INVESTIGAȚIE SECTORIALĂ PRIVIND DREPTUL DE AUTOR ȘI DREPTURILE CONEXE

Transcriere

1 INVESTIGAȚIE SECTORIALĂ PRIVIND DREPTUL DE AUTOR ȘI DREPTURILE CONEXE

2 CUPRINS CAPITOLUL 1. REZUMATUL RAPORTULUI 7 CAPITOLUL 2. LEGISLAŢIA ŞI PRACTICA INTERNAŢIONALĂ PRIVIND DREPTUL DE AUTOR ŞI DREPTURILE CONEXE Considerații generale despre industria dreptului de autor la nivel mondial Cadrul internațional de reglementare Cadrul de reglementare european Considerații generale despre industria drepturilor de autor la nivel european Reglementări europene în vigoare Propunere de Directivă privind dreptul de autor pe piața unică digitală Organizații internaționale având ca scop protecția drepturilor de autor Organizații europene având ca scop protecția dreptului de autor Agregarea și funcționarea bazelor de date globale privitoare la industria drepturilor de autor şi sistemul de standardizare a drepturilor de autor Baze de date globale Standarde folosite în domeniul dreptului de autor 32 CAPITOLUL 3. PRACTICA ŞI LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ PRIVIND DREPTUL DE AUTOR ŞI DREPTURILE CONEXE Considerații despre industria românească a drepturilor de autor și a drepturilor conexe Domeniul dreptului de autor şi al drepturilor conexe în românia - legislaţia primară Analiza comparativă a aplicării legislației din domeniul dreptului de autor la nivel internaţional 48 CAPITOLUL 4. STRUCTURA ŞI FUNCŢIONAREA PIEŢEI. PREZENTAREA PRINCIPALELOR PIEŢE RELEVANTE Actorii prezenţi pe piaţă Mecanismele de piaţă Mandatarea organismelor de gestiune colectivă Licențierea dreptului de autor Remunerația Gestiunea colectivă Dreptul la remuneraţie compensatorie pentru copia privată Dreptul la remuneraţie compensatorie pentru retransmiterea prin cablu Dreptul la remuneraţie echitabilă pentru împrumutul public efectuat prin biblioteci, altele decât bibliotecile instituţiilor de învăţământ sau prin bibliotecile publice cu acces gratuit Dreptul la compensaţie echitabilă pentru operele orfane 62 Se colectează de către OGC-ul denumit colector unic pentru fiecare categorie de utilizatori vizată Colectorul unic 63 CAPITOLUL 5 PRINCIPALELE PIEŢE RELEVANTE Pieţele furnizării de servicii de administrare a drepturilor de autor și a drepturilor conexe pentru titularii de drepturi Pieţele furnizării de servicii de administrare a drepturilor de autor pentru alte organisme de gestiune colectivă Pieţele licenţierii drepturilor de autor către utilizatori Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele scrise Piaţa licenţierii drepturilor de autor şi a drepturilor conexe pentru autorii de opere audiovizuale şi/sau videograme Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru autorii de opere de artă vizuală Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru autorii de opere muzicale 81 2

3 5.3.5 Piaţa licenţierii drepturilor conexe de autor pentru artiştii interpreţi sau executanţi Piaţa licenţierii drepturilor conexe de autor pentru producătorii de fonograme Piaţa licenţierii drepturilor conexe de autor pentru producătorii de videograme 100 CAPITOLUL 6. PROBLEME ŞI DISFUNCŢIONALITĂŢI IDENTIFICATE DE ÎNTREPRINDERI ŞI DE REGLEMENTATOR Disfuncţionalităţi și propuneri de reglementare ridicate de organismele de gestiune colectivă Dificultăți în aplicarea legislației și în reglementarea instrumentelor specifice materiei Propuneri ale OGC-urilor pentru îmbunătăţirea cadrului de reglementare și a activităţii lor Concluzii Disfuncţionalităţi și propuneri de reglementare ridicate de titularii de drepturi Disfuncţionalităţi și propuneri de reglementare ridicate de utilizatorii drepturilor de autor și ai drepturilor conexe Disfuncţionalităţi și propuneri de reglementare ale ORDA 111 CAPITOLUL 7. TEORIA AFECTĂRII CONCURENŢEI 114 CAPITOLUL 8. CONCLUZII 117 CAPITOLUL 9. PROPUNERI 119 3

4 Definiţii şi noţiuni Artiştii interpreţi sau executanţi sunt: actorii, cântăreții, muzicienii, dansatorii și alte persoane care prezintă, cântă, dansează, recită, declamă, joacă, interpretează, regizează, dirijează ori execută în orice altă modalitate o operă literară sau artistică, un spectacol de orice fel, inclusiv folcloric, de varietăți, de circ sau de marionete. Autorul este persoana fizică sau persoanele fizice care au creat opera 1. Ppersoana sub numele căreia opera a fost adusă pentru prima dată la cunoştința publică este prezumată a fi autor, până la proba contrară. (în anumite cazuri legea protejează și persoane juridice sau fizice care nu sunt autorii operei, precum titularii de drepturi care au dobândit această calitate prin moştenire sau cesiune). Comunicarea către public a unei interpretări, execuții sau fonograme reprezintă transmiterea către public, prin orice mijloc, altul decât radiodifuzarea, a sunetelor unei interpretări sau execuții sau de sunete sau de reprezentări de sunete fixate în fonogramă, dar și faptul de a face ca sunetele sau reprezentările de sunete fixate pe o fonogramă să aibă aptitudinea de a fi auzite de către public. Comunicarea publică este orice comunicare a unei opere, realizată direct sau prin orice mijloace tehnice, făcută într-un loc deschis publicului sau în orice loc în care se adună un număr de persoane care depăşeşte cercul normal al membrilor unei familii şi al cunoştinţelor acesteia, inclusiv reprezentarea scenică, recitarea sau orice altă modalitate publică de execuţie ori de prezentare directă a operei, expunerea publică a operelor de artă plastică, de artă aplicată, fotografică şi de arhitectură, proiecţia publică a operelor cinematografice şi a altor opere audiovizuale, inclusiv a operelor de artă digitală, prezentarea într-un loc public, prin intermediul înregistrărilor sonore sau audiovizuale, precum şi prezentarea într-un loc public, prin intermediul oricăror mijloace, a unei opere radiodifuzate. De asemenea, se consideră publică orice comunicare a unei opere, prin mijloace cu fir sau fără fir, realizată prin punerea la dispoziţia publicului, inclusiv prin internet sau alte reţele de calculatoare, astfel încât oricare dintre membrii publicului să poată avea acces la aceasta din orice loc sau în orice moment ales în mod individual. Comunicarea publică (a operelor muzicale) în scop ambiental este comunicarea făcută într-un loc deschis publicului sau în orice loc în care se adună un număr de persoane care depăşeşte cercul normal al unei familii și al cunoştinţelor acesteia, indiferent de modalitatea realizării comunicării prin prezentarea directă de către interpreţi ori prin întrebuinţarea de mijloace electroacustice sau electronice (televizoare, receptoare radio, combine muzicale, PC, CDplayer, instalaţii de amplificare și orice alte aparate de redare a înregistrărilor sonore sau audiovizuale), cu scopul de a crea ambianţa pentru desfăşurarea oricărei alte activităţi ce nu necesită utilizarea operelor muzicale. Comunicarea publică (a operelor muzicale) în scop lucrativ este cea făcută într-un loc deschis publicului sau în orice loc în care se adună un număr de persoane care depăşeşte cercul normal al unei familii și al cunoştinţelor acesteia, prin interpretarea directă de către artişti sau prin orice alt mijloc tehnic, prin fir ori fără fir, prin care muzica este prezentată în sine sau însoţeşte alte acţiuni, cum ar fi dansul, spectacolul de circ, sportul etc., în spaţii închise sau 1 În cazurile expres prevăzute de lege, pot beneficia de protecţia acordată autorului persoanele juridice şi persoanele fizice, altele decât autorul, precum titularii de drepturi care au dobândit această calitate prin moştenire sau cesiune. 4

5 deschise în care publicul plăteşte bilete de acces şi/sau consumaţii ori în care au loc acţiuni promoţionale, publicitare, demonstrative şi altele asemenea. Dreptul de autor reprezintă o ramură a materiei proprietății intelectuale, ce are ca obiect reglementarea raporturilor totalitatea normelor juridice care reglementează raporturile referitoare la realizarea crearea și protejarea, prin mijloace adecvate, a unorei opere literare, artistice sau ştiințtifice. De asemenea, Prin norme specifice, dreptul de autor recunoaște și apără prezintă ansamblul drepturileor subiective de ordin patrimonial și personal nepatrimonial, rezultate din şi de ordin patrimonial recunoscute prin lege autorilor operelor de faptul material al creaţiei intelectualeă, literară, artistică, ştiinţifică, în scopul ocrotirii intereselor legitime ale creatorilor. Dreptul de suită se aplică autorilor de opere originale de artă grafică sau plastică ori al unei opere fotografice și reprezintă dreptul de a încasa o cotă din preţul net de vânzare obţinut la orice revânzare a operei, ulterioară primei înstrăinări de către autor, precum și dreptul de a fi informat cu privire la locul unde se află opera sa. Drepturile conexe dreptului de autor reprezintă drepturi derivate din dreptul de autor, precum cele aparținând artiştilor interpreţi sau executanţi, pentru propriile interpretări ori execuţii, producătorilor de înregistrări sonore şi de înregistrări audiovizuale, pentru propriile înregistrări, şi organismelor de radiodifuziune şi de televiziune, pentru propriile emisiuni şi servicii de programe. Fixarea (unei interpretări sau execuții) reprezintă încorporarea sunetelor, imaginilor ori a sunetelor și imaginilor sau a reprezentării digitale a acestora pe un suport care permite perceperea, reproducerea ori comunicarea publică a lor, cu ajutorul unui dispozitiv. Împrumutul reprezintă punerea la dispoziţie spre utilizare, pentru un timp limitat și fără un avantaj economic sau comercial direct ori indirect, a unei opere prin intermediul unei instituţii care permite accesul publicului în acest scop. Închirierea reprezintă punerea la dispoziţie spre utilizare, pentru un timp limitat și pentru un avantaj economic sau comercial direct ori indirect, a unei opere. Înregistrare sonoră sau fonogramă reprezintă fixarea sunetelor provenite dintr-o interpretare ori execuție sau a altor sunete ori a reprezentării digitale a acestor sunete, indiferent de suportul utilizat pentru fixare (format digital sau fizic - discurile, casetele, benzile, discurile compacte, DCC, minidiscurile, precum și orice alte suporturi sonore sau audiovizuale, dintre care unele chiar și necunoscute astăzi), alta decât sub forma unei fixări incorporate într-o operă cinematografică sau în alta operă audiovizuală. Înregistrarea audiovizuală sau videogramă reprezintă orice fixare a unei opere audiovizuale sau a unor secvențte de imagini în mișcare, însoțite sau nu de sunet, oricare ar fi metoda și suportul utilizate pentru această fixare 2., de tipul videoclipurilor muzicale, concertelor fixate pe suport sau în format digital și al oricăror alte materiale sau fixări audiovizuale aflate în proprietatea caselor de discuri. Opera orfană este acea operă sau fonogramă, în cazul în care niciun titular al drepturilor de autor asupra operei sau fonogramei nu este identificat sau, chiar dacă unul sau mai mulţi dintre titulari sunt identificaţi, niciunul nu este localizat, în pofida efectuării şi înregistrării unei căutări diligente a titularilor drepturilor de autor. 2 De tipul videoclipurilor muzicale, concertelor fixate pe suport sau în format digital și al oricăror alte materiale sau fixări audiovizuale aflate în proprietatea caselor de discuri. 5

6 Organismele de gestiune colective sunt persoane juridice constituite prin liberă asociere, având drept obiect de activitate, unic sau principal, gestiunea drepturilor de autor sau drepturilor conexe dreptului de autor, categoriilor de drepturi, tipurilor de opere sau de alte obiecte protejate, care le este încredințată de către mai mulți autori sau titulari de drepturi de autor, în beneficiul colectiv al acestora. Publicarea în scop comercial a unei fonograme intervine atunci când fonograma este pusă la dispoziţia publicului prin vânzare sau prin mijloace cu fir sau fără fir, în aşa fel încât oricine să poată avea acces la ea în locul și la momentul ales în mod individual. Radiodifuzarea reprezentă: a. emiterea unei opere de către un organism de radiodifuziune ori de televiziune, prin orice mijloc, ce serveşte la propagarea fără fir a semnelor, sunetelor sau imaginilor, ori a reprezentării acestora, inclusiv comunicarea ei publică prin satelit, în scopul recepţionării de către public; b. transmiterea unei opere sau a reprezentării acesteia, prin fir, prin cablu, prin fibră optică sau prin orice alt procedeu similar, cu excepţia reţelelor de calculatoare, în scopul recepţionării ei de către public. Realizarea de opere derivate reprezintă traducerea, publicarea în culegeri, adaptarea, precum și orice altă transformare a unei opere preexistente, dacă aceasta constituie creaţie intelectuală. Retransmiterea prin cablu reprezintă retransmiterea simultană, nealterată și integrală, de către un operator, prin fir, prin cablu, prin fibră optică sau prin orice alt procedeu similar, cu excepţia reţelelor de calculatoare, sau printr-un sistem de difuzare prin unde ultrascurte, pentru recepţionarea de către public a unei transmisii iniţiale, cu sau fără fir, inclusiv prin satelit, de servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune, destinate recepţionării de către public. Titularul dreptului de autor este autorul, precum și alte persoane fizice sau juridice care au dobândit această calitate în condițiile legii (moștenire, cesiune), precum şi editorii de opere muzicale şi de opere scrise, pentru drepturile care le-au fost transferate în baza unor acorduri individuale şi care au dreptul cel puţin la o parte din veniturile provenite din drepturi. Utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică care întreprinde acţiuni condiționate de autorizarea de către autori sau titularii de drepturi, de remunerarea/compensarea acetora și care nu acționează în calitate de consumator. 6

7 CAPITOLUL 1. REZUMATUL RAPORTULUI Prezentul raport își propune să analizeze domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe acestora prin prisma regulilor de concurență, investigația sectorială fiind deschisă prin Ordinul 3 președintelui Consiliului Concurenței nr. 257/ , conform deciziei Plenului Consiliului Concurenței în acest sens. Obiectivele investigaţiei sunt următoarele: - analiza detaliată a reglementărilor legale în materia dreptului de autor, pentru a observa în ce măsură acestea avantajează în mod anticoncurenţial anumiţi actori de pe piaţă, precum şi pentru a identifica mecanismele de funcţionare a pieţelor identificate în domeniul dreptului de autor; - definirea principalelor pieţe relevante, atȃt din punct de vedere al produsului, cȃt şi din punct de vedere geografic, cu accent pe identificarea întreprinderilor/asociațiilor de întreprinderi ce intervin pe piaţă la fiecare nivel identificat; - analiza calităţii de întreprindere a organismelor de gestiune colectivă (în continuare denumite OGC-uri), prin raportare la normele aplicabile în materia dreptului concurenţei; - identificarea unor eventuale disfuncţionalităţi pe pieţele definite, pentru a avea o privire de ansamblu asupra cauzelor şi efectelor acestora în piaţă relevantă precum şi - formularea de propuneri concrete în vederea creşterii transparenţei și competitivităţii pieţelor în materia dreptului de autor, astfel cum acestea au fost definiite. Cu titlu prealabil, precizăm faptul că, deși autorii de opere și titularii de drepturi conexe pot fi calificați drept întreprinderi, în sensul Legii concurenței, ținând cont de caracterul eterogen al acestora, prezentul raport a fost întocmit în principal din perspectiva organismelor de gestiune colectivă (asociații ale întrerpinderilor). Proprietatea intelectuală, privită sub cele două componente ale sale, proprietatea industrială pe de o parte, și drepturile pe de altă parte, este un instrument puternic pentru dezvoltarea și bunăstarea economică, socială și culturală a unei ţări, fapt ceimpune necesitatea unei protecții legale eficiente din partea statului, precum și dezvoltarea unor politici publice coerente. Activitatea de cercetare-dezvoltare și inovare este strâns legată de domeniul proprietăţii intelectuale, aceasta generând în mod constant progres tehnologic și asigurând durabilitatea dezvoltării și competitivitatea economică de perspectivă a României. Totodată, alături de inovarea și transferul tehnologic clasic, societatea informațională are la bază creații intelectuale protejate prin dreptul de autor, domeniu care oferă soluţii pentru rezolvarea problemelor economice și pentru înnoirea permanentă a tehnologiilor necesare, prin racordarea cercetării româneşti la cerinţele și presiunile unei pieţe libere, în expansiune, în contextul globalizării. În acest context, se poate aprecia că dreptul au o însemnătate aparte, esenţa, scopul și finalitatea acestora fiind protejarea produsului inteligenţei umane şi, în acelaşi timp, garantarea posibilităţii consumatorilor de a se folosi de acest produs. 3 Prin care s-a dispus declanșarea unei investigații sectoriale în domeniul dreptului de autor (drepturi de autor și drepturi conexe). 7

8 În mod frecvent, sectoarele economice legate direct de creații intelectuale, deci și de domeniul drepturilor de autor, înregistrează cea mai mare creștere din economie și sunt cele mai importante contribuitoare la crearea de noi locuri de muncă. Ramurile economice bazate pe operele protejate de dreptul de autor și de drepturile conexe reprezintă aproximativ 4-6% din produsul intern brut în țările dezvoltate 4. De aceea, protecția drepturilor de autor echivalează cu încurajarea creațiilor intelectuale care fac obiectul drepturilor de autor, a cercetării și inovării, ca motor al dezvoltării în orice domeniu. De altfel, importanța protejării drepturilor de autor și a drepturilor conexe a devenit și mai evidentă în mediul digital. Pe măsură ce internetul și alte tipuri de rețele s-au dezvoltat și au devenit modalitatea principală folosită pentru achiziționarea de bunuri și servicii, a avut loc o creștere accelerată a utilizării lucrărilor protejate prin drepturi de autor, cum ar fi textul, muzica și ilustrația, atât înformate analogice, cât și digitale.vânzările de cărți, reviste și alte publicații în formă analogică au crescut, făcând publicațiile cea de-a treia categorie de vânzări pe cele mai mari rețele. Din același punct de vedere, remarcăm faptul că proprietatea intelectuală reprezintă, în prezent, unul dintre cele mai valoroase active ca măsură a rentabilității prezente a firmelor și a performanţei lor viitoare. De aceea, în cadrul investigației a fost dedicat un capitol pentru cunoașterea cadrului legislativ internațional, cu accent pe cel european, care reglementează drepturile de autor, și anume Capitolul 1. Preocupările în acest domeniu datează încă din a doua jumătate a secolului nouăsprezece, concretizate în adoptarea Convenţiei de la Berna pentru Protecţia Operelor Literare și Artistice din 1886, căreia, pe măsura evoluțiilor din domeniu, i s-au adăugat altele, elaborând noi reguli sau îmbunătățind normele inițiale. Importanța acestui domeniu a crescut continuu, astfel încât în 1967 s-a înființat Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (OMPI), care a devenit în 1974 un organism specializat al Organizației Națiunilor Unite, ea fiind responsabilă cu administrarea mai multor tratate internaționale care se ocupă cu protecția drepturilor de proprietate intelectuală. Comunităţile Europene au considerat, la începuturile funcţionării lor, că aderarea statelor membre la aceste convenţii internaţionale era de ajuns pentru a asigura armonizarea diferitelor legislaţii naţionale în materie de proprietate intelectuală și faptul că misiunea principală a comunităţii europene era una de esență economică. În timp, poziţia Uniunii Europene s-a modificat, odată cu evidențierea efectelor asupra ordinii juridice europene pe care le aveau drepturile exclusive de proprietate intelectuală ale autorilor. Actele Uniunii Europene, concretizate într-o serie de directive adoptate în domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe, au condus la constituirea unui cadru juridic armonizat în fiecare stat membru al Uniunii Europene, pe măsură ce au fost preluate în dreptul intern. Această armonizare legislativă la nivelul Uniunii Europene a urmărit, în principal: - asigurarea securității juridice și un nivel ridicat de protecție a titularilor de drepturi de autor și drepturi conexe; - promovarea accesului la cunoștințe și cultură prin protejarea operelor și a altor obiecte ale protecției; 4 8

9 - asigurarea unui echilibru just între drepturile și interesele titularilor și cele ale utilizatorilor; - funcționarea corectă a pieței interne din perspectiva domeniului dreptului de autor. Capitolul 2 conține o descriere succintă a principalelor organizații și instituții internaționale și europene, care activează în domeniu, precum și considerații asupra standardelor internaționale și europene, care definesc această piață, împreună cu o succintă trecere în revistă a principalelor baze de date și sisteme informatice care contribuie la digitalizarea și globalizarea operelor și creațiilor din domeniul proprietății intelectuale. Acestea pot constitui referințe economico-statistice, atât pentru autoritățile de reglementare interne și internaționale, cât și pentru industrie și cercetători. Standardizarea în industria drepturilor de autor simplifică practica și este extrem de importantă în creșterea interoperabilității, eficacității și eficienței oricărei interacțiuni repetate. Standardele pot fi publicate în documente care conțin specificații tehnice, reguli, linii directoare sau definiții. Ele reprezintă o parte importantă a activității în fiecare industrie, contribuie la economisirea banilor și conduc la eficiență. Capitolul 3 este dedicat reglementărilor interne, care sunt armonizate cu directivele europene, cu excepția Directivei 2017/1564/UE, care este în curs de preluare la inițiativă guvernamentală prin organismul specializat, respectiv Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA). În România, protecţia proprietăţii intelectuale se realizează de către două instituţii de specialitate: Oficiul de Stat pentru Invenţii și Mărci (OSIM) - în domeniul proprietăţii industriale și ORDA - în domeniul dreptului de autor și a drepturilor conexe. ORDA este organizat și funcţionează în baza Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe 5, ca organ de specialitate în subordinea Guvernului, cu autoritate unică pe teritoriul României în ceea ce priveşte reglementarea, evidenţa prin registre naţionale, supravegherea, autorizarea, arbitrajul și constatarea tehnico-ştiinţifică în domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe. România dispune de o legislaţie complexă privind proprietatea intelectuală, care acoperă domeniile proprietăţii intelectuale, armonizată cu acquis-ul european și care respectă tratatele și convenţiile în domeniu. Se poate aprecia că România acordă o atenţie deosebită respectării legislaţiei de proprietate intelectuală și face eforturi în mod constant pentru îmbunătăţirea acestei legislaţii, dar și a infrastructurii implicate în protecţia și apărarea drepturilor de proprietate intelectuală (în special alte organisme ale statului: poliție, jandarmerie, parchet etc.). Protecţia dreptului de autor și a drepturilor conexe este reglementată de Legea nr. 8/1996, care reprezintă legea cadru în domeniu, precum și de alte acte normative complementare. Capitolul 4 este dedicat analizei domeniului drepturilor de autor și al drepturilor conexe din punct de vedere al legislației concurenței. Sunt puse în evidență principalele categorii de piețe și sub-piețe din domeniul dreptului de autor și a drepturilor conexe, utilizând instrumentele specifice domeniului concurenței: 5 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60/ și republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489/ , cu modificările și completările ulterioare (denumită în continuare și Legea nr. 8/1996 sau Legea privind dreptul ). 9

10 întreprindere, piață relevantă, servicii oferite pe piaţă. Astfel, apreciem că pieţele furnizării serviciilor de administrare a dreptului de autor şi a drepturilor conexe pot fi clasificate după cum urmează: - piețe pe care acționează titularii de drepturi și organismele de gestiune colectivă (în furnizarea de servicii de administrare a dreptului de autor și a drepturilor conexe); - pieţe pe care acționează doar OGC-urile (în furnizarea de servicii de administrare a drepturilor de autor pentru alte organisme de gestiune colectivă); - piețe pe care acționează organismele de gestiune colectivă mandatate de titularii de drepturi și utilizatorii operelor/creațiilor (în licențierea drepturilor de autor către utilizatori). Analiza cu instrumente specifice domeniului concurenței presupune și clarificarea statutului de întreprindere a organismelor de gestiune colectivă. Astfel, acestea s-au constituit ca entități non-profit în conformitate cu Ordonanța de Guvern nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile 6, cu modificările și completările ulterioare, așa cum este prevăzut și în Legea nr. 8/1996. Dar, din punct de vedere al Legii concurenței nr. 21/1996, republicată 7, cu modificările și completările ulterioare, aceste organisme pot fi considerate asociații de întreprinderi 8 și pot intra sub incidența regulilor de concurență și pot fi susceptibile de a se angaja în practici anticoncurențiale de natura înțelegerilor, deciziilor asociațiilor de întreprinderi, practicilor concertate sau a abuzului de poziție dominantă. Atât timp cât organismele de gestiune colectivă oferă serviciile de colectare, repartizare, plată, licențiere etc., acestea sunt remunerate printr-un comision, și deci obțin venituri, ele desfășoară activitate economică și, în consecință, sunt considerate întreprinderi (în fapt, OGCurile reprezentând asociații de întreprinderi), indiferent de regimul lor juridic și pot intra sub incidența Legii concurenței. Piețele identificate funcționează în condiții de reglementare sporită. S-a ajuns la acest grad de reglementare în timp, pe măsură ce normele, atât pe plan european, cât și pe plan internaţional, au evoluat, ceea ce a condus la mecanismele de colectare și de repartiţie a veniturilor explicate în prezenta lucrare, considerate până în prezent ca fiind eficiente. Acestea au fost modificate și îmbunătăţite permanent, constatându-se că acest tip de funcţionare a domeniului a produs efectele scontate faţă de încercările de valorificare a drepturilor la nivel individual. Piețele configurate prin reglementări prevăd ca mecanisme funcționale: mandatarea și licențierea. Titularii dreptului de autor și ai drepturilor conexe îşi pot exercita drepturile recunoscute prin Legea nr. 8/1996 în mod individual sau pe bază de mandat (acordat direct, prin act juridic în formă scrisă de către titularii de drepturi), prin organismele de gestiune colectivă (denumite şi OGC-uri). 6 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39/ (O.G. nr. 26/2000). 7 Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153/ (denumită în continuare Legea concurenței). 8 Prin întreprindere se înţelege orice entitate angajată într-o activitate economică constând în oferirea de bunuri sau de servicii pe o piaţă dată, indiferent de statutul său juridic şi de modul de finanțare, astfel cum este definită în jurisprudența Uniunii Europene. 10

