tratament primesc acum medicatie antiretrovirala Pe baza ultimei actualizari (ianuarie 2002) a informatiilor din baza nationala de date HIV/SIDA, Ministerul Sanatatii si Familiei anunta ca în prezent, prin reteaua de Centre Regionale HIV/SIDA, se asigura îngrijire medicala de specialitate si tratament continuu cu medicatie antiretrovirala pentru toti pacientii seropozitivi care au nevoie de tratament. Având în vedere ca în România erau înregistrati peste de copii si aproape de adulti cu infectie HIV/SIDA, în urma cu un an guvernul si Ministerul Sanatatii si Familiei au afirmat ca lupta împotriva infectiei HIV/SIDA constituie o prioritate nationala. Guvernul a stabilit ca obiectiv clar al politicii sale în domeniul sanatatii asigurarea în cel mai scurt timp a tratamentului pentru toti pacientii cu infectie HIV/SIDA care trebuie tratati. Pentru atingerea acestui obiectiv, la începutul anului 2001, Ministerul Sanatatii si Familiei a cerut Comisiei Nationale de Lupta Anti-SIDA (CNLAS) sa analizeze situatia infectiei HIV/SIDA si a infrastructurii medicale existente în vederea stabilirii masurilor care trebuie luate. Cu ajutorul UNAIDS si al expertilor OMS, CNLAS a pregatit un plan de actiune pentru depasirea obstacolelor care împiedicau accesul tuturor pacientilor la medicamentele antiretrovirale, esentiale pentru asigurarea supravietuirii lor. Cu ajutorul sectorului privat, în special al firmei Merck Sharp & Dohme, CNLAS a pus la punct infrastructura necesara, prin dotarea Centrelor Regionale cu aparatura ultramoderna INFORMATII LA ZI comunicate al Ministerului Sanatatii si Familiei sursa: care permite urmarirea evolutiei bolii si a eficientei tratamentului la pacientii infectati. De asemenea a fost revizuita strategia nationala si ghidurile de tratament în concordanta cu standardele internationale. Resursele financiare insuficiente au ramas însa obstacolul major pentru asigurarea tratamentului. În aceasta situatie, în iunie 2001, guvernul a decis exceptarea medicamentelor antiretrovirale de la plata taxelor vamale si a TVA. În plus bugetul pe 2001 al programului national anti-sida a fost suplimentat la peste 21 de milioane de dolari, asigurându-se în termeni reali o crestere cu peste 50% a fondurilor fata de anul precedent. Reducerea importanta a preturilor oferita de firma Merck Sharp & Dohme pentru produsele sale antiretrovirale in martie 2001 a permis cresterea semnificativa a numarului pacientilor tratati. La întîlnirea UNGASS care a avut loc la New York în iunie anul trecut si alte companii farmaceutice au urmat acest exemplu oferind conditii favorabile de livrare a produselor lor. Implementarea cu succes a strategiei nationale anti-sida a schimbat radical datele privind accesul pacientilor la tratament. Daca în 1997 în Romania din persoane cu infectie HIV erau tratate doar aproximativ (32%), iar dintre acestea doar 30 (0,5%) cu o combinatie de trei medicamente, asa cum prevad standardele internationale de tratament, astazi din pacienti diagnosticati aflati în observatie sunt tratati toti cei care au nevoie de tratament, adica pacienti (61%) dintre care (92%) cu tripla combinatie. Recent executivul a facut un alt pas important în lupta împotriva SIDA. În colaborare cu asociatia pacientilor (UNOPA), presedintia si guvernul au înfiintat Comisia Nationala Multisectoriala care optimizeaza coordonarea între ministere si pe cea între sectorul public si cel privat în problemele complexe ale infectiei HIV/SIDA legate de tratament, îngrijire, preventie, educatie si drepturi sociale. În aceasta Comisie sunt reprezentate urmatoarele institutii si organizatii: Presedintia, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Sanatatii si Familiei, alte ministere importante, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, asociatia pacientilor, UNICEF, UNAIDS, companii farmaceutice si organizatii non guvernamentale. Ministerul Sanatatii si Familiei considera ca progresele semnificative înregistrate în lupta împotriva infectiei HIV/SIDA se datoresc dezvoltarii unei strategii consistente, realizarii unei infrastructuri adecvate, asigurarii accesului la medicamente eficiente si alocarii resurselor financiare necesare. Succesul parteneriatului multilateral public-privat realizat în România a salvat sute de vieti si a crescut semnificativ calitatea asistentei medicale pentru mii de pacienti cu infectie HIV/SIDA. Dr. Adrian Streinu-Cercel Presedinte CNLAS