11 OGC-urile sunt create direct de titularii dreptului de autor sau ai drepturilor conexe: autori, artişti interpreţi sau executanţi, producători, precum și de alţi titulari ai drepturilor de autor sau ai drepturilor conexe, persoane fizice și juridice. Obligaţiile prevăzute în cadrul legislativ şi/sau caracteristicile unor pieţe fac imposibilă gestionarea individuală a drepturilor de autor sau a drepturilor conexe. Astfel, titularii de drepturi de autor sau de drepturi conexe optează, în majoritatea cazurilor, să-şi exercite drepturile în relaţie cu utilizatorii operelor protejate prin intermediul OGCurilor, cărora le acordă mandat de reprezentare. Mandatul de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale reprezintă contractul scris al titularului de drepturi sau al reprezentanţilor legali ai acestuia, mandat acordat OGC-ului pentru gestionarea portofoliului de opere. În contractele în cauză este prevăzut, în mod specific, acordul în formă scrisă pentru fiecare drept, categorie de drepturi, tip de opere sau orice alte obiecte protejate. În funcţie de tipurile de drepturi de autor, Legea nr. 8/1996 permite titularii de drepturi la o gestiune colectivă obligatorie, facultativă sau pe bază de mandat special. Licenţa neexclusivă permite oricărui utilizator să valorifice opera fără a aduce atingere dreptului altui utilizator să valorifice respectiva operă. Utilizarea de către beneficiari a operelor cuprinse în repertoriului protejat și gestionat de OGC-uri se face numai în baza unei licenţe neexclusive, eliberată de OGC-ul desemnat drept colector al remuneraţiilor pentru respectivele opere. Cuantumul remuneraţiilor datorate de utilizatorii din fiecare domeniu de drept de autor sau drepturi conexe este prevăzut prin metodologii, în conformitate cu procedurile stabilite de Legea nr. 8/1996 sau este stabilit, acolo unde este cazul, într-un contract încheiat între utilizator şi titularul de drepturi sau cu reprezentantul acestuia. OGC-urile asigură monitorizarea utilizării drepturilor de proprietate intelectuală licențiate, auditarea utilizatorilor și intervenţia în cazurile de abuz asupra drepturilor pe care le gestionează (piraterie, utilizarea fără licenţă etc.). În situația în care există mai multe OGC-uri pentru același domeniu de creație, pentru facilitarea colectării sumelor aferente drepturilor de autor de la utilizatori, ORDA stabilește colectorul unic în domeniul respectiv, ca urmare a propunerii OGC-urilor din domeniul respectiv (care au ajuns la un acord consemnat într-un protocol) sau ca urmare a propriei decizii (când OGC-urile din domeniu nu ajung la un acord), utilizând criteriul reprezentativității. OGC-urile au posibilitatea de a desemna reprezentantul pentru domeniul respectiv printr-un acord consensual, pe care trebuie să îl trimită la reglementator; în cazul în care nu reuşesc să ajungă la un acord în 30 de zile de la publicarea metodologiei pentru categoria de drepturi pentru care se selectează colectorul unic, ORDA desemnează colectorul unic dintre acestea. OGC-ul desemnat colector unic are obligaţia să elibereze autorizarea prin licenţă neexclusivă, în forma scrisă, în numele tuturor organismelor de gestiune colectivă din domeniul pe care îl reprezintă (denumite şi OGC-uri beneficiare) și să asigure transparenţa activităţilor de colectare, precum și a costurilor aferente, în raporturile cu OGC-urile beneficiare. 11

12 Astfel, se motivează pe baze obiective, practice, intervențiile legislative masive în mecanismele de funcționare a piețelor identificate (Comisia Europeană a identificat aceleași categorii de piețe în cazul CISAC 9 ). În Capitolul 5 sunt descrise și analizate principalele categorii de piețe prin prisma datelor concrete comunicate de OGC-uri, cu scopul de a constitui o bază de pornire pentru modul în care pot fi încadrate mecanismele de piaţă şi definite pieţele relevante în cazul descoperiri unor indicii privind eventuale practici anticoncurențiale. În Capitolul 6 sunt puse în evidență principalele probleme existente pe piețele relevante identificate, rezultate din corespondența autorității de concurență cu actorii din piață și organismul de reglementare. În încercarea conturării unor soluții și propuneri de reglementare în domeniu, au fost identificate probleme legate de aplicarea legislaţiei din domeniu, cum ar fi: - modul de desemnare a colectorului unic pe diferite domenii de creație (cerinţa pentru definirea mai precisă a criteriului reprezentativității), - repartiţia între OGC-urile din acelaşi domeniu a remuneraţiilor strânse de colectorul unic (întârzieri, abateri de la procentele privind repartiţia prevăzute în protocoalele încheiate, încheierea de protocoale în condiţii considerate de unele OGC-uri beneficiare ca fiind nefavorabile etc.). 1. Probleme legate de lipsa reglementării sau a instrumentelor legale privind depistarea utilizatorilor: se reclamă absența unei baze de date naţionale, unice, care să conţină întreprinderile autorizate sa desfăşoare activităţi de alimentaţie publică (restaurante, baruri, cafenele) sau de transport persoane, care să fie accesibilă gratuit OGC-urilor și care să permită acestora identificarea rapidă și eficientă a utilizatorilor de opere muzicale, reglementarea copiei private digitale pentru operele scrise etc. Ţinând cont de faptul că domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe are un grad înalt de reglementare, considerăm că majoritatea disfuncţionalităţilor sesizate au legătură cu modul de monitorizare și acţiune al reglementatorului şi pot fi rezolvate conform legislației sau în instanţă, potrivit reglementărilor specifice domeniului, nefiind probleme care să intre în sfera legislaţiei din domeniul concurenţei. Investigația analizează în Capitolul 7 problematica privind afectarea concurenței (Theory of Harm). După cum s-a arătat pe parcursul lucrării, specificul acestui domeniu este gradul ridicat de reglementare, atât la nivel naţional, cât și la nivel internaţional. Gradul ridicat de reglementare specific domeniului este rezultatul evoluţiei în timp a reglementărilor naţionale și internaţionale, iar acesta a condus la mecanismele de colectare și de repartiţie a veniturilor explicate în prezenta lucrare, considerate eficiente în majoritatea statelor care au promovat o legislație specifică dreptului de autor și drepturilor conexe. Acestea au fost modificate și îmbunătăţite permanent, constatându-se că acest tip de funcţionare a domeniului a produs efectele scontate faţă de încercările mai mult sau mai puţin individuale ale titularilor de drepturi de a-şi valorifica drepturile. În lipsa cadrului de reglementare, titularii de drepturi ar fi nevoiţi să încheie contracte cu fiecare utilizator şi să urmărească activitatea fiecăruia în parte pentru a-şi primi remuneraţia cuvenită. De asemenea, titularii de drepturi ar fi nevoiţi să obţină licenţă pentru fiecare operă utilizată, de la fiecare 9 Confédération Internationale des Sociétés d'auteurs et Compositeurs (Confederația Internațională a Societăților de Autori și Compozitori). 12

13 dintre titularii de drepturi responsabili de crearea acesteia (ex.: pentru o singură operă muzicală este necesar atât licenţa din partea producătorului, cât şi din partea textierului, compozitorului, artistului interpret etc.). Reglementările au urmărit în permanenţă protecţia autorilor de creaţii intelectuale, pentru a acoperi toate situaţiile în care titularii de drepturi îşi pot valorifica drepturile patrimoniale, dar nu se pot apăra eficient împotriva utilizării neautorizate și neremunerate. Această protecţie sporită a fost acordată, deoarece creaţiile intelectuale reprezintă motorul pentru dezvoltarea altor domenii economice sau chiar pentru crearea unor noi domenii economice (ex: software, inteligenţă artificială etc.), care, la rândul lor, influenţează funcţionarea tuturor celorlalte domenii economice. În esență, legiuitorul a considerat prioritară protecția ofertei (în acest caz, produsul/creația) prin asigurarea pentru titular a unei remuneraţii corespunzătoare, în detrimentul desfășurării libere a mecanismelor de piaţă clasice. Prin aceste reglementări s-a ajuns la realizarea unui echilibru între drepturile și interesele autorilor de creaţii intelectuale și drepturile și interesele utilizatorilor acestor creaţii. Astfel, la gradul de reglementare actual s-a ajuns gradual, pentru a acoperi toate situaţiile în care titularii de drepturi nu-şi puteau valorifica drepturile patrimoniale și nu se puteau apăra eficient împotriva utilizării neautorizate și neremunerate. Deşi creaţiile sunt protejate și există drepturile exclusive asupra operelor sale, nu există bariere impuse de autori în utilizarea lor. În situaţia în care domeniul nu ar fi fost reglementat, funcţionarea pieţelor nu ar fi produs efectele benefice pe care le are în mod normal funcţionarea liberă a pieţelor pe bază de concurenţă, deoarece: - în domeniul ofertei s-ar diminua creaţiile intelectuale din lipsa mijloacelor de subzistenţă, datorită imposibilităţii valorificării eficiente a drepturilor patrimoniale; s- ar înmulţi astfel considerabil actele și faptele ilegale precum contrafacerea și pirateria, care scad calitatea produsului achiziţionat și s-ar reduce numărul de opere la care să aibă acces utilizatorii datorită descurajării procesului de creaţie. Situaţiile astfel create ar conduce la preţuri foarte ridicate pentru operele originale din piaţă; - în domeniul cererii, se poate ajunge la situaţia scăderii accesului utilizatorilor la operele originale şi de bună calitate, ceea ce ar conduce la majorarea preţurilor pentru operele originale etc. Astfel, datorită specificităţilor pieţei şi contrar teoriei generale privind libertatea comerțului și a jocului liber al cererii și ofertei, protecția drepturilor patrimoniale ale titularilor de drepturi de autor este aptă să producă efectele pozitive scontate atȃt pentru pieţele analizate, cȃt și pentru alte domenii. Cadrul de reglementare riguros apare ca fiind benefic pentru buna funcţionare a pieţelor, acesta asigurând un maximum de eficiență, în condițiile în care jocul liber al cererii şi ofertei a relevat, în timp, precara valorificare a operelor. Astfel, analiza domeniului din punct de vedere al Theory of Harm 10 conduce la constatarea unor disfuncționaliăți pe piețele relevante, ce au drept consecinţă oportunitatea reglementării funcţionării concurenţiale a pieţei. Raportul conține, la final, concluziile și propunerile rezultate pe parcursul investigației, abordate la final, în Capitolul 8, respectiv în Capitolul Teoria afectării concurenței reprezintă o ipoteză referitoare la modul în care pot apărea efecte anticoncurențiale pe o piață, efecte ce influențează în mod negativ consumatorii. 13

14 Motivele și procedura declanşării investigației Consiliul Concurenței a fost sesizat în mai multe rânduri în legătură cu o serie de practici considerate, în opinia autorilor lor, ca fiind susceptibile a intra sub incidența Legii concurenței, aferente modului de desfășurare a activității organismelor de gestiune colectivă. Respectivele practici sunt rezultatul, direct sau indirect, atât al modalității de reglementare a acestui domeniu de activitate, prin reglementări emise de instituțiile abilitate ale statului, cât și al comportamentului respectivelor întreprinderi. Este important de înţeles că motivele declanşării anchetei sectoriale s-au bazat iniţial și pe sesizări și plângeri primite din piaţă, subliniind că acestea din urmă au fost făcute de o asociaţie din piaţă şi au abordat, în linii mari, aceeaşi problematică. Deciziile 11 Consiliului Concurenţei de respingere a plângerilor au iterat că soluționarea corectă și legală a pretențiilor concrete, formulate de autorul plângerilor, este de competența, instanţelor de judecată ori poate surveni prin aplicarea prevederilor Legii nr. 8/1996 de către subiecții implicați. Astfel, nu s-au constatat aspecte care să necesite intervenţia autorităţii de concurenţă cu privire posibilele încălcări ale prevederilor Legii concurenței. Ulterior, motivele care au condus la declanşarea prezentei investigaţii sectoriale s-au orientat către cadrul de reglementare din domeniul dreptului de autor şi al drepturilor conexe şi modul în care acesta determina mecanismele de piaţă. La momentul declanşării investigației, se suspectau probleme legate de cadrul de reglementare sau de aplicarea legislaţiei, care ar fi împiedicat renegocierea metodologiilor ce stabilesc cuantumul remuneraţiilor cuvenite titularilor de drepturi din partea utilizatorilor 12. Principalul obiectiv al investigaţiei sectoriale a fost reprezentat de analiza legislaţiei din domeniul dreptului de autor şi al drepturilor conexe, aspect ce constituie, de foarte multă vreme, o preocupare majoră, atât pe plan internațional, cât și național, aspect tratat într-o manieră amănunţită în cadrul prezentului raport. În centrul acestor preocupări s-a situat protecția drepturilor patrimoniale, deoarece activitățile de creație intelectuală nu pot fi desfășurate în lipsa unui suport material, iar autorii au nevoie să-și dedice timpul operelor lor artistice, literare, științifice, pentru ca, la rȃndul lor, să contribuie pe scară cât mai largă la inovare și dezvoltare economică, la crearea şi dezvoltarea domeniilor economice, crearea de locuri de muncă și plusvaloare. Din acest punct de vedere, este importantă acordarea de drepturi exclusive autorilor pentru creațiile lor intelectuale pentru anumite perioade, remunerarea corespunzătoare a acestora, dar, în același timp, și posibilitatea utilizatorilor de a se bucura de aceste opere. Din punctul de vedere al investigaţiei, fiind vorba de pieţe reglementate, rigiditatea preţurilor nu constituia un indiciu de existență a unei posibile practici anticoncurențiale, ci era însuşi produsul mecanismelor de piaţă. S-a analizat măsura în care cadrul de reglementare oferă condiţii nediscriminatorii tuturor întreprinderilor care acţionează în domeniu (titularii de drepturi, organismele de gestiune colectivă sau alţi mandataţi şi utilizatorii operelor). 11 Decizia nr. 15/ şi nr. 02/ Ordinul președintelui Consiliului Concurenţei nr. 257/2016, precizează următoarele motive care au stat la baza declanşării investigaţiei sectoriale: 1. rigiditatea preţurilor din domeniul dreptului de autor, acestea nefiind influenţate de eventualele fluctuaţii ale cererii sau ofertei; 2. dificultăţile privind negocierea metodologiilor de colectare privind drepturile patrimoniale cuvenite, existente între utilizatori şi organismele de gestiune colectivă; 3. utilitatea obţinerii de informaţii detaliate şi efectuarea unei cercetări mai aprofundate a pieţei pentru identificarea disfuncţionalităţilor acesteia, care afectează procesul concurenţial; 4. Necesitatea identificării prevederilor legale ce restrâng sau pot restrânge concurenţa în anumite circumstanţe. 14

15 Din punct de vedere al dreptului concurenței, este necesară o evaluare a măsurii în care sesizările primite pot fi soluționate prin mijloace specifice domeniului concurenței, dacă organismele de gestiune colectivă sunt întreprinderi în sensul legislației concurenței și dacă reglementările privind mecanismele de funcționare ale posibilelor piețe relevante sunt sau nu excesive (pot împiedica manifestarea concurenței) și, mai ales, limitele dreptului concurenței față de exclusivitățile promovate pe plan intern și internațional, în ceea ce privește dreptul de autor și drepturile conexe acestora. 15

16 CAPITOLUL 2. LEGISLAŢIA ŞI PRACTICA INTERNAŢIONALĂ PRIVIND DREPTUL DE AUTOR ŞI DREPTURILE CONEXE 2.1 Considerații generale despre industria dreptului de autor la nivel mondial Ramurile economice bazate pe operele protejate de dreptul de autor și de drepturile conexe reprezintă aproximativ 4-6% din produsul intern brut în țările dezvoltate 13. În mod frecvent, sectoarele economice legate direct de dreptul de autor înregistrează cea mai mare creștere din economie și sunt cele mai importante contribuitoare la crearea de noi locuri de muncă. Sectoarele economice legate de operele protejate prin drepturi de autor dețin o importanță aparte pentru economia unei țări prin impactul cultural, inovativ și economic pe care îl au, fapt care demonstrează necesitatea unei protecții legale eficiente din partea statului, precum și necesitatea dezvoltării unor politici publice coerente. Pentru societate, în ansamblul ei, accesul la operele artistice, științifice și literare este vital pentru dezvoltarea și progresul general, deoarece permite, într-o formă reglementată, accesul nediscriminatoriu la informația de calitate. De altfel, importanța protejării dreptului de autor și a drepturilor conexe a devenit și mai evidentă în mediul digital, pe măsură ce internetul și alte tipuri de rețele s-au dezvoltat și au devenit modalitatea principală folosită pentru achiziționarea de bunuri și servicii, a avut loc o creștere accelerată a utilizării lucrărilor protejate prin drepturi de autor, cum ar fi textul, muzica și ilustrația, atât în formate analogice, cât și digitale.vânzările de cărți, reviste și alte publicații în formă analogică au crescut, făcând publicațiile cea de-a treia categorie de vânzări pe cele mai mari rețele. Pentru utilizatorii de materiale protejate prin drepturi de autor, facilitarea accesului neîngrădit și ușor la obţinerea licenţelor pentru a folosi opere protejate de care au nevoie, constituie un stimulent-cheie atât pentru obținerea accesului pe pieţele dorite, cât și pentru plata redevențelor datorate, însă utilizarea neautorizată a operelor protejate prin dreptul de autor este larg răspândită în mediul de imprimare și are o amplitudine crescută în mediul digital. Volumul mare de fotocopiere reprezintă o problemă extrem de acută pentru industriile creative, dacă titularii de drepturi nu sunt remunerați în mod corespunzător. Mai mult decât atât, un efect profund dăunător 14 activității de creație intelectuală îl are și fenomenul pirateriei 15, ce subminează stimulentul pentru creativitate și publicare a creațiilor intelectuale. O protecție puternică a drepturilor aparţinȃnd titularilor de drepturi de autor și de drepturi conexe, este esențială la nivel global, pentru ca aceştia să resimtă siguranţa necesară pentru a- şi lansa operele la nivel public, în format tipărit sau electronic. Cel mai bun stimulent pentru respectarea dreptului de autor este reprezentat de mecanismul de acordare a licenței ușor de utilizat pentru fotocopiere, republicare, digitalizare și difuzare a operelor protejate prin dreptul de autor pentru uz intern, utilizarea în rețele închise și în scopuri comerciale Anual, în întreaga lume, sunt făcute aproximativ 300 de miliarde de copii ale materialelor protejate prin drepturi de autor. 15 Pirateria, ca fenomen, este definită ca acel act de copiere ilegală a unui program de calculator, muzică, film etc. și vânzarea acestuia în scopul obținerii de profit, controlul titularului asupra reproducerii acestuia fiind extrem de redus. 16

17 Astfel de sisteme și mecanisme care să faciliteze accesul utilizatorilor la opere, cât și administrarea acelor categorii de drepturi imposibil de gerat la nivel individual, se gestionează într-un mod eficient și practic de către organismele de gestiune colectivă. De serviciile furnizate de organismele de gestiune colectivă beneficiază atât deținătorii de drepturi prin remuneraţia corespunzătoare, cât și utilizatorii prin accesul la materialele protejate, astfel încȃt, pe termen lung, beneficiar este societatea în ansamblul ei. Un sondaj efectuat în Statele Unite ale Americii 16 a arătat că valoarea adăugată de sectoarele economice legate direct de dreptul de autor (denumite și industria drepturilor de autor) a reprezentat 6% din produsul intern brut al Statelor Unite în anul 2002, în timp ce întreaga industrie a drepturilor de autor a reprezentat aproximativ 12% (1,25 trilioane USD). Peste 8% din forța de muncă din Statele Unite a fost angajată în industria drepturilor de autor, adică 11,47 milioane de lucrători, iar industria drepturilor de autor a contribuit cu mai mult de 1,3 trilioane de dolari la produsul intern brut al Statelor Unite, reprezentând aproape 7% din întreaga economie în anul Vânzările din afara Statelor Unite generate de industriile de drepturi de autor, de peste 89 de miliarde de dolari, au fost mai mari decât cifrele absolute pentru sectoare majore, cum ar fi industria chimică. Aceste industrii au angajat aproape 5,7 milioane salariați și i-au recompensat cu o medie anuală de de dolari, care a depășit recompensația anuală medie plătită tuturor lucrătorilor din Statele Unite, cu un procent de 39%. În mod similar, industria drepturilor de autor a înregistrat o rată de creștere substanțială (5,23% pe an), care a depășit în mod semnificativ rata de creștere a întregii economii din Statele Unite (2,21% anual), în perioada Cadrul internațional de reglementare Proprietatea intelectuală include produse, acțiuni sau procese de creație, care oferă un avantaj competitiv, ce pot fi clasificate în două mari categorii: - proprietatea industrială: invenții, mărci înregistrate, desene industriale, noi varietăți de plante și indicații de origine geografică și conexe, respectiv secrete comerciale, knowhow, acorduri de confidențialitate, producție rapidă etc.; - dreptul : lucrări literare și artistice originale, muzică, programe de radio și televiziune, software, baze de date, proiecte arhitecturale, creații publicitare și de multimedia etc. Materia proprietății intelectuale reprezintă ansamblul normelor juridice ce reglementează raporturile referitoare la creațiile intelectuale aplicabile în industrie și la semnele distinctive ce pot fi protejate cu acest titlu. Obiectul acestuia cuprinde brevetele de invenție, modelele de utilitate, desenele sau modelele industriale, mărcile de serviciu, mărcile de comerț sau de fabrică, numele comercial, indicațiile de proveniență sau denumirile de origine. Materia dreptului de autor și a drepturilor conexe reprezintă totalitatea normelor juridice care reglementează raporturile referitoare la crearea și protecția juridică acordată unei opere literare, artistice sau științifice sau a oricărei alte opere de creație intelectuală. Obiectul acestui drept e constituit din operele literare, artistice și științifice, indiferent de valoarea, destinația sau forma lor de exprimare. 16 Copyright-based industries in the US Economy, The 2004 Report, Stephen E. Siwek, Economists Incorporated

18 La nivel internațional, cele mai vechi preocupări in domeniu s-au materializat în anul 1886, prin adoptarea Convenţiei de la Berna pentru Protecţia Operelor Literare și Artistice, revizuită semnificativ în anul 1971, conform căreia sunt considerate obiecte ale proprietăţii intelectuale toate creaţiile originale literare, artistice și ştiinţifice exprimate prin orice mediu și pe orice suport tangibil sau intangibil, cunoscute acum sau care se vor inventa în viitor. În art. 2 alin. (1), Convenția definește obiectul dreptului de autor ca fiind constituit din operele literare, artistice și ştiinţifice, indiferent de modul sau forma de exprimare, de valoarea sau de destinaţia lor, precum: cărţile, broşurile și alte scrieri, conferinţele, alocuţiunile, predicile și alte opere de aceeaşi natură, operele dramatice sau dramaticomuzicale, operele coregrafice și pantomimele, compoziţiile muzicale cu sau fără cuvinte, operele cinematografice cărora le sunt asimilate operele exprimate printr-un procedeu analog cinematografiei, operele de desen, de pictură, de arhitectură, de sculptură, de gravură, de litografie, operele fotografice, cărora le sunt asimilate operele exprimate printrun procedeu analog fotografiei; operele de artă aplicată, ilustraţiile, hărţile geografice, planurile, crochiurile, operele plastice referitoare la geografie, la topografie, la arhitectură sau la ştiinţe. Conform acestei convenţii, dreptul de autor există atât timp cât proprietatea intelectuală a unei opere literare, artistice sau ştiinţifice corespunde autorului, pentru simplul fapt că el a creat-o. Pentru a gestiona acest tratat, împreuna cu un altul în materia proprietăţii industriale 18, în anul 1893 a fost creat un organism cunoscut sub denumirea Birourile Internaționale Unite pentru Protecția Proprietății Intelectuale (BIRPI - Bureaux Internationaux Réunis pour la Propriété Intellectuelle). Ulterior, în anul 1952, a fost adoptată Convenţia de la Geneva, care este o convenţie universală a dreptului de autor, conținând norme mai puţin exigente decât Convenţia de la Berna, și care a făcut obiectul a numeroase revizuiri, până în prezent. Această convenţie nu înlocuieşte Convenţia de la Berna, cu mențiunea că nu se aplică relaţiilor dintre ţările semnatare ale Convenţiei de la Berna, în ceea ce priveşte protecţia operelor care au ca ţară de origine una dintre ţările uniunii (ca fondatoare a convenţiei). Alături de cele două convenții mai sus menționate, în anul 1961 a intrat în vigoare Convenţia de la Roma privind protecţia artiştilor interpreţi sau executanţi, a producătorilor de fonograme și a organismelor de radiodifuziune, care are ca obiect protecţia drepturilor conexe dreptului de autor. Continuare a BIRPI, Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (OMPI) a fost creată în anul 1967, definind, la rândul ei, proprietatea intelectuală ca fiind ansamblul de drepturi referitoare la opere literare, artistice și ştiinţifice, interpretări ale artiştilor interpreţi și execuţii ale artiştilor executanţi, fonograme și emisiuni ale radiodifuziunii, invenţii în toate domeniile activităţii umane, descoperiri ştiinţifice, desene și modele industriale, mărci de fabrică, de comerţ și de serviciu, precum și nume comerciale și denumiri comerciale, protecţia impotriva concurenţei neloiale și orice alte drepturi aferente activităţii intelectuale în domeniile: industrial, ştiinţific, literar și artistic. În anul 1974, OMPI a devenit o agenție specializată a Națiunilor Unite avȃnd sediul la Geneva şi reunind 183 state membre și 23 de tratate internaționale, cu scopul declarat de a încuraja activitatea creatoare, inclusiv promovarea și protecția proprietății intelectuale. 18 Convenția de la Paris din 1883 privind protecția proprietății industriale. 18

19 Pentru obiectul prezentei investigații, dintre tratatele adoptate în cadrul OMPI sunt importante două tratate, al căror scop este reînnoirea și completarea tratatelor, în special pentru a răspunde dezvoltării tehnologiei și piețelor de desfacere: - Tratatul OMPI pentru Drepturi de Autor (WIPO Copyright Treaty, prescurtat WCT) se referă la protecția autorilor de lucrări literare și artistice, precum poeme, romane, programe de calculator, baze de date originale, lucrări muzicale, lucrări audiovizuale, site-uri web, fotografii etc; - Tratatul OMPI pentru Interpretări și Fonograme (WIPO Performances and Phonograms Treaty, prescurtat WPPT) protejează drepturile conexe ale interpreților și producătorilor de fonograme. De la adoptarea sau ultima revizie a Convențiilor de la Berna și Roma, acum 25 de ani, au apărut noi categorii de lucrări și noi piețe de desfacere, cu noi metode de difuzare. Printre altele, atât WCT cât și WPPT au răspuns provocărilor tehnologiilor digitale de astăzi, în special modului de diseminare a materialelor protejate prin rețele digitale cum este Internetul, motiv pentru care ambele sunt cunoscute ca Tratate ale Internetului. Ambele tratate reglementează crearea unor structuri de drepturi fundamentale, pentru a permite creatorilor să controleze modul în care operele lor sunt utilizate de terți și/sau să fie recompensați pentru aceasta. Pentru a menține o balanță corectă de interese între deținătorii de drepturi și public, tratatele acordă țărilor semnatare o flexibilitate rezonabilă în stabilirea excepțiilor sau limitărilor drepturilor în mediul digital. În anume circumstanțe, acestea pot stabili excepții pentru folosirea operelor în interesul publicului, cum ar fi, spre exemplu, mediul educațional nonprofit și cercetarea. Mai mult, tratatele garantează că deținătorii acestor drepturi vor continua să beneficieze de o protecție adecvată și eficiență în cazul difuzării lucrărilor prin noile medii de comunicație, cum este Internetul. Tratatele impun statelor recunoașterea dreptului de autor pe teritoriul lor şi confirmă faptul că drepturile continuă să existe în mediul digital, pentru ca titularii să poată utiliza efectiv noile tehnologii pentru a-și proteja drepturile și a-și licenția operele online. Mai mult, tratatele crează noi drepturi online, astfel: - primul drept, cunoscut sub numele de anti-neutralizare", tratează problema pirateriei gen hacking : țările trebuie să asigure o protecție legală adecvată și sancțiuni juridice eficace contra neutralizării măsurilor tehnologice (cum ar fi criptarea), utilizate de creatori pentru a-și proteja drepturile; - al doilea drept garantează fiabilitatea și integritatea pieței online prin interzicerea modificării sau ștergerii neautorizate a informațiilor legate de dreptul de autor, aceasta însemnând informațiile care însoțesc orice material protejat care identifică lucrarea, creatorul, interpretul sau deținătorul, precum și, termenele și condițiile de utilizare. Concomitent cu aceste tratate, în 1994, respectiv în 1995, înfiinţarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), prin înlocuirea rundelor de negocieri multilaterale în cadrul Acordul General pentru Tarife și Comerţ (GATT), a condus la clarificarea și elaborarea unor acorduri în domeniul Proprietăţii intelectuale, respectiv: - ADPIC, care realizează o extindere automată a majorităţii dispoziţiilor din Convenţia de la Geneva la membri OMC și reglementeaza suplimentar protecţia drepturilor conexe dreptului de autor; 19

20 - Acordul privind Aspecte ale Drepturilor de Proprietate Intelectuală legate de Comerț - Agreement on Trade Related Aspects of Intellectual Property Rights (TRIPs) conține o mare parte a normelor cuprinse în Convenția de la Berna și are ca membri toate țările din OMC. Acordul a preluat normele cuprinse în Convenția de la Berna și în Convenția de la Paris și a avut ca obiective principale: - aplicabilitatea principiilor fundamentale ale GATT, din anul 1994 și a acordurilor sau convenţiilor internaţionale pertinente, în materie de proprietate intelectuală; - elaborarea de norme și principii adecvate, referitoare la existenţa, aria de aplicabilitate și exercitarea drepturilor de proprietate intelectuală, legate de comerț; - elaborarea de mijloace eficiente și adecvate pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerţ, considerarea diferenţelor între sistemele juridice naţionale; - elaborarea de proceduri eficiente și rapide pentru prevenirea și reglementarea, în plan multilateral, a diferendelor între guverne - implementarea unor prevederi tranzitorii, vizând ca participarea la rezultatele negocierilor să fie cât mai completă. Acordul Comercial de Combatere a Contrafacerilor (ACTA), inițiat în 2002 de Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană, Elveția și Japonia, s-a dorit a fi un răspuns la creșterea globală a comerțului cu mărfuri contrafăcute și lucrări protejate de dreptul de autor, fără consimțământul autorului. Ulterior au aderat la negocieri Australia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Mexic, Iordania, Maroc, Singapore, Emiratele Arabe Unite și Canada, Iordania, Maroc, Singapore, Emiratele Arabe Unite și Canada. Acordul a fost supus dezbaterii publice abia în anul 2011, fiind declarate următoarele obiective majore: - susținerea creșterii economice în toate sectoarele; - înlăturarea contrafacerilor și a mărfurilor pentru eliminarea riscurilor pentru consumatori și diminuarea criminalității organizate; - promovarea de mijloace eficiente de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală, având în vedere diferențele între sistemele și practicile de protecție a acestora pe plan național; - asigurarea că măsurile și procedurile care vizează aplicarea dreptului privind proprietatea intelectuală nu devin ele însele obstacole în calea comerțului legitim; - realizarea unui echilibru între drepturile și interesele titularilor de drepturi de proprietate intelectuală și cele ale furnizorilor de servicii și utilizatorilor în cauză; - promovarea cooperării între furnizorii de servicii și titularii drepturilor, în ceea ce privește încălcările din mediul digital; Acordul a fost criticat îndelung, atât în ceea ce privește caracterul secret al negocierilor, cât și din perspectiva că acest acord ar putea crea o cultură a supravegherii și suspiciunii. În luna iulie a anului 2012, Parlamentul European a respins în mod definitiv ACTA, anulând astfel posibilitatea ca Uniunea Europeană să ratifice acest acord internațional controversat, care, în opinia criticilor, amenință libertățile individuale, în special cele legate de internet Un exemplu care a fost des repetat a fost acela privind obligația administratorului unei rețele de a supraveghea utilizatorii acesteia. 20

21 2.3 Cadrul de reglementare european Considerații generale despre industria drepturilor de autor la nivel european La nivel european, în anul 2016 erau înregistrați și activau pe piața Uniunii Europene peste 1 milion de deținători ai dreptului de autor, marea lor majoritate fiind afiliați la Confederația Europeană a Autorilor și Compozitorilor (GESAC). Această federație umbrelă a primit de noi OGC-uri în anul În această structura federativă, aproximativ 97% sunt autori, iar un procent de 3% sunt edituri. Organismele de gestiune colectivă au licențiat aproximativ 3,4 milioane de utilizatori, cu aproximativ 10,5% mai mult decât în anul În anul 2016, peste 2,2 milioane de noi opere muzicale au fost înregistrate pentru protecția dreptului de autor. Drepturile a peste de opere audiovizuale au fost licențiate. Volumul de colectări în anul 2016 s-a ridicat la aproximativ 5 miliarde de euro. Sursele de colectare, pe categorii, au fost următoarele: - mediul online - 9%; - reprezentaţii live - 17%; - mass-media, ediţii hardcopy (print) - 5%; - copii private - 12%; - prin mijloace de telecomunicaţii - 37%; - muzică de fundal - (21%). Investiţiile generale în fondurile culturale și sociale, obţinute din taxarea și finanţarea organismelor de colectare europene, au fost la nivelul a 216 milioane de euro, reprezentând aproximativ 4% din bugetul Uniunii Europene privitor la bugetul pentru cultură. Menţionăm că statisticile GESAC sunt obţinute exclusiv din surse private și că ele nu înlocuiesc studiile de piaţă ale Oficiului European pentru Drepturile de Autor, dar care nu sunt supuse liberului acces la informație. Organismele de gestiune colectivă au rulat, în anul 2016, o cifră de afaceri de aproximativ 816 milioane de euro Reglementări europene în vigoare Comunităţile Europene au considerat, la începuturile funcţionării lor, că aderarea statelor membre la convenţiile internaţionale era de ajuns pentru a asigura armonizarea diferitelor legislaţii naționale, în materie de proprietate intelectuală și faptul că misiunea principală a comunităţii europene era una de esență economică. În timp, poziţia Uniunii Europene s-a modificat, odată cu evidențierea efectelor asupra ordinii economice comunitare a drepturilor exclusive de proprietate intelectuală ale autorilor. Actele Uniunii Europene, redate mai jos, adoptate în domeniul drepturilor de autor și al drepturilor conexe, au condus la constituirea unui cadru juridic, armonizat în fiecare stat membru al Uniunii Europene, pe măsură ce au fost preluate în dreptul intern. Această armonizare legislativă la nivelul Uniunii Europene a urmărit, în principal: 21

22 - asigurarea securității juridice și un nivel ridicat de protecție a titularilor de drepturi de autor și drepturi conexe; - promovarea accesului la cunoștințe și cultură prin protejarea operelor și a altor obiecte ale protecției; - asigurarea unui echilibru just între drepturile și interesele titularilor de drepturi și cele ale utilizatorilor; - funcționarea corectă a pieței interne și din perspectiva domeniului drepturilor de autor. Este important de remarcat că directivele enumerate prevăd o listă exhaustivă a exceptărilor și limitărilor referitoare la dreptul, respectiv cele care permit utilizarea conținutului, fără autorizarea titularilor de drepturi, în anumite condiții. Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) 20 - gestionează drepturile asociate mărcilor, desenelor și modelelor industriale înregistrate, valabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene, precum și, din anul 2012, baza de date privind operele orfane. Directivele Uniunii Europene care au armonizat legislațiile din statele membre sunt: Directiva Consiliului 92/100/CEE din 19 noiembrie 1992 privind dreptul de închiriere și de împrumut și anumite drepturi conexe dreptului de autor în domeniul proprietăţii intelectuale - a determinat armonizarea legislaţiilor statelor membre, în vederea respectării convenţiilor internaţionale, pe care sunt fondate dreptul, astfel că protecţia corespunzătoare 21, poate fi considerată ca având o importanţă fundamentală pentru dezvoltarea economică și culturală a Comunităţii Europene. Directiva Consiliului 93/83/CEE din 27 septembrie 1993 privind armonizarea anumitor dispoziții referitoare la dreptul aplicabile difuzării de programe prin satelit și retransmisiei prin cablu - a fost adoptată în scopul completării protecției dreptului de autor și a drepturilor conexe din Directiva 92/100/CEE, în cazul difuzării de programe prin satelit și retransmisiei prin cablu. La momentul adoptării Directivei Consiliului 92/100/CEE, se făcea distincția între comunicarea publică direct prin satelitul de telecomunicații și comunicarea publică prin satelitul de telecomunicații, retransmisă de rețelele de cablu. Întrucât recepția individuală era posibilă și accesibilă cu ambele tipuri de utilizare, orice diferențe de tratament juridic au fost înlăturate la data adoptării directivei. Directiva Consiliului 93/98/CEE din 29 octombrie 1993 privind armonizarea duratei de protecție a dreptului de autor și a anumitor drepturi conexe - a fost adoptată pentru a armoniza duratele de protecție, întrucât, în ceea ce privește durata de protecție a drepturilor conexe, unele state membre au introdus o durată de cincizeci de ani după publicarea legală sau după comunicarea publică legală (durată considerată minimă de convențiile internaționale din domeniul drepturilor de autor și a drepturilor conexe). Scopul acestei directive a fost acela de a uniformiza în toată Uniunea Europeană durata de protecție a drepturilor de autor la 70 de ani după moartea autorului, indiferent de momentul în care lucrarea a fost publicată legal (Convenția de la Berna prevede 50 de ani) Prin drepturile de închiriere și de împrumut a operelor care fac obiectul dreptului de autor și a obiectelor protejate prin drepturi conexe precum și protecţia obiectelor prin dreptul de fixare, dreptul de reproducere, dreptul de distribuţie, dreptul de radiodifuziune și televiziune și dreptul de comunicare publică etc. 22

23 În cazul în care autorul este anonim sau a realizat lucrarea sub pseudonim, termenul de protecție a drepturilor de autor este tot de 70 de ani, de la data primei publicări legale. Durata de protecție a drepturilor conexe drepturilor de autor (cele ale artiștilor interpreți sau ale producătorilor de fonograme și ale posturilor de radiodifuziune și televiziune), a fost stabilită la 50 de ani. În schimb, protecția drepturilor morale se stabilește prin legislația națională. Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2001/29/CE din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și ale drepturilor conexe în societatea informațională - reiterează drepturile patrimoniale ale artiștilor interpreți sau executanți, cum ar fi dreptul de reproducere sau de punere la dispoziția publicului, dar și excepțiile de la aceste drepturi, în special de la dreptul de reproducere, reglementând una dintre cele mai importante surse de venit pentru titularii de drepturi din era digitală. Directiva 2001/84/CE privind dreptul de suită în beneficiul autorului unei opere de artă originale - a pus în acord domeniul drepturilor de autor și al drepturilor conexe cu principiul european al egalității de tratament care rezultă din interzicerea oricărei discriminări pe motivul naționalității. Dreptul la suită, care face parte din categoria drepturilor de autor, era un drept opțional, supus regulii reciprocității, astfel încât nu era reglementat la fel în toate statele membre sau chiar nu era deloc recunoscut și protejat. Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2004/48/CE din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală - stabilește că statele membre au obligația să prevadă măsuri, proceduri și despăgubiri, necesare pentru a asigura respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, menționate în această directivă. Directiva 2006/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006, privind dreptul de închiriere și de împrumut cat și anumite drepturi conexe dreptului de autor în domeniul proprietății intelectuale abrogă Directiva 92/100/CEE privind dreptul de închiriere și de împrumut dar și anumite drepturi conexe dreptului de autor, în domeniul proprietăţii intelectuale. În fapt, se reiau normele privind închirierea și împrumutul, fixarea, radiodifuziunea și comunicarea publică, dreptul de distribuție și se adaptează la noile realități economice și la evoluțiile privind formele de exploatare ale operelor care fac obiectul dreptului de autor și a drepturilor conexe dreptului de autor. Directiva 2006/116/CE privind termenul de protecție a drepturilor de autor și a anumitor drepturi conexe. Urmărește armonizarea legislațiilor statelor membre astfel încât duratele de protecție să fie identice în întreaga Comunitate. Dreptul de autor asupra unei opere literare sau artistice, în sensul articolului 2 din Convenția de la Berna, se aplică pe întreaga durată de viață a autorului și 70 de ani după decesul său, indiferent de data la care opera a fost pusă în mod legal la dispoziția publicului. Directiva 2009/24/CE privind protecția juridică a programelor de calculator. Directiva 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte normative cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mas-media audiovizuale (Directiva serviciilor mas-media audiovizuale) 23

24 Directiva 2011/77/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind modificarea Directivei 2006/116/CE privind termenul de protecție a drepturilor de autor și a anumitor drepturi conexe prelungește durata de protecție a drepturilor patrimoniale ale artiștilor interpreți sau executanți (drepturi conexe), de la 50 de ani la 70 de ani. Directiva 2012/28/UE privind anumite utilizări permise ale operelor orfane Directiva 2014/26/UE privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe și acordarea de licențe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizare online pe piața internă - prezintă o importanță deosebită în domeniul reglementării OGC, cu scopul de a asigura respectarea utilizării drepturilor de autor și a drepturilor conexe, colectarea veniturilor provenite din exploatarea, repartizarea sumelor cuvenite titularilor de drepturi. Această directivă stabilește cerințele necesare bunei funcționări a gestiunii drepturilor de autor și a drepturilor conexe pentru OGC și cerințele privind acordarea licențelor multiteritoriale pentru drepturile de autor asupra operelor muzicale utilizate online (cu unele excepții). Directiva (UE) 2017/1564 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 septembrie 2017 privind anumite utilizări permise ale anumitor opere și ale altor obiecte ale protecției prin drept de autor și drepturi conexe în beneficiul persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate și de modificare a Directivei 2001/29/CE, privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și ale drepturilor conexe în societatea informațională - are ca scop de a facilita accesul persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate, prin stabilirea unor excepții clare în aceste cazuri. Excepțiile se referă la drepturile de reproducere, de comunicare către public, de punere la dispoziția publicului, de distribuție și de împrumut, precum și la drepturile corespunzătoare prevăzute în Directiva 96/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 1996 privind protecția juridică a bazelor de date Propunere de Directivă privind dreptul de autor pe piața unică digitală 22 Evoluțiile rapide din domeniul tehnologiilor digitale au determinat adoptarea la nivelul Uniunii Europene a Strategiei privind piața unică digitală 23 în 2015, cu scopul de a reduce diferențele dintre regiunile naționale privind dreptul de autor și de a permite accesul online al utilizatorilor la opere pe scară mai largă, în întreaga Uniune Europeană. Prin acest document au fost identificate 3 domenii de intervenție, care să facă obiectul unei viitoare directive europene: - utilizările digitale și transfrontaliere în domeniul educației; - extragerea textului și a datelor în domeniul cercetării științifice; - conservarea patrimoniului cultural. Obiectivul acestui proiect de directivă este de a garanta legalitatea anumitor tipuri de utilizări în domeniile menționate, inclusiv la nivel transfrontalier. Internetul a devenit o piață online pentru foarte multe mărfuri și servicii, inclusiv pentru accesarea conținutului operelor protejate prin dreptul de autor. În acest cadru, titularii de Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor. O strategie privind piața unică digitală pentru Europa, COM(2015) 192 final, Bruxelles,

25 drepturi au dificultăți când încearcă să acorde licențe în exercitarea drepturilor lor pentru a fi remunerați în mod corespunzător pentru creațiile lor. Garantarea faptului că autorii și alți titulari de drepturi primesc o parte echitabilă din exploatarea operelor lor este principala condiție pentru dezvoltarea creativității și a producției cu conținut creativ în Uniunea Europeană. Principalele măsuri avute în vedere se referă la: - facilitarea încheierii contractelor de licență în toate statele membre; - abordare comună a cerințelor de transparență și a mecanismelor care permit ajustarea contractelor și soluționarea litigiilor; - mecanismele care să faciliteze obținerea drepturilor de autor și a drepturilor conexe în cazul operelor aflate în afara circuitului comercial și al exploatării online a operelor audiovizuale. Prin adoptarea acestei directive, instituțiile de învățământ, instituțiile de cercetare-științifică și instituțiile care protejează patrimoniul cultural vor avea posibilitatea de a avea acces la operele protejate de drepturi de autor și conexe existente în mediul online și de a-şi reduce costurile de tranzacționare, fără a afecta remunerația cuvenită titularilor de drepturi protejate. 2.4 Organizații internaționale având ca scop protecția drepturilor de autor CISAC - Confederația Internațională a Societăților de Autori și Compozitori CISAC este o organizație internațională non-guvernamentală, nonprofit, fiind cea mai importantă rețea de organisme de gestiune colectivă la nivel global, avȃnd ca obiect protejarea drepturilor de autor și promovarea intereselor creatorilor de opere (muzică, audiovizual, teatru, literatură și arte vizuale), cărora le distribuie redevenţele cuvenite pentru folosirea operelor lor oriunde în lume. CISAC a fost fondată în 1926, iar sediul său internațional se află în Neuilly-sur-Seine, Franța, cu patru birouri regionale în Budapesta (pentru zona de activitate europeană), Santiago de Chile (pentru zona de activitate din America Latină și Caraibe), Burkina Faso, Beijing, (pentru zona de activitate Asia-Pacific). Avȃnd trei limbi oficiale (engleză, franceză și spaniolă), CISAC este finanțat prin cotizații şi este vocea a peste 4 milioane de creatori, din toate regiunile geografice și repertoriale artistice. CISAC reprezintă 238 de organisme de gestiune din 121 de state, societăţile sale membre colectȃnd, în anul 2015, redevențe de 8,6 miliarde de euro provenind din teritoriile lor naționale. Printre membrii CISAC se numără organismul de gestiune colectivă CREDIDAM. AGICOA - Asociația de Management Colectiv Internațional al Operelor Audiovizuale Înființată la Geneva, în decembrie 1981, de aproximativ 14 organizații, AGICOA are ca obiect gestionarea drepturilor colective pentru peste de producători/distribuitori mondiali şi/sau deținătorii acestora (deținătorii de drepturi) în zona TV și mijloace similare de retransmisie. AGICOA colectează drepturile de autor în numele autorilor și le distribuie acestora în schimbul unui comision de sub 10% din sumele colectate. 25

26 Împreună cu CISAC și FIAPF, AGICOA este partener fondator al ISAN_IA, Agenția Internațională care furnizează standardul ISO, ISAN (International Standard Audiovisual Number), un sistem de numerotare voluntară pentru identificarea operelor audiovizuale. FIAPF - Federația Internațională a Asociațiilor Producătorilor de Film Fiind singura organizație de producători de filme și de televiziune cu o acoperire globală, FIAPF are ca obiect de activitate reprezentarea intereselor economice, legale și de reglementare, aparținând producției de film și de televiziune globală le are în comun. În calitate de reprezentant al 38 de organizații de producători din 31 de state, de pe cinci continente, FIAPF ajută la formularea politicilor şi coordonarea acțiunilor politice în următoarele domenii principale: - drepturile privind drepturile de proprietate intelectuală; - aplicarea legislației privind drepturile și protecția proprietății intelectuale și acțiunea împotriva pirateriei; - implementarea tehnologiilor digitale și impactul acestora asupra lanțului valoric al audiovizualului; - procesul de standardizare a tehnologiei; - reglementarea media; - mecanismele de finanțare a filmului din sectorul privat și public; - probleme legate de comerț. FIAPF este, de asemenea, o organizație de acreditare a festivalurilor internaționale de film, inclusiv unele dintre cele mai importante din lume. Regulamentele Festivalurilor Internaționale de Film ale FIAPF reprezintă contracte de fiducie (trust contract) încheiate între reprezentanți ai industriei cinematografice și organizatori ai festivalurilor, care depind de cooperarea lor pentru prestigiul și impactul lor economic. IPFI - Federația Internațională a Industriei Fonografice IFPI este o organizație non-profit, întregistrată în Elveţia în 1933, care reprezintă interesele industriei de înregistrări din întreaga lume, activitatea sa fiind coordonată de secretariatul din Londra și birourile regionale din Bruxelles, Hong Kong și Miami. IFPI coordonează la nivel global rețele interconectate de diferite organizații naționale afiliate. Organizațiile afiliate sunt din 59 de state, inclusiv grupuri naționale care reprezintă propriile companii de discuri și organisme de gestiune colectivă. IPFI se implică pentru îmbunătăţirea infrastructurii prin introducerea modelelor de standardizare în cât mai multe pieţe, pentru urmărirea eficientă și protejarea dreptului de autor, îmbunătăţirea legislației și combaterea pirateriei, inclusiv pentru recunoașterea la nivel mondial a drepturilor de interpretare și a termenului minim de protecție de 70 de ani pentru muzica înregistrată. IFPI colaborează cu companiile membre, cu grupurile naționale și cu partenerii din industrie, pentru a oferi cercetări și cunoștințe despre modelele și metodele de consum de muzică din întreaga lume, prin studii avȃnd ca obiect, cu titlu exemplificativ analiza pieței muzicale înregistrate, evoluția consumului licențiat și a celui nelicențiat și a preferințelor ascultătorilor de muzică, precum și analiza tranziției industriei muzicale de la piața suporturilor fizice la cele digitale. 26

27 Acest tip de analiză a IPFI se regăsește în documentul Global Music Report al IFPI, care reprezintă o bază de date de referință pentru piața muzicii înregistrate. Printre membrii IPFI se numără organismele de gestiune colectivă UPFR și UPVR. IFRRO - Federația Internațională a Organizațiilor pentru Drepturile de Reproducere IFRRO este o organizație independentă, înființată pe baza principiilor fundamentale internaționale privind drepturile de autor, încorporate în Convențiile de la Berna și Convenția Universală privind Drepturile de Autor. IFRRO dezvoltă și sprijină o rețea eficientă de organizații de gestiune colectivă din întreaga lume, la nivel național și regional, pentru a asigura respectarea drepturilor de autor ale autorilor, artiștilor de opere vizuale și editorilor, atunci când lucrările lor sunt reproduse și utilizate. IFRRO promovează drepturile de autor și sectorul creativ și prin construirea unei rețele RRO (organizații pentru drepturile reproducerii) puternice și flexibile, care să susțină drepturile creatorilor și editorilor, inclusiv drepturile economice și morale. IFRRO, prin intermediul membrilor săi, susține creatorii și editorii și oferă pe plan internațional o platformă comună, pentru a promova crearea unor cadre juridice adecvate pentru protecția și utilizarea operelor lor. Prin această activitate și luptă împotriva încălcării drepturilor de autor și a utilizării neautorizate a operelor text și imagine, IFRRO stimulează creativitatea, diversitatea și investițiile în bunurile culturale ca un instrument util pentru titularii de drepturi, consumatori, economie și societate în ansamblu. Organismul de gestiune colectivă Opera Scrisă RO este membru IFRRO. SCAPR - Consiliul Societăților pentru Gestiunea Colectivă a Drepturilor Artiştilor Interpreţi SCAPR este o organizație non-profit cu sediul la Bruxelles, Belgia, înființată în anul 1986, ce are ca scop dezvoltarea cooperării între cele 60 de organizaţii de gestionare colectivă a drepturilor conexe ale artiştilor interpreţi (OCP) din 43 de state, facilitarea schimbului de date și plata remuneraţiilor drepturilor interpreților în regim transfrontalier. În scopul dezvoltării de strategii, formate și sisteme administrative pentru colectarea și distribuirea plăților către artiștii interpreți sau executanți, SCAPR dezvoltă și gestionează baze de date, precum Baza Internațională a Performerilor (IPD) și Baza de date virtuală de înregistrare (VRDB) și alte sisteme tehnice care conțin informații despre artiștii interpreți sau executanți și performanțele acestora, pentru o distribuție internațională mai eficientă a plăților colectate. SCAPR oferă asistență pentru schimbul de informații între organizațiile de gestiune colectivă, prin proceduri administrative, proceduri judiciare / arbitraj, proceduri de colectare, publicarea tarifelor și scheme de distribuție. Membrii SCAPR colectează redevențele pentru utilizarea înregistrărilor sonore și a operelor audiovizuale pe propriul teritoriu, care sunt ulterior distribuite artiștilor și producătorilor (pentru anumiți membri) de fiecare societate membră pe plan intern și pe bază de acord, pe plan internațional. Între membrii SCAPR se afla organismul de gestiune colectivă CREDIDAM. BIEM - Biroul Internațional al Societăților de Gestionare a Drepturilor de Înregistrare și Reproducere prin Tehnici Mecanice 27

28 Fondată în anul 1929, BIEM este o organizație internațională care coordonează acorduri legate de licenţiere interstatale şi reprezintă 55 de organismele de gestiune colectivă care licenţiază drepturi mecanice și autorizează reproducerea de melodii (inclusiv lucrări muzicale, literare și dramatice), din 99 de state. Prin faptul că BIER sprijină membrii săi să încheie acorduri de reprezentare reciprocă, aceştia obţin posibilitatea de a-şi licenţia repertoriul de opere către utilizatorii din întreaga lume. Membrii BIEM sunt autori, compozitori și editori, iar clienții sunt producători de înregistrări sau orice alt utilizator de muzică înregistrată. BIEM gestionează sistemul de descărcare a muzicii de pe internet contra cost. Ori de câte ori se produce un disc compact, o casetă audio sau un recorder de vinil care conține o lucrare protejată, producătorii solicită o autorizație proprietarilor de lucrări, care este gestionată de BIEM. BIEM reprezintă și apără interesele societăților membre, în special în forumurile referitoare la drepturile autorilor, cum ar fi WIPO, UNESCO, TRIPS 24 și WCO 25. BIEM negociază un acord standard cu reprezentanții Federației internaționale a Industriei Fonografice (IFPI), care stabilește condițiile de utilizare a repertoriului producătorilor. Acordul standard este aplicat de societățile membre în măsura în care nu există licență obligatorie pe teritoriul lor. Printre membrii BIEM se numără organismul de gestiune colectivă CREDIDAM. Cooperarea CISAC - BIEM În luna septembrie 2018, CISAC și BIEM au anunțat o convergență mai strânsă în cadrul operațiunilor lor, în urma căreia BIEM își va menține personalitatea juridică independentă și calitatea de membru, dar va funcționa în mod eficient în relaţia cu serviciile furnizate de CISAC. Măsura, aprobată de Consiliile și Adunările ambelor organizații, va aduce economii de costuri pentru calitatea de membru global la CISAC și BIEM, iar proiectele de cercetare educațională și de piață vor fi îmbinate cu funcțiile administrative. Noua relație dintre CISAC și BIEM a fost stabilită printr-un Acord semnat în luna iunie a anului Organizații europene având ca scop protecția dreptului de autor Organismele de Gestiune Colectivă se regăsesc și în alte state europene sub denumirea de societăți de autori şi reprezintă legătura funcțională dintre creatori și utilizatorii operelor lor, administrând drepturile lucrărilor membrilor, pe care îi reprezintă în negocieri pentru a le asigura remuneraţia corectă. Directiva 2014/26/UE privind gestionarea colectivă a drepturilor de autor evidențiază rolul esențial al organismelor de gestiune colectivă în negocierea contractelor cu utilizatorii și asigurarea unei remunerații corecte pentru creatori

29 Această directivă stabilește un cadru juridic pentru soluțiile formulate de organizațiile de gestiune colectivă, pentru organizarea online și offline a licenţierii drepturilor, care este eficientă pentru utilizatori și care respectă interesele deținătorilor de drepturi. În mod fundamental, organismele de gestiune colectivă au următoarele atribuţii: - oferă acces la opere de creație la nivel universal și la scară globală; - simplifică procesul de administrare a drepturilor, care altfel ar fi de lungă durată și costisitor; - negociază colectiv în numele autorilor individuali; - cultivă talente noi prin reinvestirea veniturilor. Titularii de drepturi permit organismelor de gestiune colectivă 26 să desfăşoare negocierile în cele mai bune condiţii pentru autor și să acorde licențe utilizatorilor în numele lor. La rȃndul lor, utilizatorii de orice tip au acces într-un mod facil şi uniform la condiţiile de utilizare a operelor din repertoriul societății, prin încheierea de acorduri ce conțin condițiile și costurile de utilizare a lucrărilor. Astfel, fluxul de date zilnice din cadrul acestor organizaţii din punctul de vedere al volumului de date este foarte mare, care, în format digital, constituie o premisă esențială pentru derularea rapidă a tranzacțiilor, facturarea exactă, colectarea și distribuirea în timp util a redevențelor către deținătorii de drepturi. Sumele colectate de către societăți sunt distribuite deținătorilor de drepturi, proporţional cu regimul de utilizare a lucrării. Mai mult decȃt atȃt, unele chiar oferă pensii și ajutor financiar creatorilor care se confruntă cu dificultăți. GESAC - Gruparea Europeană a Societăților de Autori și Compozitori Înființată în 1990 cu sediul la Bruxelles, GESAC este gruparea europeană a organismelor de gestiune colectivă, care reprezintă autorii și compozitorii, având membrii primele 33 din cele mai mari societăți de autori din Uniunea Europeană, Islanda, Norvegia și Elveția. Ca atare, GESAC reprezintă mai mult de 1 milion de deținători de drepturi în domeniile muzicii, artei grafice și plastice, lucrărilor literare și dramatice, editorilor de audio-vizuale și muzică. Printre membrii GESAC se numără organismul de gestiune colectivă CREDIDAM este membru GESAC. AEPO-ARTIS - Asociația Organizațiilor Artiștilor Europeni AEPO-ARTIS este o organizație non-profit care reprezintă 36 de organisme de gestiune colectivă din 26 de țări diferite, numărul artiștilor interpreți sau executanți fiind între și AEPO-ARTIS dezvoltă, consolidează și protejează drepturile interpreților și valorifică aportul pe care artiștii interpreți sau executanți îl aduc sectorului cultural bogat și diversificat al Europei. AEPO-ARTIS facilitează colaborarea dintre organizațiile interpreților europeni și continuarea dezvoltării cooperării cu privire la acordurile europene și internaționale, cu accent pe clauzele referitoare la drepturile artiștilor interpreți sau executanți și practicile de colectare. 26 Entități care investesc în tehnologii ce facilitează modalități rapide și sigure de a autoriza opere protejate. 29