5 Prescriptia constituie document medical cu regim special, eliberat de catre medic pacientului in urma consultului medical, in baza caruia se elibereaza medicamentele; totodata constituie si document financiar-contabil utilizat la intocmirea borderourilor centralizatoare de catre farmacii 2 I. Cine face prescrierea: A. Medicii care sunt in relatii contractuale cu casele de asigurari de sanatate B. Medicul din cabinetul scolar/studentesc - cu respectarea cumulative a urmatoarelor conditii: 1. sa fie caz de urgenta medicala 2. sa prescrie medicamente pentru afectiuni acute pentru maximum 3 zile 3. pacientul sa fie elev/student care urmeaza o forma de invatamant in alta localitate in care domiciliaza temporar, alta decat cea de resedinta si nu este inscris la un medic de familie din localitatea unde se afla unitatea de invatamant 4. medicul care a eliberat reteta sa transmita prin scrisoare medicala medicului de familie la care este inscris elevul/studentul diagnosticul si tratamentul prescris; C. Medicul din caminul de batrani - pot prescrie medicamente numai pentru 3 zile pentru bolnavii nedeplasabili sau cu afectiuni acute din aceste institute Reguli: 1. medicamentele se prescriu in limita specialitatii (responsabilitatii) medicului; Exceptii: o medicul de familie, care poate prescrie si medicamente pe vaza recomandarilor scrise date medicii de specialitate pentru prescriptiile medicale ulterioare, necesare continuarii tratamentului, cu respectarea indicatiilor din prospectul producatorului de medicamente o medicul de spital care poate prescrie pacientului la externare medicamente in limita specialitatii si a consultatiilor interdisciplinare evidentiate in foaia de observatie II. Ce medicamente se prescriu: se pot prescrie medicamente cu si fara contributie personala Medicamente fara contributie personala se pot prescrie numai in urmatoarele situatii 3) : a. pentru copii intre 0-18 ani; b. pentru gravide si lehuze; c. pentru bolile care beneficiaza de gratuitate d. pentru categorii de asigurati ce beneficiaza de gratuitate potrivit legii Aceste categorii de persoane sunt 4) : 1) persoanele care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca, marii mutilati, ranitii, urmasii si parintii celor care au decedat ca urmare a participarii la lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, persoanele care au fost retinute in perioada decembrie 1989 ca urmare a participarii la actiunile pentru victoria revolutiei, precum si persoanele care, in perioada decembrie 1989, s-au remarcat prin fapte deosebite in lupta pentru victoria revolutiei si care detin titlul de Luptator pentru Victoria Revolutiei Romane din Decembrie 1989; 2) veteranii de razboi si vaduvele de razboi; 3) persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si cele deportate in strainatate ori constituite in prizonieri; 4) persoanele persecutate, din motive etnice, de catre regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945; 5) persoanele cu handicap. III. Numarul medicamentelor care pot fi prescrise: Poate fi de 1-3 produse pentru un bolnav la o consultatie IV. Perioada pentru care se pot prescrie medicamentele: a. 3-5 zile - in afectiuni acute; b. pana la 8-10 zile - in afectiuni subcutanate c. pana la 30 de zile - pentru bolnavi cu afectiuni cornice d. pentru maxim 30 de zile - pentru bolnavul externat, in cazul prescriptiei eliberata de medicul din spital V. Completarea prescriptiei medicale In completarea prescriptiei, medicul are urmatoarele obligatii 1. Va intocmi prescriptia in 3 exemplare, din care 2 exemplare (originalul si copie) se elibereaza pacientului (asiguratul) pentru a le prezenta la farmacie Se va ingriji ca datele sa fie inscrise lizibil, fara modificari, stersaturi sau adaugari; in caul in care o modificare este absolut necesara, aceasta