30 AEPO-ARTIS are statut de observator la WIPO, la comitetul interguvernamental al Convenției internaționale pentru protecția artiștilor interpreți sau executanți, producătorilor de fonograme și al organizațiilor audiovizuale (Convenția de la Roma). Printre membrii AEPO-ARTIS se numără organismul de gestiune colectivă CREDIDAM. EVA - Societatea Europeană a Artiştilor din Domeniul Vizual EVA reprezintă interesele organismelor de gestiune colectivă ale autorilor pentru artele vizuale și are în componență 26 societăți europene ca membri sau observatori. Organizaţiile membre administrează în mod colectiv drepturile autorilor pentru aproximativ de creatori de lucrări de artă plastică, ilustrație, fotografie, design, arhitectură și alte lucrări vizuale. Membrii EVA sunt organizații non-profit și administrează drepturile autorilor ca fiduciari sau mandatari ai artiștilor. Misiunea membrilor EVA este aceea de a facilita accesul la opere, de a crea un cadru și o protecție juridică și de a se asigura că artiștii primesc o parte echitabilă din orice profit generat de utilizatori, prin exploatarea operelor create. EVA reprezintă membrii săi față de instituțiile Uniunii Europene și realizează informări despre situația artiștilor, condițiile de lucru, drepturile, nevoile și interesele acestora. Mai mult, EVA este un observator oficial al WIPO, cu care cooperează în misiunea sa de a proteja drepturile autorilor. SAA - SOCIETATEA DE AUTORI DIN AUDIOVIZUAL La nivel european, SAA reprezintă interesele organismelor de gestiune colectivă din domeniul audiovizual, ocupȃndu-se de peste de regizori, scenarişti și alți autori din domeniul audiovizual din 18 state. SAA are ca obiective principale apărarea și consolidarea drepturilor economice și morale ale autorilor din domeniul audiovizualul (scenariști și directori) și asigurarea unei remunerări corecte pentru autorii din domeniul audiovizual, pentru fiecare utilizare a operelor lor. Printre membrii SAA se numără organismul de gestiune colectivă DACIN SARA. FERA - Federația Regizorilor Europeni de Filme Fondată în 1980 cu sediul în Belgia, FERA reprezintă interesele regizorilor 27 de film și de televiziune din industria filmului european, în domeniul promovării de politici care maximizează potențialul creativ, social și comercial al operelor audiovizuale. FERA se angajează să protejeze originalitatea, arta și drepturile creative și economice ale regizorului, ca elemente esențiale pentru diversitatea culturii audiovizuale din Europa și din lume. Cu 43 de asociații de regizori ca membri din 33 de țări, FERA reprezintă circa de regizori europeni, în ceea ce privește interesele lor culturale, creative și economice, la nivel național și european. Printre membrii FERA se numără organismul de gestiune colectivă DACIN SARA este membru în SAA. 27 Regizorul este factorul de decizie creativ într-un proces de colaborare artistică și își asumă responsabilitatea finală pentru coeziunea estetică și integritatea artistică a operei. 30

31 SOUNDREEF Soundreef Ltd este o entitate independentă de gestionare, organizată conform Directivei 2014/26/UE, înregistrată public la Oficiul pentru proprietăți intelectuale din Regatul Unit, Spania și Republica Cehă şi deținută de Soundreef SpA, o companie care dezvoltă tehnologia potrivită pentru monitorizarea, colectarea și maximizarea veniturilor muzicienilor și editorilor de muzică. Soundreef Ltd operează la nivel mondial, fie direct, fie prin acorduri de reprezentare și administrează drepturile a peste de muzicieni și editori de muzică din întreaga lume, dintre care sunt în Italia. Compania se ocupă în mod regulat cu milioane de tranzacții și analizează o cantitate mare a fluxului de date, cu scopul de a îmbunătăți securitatea și eficiența datelor colectate din industria muzicală. Soundreef SpA controlează, de asemenea, Soundreef Media Service Srl, o companie care furnizează sunet ambiental și muzică pentru punctele mari de vânzare cu amănuntul, precum și Soundreef CZ s.r.o., care este o entitate independentă de management din Republica Cehă. 2.6 Agregarea și funcționarea bazelor de date globale privitoare la industria drepturilor de autor şi sistemul de standardizare a drepturilor de autor În epoca modernă, serviciile de monitorizare și colectare a drepturilor de autor au suferit modificări substanţiale pentru a putea ţine pasul cu dezvoltarea tehnologică și cu noile modalităţi digitale de folosite a operelor protejate prin drepturi de autor și drepturi conexe. Astfel, aceste servicii trebuie să aibă la bază o infrastructură digital globală care să permită atât licențierea multiteritorială, cât și accesarea, într-un timp cât mai scurt și cu o acuratețe crescută, a unei baze de date globale care să conțină operele protejate de dreptul internațional al proprietății intelectuale. În ceea ce urmează, vor fi expuse principalele rețele digitale și baze de date, la care atât utilizatorii, cât și autorii care au aderat au parte de un proces de licenţiere și remunerare într-o procedură modernă și rapidă Baze de date globale CIS-NET - FAST TRACK (Rețeaua Digitală de Drepturi de Autor) FastTrack (Rețeaua Digitală de Drepturi de Autor) a dezvoltat o rețea globală și interconectată de instrumente de documentare, referitoare la identificarea operelor muzicale, a operelor audiovizuale, a părților interesate și a informațiilor privind acordurile dintre organismele de gestiune colectivă, cunoscută sub denumirea de "CIS-Net powered by FastTrack". În prezent, ea deservește peste 120 de organisme de gestionare colectivă, care administrează drepturi de proprietate intelectuală în mai mult de 100 de țări, cu o bază de date combinată care conține peste 30 de milioane de lucrări unice. O parte importantă a funcționării FastTrack este aceea de a continua să dezvolte și să extindă capacităţile platformei globale de tranzacționare, folosind tehnologii moderne prin intermediul world-wide-web. FastTrack este unul dintre cei mai importanți dezvoltatori pentru infrastructura de rețea, necesară pentru soluțiile globale din industria muzicală, media și divertisment. IPD - Baza Internațională a Artiștilor Interpreți 31

32 SCAPR gestionează Baza Internațională a Performerilor (IPD), al cărei obiectiv este de a identifica artiştii interpreți în înregistrările sonore și în lucrările audiovizuale și OGC-urile care le gestionează drepturile (inclusiv tipul de mandat acordat). Punctul de plecare pentru identificarea fiecărui interpret provine din mandatul legal pe care interpretul l-a atribuit organismului de gestiune colectivă la care a aderat. Rezultatul final este că fiecare interpret în IPD va avea un număr de identificare unic (IPN), acesta fiind utilizat în schimbul de date între organismele de gestiune membre, pentru simplificarea și îmbunătățirea algoritmilor de potrivire și identificare corectă a titularului de drepturi. Sistemul VRDB - Baza de date virtuală de înregistrare SCAPR (Consiliul Societăților Pentru Gestiunea Colectivă a Drepturilor Artiştilor Interpreţi) gestionează sistemul VRDB (Baza de date virtuală de înregistrare), care oferă un sistem centralizat, pentru a permite membrilor să identifice în mod mai eficient și precis înregistrările și lucrările și să facă schimb de informații despre artiştii pe care îi reprezintă. VRDB are ca scop maximizarea fluxului de redevențe achitate între societățile membre ale SCAPR. Printre membrii VRDB se numără inclusiv organismul de gestiune colectivă CREDIDAM. IDA - Documentația Internațională privind Operele Audiovizuale IDA este un sistem global de gestionare a drepturilor din domeniul audiovizual și o bază de date online, pe care organismele de gestiune colectivă o consultă pentru a obține informații exacte cu privire la operele audiovizuale și titularii de drepturi. IDA este un proiect ce deține o bază de date internațională online non-profit, deținută de CISAC (Confederația Internațională a Societăților de Autori și Compozitori), conține informații despre producții audiovizuale precum filme, programe TV, documentare, serii și lucrări audiovizuale scurte. Fiecare înregistrare din baza de date conține un set minim de informații: titluri originale, titluri străine, subtitrări, companii de producție, an și țară de producție, limbi de fotografiere, proprietari de drepturi, ISAN (International Standard Audiovisual Number), IPI și un cod IDA unic. Societățile de autori utilizează IDA, pentru a identifica opera audiovizuală transmisă și titularii de drepturi, pentru a prelua și a trata informațiile, înainte de a distribui redevențele organizațiilor partenere identificate. Organizația parteneră transferă aceste drepturi autorilor, ca urmare a acestui schimb de informații digital, procedură ce reprezintă un avans tehnologic faţă de procedeul anterior, care presupunea transmiterea unor uri şi o serie de proceduri anevoiase pentru identificare. IDA este un instrument CISAC și face parte din Regulile profesionale CISAC și Rezoluțiile obligatorii pentru societățile audiovizuale, regulile care vizează îmbunătățirea transparenței și a calității serviciilor pentru toți membrii CISAC Standarde folosite în domeniul dreptului de autor Ca regulă, standardele sunt elaborate prin consens de către experți și părțile interesate din cadrul unei industrii; în majoritatea cazurilor sunt adoptate în mod voluntar, însă uneori la solicitarea statelor sau a unor organizaţii (în domenii precum sănătate sau construcţii). 32

33 Folosind o metodă standardizată (precum și utilizarea sistematică a standardelor), exprimarea unei informații și modalitatea standardizată de livrare a acesteia reduce necesitatea de adaptare a sistemelor, pentru fiecare organizație din mediul de business şi conduce la o economie a resurselor financiare, deci la eficienţă operaţională. Standardele introduse în domeniul dreptului de autor simplifică operaţiunile de monitorizare și colectare a redevenţelor și sunt extrem de importante în creșterea interoperabilității, eficacității și transparenţei, în cadrul activităţii organismelor de gestiune colectivă. Utilizarea acelorași standarde facilitează și reduce costurile de comunicare a datelor, ceea ce înseamnă, în cele din urmă, că mai multe venituri vor fi distribuite pe întreg lanțul de distribuție digitală. În mod similar, pe măsură ce informațiile sunt stocate, doar o infrastructură automată de prelucrare globală a tranzacțiilor bazată pe aceste standarde, va oferi economiile necesare pentru a inversa acest trend. DDEX - schimbul de date digital DDEX este un consorțiu de companii media de top, organizații de licențiere a muzicii, furnizori de servicii digitale și intermediari tehnici, axat pe crearea standardelor lanțului de distribuție digitală, dezvoltate și puse la dispoziție pentru implementarea la scară industrială. Pentru a susține schimbul automat de informații de-a lungul lanțului de distribuție digitală, DDEX a standardizat formatul în care sunt reprezentate informațiile în mesaje format XML și metoda prin care mesajele sunt schimbate între partenerii de afaceri. Aceste standarde sunt dezvoltate și puse la dispoziție pentru implementarea la scară industrială. Standardele DDEX ajută titularii de drepturi, comercianții cu amănuntul și intermediarii tehnici să comunice mai eficient informațiile de-a lungul lanțului de distribuție digitală, ceea ce, conduce la tranzacții de afaceri eficiente, la reducerea costurilor și la creșterea veniturilor pentru toate sectoarele implicate. Formată în 2006, DDEX s-a concentrat inițial pe standardizarea formatelor de mesaje pentru lanțul de distribuție a muzicii digitale, însă fundamentul standardelor este suficient de generic pentru a putea fi ușor adaptate la alte lanțuri de distribuție media digitale. În prezent DDEX se concentrează asupra industriei muzicale și are aproximativ 100 de membri. Standardele DDEX abordează o serie de tranzacții de afaceri: - furnizarea datelor de livrare; - raportarea vânzărilor / utilizării; - comunicarea cu/și printre companiile de licențiere a muzicii, - licențierea operelor muzicale, - colectarea de informații privind înregistrările sonore și lucrările muzicale în studioul de înregistrare. Implementatorii care doresc să utilizeze oricare dintre standardele DDEX sunt obligați să achiziționeze o licență software. ISWC - codul internațional de utilizare a standardului de muzică 33

34 ISWC este un identificator unic pentru operele muzicale, similar ISBN pentru cărți, care identifică lucrări muzicale, iar nu înregistrări 28. Acesta este adoptat ca standard internațional ISO Subcomitetul ISO responsabil pentru standard este TC 46 / SC 9. Scopul său principal este administrarea colectărilor de drepturi de autor pentru o societate și identificarea precisă a lucrărilor protejate în contractele de profil, având de asemenea o utilitate dovedită în catalogarea bibliotecilor. În prezent, singurul prefix definit este "T", indicând lucrările muzicale. Cu toate acestea, prefixele suplimentare pot fi definite în viitor pentru a extinde gama de identificatori disponibili și/sau pentru a extinde sistemul la alte tipuri de lucrări. Primul ISWC a fost desemnat în 1995, pentru piesa "Dancing Queen" de ABBA. Organismul de Gestiune Colectivă CREDIDAM este Agenție Națională ISWC. ISRC - codul internațional de utilizare a înregistrărilor ISRC permite identificarea unică și permanentă a înregistrărilor, ajută la evitarea duplicatelor și simplifică gestionarea drepturilor atunci când se utilizează înregistrări pe diferite formate, canale de distribuție sau produse. ISRC care este atribuit pentru o înregistrare, rămâne un punct fix de referință atunci când înregistrarea este utilizată între diferite servicii, transfrontaliere sau sub diferite oferte de licențiere. Organismul de gestiune colectivă UPFR este acreditat în România ca Agenţie Naţională ISRC. DOI - identificarea digitală a obiectelor Un Digital Object Identifier (DOI) este un șir de caractere utilizat pentru a identifica în mod unic un document electronic sau o altă entitate digitală. Codul DOI al unui document rămâne unic, pe întreaga durată de existență a acelui document. ISMN codul internațional de muzică standard ISMN este un cod internaţional standardizat, stabilit prin standardul ISO 10957, ce ajută la identificarea publicaţiilor muzicale (partituri), ce putea fi definite ca notația muzicală ce cuprinde toate părțile vocilor sau ale instrumentelor, astfel dispuse pe portativ încât să poată fi urmărite concomitent. ISMN (ISO 10957) este un identificator alfanumeric de 13 caractere pentru muzica tipărită elaborată de ISO, acest sistem fiind aplicat în peste 73 de ţări, iar algoritmul de calcul al cifrei de control aparţine Agenţiei Internaţionale ISMN de la Berlin. Activitatea ISMN este administrată la nivel mondial de către Agenţia Internaţională ISMN cu sediul în Berlin, iar la nivel național de către Centrul Național ISMN, parte a Centrului Național ISBN-ISSN-CIP din cadrul Bibliotecii Naționale a României. Acordarea codurilor ISMN este un serviciu gratuit, atât pentru edituri cât și pentru autorii care publică în regie proprie (ISMN ocazional, cu caracter temporar). ISNI - identificatorul internațional standard de titlu 28 Pentru a identifica înregistrările, poate fi folosit codul ISRC. 34

35 Identificatorul Internațional Standard de Titlu (ISNI) este folosit pentru identificarea unică a identităților publice ale contribuabililor la conținutul mediatic, cum ar fi cărți, programe de televiziune și articole din ziare. ISNI este numărul standard global certificat ISO pentru identificarea a milioane de contribuabili la operele de creație și cei activi în distribuția lor, inclusiv cercetători, inventatori, scriitori, artiști, creatori de viziune, interpreți, producători, editori, agregatori etc. Acest standard face parte dintr-o familie de identificatori standard internațional care include identificatori de opere, înregistrări, produse și deținători de drepturi în toate repertoriile. ISNI poate fi folosit pentru eliminarea duplicatelor unor nume/titluri care ar putea fi altfel confundate și leagă datele despre numele care sunt colectate și utilizate în toate sectoarele industriei media. A fost elaborat sub auspiciile Organizației Internaționale pentru Standardizare (ISO) ca Proiect Standard Internațional 27729; standardul valabil a fost publicat la 15 martie Comitetul tehnic ISO 46, subcomitetul 9 (TC 46 / SC 9) este responsabil de elaborarea standardului. În anul 2013 a fost publicat "Standardul Internațional ISO 27729: 2012 Corrigendum Tehnic nr. 1". Misiunea Autorității Internaționale ISNI (ISNI-IA) este de a atribui public numelui unui cercetător, inventator, scriitor, artist, interpret, editor etc. un număr persistent de identificare unic, pentru a rezolva problema duplicatelor de nume în căutare și descoperire; ISNI-IA difuzează fiecare ISNI atribuit în toate repertoriile din lanțul global de distribuție digitală 29, astfel încât fiecare lucrare publicată să poată fi atribuită fără echivoc creatorului său, ori de câte ori acea lucrare este descrisă. ISNI deține înregistrări publice de peste 10 milioane de identități, printre care: - 9,4 milioane de persoane (din care 2,88 milioane sunt cercetători); de organizații. Baza de date ISNI este o resursă pe mai multe domenii cu contribuții directe din 51 surse și include Fișierul Autorității Internaționale Virtuale (VIAF), care reprezintă o agregare a datelor de la bibliotecile naționale și de cercetare importante. ISNI permite identificarea unei singure identități (cum ar fi pseudonimul autorului sau amprenta utilizată de un editor), utilizând un număr unic. Acest număr unic poate fi apoi atribuit de oricare dintre numeroșii alți identificatori, care sunt utilizați în toate industriile media, pentru a identifica numele și alte forme de identitate digitală. Un exemplu de utilizare a unui astfel de număr este identificarea unui interpret muzical care este, de asemenea, un scriitor de muzică și de poezii. În cazul în care acesta ar putea fi identificat în prezent în numeroase baze de date diferite utilizând numeroase sisteme de identificare privată și publică, în cadrul sistemului ISNI, ar avea o singură înregistrare ISNI. Totuşi, dacă un autor a publicat sub mai multe nume sau pseudonime diferite, fiecare astfel de nume va primi propriul ISNI. 29 Supply chain este un cumul de activități și procese care se întâmplă succesiv până când marfa ajunge la clientul final și înapoi, până când banii ajung înapoi la producătorul produsului. 35

36 Multe baze de date diferite ar putea consecutiv să facă schimb de date despre acea identitate particulară, fără a recurge la metode nesistematizate (cum ar fi compararea șirurilor de text). ISNI poate fi folosit de biblioteci și arhive, atunci când se distribuie informații despre catalog; pentru căutarea mai precisă a informațiilor online și în baze de date și poate ajuta la gestionarea drepturilor dincolo de frontierele naționale și în mediul digital. ISTC - codul internațional de text standard Sistemul internațional de cod text standard (ISTC) este un sistem global de identificare a lucrărilor textuale, ce utilizează numerotarea pentru identificarea unică a operelor bazate pe text, sistem, destinat utilizării în principal pentru editori, servicii bibliografice, comercianți cu amănuntul, biblioteci și agenții de administrare a drepturilor. Cu titlu de exemplu, termenul lucrare se poate referi la orice conținut care apare în cărți tipărite convenționale, cărți audio, cărți electronice statice sau cărți digitale îmbunătățite, precum și conținut care ar putea apărea într-un ziar sau într-un jurnal. ISTC oferă un instrument esențial pentru sisteme de analiză a vânzărilor, site-uri de comercializare cu amănuntul, cataloage de bibliotecă și alte sisteme bibliografice, cu o metodă de conectare automată a publicațiilor de "același conținut" și/sau "conținut înrudit", îmbunătățind astfel capacitatea de indexare a produselor și creșterea eficienței proceselor de colectare. Un număr ISTC este legătura dintre căutarea unui anumit conținut de utilizator și vânzarea sau împrumutul final al unei publicații. Fiecare ISTC este, în fapt, un număr unic, atribuit de un sistem de înregistrare centralizat unei lucrări textuale, atunci când un sistem unic de informații efectuează o căutare despre acea lucrare 30 și este introdusă în sistem. În cazul în care a fost deja înregistrată o altă înregistrare de metadate identică (poate, în cazul unei lucrări în afara dreptului de autor, de către un alt editor), sistemul va presupune că noua solicitare ISTC se referă la aceeași lucrare și va scoate ISTC-ul identic din înregistrarea de metadate (deja prezentă în sistem). ISBN - număr de carte standard internațional ISBN este un identificator numeric pentru identificarea comercială a cărților, iar sistemul aferent a fost creat în Regatul Unit, în 1966, de către vânzătorii de carte și papetărie W.H. Smith. În prima lui versiune ISBN era un cod standard de numărare a cărților, format din 9 cifre (Standard Book Numbering, SBN)fiind astfel folosit până în anul În anul 1970 a fost adoptat ca standard internațional, cu numărul ISO Agenția Internațională ISBN, cu sediul la Londra, coordonează centrele naționale ISBN. Aceasta are rolul de a stabili regulile cadru de acordare a codurilor ISBN, protocolul de înființare și regulamentul de funcționare a centrelor naționale și de a promova și coordona sistemul ISBN la nivel mondial. În România, sistemul de numerotare standardizată a cărților ISBN a fost introdus în anul 1989, acordarea codului ISBN pentru autori (ISBN ocazional) fiind un serviciu gratuit Cunoscută sub numele de "înregistrare de metadate"

37 Începând cu 1 ianuarie 2007 standardul ISBN este format din 13 cifre, fiind compatibil cu formatul de coduri de bare EAN-13. Responsabilitatea întreținerii standardului ISBN revine subcomitetului ISO TC 46/SC 9. ISSN - INTERNATIONAL STANDARD SERIAL NUMBER ISSN este un cod internaţional de identificare a publicaţiilor seriale, definit prin ISO 3297, ce permite identificarea unică, la nivel internaţional, a titlului unei publicaţii seriale, cum ar fi revistele. Codul ISSN-L sau codul ISSN de legătură permite legătura dintre toate ediţiile, pe suporturi media diferite (print, CD-ROM, online), ale unei publicaţii seriale. Codul ISSN nu are semnificaţie decât prin el însuşi și nu conţine informaţii referitoare la originea sau conţinutul publicaţiei, acesta nu are valoare juridică și nu asigură exclusivitate asupra titlului căruia i-a fost acordat. Folosit pentru identificarea și gestionarea în sistem informatizat a publicaţiilor seriale, codul ISSN reprezintă o cheie de acces în baza de date și un mijloc de control rapid al prezenței operelor scrise cu conținut protejat. Pentru editori, codul ISSN permite o identificare rapidă a comenzii și facilitează relaţiile cu difuzorii de publicaţii seriale. Pentru biblioteci și structuri info-documentare, codul ISSN facilitează operaţiile de identificare, achiziţii, împrumut și schimb internaţional. Pentru cercetători, bibliografi și cadre didactice, citarea titlurilor publicaţiilor seriale după codul ISSN se poate face cu mai multă precizie. La nivel naţional, publicaţiile seriale înregistrate la Centrul Naţional ISSN și trimise la Depozitul Legal (conform Legii 111/1995 republicată) sunt incluse în baza de date ISSN România, în catalogul online al Bibliotecii Naţionale a României și în Bibliografia naţională 32. La nivel internaţional, fiecare cod ISSN împreună cu titlul publicaţiei și descrierea bibliografică aferentă, este înregistrat într-o bază de date specializată, realizată de Centrul Internaţional ISSN, denumită Registrul ISSN, care la nivel mondial, reprezintă referința în materie de identificare a publicaţiilor seriale 33. Publicaţiile ştiinţifice în Open Acces sunt listate în Catalogul ROAD, administrat de Centrul Internaţional ISSN, accesibil gratuit la adresa Sistemul de codificare/standardizare internațională a operelor audio-vizuale (ISAN_IA) ISAN (International Standard Audiovisual Number) este un sistem voluntar de numerotare și schemă de metadate pentru identificarea unică și persistentă a oricăror opere audiovizuale și a versiunilor acestora, inclusiv filme, scurtmetraje, documentare, programe de televiziune, evenimente sportive, publicitate etc. Prin versiunea ISAN, este posibilă identificarea tuturor versiunilor conexe ale unei lucrări, cum ar fi variante (expresii, manifestări), limbaj, ediții, clipuri, aplicații media, codificări digitale etc. Versiunea ISAN permite identificarea conținuturilor și articolelor înrudite, inclusiv materiale promoționale, coloane sonore, piste cu subtitrare închise etc. 32 Seria publicaţii seriale. 33 Acesta poate fi accesat la adresa 37

38 CAPITOLUL 3. PRACTICA ŞI LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ PRIVIND DREPTUL DE AUTOR ŞI DREPTURILE CONEXE 3.1 Considerații despre industria românească a drepturilor de autor și a drepturilor conexe În România, protecţia drepturilor de autor şi a drepturilor conexe se realizează de către Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA). Oficiul Român pentru Drepturile de Autor este organizat și funcţionează în baza Legii nr. 8/1996 privind dreptul, și potrivit Hotărârii Guvernului nr. 401/2006, ca organ de specialitate în subordinea Guvernului, cu autoritate unică pe teritoriul României în ceea ce priveşte reglementarea, evidenţa prin registre naţionale, supravegherea, autorizarea, arbitrajul și constatarea tehnico-ştiinţifică în domeniul drepturilor de autor și al drepturilor conexe. România are un cadru legislativ privind proprietatea intelectuală complex, care acoperă toate domeniile proprietăţii intelectuale, armonizat cu acquis-ul european și care respectă tratatele și convenţiile în domeniu. România acordă o atenţie deosebită respectării legislaţiei de proprietate intelectuală și face eforturi în mod constant pentru îmbunătăţirea acestei legislaţii, dar și a infrastructurii implicate în protecţia și apărarea drepturilor de proprietate intelectuală. Protecţia dreptului de autor și a drepturilor conexe este reglementată de Legea nr. 8/1996, care reprezintă legea cadru în domeniu, și de următoarele acte normative complementare: - O.G. nr. 25/2006 privind întărirea capacităţii administrative a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor; - H.G. nr. 401/2006 privind organizarea, funcţionarea, structura personalului și dotările necesare îndeplinirii atribuţiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor; - H.G. nr. 1086/2008 privind stabilirea tarifelor pentru operaţiunile efectuate de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor contra cost și pentru aprobarea Normelor metodologice privind nivelul de constituire, condiţiile de repartizare și de utilizare a fondului de stimulente pentru personalul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor; - Ordinul Ministrului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Naţional nr. 2029/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modalitatea de calcul al tarifelor și procedura de plată a sumelor datorate pentru operaţiunile efectuate contra cost de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor. Gestionarea portofoliului de repertorii reprezintă o premisă esențială pentru dezvoltarea activității de colectare și de gestionare a organismelor de gestiune. În acest sens, considerăm relevant tabloul repartiției portofoliului de opere protejate de drepturi de autor. 38

39 Figura nr. 1 (date din anul conform celor mai recente date disponibile) 34 Se poate observa în figura nr. 1 că acele organisme de gestiune colectivă care au încheiat contracte de reciprocitate și au aderat la standarde și baze de date internaționale, au intrat pe o piață globalizată și au în gestiune informatizată o bază de lucrări la scara globală. Astfel, putem observa că OGC-ul UCMR ADA are în portofoliul de repertorii interne (pe plan național), un număr de de opere 35 și în portofoliul extern are peste 82 milioane de opere, înscrise în bazele internaționale de date ale OGC-urilor și în bazele de date opere CISNET, ISWC, WID etc. Figura nr. 2 - Sumele colectate de către OGC-uri din gestiunea obligatorie și facultativă din România (date din anul conform celor mai recente date disponibile) Datele sunt preluate din informaţiile disponibile pe site-urile organismelor de gestiune colectivă. 35 Raportările pentru numărul de portofolii de opere gestionate de OGC-uri au fost făcute ca sumă dintre numărul de opere din portofoliul intern și numărul de opere din portofoliul extern. 36 Datele sunt preluate din informaţiile disponibile pe site-urile organismelor de gestiune colectivă. 39

40 Volumul total al sumelor colectate de către piața drepturilor de autor din România, la nivelul anului 2017, a fost de lei 37. În acest grafic, au fost evidențiate sumele colectate de organismele de gestiune colectivă în anul Din aceste comparații a rezultat că sumele cele mai mari sunt colectate în ordine de către UCMR ADA ( lei), CREDIDAM ( lei), UPFR ( lei) și DACIN SARA ( lei), toate aceste societăți fiind și colector unic pe domeniul lor de activitate. În anul 2016, ORDA a aprobat înscrierea în baza de date a fonograme, dintre care fonograme din repertoriul naţional (833) și fonograme din repertoriul internaţional (11.169). În domeniul videogramelor, ORDA a înregistrat în anul 2016, piese noi (1.626), dintre care: filme cinematografice (238), producţia naţională (95), producţia externă (1.293). În domeniul producţiei de IT/ software, în 2016, ORDA a înregistrat de programe, dintre care: producţie (374), comercializare (529), închiriere (176), distribuţie (314) și import (93). Ca privire de ansamblu, numărul total de membri care activează în industria drepturilor de autor, sunt și sunt repartizaţi, conform graficului de mai jos: Figura nr. 3 Cotele de piață ale OGC-urilor din România, în funcție de numărul de membri (date din anul conform celor mai recente date disponibile) Datele din anul 2017 sunt ultimele date disponibile care se regăsesc pe website-urile OGC-urilor, la momentul întocmirii prezentului raport. 40

41 În funcţie de veniturile anuale, OGC-urile însumează o valoare de lei, care sunt distribuiţi conform graficului de mai jos: Distribuția veniturilor OCG-urilor (2017) UPVR UPFR UPFAR-ARGOA UNART SOPFIA CREDIDAM ARAIEX ADPFR VISARTA UCMR-ADA PERGAM OSRO DACIN SARA COPYRO ARDAA 248,558 1,676, , , , , , ,251 2,818, , ,707,877 6,383,607 21,206, ,000,000 10,000,000 15,000,000 20,000,000 Figura nr. 4 (date din anul conform celor mai recente date disponibile) 39 În top 4 se regăsesc, în ordinea descrescătoare UCMR ADA ( lei), CREDIDAM ( lei), UPFR ( lei) și DACIN SARA ( lei), toţi fiind desemnaţi colectori unici de către organul de reglementare ORDA. 3.2 Domeniul dreptului de autor şi al drepturilor conexe în românia - legislaţia primară Legislația din domeniul dreptului de autor s-a constituit pentru a recunoaște, proteja și garanta dreptul autorului asupra creațiilor sale (opere literare, artistice sau științifice), garantând-i acestuia atribute de ordin moral și patrimonial, pentru care fixează termenele de protecție, precum și modalități de remunerare. Din punct de vedere cronologic, prima reglementare în domeniul dreptului de autor a fost Legea asupra proprietății literare și artistice nr. 126/1923, care fixa data trecerii operei în domeniul public la 30 de ani de la moartea autorului. Decretul nr. 321/1956 privind dreptul de autor abrogă legea anterioară și reduce termenele de folosință ale drepturilor patrimoniale pentru enciclopedii și fotografii artistice. În prezent este în vigoare Legea nr. 8/1996, termenele de protecție și conținutul acesteia fiind armonizate cu legislația Uniunii Europene. Obiectul dreptului de autor este reprezentat de operele originale de creație intelectuală în domeniul literar, artistic sau științific, oricare ar fi modalitatea de creație, modul sau forma de exprimare și independent de valoarea și destinația lor: - scrierile literare și publicistice, conferințele, predicile, pledoariile, prelegerile și orice alte opere scrise sau orale, precum și programele pentru calculator; 38 Datele sunt preluate din informaţiile disponibile pe site-urile organismelor de gestiune colectivă. 39 Datele sunt preluate din informaţiile disponibile pe site-urile organismelor de gestiune colectivă. 41

42 - operele științifice; - compozițiile muzicale cu sau fără text; - operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice și pantomimele; - operele cinematografice, precum și orice alte opere audiovizuale etc.; - operele fotografice, precum și orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog fotografiei; - operele de artă grafică sau plastică; - operele de arhitectură; - lucrările plastice, hărțile și desenele din domeniul topografiei, geografiei și științei în general; - operele derivate care au fost create plecând de la una sau mai multe opere preexistente. Legislaţia dreptului de autor protejează 40 forma de exprimare a ideilor, dar nu ideile în sine. Drepturile conexe dreptului de autor au evoluat în jurul operelor protejate prin dreptul de autor și nu aduc atingere drepturilor autorilor. Titulari ai drepturilor conexe sunt: - artiştii interpreţi și executanţi pentru propriile prestaţii; - producătorii de fonograme și de videograme pentru propriile înregistrări; - organismele de radio și de televiziune pentru propriile emisiuni. Nu pot beneficia de protecția legală a dreptului de autor următoarele: - ideile, teoriile, conceptele, descoperirile științifice, procedeele, metodele de funcționare sau conceptele matematice ca atare și invențiile, conținute într-o operă, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare; - textele oficiale de natură politică, legislativă, administrativă, judiciară și traducerile oficiale ale acestora; - simbolurile oficiale ale statului, ale autorităților publice și ale organizațiilor, cum ar fi: stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul și medalia; - mijloacele de plată; - știrile și informațiile de presă; - simplele fapte și date. Astfel, legislaţia în domeniul dreptului de autor are ca scop protejarea și încurajarea creaţiei prin aceea că oferă autorului operei anumite drepturi morale (care nu pot fi înstrăinate) și patrimoniale specifice. Subiecţii principali ai drepturilor de autor sunt doar persoanele fizice, deoarece numai acestea au calitățile care sunt specifice unui creator de opere intelectuale: inteligență, personalitate, forță, gândire, capacitatea de a formula idei și de a le expune într-o formă originală etc. De aceea, în doctrina juridică specifică domeniului se face distincție între autor (subiectul principal) și subiecții secundari ai dreptului de autor. Subiectul secundar al dreptului de autor poate fi orice persoană fizică sau persoană juridică care dobândește drepturi de autor legate de nașterea unei opere protejate de lege și care au 40 Spre deosebire de drepturile de proprietate industrială (de ex. invenţia). 42

43 posibilitatea recunoscută de lege să pretindă celorlalte subiecte de drept să nu încalce niciuna dintre obligațiile care se leagă de drepturile subiectului de drepturi de autor. În consecință, prin excepție de la principiul adevăratului autor, calitatea de subiect de drepturi de proprietate intelectuală poate să aparțină, în temeiul legii, altor persoane, cum sunt: - succesorii în drepturi; - cesionarii convenționali, conform contractelor încheiate, pe durata și în limitele convenite între cedent și cesionar; - cesionarii legali ai drepturilor de autor (este cazul operelor realizate în cadrul unor operații de serviciu); - organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor, care au ca obiect gestionarea drepturilor patrimoniale de autor; - în cazul operelor colective, drepturile de autor aparțin persoanei fizice sau juridice din inițiativă, sub responsabilitatea și sub numele căreia a fost creată; - în cazul operelor de creație intelectuală aduse la cunoștința publicului sub formă anonimă sau sub pseudonim care nu permite identificarea autorului, drepturile de autor se exercită de persoana fizică sau persoana juridică care o face publică, având consimțământul autorului, atât timp cât autorul nu-și dezvăluie identitatea. Subiectele secundare exercită numai unele prerogative ale drepturilor de autor, dintre ele lipsind întotdeauna dreptul la calitatea de autor. Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), conform Legii nr. 8/1996, funcționează ca organ de specialitate în subordinea Guvernului, fiind autoritate unică de reglementare, responsabil cu ținerea evidenței prin registre naționale, supraveghere, autorizare, arbitraj și constatare tehnico-științifică în domeniul drepturilor de autor și al drepturilor conexe. ORDA este coordonat de Ministerul Culturii și Cultelor. Obiective strategice generale sunt următoarele: - promovarea unei culturi a dreptului de autor și a drepturilor conexe în cadrul proprietăţii intelectuale; - integrarea dreptului de autor și a drepturilor conexe în politica și programul naţional de dezvoltare economică; - îmbunătăţirea legislaţiei naţionale privind dreptul în acord deplin cu legislaţia comunitară și participarea la elaborarea instrumentelor juridice comunitare și internaţionale în domeniu; - furnizarea unor servicii de calitate în cadrul sistemului naţional de protecţie a dreptului de autor și a drepturilor conexe; - monitorizarea și evaluarea. Principalele atribuţii ale ORDA sunt următoarele: - reglementează activitatea din domeniu prin decizii ale directorului general; - elaborează proiecte de acte normative în domeniul său de activitate; - ține evidenţa repertoriilor transmise de organismele de gestiune colectivă; - organizează și administrează contra cost înregistrarea în registrele naţionale și în alte evidenţe naţionale specifice, prevăzute de lege; - eliberează contra cost marcaje holografice utilizabile în condiţiile legii în domeniul drepturilor de autor și al drepturilor conexe, la valoarea preţului de achiziţie, la care se adaugă un comision de administrare de 30%; 43

44 - avizează constituirea și supraveghează funcţionarea organismelor de gestiune colectivă; - avizează, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, potrivit legii, înscrierea în registrul aflat la grefa judecătoriei a asociaţiilor și fundaţiilor, constituite în domeniul drepturilor de autor și al drepturilor conexe, inclusiv în ceea ce priveşte asociaţiile pentru combaterea pirateriei; - controlează, pe cheltuială proprie, din oficiu sarespectarea legislaţiei din domeniu, funcţionarea și activitatea organismelor de gestiune colectivă, inclusiv prin permiterea accesului la sistemul informatic al acestora, și stabileşte măsurile de intrare în legalitate sau aplică sancţiuni, după caz; - colaborează cu autorităţile similare din statele membre ale Uniunii Europene, în scopul monitorizării aplicării prevederilor Uniunii Europene, referitoare la dreptul de autor și drepturile conexe; - efectuează contra cost, pe cheltuiala inculpaţilor, în cazul în care s-a dovedit vinovăţia, constatări tehnico-ştiinţifice cu privire la caracterul original al produselor purtătoare de drepturi de autor sau de drepturi conexe, la solicitarea organelor de cercetare penală; - efectuează expertize contra cost, pe cheltuiala părţilor interesate sau la cererea organelor judiciare; - desfăşoară activităţi de informare privind legislaţia din domeniu, pe cheltuiala proprie, precum și activităţi de instruire, pe cheltuiala celor interesaţi; - desfăşoară activităţi de reprezentare în relaţiile cu organizaţiile de specialitate similare și cu organizaţiile internaţionale din domeniu, la care statul român este parte. Conținutul drepturilor de autor. Autorul unei opere de creație intelectuală deține drepturi morale și patrimoniale. Drepturile morale nu pot face obiectul vreunei renunțări sau înstrăinări, dar pot fi transmise prin moștenire. În lipsa moștenitorilor, pot rămâne organismului de gestiune colectivă responsabil, următoarele drepturi: - de a decide dacă, în ce mod și când va fi adusă opera la cunoștința publică; - de a pretinde recunoașterea calității de autor al operei; - de a decide sub ce nume va fi adusă opera la cunoștința publică; - de a pretinde respectarea integrității operei și de a se opune oricărei modificări, precum și oricărei atingeri aduse operei, dacă prejudiciază onoarea sau reputația sa; - de a retracta opera, despăgubind, dacă este cazul, pe titularii drepturilor de utilizare, prejudiciați prin exercitarea retractării. Autorul unei opere are dreptul patrimonial exclusiv de a decide dacă, în ce mod și când va fi utilizată opera sa, inclusiv de a consimți la utilizarea operei de către alții. Autorul are dreptul de a autoriza sau interzice: - reproducerea operei; - distribuirea operei; - importul în vederea comercializării pe piața internă a copiilor realizate, cu consimțământul autorului, după operă;închirierea operei; - împrumutul operei; 44

45 - comunicarea publică, direct sau indirect, a operei, prin orice mijloace, inclusiv prin punerea operei la dispoziția publicului, astfel încât să poată fi accesată în orice loc și în orice moment ales, în mod individual, de către public; - radiodifuzarea operei; - retransmiterea prin cablu a operei; - realizarea de opere derivate (traducerea, publicarea în culegeri, adaptarea, precum și orice altă transformare a unei opere preexistente, dacă aceasta constituie creație intelectuală). Dreptul autorului de a interzice terţilor obţinerea de copii ale operei sale fără consimțământul său este unul dintre drepturile de bază protejate. Dreptul de a controla reproducerea reprezintă baza legală pentru multe forme prin care se pot exploata opere protejate. Pentru a se putea asigura protejarea acestui drept, legislaţia naţională recunoaşte și dreptul autorului de a autoriza distribuirea, închirierea sau importul de copii ale operei, protecție necesară întrucât progresul tehnologic a facilitat obţinerea acestora cu mare uşurinţă. Dreptul de autor beneficiază de o protecție în timp a drepturilor patrimoniale care se cuvin autorului: - drepturile patrimoniale durează tot timpul vieții autorului, iar după moartea acestuia se transmit prin moștenire, potrivit legislației civile, pe o perioadă de 70 de ani, oricare ar fi data la care opera a fost adusă la cunoștința publică în mod legal; - durata drepturilor patrimoniale asupra operelor aduse la cunoștința publică în mod legal, sub pseudonim sau fără indicarea autorului, este de 70 de ani de la data aducerii la cunoștința publică a acestora. Dacă autorul își dezvăluie identitatea înainte de expirarea termenului, acesta beneficiază de drepturile patrimoniale pentru restul vieții, fiind valabilă și regula aplicabilă moștenitorilor; - durata drepturilor patrimoniale asupra operelor realizate în colaborare este de 70 de ani de la moartea ultimului coautor (valabil și pentru textier și compozitor). Drepturile patrimoniale pot fi cesionate prin contract, prin licență exclusivă sau neexclusivă. Cesiunea poate fi limitată la anumite drepturi, pentru un anumit teritoriu și pentru o anumită durată; titularii de drepturi de autor sau de drepturi conexe nu pot cesiona drepturile patrimoniale recunoscute de Legea nr. 8/1996 către organisme de gestiune colectivă. În cazul cesiunii exclusive, însuși titularul dreptului de autor nu mai poate utiliza opera în modalitățile, pe termenul și pentru teritoriul convenite cu cesionarul și nici nu mai poate transmite dreptul respectiv unei alte persoane, însă caracterul exclusiv al cesiunii trebuie să fie prevăzut în mod expres în contract. În cazul cesiunii neexclusive, titularul dreptului de autor poate utiliza el însuși opera și poate transmite dreptul neexclusiv de utilizare și altor persoane, prin intermediul OGC-urilor. Înţelegerea adevăratei dimensiuni a activităţii organismelor de gestiune colectivă punctează importanţa lor în activitatea cotidiană, în buna desfăşurare a raporturilor dintre titularii de drepturi și beneficiarii operelor acestora. Astfel, scopul pragmatic al organismelor de gestiune este să colecteze și să distribuie sumele generate de utilizarea operelor lor prin radiodifuzare, comunicare publică, retransmitere prin cablu, copie privată și pentru orice altă activitate pentru care au primit mandat din partea titularilor de drepturi. 45

46 Organismele de gestiune colectivă mediază între creatori și beneficiari, având în principal o activitate administrativă complexă, reglementată în amănunt de legislație, care însă nu pot avea ca obiect de activitate utilizarea repertoriului protejat pentru care au primit un mandat de gestiune colectivă. OGC-urile se constituie 41 și funcționează potrivit reglementărilor privind asociațiile fără scop patrimonial și, și potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996. Gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe include: - acordarea de licențe, - monitorizarea utilizării drepturilor sau tipurilor de opere gestionate, - asigurarea respectării acestor drepturi, - colectarea, repartizarea și plata sumelor cuvenite autorilor sau titularilor de drepturi de autor sau de drepturi conexe (provenite din remunerațiile plătite pentru exploatarea drepturilor gestionate sau din investirea veniturilor obținute din drepturi). OGC-urile au obligația să comunice publicului, prin mijloace de informare în masă, următoarele date: - categoriile de titulari de drepturi pe care îi reprezintă; - drepturile patrimoniale pe care le gestionează; - categoriile de utilizatori și categoriile de persoane fizice și juridice care au obligații de plată a remunerațiilor compensatorii pentru copia privată către titularii de drepturi; - actele normative în temeiul cărora funcționează și colectează remunerațiile cuvenite titularilor de drepturi; - modalitățile de colectare și persoanele responsabile de această activitate, pe plan local și central; - programul de lucru. Poate fi membru al unui OGC autorul, titularul de drepturi de autor, o entitate de gestiune independentă sau alte de gestiune colectivă și asociații de autori sau titulari de drepturi, care îndeplinesc condițiile de aderare prevăzute în lege și în statutul organismului de gestiune colectivă. În vederea îndeplinirii atribuțiilor, OGC-urile trebuie să: - acționeze în interesul membrilor și să le impună doar acele obligații necesare pentru gestionarea și protecția drepturilor acestora; - acorde autorizații neexclusive utilizatorilor, la cererea acestora, efectuată înainte de utilizarea repertoriului protejat, în schimbul unei remunerații; - elaboreze metodologii pentru domeniile de activitate, cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite, ce trebuie negociate cu utilizatorii în vederea plății acestor drepturi, în cazul în care modul de exploatare face imposibilă autorizarea individuală de către autorii sau titularii de drepturi; - încheie contracte generale cu utilizatorii privind utilizarea repertoriului protejat; - colecteze sumele datorate de utilizatori și să depună toate diligențele necesare pentru repartizarea și plata acestora, în cel mai scurt timp, către membrii săi sau către alte organisme de gestiune colectivă; 41 Cu avizul ORDA. 46

47 - asigure un tratament egal membrilor în privința comisionului de gestiune și a regulilor privind colectarea, repartizarea și plata remunerațiilor; - actualizeze în permanență bazele de date conținând lista de membri și repertoriile acestora; - asigure transparența activității de gestiune colectivă în raporturile cu membrii săi, autoritățile publice și utilizatorii; - protejeze interesele membrilor, în ceea ce privește gestionarea drepturilor cuvenite, ca urmare a utilizării repertoriului acestora, în afara teritoriului României, prin încheierea de acorduri de reprezentare, în formă scrisă, cu organismele similare din străinătate; - acorde asistență de specialitate membrilor săi și să îi reprezinte în cadrul procedurilor legale, în limita obiectului de activitate. În conformitate cu prevederile din Legea nr. 8/1996, OGC-urile au dreptul la un comision reţinut autorilor sau titularilor de drepturi pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de colectarea, repartizarea și plata remuneraţiilor. Comisionul datorat de membri și de titularii de drepturi care au o legătură directă cu OGC-ul se reţine la momentul efectuării repartiţiei și nu poate depăşi 15% din sumele repartizate individual. În afară de veniturile rezultate și comision, OGC-urile mai pot încasa sume provenite din: - cotizaţii ale membrilor; - cheltuieli de judecată avansate din veniturile asociaţiei și recuperate de la terţi; - dobânzile și dividendele rezultate din plasarea sumelor ce reprezintă venituri ale organismului de gestiune colectivă; - dividendele societăţilor comerciale înfiinţate de OGC-uri; - donaţii, sponsorizări. Titularii drepturilor de autor și ai drepturilor conexe se pot adresa unor intermediari, persoane fizice sau persoane juridice specializate, pentru a fi reprezentați în negocierile cu titlu individual. Titularii pot, de asemenea, încredința prin contract gestiunea drepturilor lor unor entități de gestiune independente, care nu pot fi deținute sau controlate, direct sau indirect, total sau parțial, de autori sau titularii de drepturi. În activitatea de gestionare a drepturilor de autor, OGC-urilor nu li se transferă și nu li se transmit drepturi de autor și drepturi conexe ori utilizarea acestora. Sub supravegherea ORDA, entitățile de gestiune independente au anumite obligații legale printre care: - să colecteze sumele datorate de utilizatori și să le plătească autorilor sau titularilor de drepturi, potrivit prevederilor contractuale; - să furnizeze informații organismelor de gestiune colectivă și altor entități de gestiune colectivă, la solicitarea acestora, cu privire la repertoriul gestionat; - să acorde licențe pentru utilizarea drepturilor online asupra operelor muzicale, în limita repertoriului gestionat; - să depună la ORDA o dare de seamă anuală, în formatul stabilit prin decizie a directorului general al ORDA etc. 47

48 3.3 Analiza comparativă a aplicării legislației din domeniul dreptului de autor la nivel internaţional Comparație a diferitelor moduri de funcționare ale organismelor de gestiune colectivă la nivel internațional Domeniu structural al modului de funcționare 1. Statutul legal al OGC-urilor Achiziţionarea drepturilor Soluţionarea litigiilor 5. Controlul practicilor anticoncurențiale Model de funcționare Abordarea monopolistă Abordarea concurenţială Abordarea privind colectarea ulterioară utilizării operelor 42 State reprezentative Franţa, Belgia, China Canada Marea Britanie Avantaje Depind de situaţia fiecărui stat Depind de situaţia fiecărui stat Favorabilă utilizatorilor Dezavantaje Depind de situaţia fiecărui stat Depind de situaţia fiecărui stat Creează o formă de licenţiere nonvoluntară Prezumţia legală Germania Eficiență sporită Deţinătorii de drepturi au puţine posibilităţi de alegere Licenţierea obligatorie Licenţierea colectivă extinsă Tribunale cu secții special înființate Arbitrajul Procedura administrativă și arbitrajul Se poziţionează împotriva limitării libertăţii de a cesiona drepturile/înceta contractele Împotriva tratamentului discriminatoriu Împotriva utilizării licențelor în alb China, Statele Unite ale Americii, Canada Țările nordice Marea Britanie Germania Asigură autonomia părţilor Atinge un echilibru între eficienţă şi justiţie Eficienţă legată de costuri şi facilitate în punerea în executare a deciziilor Posibile efecte negative asupra eficienţei Utilă în statele unde deţinătorii de drepturi sunt foarte organizaţi Fezabilitatea depinde de tradiţia juridică a ţărilor şi de resursele care pot fi investite în procedura legală Japonia Eficiență sporită Administrația de stat mediază între organizațiile private Uniunea Europeană Statele Unite ale Americii Uniunea Europeană La standard de corectitudine Indemnity aproach. 48

49 Majoritatea statelor care au aderat la convenții și tratate internaționale au introdus în legislație și au pus în practică norme care să protejeze drepturile de autor. Măsurile și instrumentele utilizate conțin diferențe în funcție de politicile publice promovate în fiecare țară și de specificul sistemului de drept intern. Ceea ce este comun este faptul că legislația conține obligativitatea înființării unor entități care să reprezinte autorii protejați de legislația privind drepturile de autor. După cum se observă din tabelul de mai sus, OGC-rile nu au același statut juridic: unele țări impun un anumit statut juridic, iar altele nu. De exemplu în Italia, mai există societăți care îi reprezintă pe autor care au statut de instituție publică, în China OGC-urile au statut de entități non-profit, iar în Canada nu se impune un anumit statut juridic. Cele mai multe state au ales ca OGC-urile să fie entități non-profit, inclusiv Uniunea Europeană. O altă zonă de interes, care diferă de la țară la țară, este cea a soluționării litigiilor între autori și OGC-uri și între OGC-uri și utilizatori. Din practică a reieșit că rezolvarea litigiilor în acest domeniu pe cale clasică (justiție) nu produce efectele așteptate și împiedică protecția eficiență a drepturilor de autor. Unele state au adoptat măsuri specifice de rezolvare a litigiilor, astfel: - prin decizii ale unor tribunale specializate; - prin arbitraj; - prin intervenții administrative, urmate sau nu de arbitraj. Un exemplu elocvent este Marea Britanie, unde s-a înființat Copyright Tribunal cu singurul scop de a rezolva cu celeritate disputele între OGC-uri și utilizatori. De asemenea, au fost identificate unele activități cu caracter anticompetitiv, care pot crea disfuncționalități în domeniu: - limitarea drepturilor autorilor de a încredințarea drepturile patrimoniale direct către utilizatori sau alte OGC-uri; - instituirea unui tratament discriminatoriu între membrii OGC-ului; - obligarea autorilor de a încredința valorificarea operelor lor prin licențe în alb. În cazul Uniunii Europene și, implicit a statelor membre, inclusiv România, legislația stabilește categoriile de drepturi care se derulează obligatoriu prin OGC-uri, restul drepturilor patrimoniale putând fi licențiate direct sau prin intermediul altor OGC-uri. In ceea ce privește tratamentul discriminatoriu, respectiv favorizarea autorilor care încasează mai mult sau favorizarea unor autori pe alte criterii obscure, acestea pot să se rezolve operativ prin schimbări în managementul OGC-urilor, având în vedere că ele sunt asociații de autori și ar trebui să aibă aceleași interese ca autorii. În Uniunea Europeană, inclusiv în România, legislația prevede instrumente de rezolvare a litigiilor de ordin administrativ, fără a nega rolul justiției. De asemenea, pentru litigiile care pot să apară între OGC-uri și utilizatori este prevăzut un mecanism de autoreglare: negocierea metodologiilor de lucru între cele două părți, cu posibilitate de a cere renegocierea după minim 3 ani, în funcție de practica pe piețele relevante afectate de acea metodologie. 49

50 CAPITOLUL 4. STRUCTURA ŞI FUNCŢIONAREA PIEŢEI. PREZENTAREA PRINCIPALELOR PIEŢE RELEVANTE Conceptul de piaţă relevantă, astfel cum este utilizat în materia concurenței, este diferit de aceeași noțiune utilizată în alte contexte economice. Termenul piaţă, folosit în sens larg ca desemnând un anumit sector economic, capătă, în materia dreptului concurenţei, un sens particular (de piață relevantă a produsului, respectiv geografică).conform prevederilor Instrucţiunilor privind definirea pieţei relevante 43, piaţa relevantă în cadrul căreia trebuie evaluată o anumită problemă de concurenţă se determină prin analiza pieţei relevante a produsului, cât și a pieţei relevante geografice. Conform prevederilor aceloraşi Instrucţiuni, piaţa relevantă a produsului cuprinde toate produsele şi/sau serviciile pe care consumatorul le consideră interschimbabile sau substituibile, datorită caracteristicilor, preţurilor și utilizării acestora. Piaţa relevantă geografică cuprinde zona în care întreprinderile în cauză sunt implicate în cererea și oferta de produse sau servicii, în care condiţiile de concurenţă sunt suficient de omogene și care poate fi delimitată de zonele geografice învecinate, deoarece condiţiile de concurenţă diferă în mod apreciabil în respectivele zone. În interiorul acestei zone se identifică concurenții reali și potențiali, capabili să-şi influenţeze reciproc comportamentele pe piaţă, împiedicând acţiuni care s-ar dori independente de presiunile unei concurenţe efective. Vom prezenta, în continuare, mecanismele de piață care funcționează în domeniul comercializării drepturilor de autor, cu precizarea că raportul curpinde o abordare generică a dimensiunii piețelor, în linie cu scopul investigației sectoriale. 4.1 Actorii prezenţi pe piaţă Pentru a înțelege cât mai corect modul de funcționare al pieței, este necesar să se prezinte actorii prezenți pe piață și rolul lor în desfășurarea activităților cu conținut economic care conduc, în final, la realizarea drepturilor patrimoniale ale autorilor sau ale persoanelor asimilate autorilor de creații de autor. Titularii dreptului de autor sunt: - autorii, precum și - alte persoane fizice sau juridice, care au dobâbdit această calitate, în condițiile legii. Titularii drepturilor conexe dreptului de autor sunt: - artiştii interpreţi sau executanţi pentru propriile interpretări sau execuţii; - producătorii de înregistrări sonore și producătorii de înregistrări audiovizuale pentru propriile înregistrări; - organismele de radiodifuziune și de televiziune, pentru propriile emisiuni și servicii de programe. Organismele de gestiune colectivă sunt persoane juridice constituite prin libera asociere, având ca obiect principal de activitate colectarea și repartizarea drepturilor a căror gestiune le este încredinţată de către titulari. Acestea se constituie în condiţiile legii, cu avizul ORDA și 43 Puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 388/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553/