mentiune va fi semnata si parafata 2. Va completeza prescriptia cu urmatoarele date: Pagina a V-a Buletin Informativ Nr.1-2 Ianuarie/Februarie 2002 Reguli de prescriere a medicamentelor cu si fara contributie personala in tratamentul ambulatoriu. Obligatii ce revin medicului la emiterea prescriptiei medicale 1) jr. Dan Florin GIDIUTA o denumirea furnizorului de servicii medicale (cabinet medical, spital, etc.) o date de identificare a asiguratului: nume, prenume, varsta, CNP, etc. o numarul foii de observatie sau din registrul de consultatii al bolnavului o diagnosticul o tratamentul prescris o data eliberarii o codul medicului si specialitatea acestuia Inscriptionarea codului medicului se face prin aplicarea parafei medicului, care contine in mod obligatoriu si codul medicului o numarul contractului de furnizare de servicii medicale incheiat cu casa de asigurari de sanatate si denumirea casei de asigurari de sanatate Valabilitatea prescriptiei: a. maximum 30 de zile de la data emiterii prescriptiei medicale - pentru cazurile cornice; b. in primele 24 de ore de la prescriere - pentru afectiunile cutanate si subcutanate Eliberarea medicamentelor Se face pe baza de prescriptie medicala, prezentata de catre pacient (asigurat) in doua exemplare la orice farmacie cu care casele de asigurari de sanatate au incheiat contract de furnizare de medicamente cu si fara contributie personala in tratamentul ambulatoriu Note: 1 - potrivit Ordinului comun nr. 692/4.233/2001 al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si al presedintelui Colegiului Medicilor din Romania pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordarii medicamentelor cu si fara contributie personala in tratamentul ambulatoriu ( ), publicat in M.Of., partea I, nr. 83/ ; 2 - a se vedea prevederile art. 1 alin 4, art. 8 si 15 din acelasi ordin; 3 - art. 1 alin. 3 din acelasi ordin; 4 - art. 2 din Legea nr. 783/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea, in mod gratuit, a asistentei medicale, medicamentelor si protezelor pentru unele categorii de persoane prevazute in legi speciale INDRUMARI PRIVIND NOILE FORMULARE DE CERTIFICATE DE CONCEDIU MEDICAL SI OPERATIUNILE PRIVIND ELIBERAREA SI COMPLETAREA CORECTA A ACESTORA (extras din Nota nr. 7006/ a Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale) II.1. Codul diagnosticului se inscrie numai in cazul bolilor, prin urmare numai in cazul incapacitatii temporare de munca a asiguratului, a bolii copilului in varsta de pana la 7 ani, a bolii copilului handicapat in varsta de pana la 18 ani (orice alta afectiune in afara handicapului propriu-zis), precum si in cazul reducerii timpului de munca cu ¼ din durata normala sau trecerii temporare in alta munca, precum si in cazul carantinei; Codificarea bolilor se face dupa Clasificatia internationala a maladiilor (CIM), editia a X-a (codurile cu 3 caractere). Furnizarea clasificatiei sus-mentionate se face de catre directiile teritoriale de sanatate publica. In cazul in care medicul care elibereaza certificatul de concediu medical nu i s-a pus la dispozitie Clasificatia internationala a maladiilo, acesta va inscrie in clar diagnosticul. II. 2. Tipul de asigurare se completeaza in conformitate cu declaratia pacientului si cu datele rezultate din adeverinta privind numarul de zile de concediu medical avute in ultimele 12 luni sau 24 luni (in raport de diagnostic); II. 3. mentiunile privind tipul asigurat, denumire platitor, sediu, cod fiscal, numar angajati, urmeaza a fi inscrise de catre platitorii de drepturi de asigurari sociale, la prezentarea la plata a certificatelor de concediu medical. II.4. Potrivit art. 103, art. 104 (1) si art. 105 din Legea 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, durata concediilor medicale pentru tuberculoza, maternitate (sarcina si lauzie) si ingrijirea copilului bolnav nu diminueaza numarul zilelor de concediu medical acordate asiguratului pentru celelalte afectiuni. II.5. Adeverinta privind numarul de zile de concediu medical avut in ultimele 12 luni sau 24 luni se elibereaza, potrivit legii, de catre angajatori (angajatori, institutia unde lucreaza functionarul public, persoana aleasa sau numita in functii elective, legislative judecatoresti, institutia prin care se platesc drepturile de somaj) si/sau de catre Casa teritoriala de pensii pentru asiguratii care depun declaratie de asigurare sau incheie contracte de asigurare; II.6. COdul indemnizatiei este de la 01 la 15, potrivit incadrarii prestatiei de asigurari sociale pe termen scurt, de pe verso-ul certificatului de concediu medical; Avand in vedere faptul ca urgentele medico-chirurgicale si bolile infectocontagioase din grupa A fac obiectul H.G. nr. 1186/2000, in aceste cazuri se completeaza, pe langa codul indemnizatiei (07), respectiv (06) si caseta de pe fata certificatului de concediu medical. In cazul tuberculozei, infectiei HIV si SIDA, se completeaza cu un asterix pe langa codul (06) si codul afferent (13 sau 15), deoarece concediile medicale se acorda pe durate mai mari de 180 zile. Din aceleasi motive, in cazul formelor de cancer si bolilor cardiovasculare cuprinse in H.G. 1186/2000, se completeaza de asemenea cu un asterix, pe langa codul (07) si codul afferent (15, respectiv 14). Pentru formele de cancer si bolile cardiovasculare ce nu se regasesc in H.G. 1186/2000, codul indemnizatiei este cel de boala obisnuita (01) si se inscrie cu un asterix si codul (15) sau (14) din cauza duratei mai marei pentru care se acorda concediile medicale. Precizarile privind incadrarea diagnosticului in H.G. 1186/2000 precum si codificarea indemnizatiei pentru toate celelalte prestatii sunt necesare (CONTINUARE IN PAGINA A VII-A)

6 Pagina a VI -a Buletin Informativ Nr.1-2 Ianuarie/Februarie 2002 Din activitatea Comisiei Nationale de Acreditare a Personalului Medical Nota: potrivit dispozitiilor dinlegea asigurarilor sociale de sanatate,in sistemul de asigurari sociale de sanatate pot fi admisi sa lucreze numai personalul sanitar acreditat, potrivit legii, de catre comisiile judetene de acreditare a personalului medical organizate de catre C.M.R. si de catre casa de asigurari de sanaatate, in componenta paritara DECIZIA NR. 7 privind unele modificari ale Regulamentului de functionare al Comisiei Nationale de Acreditare a personalului medical in sistemul asigurarilor sociale de sanatate In temeiul - art. 36 din Legea 145/1997 cu modificarile ulterioare, potrivit caruia in sistemul de asigurari de sanatate pot fi admisi sa lucreze numai medicii si personalul de sanatate acreditat si art. 38 privind constituirea comisiilor de acreditare a personalului medical. - Regulamentului de functionare al Comisiei Nationale de Acreditare a personalului medical adoptat in sedinta din 13 martie 2001 a comisiei. Presedintele Comisiei Nationale de Acreditare a personalului medical emite urmatoarea D E C I Z I E Art. I Art. 20 din Regulamentul de functionare al Comisiei Nationale de Acreditare a personalului medical se modifica si va avea urmatorul continut: Art. 20 (1) Comisia nominalizata desemneaza dintre membrii sai un presedinte. Actele oficiale ale comisiei vor fi semnate de catre presedintele comisiei. (2) Mandatul presedintelui este de 6 luni; presedintia comisiei este asigurata prin rotatie, de catre fiecare partener. (3) Secretariatul comisiei va fi asigurat de catre unul din cei trei membri desemnati de casa de asigurari de sanatate sa faca parte din comisie; secretarul comisiei este salariat al casei de asigurari de sanatate in cadrul directiei, serviciului, biroului sau compartimentului acreditare, dupa caz. (4) Comisia de acreditare judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti are sigiliu propriu. Art. II Prezenta decizie intra in vigoare cu data de 20 iulie PRESEDINTE Prof. Dr. MIRCEA CINTEZA DECIZIA NR. 8 privind completarea Capitolului III, art.19 din Regulamentul de functionare al Comisiei Nationale de Acreditare a personalului medical in sistemul asigurarilor sociale de sanatate In temeiul - art. 36 din Legea nr. 145/1997 cu modificarile ulterioare, potrivit caruia in sistemul de asigurari de sanatate pot fi admisi sa lucreze numai medicii si personalul sanitar acreditat si art. 38 privind constituirea