51 funcţionează potrivit reglementărilor privind asociaţiile fără scop patrimonial și potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996. În prezent, în România, sunt organizate și funcționează cu avizul ORDA un număr de 16 organisme de gestiune colectivă, care funcționează în domeniul dreptului de autor, respectiv în cel al drepturilor conexe. Astfel, pe de o parte, în domeniul dreptului de autor, funcționează următoarele OGC-uri: - AOTO (Asociația Opera Teologică Ortodoxă) gestionează drepturile autorilor de opere scrise din domeniul teologic, științific și infoeducațional; - ARDAA (Asociația Română pentru Drepturi de Autor din Audiovizual) gestionează drepturile patrimoniale de autor de opere audiovizuale și videograme; - COPYRO gestionează drepturile autorilor de opere scrise; - DACIN-SARA gestionează drepturile autorilor de opere cinematografice și alte opere audiovizuale; - OSRO (OPERA SCRISĂ.RO) gestionează drepturile autorilor de opere scrise; - PERGAM (Societatea Autorilor și Editorilor Români de Opere Științifice) gestionează drepturile autorilor de opere ştiințifice; - UCMR-ADA (Asociația pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor) gestionează drepturile autorilor de opere muzicale; - VISARTA (Societatea de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor în Domeniul Artelor Vizuale) gestionează drepturile autorilor din domeniul artelor vizuale. Pe de altă parte, în domeniul drepturilor conexe, funcționaeză urmatoarele OGC-uri: - ADPFR (Asociația pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme din România) gestionează drepturile producătorilor de fonograme; - ARAIEX (Asociația Română pentru Artiști Interpreți sau Executanți) gestionează drepturile artiștilor interpreți sau executanți; - CREDIDAM (Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți) gestionează drepturile artiștilor interpreți sau executanți; - SOPFIA (Societatea Producătorilor de Film și Audiovizual) gestionează drepturile de autor și conexe ale producătorilor de opere cinematografice și alte opere audiovizuale. - UNART (Uniunea Națională a Artiștilor din România) gestionează drepturile conexe ale artiștilor interpreți sau executanți; - UPFAR-ARGOA (Uniunea Producătorilor de Film și Audiovizual din România - Asociația Română de Gestiune a Operelor din Audiovizual) gestionează drepturile producătorilor de opere cinematografice și alte opere audiovizuale; - UPFR (Uniunea Producătorilor de Fonograme din România) gestionează drepturile producătorilor de fonograme; - UPVR (Uniunea Producătorilor de Videograme din România) gestionează drepturile patrimoniale conexe aparținând producătorilor de videograme. Tabelul nr. 1 (cu date din anul conform celor mai recente date disponibile) Datele sunt preluate din informaţiile disponibile pe site-urile organismelor de gestiune colectivă. 51

52 Nume organizație Număr de membri Sume colectate brut, Venituri încasate (lei) fără TVA (lei) 1. AOTO ARDAA COPYRO DACIN SARA OSRO PERGAM UCMR-ADA VISARTA ADPFR ARAIEX CREDIDAM SOPFIA UNART UPFAR ARGOA UPFR UPVR Utilizatorii operelor protejate de dreptul de autor sunt specifici pentru fiecare din categoriile protejate, ca, spre exemplu: - utilizatori ai operelor protejate de dreptul de autor pentru scrieri literare sunt editurile; - utilizatori ai programelor de calculator protejate sunt toţi cei ce folosesc respectivele programe; - utilizatori ai compoziţiilor muzicale sunt posturile de radio, televiziunile, întreprinderi ce folosesc muzică ambientală (restaurante, hoteluri, frizerii) etc. 4.2 Mecanismele de piaţă Valorificarea drepturilor de autor prezintă, ca specific deosebit, un grad înalt de reglementare, în funcţie de care diferă mecanismele de piaţă referitoare la stabilirea remuneraţiei cuvenite titularilor. Legislaţia în vigoare obligă titularii de drepturi de autor să recurgă la OGC-uri pentru valorificarea anumitor drepturi patrimoniale Mandatarea organismelor de gestiune colectivă Drepturile de autor implică, de regulă, un drept exclusiv de a autoriza sau interzice exploatarea operelor protejate. 52

53 Titularii dreptului de autor și ai drepturilor conexe îşi pot exercita drepturile recunoscute prin Legea nr. 8/1996 în mod individual sau, pe bază de mandat (acordat direct, prin act juridic în formă scrisă de către titularii de drepturi), prin OGC-uri. OGC-urile sunt create direct de titularii drepturilor de autor sau drepturilor conexe: autori, artişti interpreţi sau executanţi, producători, organisme de radio și de televiziune, precum și de alţi titulari ai drepturilor de autor sau ai drepturilor conexe, persoane fizice și juridice. Obligaţiile prevăzute în cadrul legislativ şi/sau caracteristicile pieţei creează cadrul ca gestionarea individuală a drepturilor de autor sau conexe să nu fie posibilă în mod practic. Astfel, titularii de drepturi de autor sau de drepturi conexe optează să-şi exercite drepturile în relaţie cu utilizatorii operelor protejate prin intermediul OGC-urilor, cărora le acordă mandat de reprezentare. Mandatul de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale, reprezintă contractul scris al titularului de drepturi sau al reprezentanţilor legali ai acestuia, acordat în baza repertoriului declarat pe propria răspundere. În contractele de mandat este prevăzut, în mod specific, acordul în formă scrisă pentru fiecare drept, categorie de drepturi sau tip de opere și alte obiecte protejate. În funcţie de tipurile de drepturi de autor, Legea nr. 8/1996 obligă titularii de drepturi la o gestiune colectivă obligatorie, facultativă sau pe bază de mandat special. Gestiunea colectivă este obligatorie pentru exercitarea următoarelor drepturi: - dreptul la remunerație compensatorie pentru copia privată 45 ; - dreptul la remunerație echitabilă pentru împrumutul public prin intermediul bibliotecilor; - dreptul de suită 46 ; - dreptul de radiodifuzare a operelor muzicale; - dreptul la remunerație echitabilă recunoscut artiștilor interpreți și producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică și radiodifuzarea fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora; - dreptul de retransmitere prin cablu; - dreptul la compensație echitabilă pentru operele orfane. În cazul gestiunii colective obligatorii, dacă un autor sau un titular de drepturi de autor nu este asociat la niciun organism de gestiune colectivă, competența colectării drepturilor sale patrimoniale revine organismului din domeniu cu cel mai mare număr de membri, desemnat ca atare de către ORDA, prin decizia directorului general. Fără a fi o obligație legală, mai pot fi gestionate colectiv următoarele drepturi: - dreptul de reproducere a operelor muzicale pe fonograme sau videograme; 45 Pentru suporturile pe care se pot realiza înregistrări sonore sau audiovizuale ori pe care se pot realiza reproduceri ale operelor exprimate grafic, precum şi pentru aparatele concepute pentru realizarea de copii, se va plăti o remuneraţie compensatorie stabilită prin negociere. Astfel, autorii operelor susceptibile de a fi reproduse prin înregistrări sonore sau audiovizuale pe orice tip de suport, precum şi cei ai operelor susceptibile de a fi direct ori indirect, au dreptul, împreună cu editorii, producătorii şi cu artiştii interpreţi sau executanţi, după caz, la o remuneraţie compensatorie pentru copia privată reprodusă pe hârtie. 46 Autorul unei opere originale de artă grafică sau plastică ori al unei opere fotografice beneficiază de un drept de suită, reprezentând dreptul de a încasa o cotă din preţul net de vânzare obţinut la orice revânzare a operei, ulterioară primei înstrăinări de către autor, precum şi dreptul de a fi informat cu privire la locul unde se află opera sa. 53

54 - dreptul de comunicare publică a operelor, cu excepția operelor muzicale, și a prestațiilor artistice în domeniul audiovizual; - drepturile online asupra operelor muzicale pentru care există o licenţă multiteritorială, care include dreptul de reproducere, de comunicare publică şi de punere la dispoziţie a acesteia în mediul online; - dreptul de împrumut, cu excepția împrumutul public prin intermediul bibliotecilor; - dreptul de radiodifuzare a operelor și a prestațiilor artistice în domeniul audiovizual; - dreptul la remunerație echitabilă rezultată din cesiunea dreptului de închiriere către un producător de fonograme sau de înregistrări audiovizuale. OGC-urile gestionează drepturile de autor în numele membrilor lor, dar și pentru nemembri, în limitele trasate legal. Mai mult, portofoliul acestora este completat de gestionarea operelor organismelor de gestiune colectivă din alte ţări, cu care au încheiat acorduri de reprezentare reciprocă. Astfel, ca urmare a transferului de drepturi de la diferiți deținători de drepturi, un OGC are un portofoliu de lucrări care constituie repertoriul național al societății colectoare. Cu toate acestea, repertoriul general al unui OGC este mult mai larg și cuprinde, de asemenea, repertoriile altor OGC-uri cu care au semnat acorduri de reprezentare reciprocă. OGC-urile au și alte obligaţii față de cele enumerate mai sus: - să elaboreze metodologii pentru domeniile lor de activitate, cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite, ce trebuie negociat cu utilizatorii în vederea plăţii acestor drepturi, în cazul acelor opere al căror mod de exploatare face imposibilă autorizarea individuală de către titularii de drepturi; - să-i autorizeze pe utilizatori, în cazul în care s-au stabilit metodologii, la cererea acestora, înainte de utilizarea repertoriului protejat, în schimbul unei remuneraţii, prin licenţă neexclusivă, în formă scrisă; - să protejeze interesele membrilor lor, în ceea ce priveşte gestionarea drepturilor cuvenite, ca urmare a utilizării repertoriului propriu, în afara teritoriului României, prin încheierea de contracte de reprezentare cu organismele similare din străinătate; - să colecteze sumele datorate de utilizatori și să le repartizeze între titularii de drepturi. Sumele colectate de un organism de gestiune colectivă se repartizează şi se plătesc membrilor săi, proporţional cu utilizarea repertoriului fiecăruia, în cel mai scurt termen posibil, dar nu mai târziu de 9 luni de la încheierea exerciţiului financiar în care au fost colectate, cu excepţia cazului în care aceste termene nu pot fi respectate din motive obiective, care ţin în special de raportările din partea utilizatorilor, de identificarea drepturilor, a titularilor de drepturi sau de stabilirea corespondenţelor dintre informaţiile privitoare la opere şi alte obiecte protejate, pe de o parte, şi titularii de drepturi, pe de alta, sau în cazul în care membrii săi sunt împiedicaţi de motivele prevăzute mai sus să respecte acest termen 47. Comisionul de gestiune reprezintă procentul reținut autorilor sau titularilor de drepturi, din veniturile provenite din drepturi sau din orice venit derivat din investirea veniturilor provenite din drepturi, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de colectarea, repartizarea și plata remunerațiilor. Comisionul de gestiune se aplică pentru fiecare drept gestionat. 47 Art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 8/

55 Comisionul datorat de membri și de titularii de drepturi care au o legătură directă cu organismul de gestiune colectivă se reține la momentul efectuării repartiției și nu poate depăși 15% din sumele repartizate individual 48. Pentru domeniile unde există mai multe OGC-uri, legislaţia prevede 49 dreptul OGC-ului ales drept colector unic 50 de a-şi reţine un comision din sumele repartizate fiecărui OGC beneficiar. Comisionul reţinut de organismul de gestiune colectivă care este colector unic, cumulat cu comisionul reţinut propriilor membri de organismele de gestiune colectivă beneficiare, nu poate fi mai mare de 15% din sumele repartizate fiecăruia Licențierea dreptului de autor Utilizarea de către beneficiari a operelor cuprinse în repertoriului protejat și gestionat de OGC-uri, se face numai în baza unei licenţe neexclusive eliberată de OGC-ul desemnat drept colector al remuneraţiilor pentru respectivele opere. Licenţa neexclusivă permite beneficiarului să valorifice opera în aceeaşi măsură cu o altă întreprindere, căreia i s-a acordat dreptul de valorificare a aceleiaşi opere, în acelaşi mod, fără dreptul de a permite sau a interzice altor întreprinderi valorificarea sub orice formă și în orice mod a operei. Cuantumul remuneraţiilor datorate de beneficiari din fiecare domeniu de drept de autor sau drepturi conexe protejate este prevăzut în cadrul Legii nr. 8/1996 sau este stabilit prin metodologii, conform procedurilor stabilite de lege. OGC-urile asigură monitorizarea utilizării drepturilor de proprietate intelectuală licențiate, auditarea utilizatorilor și intervenţia în cazurile de abuz asupra drepturilor pe care le gestionează (piraterie, utilizarea fără licenţă etc.). În situația în care există mai multe OGC-uri pentru același domeniu de creație, ORDA stabilește colectorul unic în domeniul respectiv, pe criteriul reprezentativității, însă numai în situaţia în care OGC-urile nu ajung la un acord cu privire la beneficiar, consemnat într-un protocol depus la ORDA, în 30 de zile de la intrarea în vigoare a metodologiilor aferente. OGC desemnat colector unic are obligaţia să elibereze autorizarea prin licenţă neexclusivă, în forma scrisă, în numele tuturor organismelor de gestiune colectivă beneficiare, și să asigure transparenţa activităţilor de colectare, precum și a costurilor aferente în raporturile cu OGC beneficiare Remunerația Se pot solicita remuneraţii numai dacă și în măsura în care sunt utilizate operele pentru care drepturile de autor sau drepturile conexe protejate se află în termenele de protecție prevăzute de lege. 48 Art. 169 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 8/ Art. 169 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 8/ Prin votul tuturor OGC-urilor din domeniu consemnat într-un protocol de colaborare sau prin dispoziţia ORDA (pe baza criteriului reprezentativităţii), în lipsa unui acord din partea OGC-urilor (acestea au la dispoziţie 30 de zile de la publicarea metodologiei pe care o vor aplica pentru a desemna colectorul unic şi modalitatea de repartiţia a comisioanelor de colectare). 51 Art. 169 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 8/

56 Pentru folosirea operelor protejate prin legislația dreptului de autor, utilizatorii plătesc o remunerație al cărei cuantum este stabilit prin contractele încheiate cu titularii de drepturi sau prin metodologii, în conformitate cu procedurile stabilite prin Legea nr. 8/1996. Cuantumurile și tarifele remuneraţiei aferente dreptului de autor sunt: - pentru contractele individuale, cele negociate cu fiecare titular de drepturi de autor; - pentru contractele generale, fie remuneraţii forfetare, fie cele standard, cuprinse în tabelele și metodologiile rezultate în urma negocierilor desfăşurate conform prevederilor Legii nr. 8/1996. Se elaborează metodologii pentru domeniile de activitate unde modalităţile de exploatare fac imposibilă autorizarea individuală de către autorii sau titularii de drepturi, obligaţia de a elabora și negocia metodologiile pentru titularii de drepturi fiind a organismelor de gestiune colectivă. Toate etapele care duc la forma finală a metodologiilor sunt prevăzute de Legea nr. 8/1996, esența procesului fiind reprezentată de negocierea metodologiilor între OGC-uri și utilizatori/ structuri ale utilizatorilor. Pentru a iniția procedura de negociere a metodologiilor, OGC-urile, utilizatorii sau structurile asociative ale utilizatorilor, reprezentative la nivel naţional şi local, trebuie să depună la ORDA o cerere, însoțită de lista părților propuse pentru negociere și elementele de identificare ale acestora, metodologiile propuse a fi negociate, precum și dovada notificării acestora în vederea negocierii. Metodologiile se negociază în cadrul unei comisii constituite prin decizie a directorului general al ORDA, emisă în termen de 15 zile de la primirea cererii de inițiere a procedurilor de negociere. Comisia de negociere a metodologiilor este constituită din: 1. câte un (1) reprezentant al fiecărui organism de gestiune colectivă, care funcționează pentru câte un domeniu de creație și pentru o categorie de drepturi; 2. câte un (1) reprezentant al structurilor asociative reprezentative 52 ale utilizatorilor și câte un reprezentant al primilor trei (3) utilizatori majori 53 ; 3. câte un (1) reprezentant al structurilor asociative reprezentative ale utilizatorilor la nivel local sau, în lipsa acestora, a reprezentanților a doi (2) utilizatori locali notificați de organismele de gestiune colectivă și care depun la ORDA acordul de participare în respectiva comisie. Metodologiile se negociază de către organismele de gestiune colectivă cu reprezentanții utilizatorilor, ținându-se seama de următoarele criterii principale: - categoria titularilor de drepturi, tipurile de opere și alte obiecte protejate și domeniul pentru care se poartă negocierea; - categoria de utilizatori pe care îi reprezintă la negocieri structurile asociative sau ceilalți utilizatori desemnați să negocieze; 52 La nivel național. 53 Aceștia fiind stabiliți pe baza cifrei de afaceri (cu condiția ca acestea să fie declarate la ORDA pe propria răspundere, excepție făcând instituțiile publice - inclusiv societățile publice de radiodifuziune și de televiziune ce nu au obligația de a declara la ORDA cifra de afaceri). 56

57 - repertoriul gestionat de organismul de gestiune colectivă, pentru membrii proprii, precum și pentru membrii altor organisme străine similare, în baza contractelor de reciprocitate; - proporția utilizării repertoriului gestionat de un organism de gestiune colectivă; - proporția utilizărilor pentru care utilizatorul a îndeplinit obligațiile de plată prin contracte directe cu titularii de drepturi; - veniturile obținute de utilizatori din activitatea care utilizează repertoriul pentru a cărui utilizare se negociază metodologiile; - practica europeană privind rezultatele negocierilor dintre utilizatori și organismele de gestiune colectivă. Remunerațiile trebuie să fie rezonabile în raport cu valoarea economică și ponderea utilizării drepturilor în cauză, ținând seama de caracteristicile și de sfera de utilizare a operelor și a altor obiecte protejate, precum și de valoarea economică a serviciului prestat de organismul de gestiune colectivă. OGC-urile și utilizatorii trebuie să motiveze modul de stabilire a acestor remunerații. Este important de reţinut că prevederile legale permit OGC-urilor să solicite în cadrul negocierilor, de la aceeaşi categorie de utilizatori, fie remuneraţii forfetare, fie remuneraţii procentuale stabilite ca parte procentuală din veniturile obţinute de fiecare utilizator prin activitatea în cadrul căreia se utilizează repertoriul sau, în lipsa veniturilor, din cheltuielile ocazionate de utilizare. Pentru activitatea de radiodifuzare, OGC-urile pot solicita numai remuneraţii procentuale, diferenţiate prin directă proporţionalitate cu ponderea utilizării de către fiecare utilizatororganism de televiziune sau de radiodifuziune a repertoriului gestionat colectiv în această activitate. În cazul în care părțile nu pot stabili metodologii prin negociere, acestea pot recurge la mediere. Negocierea metodologiilor se desfășoară conform programului stabilit între cele două părți, pe o durată de maximum 60 de zile de la data constituirii comisiei. În termen de 30 de zile de la finalizarea procedurii de mediere, părțile au obligația notificării ORDA asupra rezultatului obținut, cu respectarea regulilor aplicabile notificării actelor juridice. În cazul în care părțile nu au convenit asupra metodologiei prin negociere sau mediere, pot să se adreseze instanțelor judecătorești. Hotărârea definitivă cu privire la metodologii se comunică părților ORDA și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala ORDA, prin decizie a directorului general emisă în termen de 5 zile de la data depunerii. Metodologiile astfel publicate sunt opozabile tuturor utilizatorilor din domeniul pentru care s- a negociat și nu se pot acorda reduceri la plata remunerațiilor datorate, altele decât cele prevăzute în metodologiile publicate. Totuși, metodologiile negociate sau stabilite nu sunt opozabile utilizatorilor care la data declanșării procedurii de negociere a metodologiilor se află în curs de negociere directă a unui contract de licență sau au încheiat deja aceste negocieri cu organismele de gestiune colectivă. Organismele de gestiune colectivă, utilizatorii sau structurile asociative ale utilizatorilor pot formula o nouă cerere de inițiere a procedurilor de negociere a tarifelor și metodologiilor 57

58 numai după 3 ani de la data publicării lor în formă definitivă în Monitorul Oficial al României, Partea I. Până la publicarea noilor metodologii, rămân valabile vechile metodologii. Forma finală a metodologiilor la care s-a ajuns prin negociere, mediere sau a fost trasată de instanţele de judecată este publicată Monitorul Oficial al României Gestiunea colectivă Gestiunea colectivă are trei forme de funcţionare diferite, în funcţie de prevederile legale ce influenţează tranzacţiile pe pieţe. Gestiune colectivă obligatorie În baza art. 145 alin. (1) din Legea nr. 8/1996, gestiunea colectivă este obligatorie, în sensul că se exercită inclusiv în beneficiul titularilor de drepturi care nu au acordat mandate OGCului, pentru exercitarea următoarelor drepturi, dintre care o parte urmează să fie abordate în continuare: - dreptul la remuneraţie compensatorie pentru copia privată; - dreptul la remuneraţie echitabilă pentru împrumutul public prevăzut la art. 18 alin. (2) din Legea nr. 8/1996; - dreptul de suită; - dreptul de radiodifuzare a operelor muzicale; - dreptul la remuneraţie echitabilă recunoscut artiştilor interpreţi şi producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică şi radiodifuzarea fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora; - dreptul de retransmitere prin cablu; - dreptul la compensaţie echitabilă pentru operele orfane Dreptul la remuneraţie compensatorie pentru copia privată Remuneraţia compensatorie pentru copia privată se plăteşte de către fabricanţii şi/sau importatorii de suporturi și aparate destinate realizării de copii ale operelor. Spre deosebire de alte tipuri de drepturi, care dau naştere cererii prin folosirea operelor gestionate de OGC-uri ca obiect al activităţii întreprinderilor, exercitarea dreptului la remuneraţie compensatorie pentru copia privată este mai degrabă o taxă pentru fabricanţii şi/sau importatorii de suporturi și aparate destinate realizării de copii ale operelor. Aceasta îşi are originea în dreptul exclusiv al titularilor de drepturi de a autoriza sau interzice reproducerea operelor lor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe 54. În urma îndeplinirii procedurii prevăzute de Legea nr. 8/1996, Opera Scrisă.Ro a fost desemnată colector unic al remunerației compensatorii pentru copia privată, prin Decizia nr. 16/ a directorului general al ORDA, în locul vechiului colector, PERGAM A se vedea în acest sens: art. 13 lit. a), art. 98 alin. (1) lit. a), art. 106 alin. (1) lit. a) şi art. 110 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/ Încetându-și astfel aplicabilitatea Decizia nr. 38/2012 a directorului general al ORDA privind desemnarea organismului de gestiune colectivă Societatea Autorilor şi Editorilor Români de Opere Ştiinţifice PERGAM drept colector al remuneraţiei compensatorii pentru copia privată în domeniul operelor reproduse de pe hârtie. 58

59 Opera Scrisă.Ro colectează remunerația compensatorie pentru copia privată aferentă suporturilor și aparatelor ce permit reproducerea operelor de pe hârtie, potrivit metodologiilor în vigoare: (i). Hotărârea arbitrală nr. 1/2012 având drept obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind lista aparatelor pentru care se datorează remuneraţia compensatorie pentru copia privată şi cuantumul acesteia 56, publicată 57 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135/ , modificată prin Decizia civilă nr. 105A/2012 a Curții de Apel București - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale nr. 1 din 9 februarie 2012, având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind lista aparatelor pentru care se datorează remuneraţia compensatorie pentru copia privată şi cuantumul acesteia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 27 februarie 2012, în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 14/ ; În conformitate cu dispozițiile Legii nr. 8/1996, metodologia reglementează obligația de plată a remunerației compensatorii pentru copia privată pentru aparate ce permit reproducerea operelor de pe hârtie, precum și cuantumul acesteia. Remunerația compensatorie este datorată și se plătește de către persoanele care dispun de aparate, de echipamente, dispozitive sau de suporturi de reproducere de pe hârtie organismului de gestiune colectivă desemnat de ORDA drept unic colector. Lista aparatelor pentru care se datorează remunerația compensatorie pentru copia privată, precum și cuantumul acesteia este: - fotocopiatoare remunerație 0,5%; - imprimante remunerație 0,5%; - scannere remunerație 0,5%; - aparate multifuncționale cu/fără funcție de fotocopiere remunerație 0,5%. Baza de calcul pentru remunerația compensatorie pentru copia privată se calculează astfel: - la valoarea în lei în vamă pentru aparatele, echipamentele, dispozitivele sau suporturile de reproducere importate, conform declarației vamale de import (D.V.I.) și facturii externe de import; - la valoarea facturii externe/declarației de achiziție intracomunitară pentru aparatele, echipamentele, dispozitivele sau suporturile de reproducere introduse în spațiul comercial al României din Comunitatea Europeană; - la valoarea facturată fără T.V.A., cu ocazia punerii în circulație a aparatelor, echipamentelor, dispozitivelor sau suporturilor de reproducere de către fabricant. (ii). Hotărârea arbitrală nr. 2/2012 având drept obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind cuantumul remuneraţiei compensatorii pentru copia privată pentru coli de hârtie pentru copiator format A4 59, publicată 60 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148/ , modificată prin Decizia civilă nr. 88A/2012 a Curții de Apel București - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale nr. 2 pronunţate la data de Publicată în baza Deciziei nr. 14/2012 a directorului general al ORDA. 58 Publicată în baza Deciziei nr. 24/2013 a directorului general al ORDA Publicată în baza Deciziei nr. 17/2012 a directorului general al ORDA. 59

60 februarie 2012 având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind cuantumul remuneraţiei compensatorii pentru copia privată pentru coli de hârtie pentru copiator format A4, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 6 martie 2012, în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 17/ ; În conformitate cu dispozițiile Legii nr. 8/1996, metodologia reglementează cuantumul remunerației compensatorii pentru copia privată pentru coli de hârtie pentru copiator format A4. Remunerația compensatorie este datorată și se plătește de către persoanele care fabrică, importă sau achiziționează intracomunitar coli de hârtie pentru copiator format A4 organismului de gestiune colectivă desemnat de ORDA drept unic colector. Cuantumul remunerației compensatorii pentru copia privată datorată pentru coli de hârtie pentru copiator format A4, indiferent de gramaj, este de 0,1%. Baza de calcul pentru remunerația compensatorie pentru copia privată în cazul colilor de hârtie pentru copiator format A4, indiferent de gramaj, este formată din: - valoarea în lei din vamă, pentru hârtia pentru copiator importată, conform declarației vamale de import (DVI) și facturii externe; - valoarea facturii externe/declarației de achiziție intracomunitară, fără TVA, pentru hârtia de copiator format A4, indiferent de gramaj, introdusă în spațiul comercial al României din Comunitatea Europeană; - valoarea facturată fără TVA, cu ocazia punerii în circulație a colilor de hârtie pentru copiator format A4, indiferent de gramaj, de către fabricanți. Remunerația este colectată de OGC-ul desemnat colector unic, respectiv Opera Scrisă.Ro, se repartizează și se achită trimestrial beneficiarilor (pe baza facturilor primite de la organismele de gestiune), potrivit Legii nr. 8/1996 și a Hotărârii arbitrale din având drept obiect repartizarea remuneraţiilor şi a comisionului datorat colectorului unic pentru dreptul de retransmitere prin cablu şi pentru remuneraţia compensatorie pentru copia privată, publicată 62 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669/ , modificată prin Decizia civilă nr. 136A/ a Curții de Apel București - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale privind schimbarea în parte a Hotărârii arbitrale din data de 30 august 2011 având ca obiect repartizarea remuneraţiilor şi a comisionului datorat colectorului unic pentru dreptul de retransmitere prin cablu şi pentru remuneraţia compensatorie pentru copia privată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 20 septembrie 2011, în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 247/ Remunerația compensatorie pentru copia privată se repartizează în proporție de 50% editorilor (prin asociațiile de editori), iar cei 50% cuveniți autorilor se repartizează către OGC-uri (COPYRO, VISARTA, Opera Scrisă.Ro și PERGAM). Remunerațiile cuvenite editorilor (50%) prin asociațiile de editori, se achită acestora în baza protocoalelor anuale/periodice negociate între acestea și depuse la ORDA conform prevederilor din Legea nr. 8/1996 (data la care se reține și comisionul de colectare) Dreptul la remuneraţie compensatorie pentru retransmiterea prin cablu 61 Publicată în baza Deciziei nr. 248/2012 a directorului general al ORDA. 62 Publicată în baza Deciziei nr. 247/2011 a directorului general al ORDA. 63 Publicată în baza Deciziei nr. 48/2013 a directorului general al ORDA. 60

61 Prin gestionarea acestui drept se creează piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele scrise către retransmiţătorii prin cablu. PERGAM a fost desemnat colector al remunerațiilor cuvenite autorilor de opere scrise pentru retransmiterea prin cablu, prin Decizia nr. 335/ a directorului general al ORDA privind desemnarea organismului de gestiune colectivă Societatea Autorilor și Editorilor Români de Opere Ştiinţifice - PERGAM, drept colector al remuneraţiilor cuvenite autorilor de opere scrise pentru retransmiterea prin cablu a acestor opere, conform Metodologiei privind stabilirea remunerațiilor cuvenite titularilor de drepturi de autor și titularilor de drepturi conexe pentru retransmiterea prin cablu 64 (denumită în continuare Metodologia pentru stabilirea remuneraţiei pentru retransmiterea prin cablu). Remunerația pentru retransmiterea prin cablu este colectată începând cu 2010 de către PERGAM, desemnată colector unic de către ORDA, deși în urma Deciziei nr. 136A/2013, COPYRO este beneficiară a 98% din remunerația pentru retransmiterea prin cablu. Opera Scrisa.Ro beneficiază, în urma negocierilor purtate cu COPYRO, de un procent de 7% din remunerația pentru retransmiterea prin cablu cuvenită COPYRO. Retransmiţătorii sunt obligați să plătească OGC-urilor o remunerație trimestrială, cu titlu de drepturi patrimoniale de autor (conform metodologiei în vigoare pentru retransmiterea prin cablu) către categoriile de titulari de drepturi de autor și conexe ale căror opere au fost utilizate în serviciul respectiv. Remuneraţia cuvenită autorilor de opere scrise este de 0,12% aplicată la baza de calcul constituită din totalitatea veniturilor brute lunare, obţinute din activitatea de retransmitere de servicii de programe de radiodifuziune şi/sau de televiziune, fără TVA, dacă este cazul, iar în lipsa acestora, din totalitatea cheltuielilor ocazionate de utilizare. Pentru întârzieri la plată, utilizatorii datorează penalități în procent de 0,1% pe zi de întârziere. Utilizatorii au obligația să comunice organismelor de gestiune colectivă, până la data de 15 a fiecărei luni, un raport privind serviciile de programe retransmise în luna precedentă. Raportul va cuprinde pentru luna de raportare: lista serviciilor de programe de radiodifuziune și/sau de televiziune retransmise, numărul de abonați și valoarea abonamentului, precum și baza de calcul asupra căreia se aplica procentele din tabel. Listele prezentate constituie baza de repartizare a remunerațiilor încasate de organismele de gestiune colectivă Dreptul la remuneraţie echitabilă pentru împrumutul public efectuat prin biblioteci, altele decât bibliotecile instituţiilor de învăţământ sau prin bibliotecile publice cu acces gratuit Gestionarea acestui drept patrimonial formează serviciile oferite pe piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele scrise către biblioteci: remuneraţia se colectează conform 64 Stabilită prin Hotărârea arbitrală din 9 martie 2009 având ca obiect forma finală a Metodologiei privind stabilirea remuneraţiilor cuvenite titularilor de drepturi de autor şi titularilor de drepturi conexe pentru retransmiterea prin cablu (publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 227/ , în baza Deciziei nr. 44/2009 a directorului general al ORDA) și a cărei formă finală a fost stabilită prin Decizia Curții de Apel București nr. 263A/ privind schimbarea în parte a Hotărârii arbitrale din data de 9 martie 2009 având ca obiect forma finală a Metodologiei privind stabilirea remuneraţiilor cuvenite titularilor de drepturi de autor şi titularilor de drepturi conexe pentru retransmiterea prin cablu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 7 aprilie 2009, în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 44/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 861/ , în baza Deciziei nr. 327/2010 a directorului general al ORDA. 61

62 documentațiilor trimise de către utilizatori și se repartizează titularilor de drepturi, proporţional cu gradul de utilizare al operelor ştiinţifice scrise, rezultat din conform sumelor încasate Dreptul la compensaţie echitabilă pentru operele orfane Se colectează de către OGC-ul denumit colector unic pentru fiecare categorie de utilizatori vizată. Gestiunea colectivă facultativă Gestiunea colectivă facultativă este aplicabilă: - dreptului de comunicare publică: piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele scrise către întreprinderile care oferă serviciul de comunicare publică, inclusiv punerea la dispoziţia publicului (spectacole live, recitaluri, internet/online etc.); - dreptului de împrumut, cu excepţia cazului prevăzut la gestiunea colectivă obligatorie; - dreptului la remuneraţie echitabilă rezultată din cesiunea dreptului de închiriere, astfel cum este prevăzut la art. 119 din Legea nr. 8/1996. În cazul producătorilor de fonograme și videograme, în lipsa metodologiilor, se încheie contracte; - dreptului de radiodifuzare a operelor scrise: formează serviciul oferit pe piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele scrise către radiodifuzori. Obligaţiile patrimoniale ale utilizatorilor sunt stabilite prin Hotărârea arbitrală nr. 4/2012 având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţia datorată de organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor scrise şi operelor de artă vizuală aflate în gestiunea COPYRO - Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor, denumită în continuare COPYRO, şi VISARTA - Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor în Domeniul Artelor Vizuale, denumită în continuare VISARTA, publicată 65 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 231/ , modificată prin Decizia civilă nr. 184A/2012 a Curții de Apel București - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale nr. 4 pronunţată la data de 22 martie 2012, având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţia datorată de organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor scrise şi operelor de artă vizuală aflate în gestiunea COPYRO - Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor, denumită în continuare COPYRO, şi VISARTA - Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor în Domeniul Artelor Vizuale, denumită în continuare VISARTA, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 231 din 6 aprilie 2012, în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 40/ Astfel, pentru utilizarea operelor scrise se plăteşte către COPYRO, 3% din baza de calcul, iar pentru utilizarea operelor de artă vizuală se datorează către VISARTA, 1,5% din baza de calcul. Baza de calcul a remuneraţiei procentuale o reprezintă veniturile trimestriale brute ale organismelor de televiziune care sunt corespunzătoare utilizării de către acestea a repertoriului protejat al COPYRO şi VISARTA, fiind proporţională cu ponderea utilizării, în activitatea de radiodifuziune, a repertoriului gestionat colectiv, sau din totalitatea cheltuielilor ocazionate de utilizare, din care se scad TVA, taxa locală de publicitate, taxa pentru publicitatea băuturilor 65 Publicată în baza Deciziei nr. 40/2012 a directorului general al ORDA. 66 Publicată în baza Deciziei nr. 29/2013 a directorului general al ORDA. 62

63 alcoolice, precum şi alocaţiile şi subvenţiile bugetare, iar pentru întârzieri la plată utilizatorii datorează penalităţi de 0,1% pe zi de întârziere. Gestiunea colectivă, în limita mandatului special acordat de titularul de drepturi are în vedere următoarele drepturi: - dreptul de reproducere, integrală sau parţială, directă sau indirectă, temporară sau permanentă, prin orice mijloace și sub orice formă și dreptul de distribuire; poate forma serviciul oferit pe piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele scrise către edituri; în lipsa metodologiilor, se colectează remuneraţia, potrivit contractelor de editate negociate între părţi, anterior utilizării operelor ştiinţifice; - realizarea de opere derivate: reprezintă serviciul oferit pe piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele scrise către întreprinderile realizatoare de opere derivate (scenarii, adaptări, dramatizări, traduceri); - dreptul de traducere a operei; - dreptul de import în vederea comercializării pe piaţa internă a copiilor realizate, cu consimţământul autorului, după operă Colectorul unic Pe teritoriul României, în situaţia în care există mai multe OGC-uri pentru acelaşi domeniu de creaţie, organismele beneficiare stabilesc printr-un protocol care se depune la ORDA, în vederea publicării în Monitorul Oficial al României, care dintre acestea urmează să fie colector unic pentru respectivul domeniu, criteriile repartizării remuneraţiei între OGC-uri și evidenţierea costurilor reale privind activitatea de colectare a remuneraţiilor. OGC-urile au un termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a metodologiilor pentru a alege un colector, după expirarea acestei perioade și în lipsa unei decizii, ORDA desemnând, pe baza reprezentativităţii, un colector unic dintre acestea. După expirarea acestui termen, oricare dintre organismele de gestiune colectivă poate recurge la mediere sau se poate adresa instanţei judecătoreşti. Repartizarea sumelor colectate se poate face doar după depunerea protocolului la ORDA, prin care se stabilesc criteriile privind repartizarea sumelor colectate între toate OGC-urile din domeniul de creaţie. De asemenea, OGC-urile pot conveni printr-un protocol desemnarea unui colector comun pe un domeniu de plătitori, privind remuneraţiile cuvenite categoriilor de titulari de drepturi, reprezentate de acestea. Totodată, acestea pot înfiinţa, cu avizul ORDA, organisme comune de colectare pentru mai multe domenii, care să funcţioneze potrivit prevederilor legale referitoare la federaţiile de persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, precum și potrivit prevederilor exprese privind organizarea și funcţionarea OGC-urilor. Comisionul reţinut de organismul de gestiune colectivă, care este colector unic, cumulat cu comisionul reţinut propriilor membri de organismele de gestiune colectivă beneficiare, nu poate fi mai mare de 15% din sumele repartizate fiecăruia. Comisionul colectorului unic se reţine din sumele repartizate fiecărui organism de gestiune colectivă beneficiar la momentul efectuării plăţii, se aplică pentru fiecare drept gestionat și sunt stabilite pe bază contractuală, atât în cazul drepturilor gestionate pe bază de mandat special, precum și în cazul contractelor de reprezentare. 63

64 CAPITOLUL 5 PRINCIPALELE PIEŢE RELEVANTE Posibilele piețele relevante identificate funcționează conform unor mecanisme similare, influențate în mod semnificativ de specificul domeniului drepturilor de autor și de legislația aferentă. Fiecare piață se referă la anumit drept sau o anumită categorie de drepturi asupra creațiilor intelectuale protejate de lege. Din perspectiva OGC-urilor, fiecare dintre acestea desfășoară tipuri de activităţi corespunzătoare mai multor piețe relevante 67 : Cu titlu general, precizăm faptul că pieţele relevante, astfel cum sunt delimitate mai jos, rămân deschise, acestea putând fi supuse unor alte definiri, în funcție de particularitățile fiecărui caz, în situația încălcării regulilor în materie de concurenţă. 5.1 Pieţele furnizării de servicii de administrare a drepturilor de autor și a drepturilor conexe pentru titularii de drepturi Piața produsului În ceea ce privește oferta, aceste pieţe se caracterizează prin faptul că OGC oferă autorilor și titularilor de drepturi, servicii pentru administrarea drepturilor patrimoniale ale operelor acestora: acordă licenţe utilizatorilor, colectează remunerațiile și le repartizează titularilor de drepturi s.a. Cererea este reprezentată de autorii și titularii de drepturi care doresc să se angajeze într-o schemă colectivă de gestionare a drepturilor de autor. În cazul în care un titular de drepturi transferă administrarea drepturilor sale către un OGC, acesta devine membru al acestuia. Se pot defini piețe separate pentru domeniul fiecărui OGC în parte. Fiecare OGC colectează remuneraţiile datorate de utilizatori şi/sau alţi plătitori pe baza metodologiilor, listelor, protocoalelor, autorizaţiilor licenţă neexclusivă, cesiunii drepturilor pe bază de contract sau a altor obligaţii legale de plată și a sumelor repartizate de OGC-ul desemnat colector în domeniul respectiv și le repartizează membrilor săi. Repartizarea sumelor colectate se realizează pe baza unor principii, prevăzute în statutele OGC, astfel încât titularii de drepturi să beneficieze de remuneraţia echitabilă prevăzută de lege. Regulamentele de repartiţie a drepturilor de autor și a drepturilor conexe cuprind reguli care se supun, de obicei, următoarelor principii: - principiul repartiţiei sumelor colectate potrivit egalităţii de tratament între membrii; - principiul repartizării, în cazul gestiunii colective obligatorii, în timp de 3 ani de la colectare. După acest termen, sumele nerepartizate (de exemplu pentru operele orfane) sau nerevendicate sunt utilizate potrivit Adunării Generale a fiecărui OGC, în limita scopului și obiectului de activitate; - principiul repartiţiei sumelor colectate proporţional cu utilizarea reală a operelor protejate, care rezultă din situațiile și raportările venite de la utilizatori și din monitorizări: play-listuri TV sau declarații ale titularilor confirmate de posturile TV, rapoartele distribuitorilor de cablu ș.a. 67 Decizia în cazul COMP/ CISAC Agreement, paragrafele

65 Piața geografică Dimensiunea geografică a pieței pentru furnizarea de servicii de administrare a drepturilor de autor pentru autori și pentru titularii de drepturi poate fi națională, regională sau globală. Deşi factori precum cei culturali sau lingvistici pot constitui o barieră pentru a trasa o piaţă geografică relevantă mai largă decât cea naţională, principalele restricţii de care depinde acest aspect sunt clauzele de exclusivitate din contractele dintre membri și organismele de gestiune colectivă. În absența restricțiilor de aderare, piaţa geografică ar putea fi mai largă decât cea națională, deoarece autorii ar putea să aleagă concomitent și alte societăți de gestiune colectivă, inclusiv la nivel internațional. Pe teritoriul României, OGC-urile exercită mandatele de gestiune colectivă pentru toţi membrii lor, precum și pentru membrii OGC-urilor străine similare cu care încheie convenţii de reprezentare reciprocă, cât și pentru drepturile de autor sau drepturile conexe a căror gestiune colectivă este obligatorie. 5.2 Pieţele furnizării de servicii de administrare a drepturilor de autor pentru alte organisme de gestiune colectivă Piața produsului Serviciile pe care societățile de gestiune colectivă și le acordă reciproc constau în: - acordarea de licențe pentru utilizarea drepturilor de autor; - monitorizarea și auditarea unei astfel de utilizări de către beneficiari; - facturarea utilizatorilor; - verificarea utilizării efective a muzicii licențiate pentru a aloca redevențele autorilor sau către organismele de gestiune colectivă beneficiare. Aceste servicii includ, de asemenea, monitorizarea generală a pieței pentru a identifica acele companii sau persoane care folosesc muzică și ar avea nevoie de licenţă și, dacă este cazul, să ia măsuri care să asigure că respectivele societăți sau persoane fizice obțin licența sau încetează exploatarea ilegală a operei. Piața geografică În ceea ce privește oferta pe această piață, această este reprezentată de organismele de gestiune colectivă din România sau din străinătate, care sunt dispuse și capabile să administreze drepturile de difuzare publică ale altor organisme de gestiune colectivă. Ca regulă, OGC-urile exercită mandatul de gestiune colectivă a drepturilor de autor sau a drepturilor conexe pentru operele din repertoriile lor pentru toate ţările lumii, în baza acordurilor bilaterale cu OGC-urile din străinătate. Prin excepție, titularii pot exclude în mod expres anumite teritorii, prin însuși mandatul acordat OGC-ului. Cererea este reprezentată de organismele de gestiune colectivă care intenționează să obțină administrarea portofoliului lor în afara statului de origine. Acestea au fost mandatate de membrii să administreze drepturile de autor în alte teritorii decât cele în care este stabilit organismul de gestiune colectivă în cauză. 65

66 5.3 Pieţele licenţierii drepturilor de autor către utilizatori Piața produsului Comisia Europeană a constatat 68 că exploatarea diferitelor tipuri de drepturi de autor poate conduce la definirea de pieţe separate de produse pentru fiecare categorie de drepturi. Atât specificul cererii, cât și consideraţii legate de ofertă susţin abordarea Comisiei Europene. Oferta este caracterizată de exclusivitățile pe care le presupune dreptul de proprietate intelectuală în perioada de protecție, iar cererea este reprezentată de diverși utilizatori sau consumatori interesați să cumpere prin diverse mijloace dreptul de a utiliza creațiile intelectuale în cauză. Atât specificul cererii 69 (caracteristicile diferite ale drepturilor legate de nevoile diverse ale clienților), cât și consideraţiile legate de ofertă 70 (existența unor sisteme de exploatare diferite, aplicarea unor cuantumuri de remuneraţii diferite pentru fiecare tip de drepturi în parte) susţin abordarea Comisiei Europene. Prin urmare, putem considera că fiecare organism de gestiune colectivă este activ pe o piaţă relevantă diferită 71 de cele ale altor organisme de gestiune colectivă. Mai mult, se pot defini pieţe relevante separate, în funcţie de utilizatorii către care se licenţiază drepturile de autor: - organisme de radiodifuzare, - organisme de retransmisie, - întreprinderi care licenţiază în vederea comunicării publice, - întreprinderi care licenţiază în vederea reproducerii, - întreprinderi care licenţiază în vederea difuzării etc. În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată de utilizatori, dat fiind faptul că aceştia sunt foarte diverşi, există numeroase pieţe relevante ce pot fi identificate. Astfel, se poate presupune că există pieţe relevante distincte pentru fiecare din categoriile ce folosesc muzică ambientală (restaurante, hoteluri, frizerii etc.), pieţe relevante distincte pentru edituri, pieţe relevante distincte pentru întreprinderi de retransmisie a programelor audiovizuale, pieţe relevante distincte posturi de televiziune, pieţe relevante distincte pentru posturi de radio etc. Cu toate acestea, în funcţie de cazul analizat și de factorii specifici ai acestuia, piaţa relevantă poate fi segmentată și definită și mai restrâns decât pieţele prezentate în prezentul studiu. Astfel, piaţa relevantă rămâne deschisă, urmând a fi definită concret în cazurile de încălcare a regulilor antitrust. 68 Deciziile cazului Sony/BMG (Decizia din Cazul COMP/M.3333 SONY/BMG - paragrafele 25 şi 26 (OJ L 62, , p 30); şi Decizia din cazul COMP/M.3333-SONY/BMG - paragraful 22 (OJ C 94, , p.19)) şi cazului Seagram/Polygram (Decizia din Cazul IV/M.1219 Seagram/Polygram paragraful 17, OJ C 309, ). 69 Caracteristici diferite ale drepturilor de autor care să corespundă diferitelor nevoi ale clienţilor. 70 Existenţa unor sisteme distincte de exploatare, aplicarea unor tarife de licenţiere diferite. 71 Date fiind împrejurările conform cărora, pentru a susține argumentul menționăm faptul că, spre exemplu: UCMR-ADA gestionează şi colectează drepturile de autor pentru autorii de opere muzicale, UPFR gestionează şi colectează drepturile conexe drepturilor de autor pentru producătorii de fonograme, iar CREDIDAM gestionează şi colectează drepturile conexe drepturilor de autor pentru artiştii interpreţi sau executanţi. 66

67 Piaţa geografică În funcţie de categoria de drepturi pe care o administrează, organismele de gestiune colectivă pot acorda licenţe, atât naţionale cât și multiteritoriale, precum este cazul utilizării operelor în mediul on-line, prin intermediul satelitului, s.a. Legea nr. 8/1996 prevede la art. 153 alin. (1) lit. d), că vor primi avizul ORDA de funcţionare acele OGC-uri care au capacitate economică de gestionare colectivă și dispun de mijloacele umane și materiale necesare gestionării repertoriului pe întregul teritoriu al ţării. Dat fiind faptul că organismele de gestiune colectivă activează cel puţin la nivel naţional, iar cadrul legal aplicabil nu face diferenţe între regiuni, se desprinde concluzia conform căreia condiţiile de concurenţă nu diferă în mod apreciabil între zone diferite ale ţării, rezultând că piaţa geografică relevantă este naţională. În funcţie de specificul utilizatorilor și a mediilor de difuzare a operelor protejate, se pot identifica pieţe geografice relevante cu o întindere mai mare decât teritoriul naţional al unei ţări, respectiv regională, europeană ori mondială. În continuare, vor fi detaliate câteva categorii de piețe, clasificate după obiectul dreptului de autor, cu precizarea că tuturor li se aplică analiza la nivel geografic efectuată cu titlu general, pentru întreaga piaţă a licenţierii drepturilor de autor către utilizatori Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele scrise Oferta este reprezentată de organismele de gestiune colectivă care licenţiază drepturile de autor pentru operele scrise din domeniile: literar, ştiinţific, teologic, infoeducaţional. Numărul total al membrilor afiliați OGC-urilor este de 2.977, iar cotele de piață ale OGCurilor, în ordine descrescătoare, sunt următoarele: - COPYRO de membri (67%); - PERGAM de membri (18%); - OSRO de membri (13%); - AOTO - 56 de membri (2%). Figura nr. 6 (date din anul conform celor mai recente date disponibile pe site-urile organismelor de gestiune colectivă) 67

68 Pe piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele scrise funcţionează următoarele organisme de gestiune colectivă: AOTO - Asociaţia Opera Teologică Ortodoxă AOTO gestionează drepturile autorilor de opere scrise din domeniul teologic, științific și infoeducaţional. Prin Decizia nr. 92/ a directorului general al ORDA a fost avizată constituirea și funcționarea AOTO ca organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor ale autorilor de opere scrise din domeniul teologic, științific și infoeducaţional. AOTO își desfășoară activitatea exclusiv ca organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe, potrivit art. 150 și următoarele din Legea nr. 8/1996, precum și a statutului propriu. Scopul AOTO constă în promovarea, dezvoltarea, reprezentarea și protejarea intereselor membrilor săi, precum și în exercitarea, în condițiile legii, a prerogativelor gestiunii colective a drepturilor de autor în domeniul operelor scrise. Obiectul principal de activitate al AOTO este colectarea, încasarea și repartizarea drepturilor patrimoniale de autor cuvenite titularilor de drepturi de autor asupra operelor scrise, cu privire la care gestiunea i-a fost încredințată direct ori pentru care gestiunea colectivă este obligatorie, precum și colectarea, încasarea și repartizarea sumelor oricăror domenii de creație sau categorii de titulari de drepturi de autor sau conexe pentru care a fost desemnată drept colector unic prin protocol încheiat cu organismele de gestiune colectivă sau de către ORDA. COPYRO Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor COPYRO Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor, anterior denumită Fondul Literar, este o asociație fără scop lucrativ, înființată conform Legii nr. 8/1996, ce funcționează ca organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor în domeniul operelor scrise prin Decizia nr. 8/ a directorului general al ORDA. Pentru îndeplinirea scopului său, COPYRO desfășoară, în principal, următoarele activități: - colectarea și repartizarea drepturilor patrimoniale de autor rezultate din utilizarea contractelor încheiate cu reprezentanții acestora din țară sau străinătate ori a dispozițiilor legale, în condițiile prevederilor statutare și ale dispozițiilor Legii nr. 8/1996 pentru următoarele categorii: radiodifuzoare TV și radio, reprezentare teatrală, reproducere (editare/publicare) și difuzare (pe suport CD, DVD, hârtie, E-Book, VHS), comunicare publică (spectacole live, recitaluri, internet/online etc.), realizare opere derivate (scenarii, adaptări, dramatizări, traduceri); - colectarea și repartizarea drepturilor patrimoniale de autor în domeniul operelor scrise datorate de utilizatori pentru care gestiunea colectivă este obligatorie, potrivit legii, respectiv: (i) remunerația compensatorie pentru copia privată (colectarea de la importatori și producători de aparate și hârtie ce permit reproducerea operelor scrise), (ii) remunerația din retransmiterea prin cablu (colectarea de la operatorii de cablu) si (iii) remunerația echitabilă pentru împrumut public (colectată de la biblioteci, inclusive cele online). 68

69 OPERA SCRISĂ.RO - Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor OPERA SCRISĂ.RO (OSRO) 72 este persoană juridică română fără scop lucrativ înființată conform Legii nr. 8/1996 și O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații. Începând din anul 2014, OSRO este membră IFRRO - Federația Internațională a Organizațiilor pentru Drepturile Reproducției, care este principala rețea internațională de organizații de gestiune colectivă și asociații de creatori și editori în domeniul textului și al imaginilor, cu principal obiect de activitate protecția și facilitarea accesului legal la materialele protejate de copyright pentru drepturile de autor. OSRO a fost desemnată prin Decizia nr. 8/ a directorului general al ORDA drept organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor în domeniul operelor scrise, înregistrând în prezent un număr de aproximativ 400 de membri. PERGAM - Societatea Autorilor și Editorilor Români de Opere Științifice PERGAM este persoană juridică română de drept privat, autonomă, neguvernamentală, apolitică și fără scop patrimonial și își desfășoară activitatea potrivit legislației din România, respectiv în baza Legii nr. 8/1996 și O.G. nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile și a statutului propriu. Prin Decizia nr. 98/ a directorului general al ORDA, PERGAM a fost avizată și funcționează ca organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor ale autorilor și editorilor români de opere științifice. Scopul PERGAM îl constituie: - exercitarea, în condițiile legislației în vigoare și a mandatului dat de autori și titularii de drepturi de autor, a gestiunii colective a drepturilor de autor în domeniul operelor științifice; - colectarea și repartizarea drepturilor patrimoniale de autor cuvenite titularilor de drepturi de autor asupra operelor științifice cu privire la care gestiunea i-a fost încredințată direct ori indirect, ori pentru care gestiunea colectivă este obligatorie; - reprezentarea, promovarea, dezvoltarea și protejarea intereselor membrilor săi. PERGAM colectează sumele datorate de utilizatori ca urmare a cesiunii drepturilor pe bază de contract sau a altor obligaţii legale de plată, încasează remuneraţia compensatorie pentru copia privată de la colectorul unic desemnat de ORDA. Cererea este reprezentată de utilizatorii operelor scrise în funcţie de activitatea acestora: - societăţi de radiodifuzare (radio, tv); - retransmiţători prin cablu; - teatre; - edituri; - societăţi care realizează operaţiuni de comunicare publică pe internet; - biblioteci; - întreprinderi de la care se poate cere remuneraţie pentru copia privată. 72 OPERA SCRISĂ.RO este constituită și își desfășoară activitatea potrivit art. 150 şi următoarele din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe cu modificările şi completările ulterioare şi O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații şi fundații, printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, cu acordul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor consemnat în Monitorul Oficial nr din 04 Aprilie Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579/