comisiilor de acreditare a personalului medical. - adresa nr. 172/26.sept.2001 a Directiei Acreditare Furnizori si Servicii Medicale din cadrul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate - adresa nr. 1720/G.L./16.oct.2001 a Directiei Control si Audit Intern din cadrul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate - Regulamentului de functionare al Comisiei Nationale de Acreditare a personalului medical adoptat in sedinta din 13 martie 2001 a comisiei. Presedintele Comisiei Nationale de Acreditare a personalului medical emite urmatoarea D E C I Z I E Art.I Articolul 19 - Capitolul III din Regulamentul de functionare al comisiilor de acreditare a personalului medical se completeaza cu un nou alineat, care se numeroteaza art. 19 (2): Art. 19 (2) Cei trei membri desemnati de catre casa de asigurari de sanatate sa faca parte din comisia de acreditare sunt obligatoriu medici angajati cu norma intreaga la casa de asigurari de sanatate si se vor alege din cadrul directiei (serviciului, biroului, compartimentului) acreditare (1 membru), directiei (serviciului, biroului, compartimentului) contractare (1 membru), cel de-al treilea membru fiind desemnat de catre directorul general din rƒndul celorlalti salariati ai casei de asigurari de sanatate. Art.II Prezenta decizie intra in vigoare la data de 01.dec PRESEDINTE Prof. Dr. MIRCEA CINTEZA DECIZIA NR. 9 privind acreditarea personalului medical In temeiul - art. 36 din Legea nr. 145/1997 cu modificarile ulterioare, potrivit caruia in sistemul de asigurari de sanatate pot fi admisi sa lucreze numai medicii si personalul sanitar acreditat si art. 38 privind constituirea comisiilor de acreditare a personalului medical. - art.1 alin.b) din Decizia nr. 4 a Comisiei Nationale de Acreditare a personalului medical cu modificarile si completarile ulterioare. - art.1 alin. c) din Decizia nr. 4 a Comisiei Nationale de Acreditare a personalului medical cu modificarile si completarile ulterioare. - Situatii exceptionale la care nu s-a gasit rezolvare pƒna in prezent si pentru a nu se periclita calitatea asistentei medicale acordate asiguratilor. - Regulamentului de functionare al Comisiei Nationale de Acreditare a personalului medical adoptat in sedinta din 13 martie 2001 a comisiei. Presedintele Comisiei Nationale de Acreditare a personalului medical emite urmatoarea D E C I Z I E Art. unic: Se acorda prelungirea acreditarii pentru anul 2002, pentru medici, in urmatoarele situatii: 1. In cazul in care pe postul pe care lucreaza acum medicul care a depasit limita de vƒrsta prevazuta in deciziile de acreditare urmeaza sa se angajeze un medic care a ocupat deja postul prin organizarea unui concurs de rezidentiat pe post. 2. In cazul in care postul ocupat in prezent de o persoana ce a depasit limita de vƒrsta impusa de deciziile de acreditare a fost scos la concurs si nu a fost ocupat. 3. In cazul in care nu exista un alt medic de aceeasi specialitate si care sa intruneasca conditiile de vƒrsta impuse de deciziile de acreditare in aceiasi localitate; postul va fi scos la concurs in termen de 6 luni. 4. Pentru medicii care au depasit limitele de vƒrsta impuse de deciziile de acreditare si ale caror posturi nu au fost scoase la concurs se va prelungi acreditarea pƒna la ocuparea postului; in acest caz se va organiza concurs de cel putin 2 ori in primele 6 luni ale anului Nota: In aceasta situatie, orice eventuala prelungire a acreditarii se acorda numai de catre Comisia Nationala de Acreditare a personalului medical si numai in conditiile in care se face dovada organizarii concursului si neocuparii postului. 5. Pentru in toate cazurile ce se incadreaza intr-una din situatiile prevazute la punctele 1-4, Comisiile judetene de acreditare vor informa Comisia Nationala de Acreditare a personalului medical. 6. In cazul altor situatii ce ar determina scaderea calitatii asistentei medicale in teritoriu, acestea vor fi identificate de catre Comisia Nationala de Acreditare a personalului medical si vor fi supuse ca si criterii de acreditare intr-o decizie ulterioara. PRESEDINTE Prof. Univ. Dr. Eugeniu TURLEA