70 Posibilele pieţe relevante funcţionează diferit în funcţie de modalitatea utilizării operei de către utilizatori și în funcţie de modalitatea formării preţului între OGC-uri și utilizatori. Pot fi descrise pieţe relevante separate în funcţie de tipul utilizatorilor operelor scrise Piaţa licenţierii drepturilor de autor şi a drepturilor conexe pentru autorii de opere audiovizuale şi/sau videograme Autorul de opere audiovizuale/videograme este: regizorul sau realizatorul, autorul adaptării, autorul scenariului, autorul dialogului, autorul grafic pentru operele de animaţie sau secvențelor de animaţie, când acestea din urmă reprezintă o parte importantă a operei. Pot deţine calitatea de coautori, cei care au colaborat la realizarea operei audiovizuale/videogramei, precum: responsabilii cu fotografia, montajul, scenografia, costumele sau cu imaginea, în măsura în care au avut o contribuție esențială la realizarea operei audiovizuale/videogramei și care pot dovedi că aportul lor justifică protecția drepturilor de autor pentru cel puțin o producție cinematografică. Utilizarea operelor cinematografice și audiovizuale din producţia naţională se monitorizează pe bază de liste, comunicate Centrului Naţional al Cinematografiei, de către radiodifuzorii care emit de pe teritoriul României și prin monitorizarea efectuată de OGC-uri a programelor TV și a transmisiilor pe internet. Drepturile conexe ale operelor audiovizuale şi/sau videogramelor aparţin producătorilor de înregistrări audiovizuale şi/sau videograme, artiştilor interpreţi sau executanţi, pentru propriile interpretări ori execuţii şi organismelor de radiodifuziune şi de televiziune, pentru propriile emisiuni şi servicii de programe. Oferta este reprezentată de organismele de gestiune colectivă, care licenţiază drepturile de autor pentru operele din domeniul audiovizual, iar cererea este reprezentată de utilizatorii operelor audiovizuale şi/sau ai videogramelor. Pe piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele audiovizuale şi/sau videogramelor funcţionează următoarele organisme de gestiune colectivă: UPFAR ARGOA - Uniunea Producătorilor de Film și Audiovizual din România Asociația Română de Gestiune a Operelor din Audiovizual UPFAR ARGOA 74, o asociere între Uniunea Producătorilor de Film și Audiovizual, pe de o parte şi Asociația Română de Gestiune a Operelor Audiovizuale, pe de altă parte, gestionează drepturile producătorilor de înregistrări audiovizuale. Prin înfiinţarea UPFAR-ARGOA 75, cei 18 membri fondatori şi-au propus: 74 Înființat prin Sentinţa Civilă nr. 440/ , înregistrată în Registrul Special al Asociațiilor şi Fundațiilor la poziția 102/02/ , prin Decizia Directorului General al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, nr. 9/ , în baza Legii nr. 8/1996, cu sediul în str. Dem. I. Dobrescu nr. 4-6, etj.1, cam. 112, Sector 1, Bucureşti. 75 În data de s-a finalizat fuziunea prin absorbție ARDAA (Asociația Română pentru Drepturi de Autor din Audiovizual) de către UPFAR-ARGOA și radierea sa. ARDAA era organismul de gestiune a drepturilor patrimoniale de autor de opere audiovizuale/ videograme în general, cu scopul de a reprezenta, de a promova și proteja drepturile și interesele morale și patrimoniale ale membrilor săi, ale titularilor reprezentați în baza contractelor încheiate de ARDAA cu organisme din străinătate, care gestionează drepturi similare, precum și drepturile de autor de opere audiovizuale/videograme ale altor titulari, care nu au acordat mandat direct sau indirect ARDAA, pentru aceștia din urmă în cadrul limitelor gestiunii colective obligatorii reglementate de Legea nr. 8/

71 - apărarea interesului producătorilor independenţi - ca factori determinanţi în relansarea producţiei de filme și de opere audiovizuale; - reprezentarea producătorilor independenţi în organizaţiile interne și internaţionale; - colectarea și repartizarea, pe principiul egalităţii de tratament, a drepturilor a căror gestiune i-a fost încredinţată de titular, în conformitate cu prevederile Legii nr. 8/1996. Scopul UPFAR-ARGOA este de a gestiona drepturile ale producătorilor de opere audiovizuale și/sau videograme și, în general, de a reprezenta, de a promova și de a proteja drepturile și interesele morale și patrimoniale ale membrilor săi și ale altor titulari, pentru aceştia din urmă în cadrul și în limitele gestiunii colective obligatorii reglementate de Legea nr. 8/1996. Gestiunea colectivă a drepturilor patrimoniale de autor și conexe ale producătorilor de opere audiovizuale şi/sau videograme, se realizează atât pe teritoriul României, cât și în străinătate, în acest din urmă caz, prin intermediul organismelor similare din străinătate cu care UPFAR- ARGOA încheie contracte de reprezentare, precum și în virtutea gestiunii colective obligatorii 76. UPFAR-ARGOA realizează activităţi de gestiune colectivă obligatorie, facultativă sau în baza mandatului special acordat de membri. În cazul gestiunii colective obligatorii, UPFAR-ARGOA gestionează colectiv drepturile de autor și conexe ale titularilor, care i-au acordat mandat direct sau indirect, cât și cele ale titularilor care nu i-au acordat mandate, dar pe care îi reprezintă în temeiul legii. Gestiunea facultativă se desfăşoară conform mandatelor acordate de producătorii de opere audiovizuale şi/sau videograme, pentru toate drepturile de autor și conexe rezultate din opere audiovizuale. OGC-ul gestionează și orice alte drepturi de autor și conexe dobândite de producătorii de opere audiovizuale şi/sau videograme, pe baza mandatului special acordat de titulari. Mandatul de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale reprezintă contractul scris al titularului de drepturi sau al reprezentanţilor legali ai acestuia, acordat în baza repertoriului declarat pe propria răspundere (art din Statut). În exercitarea activităţii de gestiune colectivă, UPFAR-ARGOA respectă principiul egalităţii de tratament în toate cazurile (art. 9.1 din Statut). Conform art. 10 din Statut, poate deveni membru UPFAR-ARGOA orice persoană fizică sau juridică - producător de opere audiovizuale şi/sau videograme - ce deţine drepturi patrimoniale de autor şi/sau conexe în domeniu. Repertoriul UPFAR-ARGOA este format din totalitatea operelor audiovizuale și videogramelor pentru care titularii de drepturi au acordat mandat pentru exercitarea gestiunii colective, precum și din totalitatea operelor audiovizuale şi/sau videogramelor din repertoriul organismelor similare din străinătate cu care au fost încheiate contracte de reprezentare. Pentru drepturile gestionate colectiv potrivit legii, repertoriul UPFAR-ARGOA este considerat extins (art. 22 din Statut). Repartizarea remuneraţiilor se realizează proporţional cu utilizarea reală a operelor audiovizuale şi/sau videogramelor din repertoriu, rezultată din monitorizări, play-listuri TV sau declaraţii ale titularilor confirmate de posturile TV, precum și din rapoartele distribuitorilor de cablu

72 SOPFIA - Societatea Producătorilor de Film și Audiovizual SOPFIA s-a constituit ca asociație în anul 2013 prin libera asociere a producătorilor de film și audiovizual și a primit avizul de funcționare ca organism de gestiune colectivă în baza Deciziei nr. 94/ a directorului general al ORDA. SOPFIA reprezintă intereselor membrilor săi, producători de opere cinematografice și audiovizuale, promovează, dezvoltă și protejează intereselor patrimoniale și morale ale producătorilor, având ca principal obiectiv colectarea și repartizarea, pe principiul egalității de tratament, a remunerațiilor decurgând din drepturile de autor și/sau conexe ale producătorilor a căror exercitare este supusă gestiunii colective obligatorii în conformitate cu art din Legea nr. 8/1996 (după republicarea Legii acesta devenind art. 145), precum și, în limita mandatului acordat de către aceștia, din drepturile de autor și/sau conexe ale producătorilor, a căror exercitare este supusă gestiunii colective facultative în conformitate cu art din Legea nr. 8/1996 (după republicarea Legii acesta devenind art. 146). DACIN SARA - Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor DACIN SARA s-a constituit ca asociație non-profit în anul 1996, prin libera asociere a autorilor de opere cinematografice și alte opere audiovizuale și a fost avizată să funcționeze ca organism de gestiune colectivă, în baza Deciziei nr. 1/ a directorului general al ORDA, fiind membru afiliat FERA (Fédération Européenne des Réalisateurs de l audiovisuel) și SAA (Société des Auteurs Audiovisuels). Din luna septembrie 2014, DACIN SARA este acreditată în conformitate cu standardele de calitate ISO 9001 de către SRAC (Societatea Română pentru Asigurarea Calității) şi este membru IQNet (The International Certification Network), care este cea mai extinsă și importantă rețea a organismelor de acreditare, la nivel mondial. DACIN SARA exercită gestiunea colectivă a drepturilor patrimoniale de autor pentru opere cinematografice, opere cinematografice de animație, filme documentare și alte opere audiovizuale de ficțiune cuvenite din utilizarea reală a operelor realizate de membrii săi sau de membrii organismelor străine care gestionează drepturi similare în baza mandatelor indirecte acordate, indiferent de forma de utilizare. Exercitarea gestiunii colective a drepturilor patrimoniale de autor pentru utilizarea operelor se face în mod direct, în baza contractelor-mandat încheiate cu membrii înscriși individual și indirect, în baza contractelor sau acordurilor încheiate în scris, cu organisme străine, care gestionează drepturi similare sau cu alți reprezentanți ai titularilor de drepturi. OGC-ul exercită gestiunea colectivă a drepturilor patrimoniale de autor, pentru care gestiunea este obligatorie pentru drepturile a căror gestiune i-a fost încredințată de către titulari și repartizează sumele colectate în conformitate cu prevederile legale. DACIN SARA colectează și repartizează sumele datorate de categoriile de utilizatori pentru care asociația a fost desemnată drept colector unic prin protocol, încheiat cu alte organisme de gestiune colectivă sau de către ORDA. Analizând cotele de piață, se poate observa că este prezentă următoarea distribuție: - DACIN SARA are un procent de 88% din piață; - UPFAR ARGOA are un procent de 7% din piață; - ARDAA are o cotă de 3% din piață; - SOPFIA are o cotă de 2% din piață. 72

73 Figura nr. 7 (date din anul conform celor mai recente date disponibile) 77 Cererea este reprezentată de utilizatorii operelor audiovizuale şi/sau a videogramelor în funcţie de activitatea acestora: - societăţi de radiodifuzare (tv); - cinematografe; - retransmiţători prin cablu; - societăţi care realizează operaţiuni de comunicare publică pe internet; - producători de înregistrări sonore sau conținând imagini (video); - unităţi de alimentaţie publică (restaurante, baruri, cofetării, pizzerii, terase și orice asemenea unităţi) și săli de jocuri și internet; - unităţi comerciale sau de prestări cu activitate continuă (magazine de orice tip, mall, supermarket, galerii comerciale etc.); - târguri și expoziţii (expoziţii de artă, carte și altele asemenea, standuri mobile). Posibilele pieţe relevante funcţionează diferit în funcţie de modalitatea utilizării operei de către utilizatori și în funcţie de modalitatea formării preţului între OGC-uri și utilizatori. Pot fi descrise o multitudine de pieţe relevante în funcţie de tipul utilizatorilor operelor, astfel: (i). Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele audiovizuale şi/sau videogramelor către societăţi care desfăşoară activităţi de comunicare publică a operelor cinematografice și a altor opere audiovizuale Remuneraţia se colectează conform documentațiilor trimise de către utilizatori, iar obligaţiile patrimoniale ale acestora sunt stabilite prin Metodologia privind comunicarea publică a 77 Datele sunt preluate din informaţiile disponibile pe site-urile organismelor de gestiune colectivă. 73

74 repertoriului de opere cinematografice și alte opere audiovizuale, publicată prin Decizia nr. 173/ a directorului general al ORDA. În data de a fost publicat 78 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158, Protocolul 79 având drept obiect Metodologia privind utilizarea repertoriului de opere cinematografice şi alte opere audiovizuale al U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. în scopul comunicării publice şi tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite producătorilor de opere cinematografice şi alte opere audiovizuale, precum şi desemnarea organismului de gestiune colectivă Uniunea Producătorilor de Film şi Audiovizual din România - Asociaţia Română de Gestiune a Operelor din Audiovizual (U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A.) drept colector al remuneraţiilor cuvenite producătorilor de opere cinematografice şi alte opere audiovizuale pentru comunicarea publică a acestor opere. (ii). Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele audiovizuale şi/sau videogramelor către retransmiţătorii prin cablu DACIN-SARA a fost desemnat colector unic al remunerațiilor cuvenite autorilor de opere audiovizuale pentru retransmiterea prin cablu, prin Decizia nr. 334/ a directorului general al ORDA, privind desemnarea organismului de gestiune colectivă DACIN SARA Drepturi de Autor în Cinematografie Audiovizual Societatea Autorilor Români din Audiovizual drept colector al remunerațiilor cuvenite autorilor de opere audiovizuale pentru retransmiterea prin cablu, conform Metodologiei pentru stabilirea remunerației pentru retransmiterea prin cablu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3/ UPFAR-ARGOA, prin Decizia nr. 337/ a directorului general al ORDA privind desemnarea organismului de gestiune colectivă Uniunea Producătorilor de Film și Audiovizual din România - Asociaţia Română de Gestiune a Operelor din Audiovizual (UPFAR-ARGOA), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3/ , a fost numit drept colector al remuneraţiilor, cuvenite producătorilor de videograme pentru retransmiterea prin cablu. Metodologia reglementează remuneraţiile datorate pentru retransmiterea prin cablu, către categoriile de titulari de drepturi de autor și conexe ale căror opere au fost utilizate în serviciul respectiv. Organismele de televiziune sunt obligate să plătească OGC-urilor o remunerație trimestrială, cu titlu de drepturi patrimoniale de autor, conform metodologiei în vigoare. Remuneraţia cuvenită autorilor de opere audiovizuale este de 1,50%, iar cea cuvenită producătorilor de videograme este de 0,50%, aplicate la baza de calcul constituită din totalitatea veniturilor brute lunare obţinute din activitatea de retransmitere de servicii de 78 În baza Deciziei nr. 17/2006 a directorului general al ORDA. 79 Modificat, în privința remuneraţiilor cuvenite producătorilor de opere audiovizuale, prin Decizia nr. 10/ a directorului general al ORDA privind modificarea, pe baza indicelui de inflaţie stabilit la nivel naţional, a remuneraţiilor cuvenite producătorilor de opere audiovizuale prevăzute în anexa la Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 17/2006 pentru publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Protocolului având drept obiect Metodologia privind utilizarea repertoriului de opere cinematografice şi alte opere audiovizuale al UPFAR-ARGOA în scopul comunicării publice şi tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite producătorilor de opere cinematografice şi alte opere audiovizuale, precum şi desemnarea organismului de gestiune colectivă Uniunea Producătorilor de Film şi Audiovizual din România - Asociaţia Română de Gestiune a Operelor de Audiovizual (UPFAR-ARGOA) drept colector al remuneraţiilor cuvenite producătorilor de opere cinematografice şi alte opere audiovizuale pentru comunicarea publică a acestor opere. 74

75 programe de radiodifuziune şi/sau de televiziune, fără TVA, dacă este cazul, iar în lipsa acestora, din totalitatea cheltuielilor ocazionate de utilizare. Pentru întârzieri la plată, utilizatorii datorează penalități în procent de 0,1% pe zi de întârziere. Utilizatorii au obligația să comunice organismelor de gestiune colectivă, până la data de 15 a fiecărei luni, un raport privind serviciile de programe, retransmise în luna precedentă, iar remuneraţia se plăteşte până la data de 20 a lunii următoare celei pentru care este datorată. Raportul cuprinde, pentru luna de raportare, lista serviciilor de programe de radiodifuziune si/sau de televiziune retransmise; numărul de abonați și valoarea abonamentului, precum și baza de calcul asupra căreia se aplică procentele din tabel. Listele prezentate constituie baza de repartizare a remuneraţiilor încasate de OGC-ul din domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe, iar informaţiile ce fac obiectul raportării pot fi transmise și în format electronic. (iii). Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele audiovizuale şi/sau videogramelor către societăţi de radiodifuzare În cazul utilizării unor opere cinematografice sau a altor opere audiovizuale achiziţionate de la persoane fizice sau juridice, intermediari, reprezentanţi, aflați sub contract de cesiune a exploatării filmelor cu Centrul Naţional al Cinematografiei sau cu producători privaţi, organismele de televiziune sunt obligate să se asigure că au obţinut toate drepturile de autor necesare utilizării (fie de la persoanele fizice sau juridice menţionate anterior, fie direct de la titularii de drepturi sau mandatarii autorizaţi ai acestora). În cazul în care aceste opere sunt gestionate de către un OGC, iar drepturile nu au fost contractate direct cu titularii de drepturi sau cu mandatarii autorizaţi ai acestora, utilizatorul va solicita în cel mai scurt timp posibil acordarea licenţei neexclusive și va achita remuneraţia conform metodologiilor în vigoare. Obligaţiile patrimoniale ale utilizatorilor sunt stabilite prin Protocolul având drept obiect Metodologia privind remunerația datorată de organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru utilizarea prin radiodifuzare a unor opere cinematografice și alte opere audiovizuale din repertoriul organismelor de gestiune colectivă, publicat 80 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723/ Colectorul unic pentru autorii operelor cinematografice și alte opere audiovizuale este DACIN SARA. Retransmiţătorii de programe audiovizuale datorează autorilor de opere audiovizuale astfel cum sunt definiți în cadrul metodologiei, o remuneraţie în valoare de 1,35% din totalitatea veniturilor brute trimestriale, obţinute de utilizator, din activitatea de radiodifuzare sau din totalitatea cheltuielilor ocazionate de utilizare (din care se scad taxele: TVA, taxa locală de publicitate şi taxa de publicitate la băuturi alcoolice, contribuţia către Fondul cinematografic, alocaţii, subvenţii și orice alte taxe). Pentru utilizarea prin radiodifuzare a operelor cinematografice și a altor opere audiovizuale, organismele de televiziune, fără venituri corespunzătoare sau cele ale căror venituri nu asigură o remunerație echitabilă, convin cu OGC-ul plata unor remunerații forfetare. Cuantumul minim al acestor remunerații se stabilește anual cu Asociația Română de Comunicații în Audiovizual. 80 Publicat în baza Deciziei nr. 192/2012 a directorului general al ORDA. 75

76 (iv). Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele audiovizuale şi/sau videogramelor către întreprinderile care desfăşoară activităţi de reproducere a operelor audiovizuale în scopul comercializării Pentru operele cinematografice și operele audiovizuale 81, DACIN-SARA a fost numit colector al remuneraţiilor prevăzute în Protocolul având drept obiect Metodologia privind reproducerea repertoriului de opere cinematografice şi alte opere audiovizuale şi tabelul de remuneraţii cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite autorilor acestora, publicat 82 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36/ Utilizatorii 83 au obligaţia să obţină din partea organismului de gestiune colectivă a drepturilor autorilor de opere cinematografice și alte opere audiovizuale, desemnat prin decizie a directorului general al ORDA, contracte de licenţă neexclusivă 84, pentru reproducerea operelor cinematografice și a altor opere audiovizuale, înainte de utilizarea repertoriului, și să plătească o remuneraţie de 7,75% din veniturile brute obţinute din comercializarea produselor realizate, din care se scade taxa pe valoarea adăugată, dacă este cazul, reprezentând drepturile cuvenite autorilor de opere audiovizuale nominalizaţi. În cazul unor venituri brute care nu permit remuneraţii evaluate procentual, între organismul de gestiune colectivă DACIN-SARA și utilizatori pot interveni acorduri pentru remuneraţii forfetare. (v). Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele audiovizuale şi/sau videogramelor către societăţi, care realizează operaţiuni de comunicare publică pe internet Trebuie remarcat un tip de colectare și repartizare de drepturi de autor, care nu formează obiectul unei piețe în accepțiunea dreptului concurenței, respectiv remuneraţia compensatorie pentru copia privată. Aceasta este gestionată obligatoriu de OGC și se plăteşte de fabricanţii şi/sau importatorii de suporturi și aparate destinate realizării de copii ale operelor. Spre deosebire de alte tipuri de drepturi, care corespund unei cereri pe piaţă (prin folosirea operelor gestionate de OGC-uri, ca obiect al activităţii întreprinderilor), exercitarea dreptului la remuneraţie compensatorie pentru copia privată este mai degrabă o taxă pentru fabricanţii şi/sau importatorii de suporturi și aparate, destinate realizării de copii ale operelor. Aceasta îşi are originea în dreptul exclusiv al titularilor de drepturi de a autoriza sau interzice reproducerea operelor lor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe. Remuneraţia compensatorie pentru copia privată se colectează, pentru operele reproduse pe înregistrări sonore sau audiovizuale, de către UPFR, desemnat organism de gestiune colector 81 Sens în care autorii operelor pot fi: regizorul sau realizatorul (în calitate de autor principal), autorul adaptării, autorul scenariului, autorul dialogului, autorul grafic pentru operele de animaţie (exceptând autorul muzicii special create pentru opera audiovizuală); prin reproducere se înţelege realizarea, integrală sau parţială, a uneia ori mai multor copii ale unei opere, direct sau indirect, temporar ori permanent, prin orice mijloc şi sub orice formă, inclusiv realizarea oricărei înregistrări sonore sau audiovizuale a unei opere, precum şi stocarea permanentă ori temporară cu mijloace electronice. 82 Publicat în baza Deciziei nr. 411/2006 a directorului general al ORDA. 83 Este utilizator, în sensul metodologiilor, orice persoană fizică sau juridică ce desfăşoară activitatea de reproducere pe orice fel de suporturi (cum ar fi: casete video, CD, DVD etc., cu scopul comercializării acestor produse), respectiv reproducerea şi/sau distribuirea pe teritoriul României, în cadrul operelor audiovizuale fixate pe videograme, altele decât videoclipurile muzicale, concertele şi înregistrările audiovizuale conţinând biografii ale unor artişti interpreţi sau trupe de muzică, indiferent de tipul de suport. 84 Contract de licenţă neexclusivă, pe termen determinat sau nedeterminat, pentru fiecare titlu de operă ori pentru o listă de titluri de opere, cu nominalizarea autorilor operelor cinematografice sau ai altor opere audiovizuale. 76

77 unic, în baza Deciziei nr. 77/ a directorului general al ORDA, publicată în Monitorul Oficial nr. 430/ Lista suporturilor și aparatelor, pentru care UPFR colectează remuneraţia compensatorie pentru copia privată în domeniul sonor și audiovizual, este stabilită în baza Protocolului privind Lista suporturilor și aparatelor, pentru care se datorează remuneraţia compensatorie pentru copia privată, pentru operele reproduse după înregistrări sonore sau audiovizuale, precum și cuantumul acestei remuneraţii, publicat în Monitorul Oficial nr. 316/ , prin Decizia nr. 61/ a directorului general al ORDA, după cum urmează: - 3% pentru suporturi 85 ; - 0,5% pentru aparate 86. Baza de calcul este pentru importatori - valoarea declarată în vamă și pentru producători - valoarea fără TVA cu ocazia punerii în circulaţie a produselor. În vederea repartizării sumelor de la colectorul unic, UPFR, către OGC-urile din domeniu, există un protocol de colaborare, astfel cum a fost stabilit prin Hotărârea arbitrală nr. 9/2012 având ca obiect stabilirea criteriilor de repartizare între organismele de gestiune colectivă Uniunea Producătorilor de Videograme din România şi Uniunea Producătorilor de Film şi Audiovizual din România - Asociaţia Română de Gestiune a Operelor din Audiovizual (UPVR şi UPFAR - ARGOA) a remuneraţiei compensatorii pentru copia privată, a remuneraţiei pentru retransmiterea prin cablu cuvenită producătorilor de videograme, precum şi modalitatea de evidenţiere şi justificare a cheltuielilor privind acoperirea reală a costurilor de colectare ale organismului de gestiune colectivă desemnat colector, publicată 87 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505/ Pentru a înlătura disfuncţionalităţile rezultate din împărţirea remuneraţiilor (refuzuri de plată, întârzieri), repartizarea remuneraţiei a fost adusă atenţiei instanţei de judecată, care s-a pronunţat prin Sentința civilă nr. 1367/ dosar 28351/3/2015 a Tribunalului București, Secția a V-a Civilă, în sensul aprobării tranzacției 88 celor două părți, cu caracter definitiv/executoriu (autoritate de lucru judecat) Carduri de memorie (altele decât cele pentru telefoane); 2. Disc Bluray; 3. HD DVD Disc; 4. Casete audio; 5.Minidisk; 6.Casete video tip VHS, Super VHS (cu excepţia casetelor pentru camerele video portabile de genul: Video 8, Digital 8, HI8, DVM, VHS-C, Super VHS-C), D-VHS, casete video HD; 7.Orice tip de DVD sau CD blank, inclusiv de CD-data Televizoare şi magnetoscoape digitale cu HDD sau mediu de stocare încorporat, playere audio/video cu mediu de stocare, MP3 playere, MP4 playere, IPOD mediaplayer care suportă următoarele formate: AVI, MPEG-1, MPEG-2, MPEG-4, XVID, DIVX (v3.11, v4.x, V.5x, V.6x), XVID/VCD, SVCD, DVD, ACC, WMA, WMV, ASF, MP3, MP4, WAV, IMOD şi orice versiune a acestora dezvoltată ulterior; 2. Bluray recorder; 3. HD DVD recorder; 4. Audio recorder; 5. Minidisk recorder; 6. Video recorder; 7. CD recorder, echipament HI FI ce funcţionează de sine stătător; 8. DVD recorder, echipament HI FI ce funcţionează de sine stătător; 9. MP3 recorder; 10. CD writer; 11. DVD writer; 12. CD writer încorporat în computer (procentul se aplică la valoarea ce reprezintă 7% din valoarea întregului sistem împreună cu care se comercializează CD writer-ul); 13. DVD writer încorporat în computer (procentul se aplică la valoarea ce reprezintă 7% din valoarea întregului sistem împreună cu care se comercializează DVD writer-ul); 14. Hard disk extern, inclusiv cel cu intrare şi/sau ieşire audiovideo, indiferent de denumirea purtată; 15. Hard disk încorporat în computer; (procentul se aplică la o valoare ce reprezintă 10% din valoarea întregului sistem împreună cu care se comercializează hard disk-ul); 16. Stick-uri de memorie. 87 În baza Deciziei nr. 134/2012 a directorului general al ORDA. 88 Acordul încheiat între UPFAR-ARGOA și UPFR. 77

78 5.3.3 Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru autorii de opere de artă vizuală Autorii operelor de artă vizuală sunt cei care creează opere de: pictură, grafică, sculptură, gravură, litografie, arta monumentală, scenografie, tapiserie, ceramică, plastica sticlei și a metalului, opere de artă fotografică și prelucrare video-computerizată a imaginii, opere de artă aplicată produselor destinate unei utilizări practice, arhitectura (inclusiv planşele, machetele grafice ce formează proiectele de arhitectură), lucrările plastice, hărţile și desenele din domeniul topografiei, geografiei și știinţei în general. Drepturile patrimoniale ale autorilor se nasc din utilizarea sub orice formă (reproducere, editare, difuzare, reprezentare, revânzare) a operei autorului după momentul în care aceasta a fost înstrăinată (vândută, donată, făcută cadou etc.). Oferta pe pieţele din acest domeniu este reprezentată de titularii de drepturi, care pot fi reprezentaţi de autori sau de întreprinderi mandatate de aceştia, pentru a-i reprezenta în relaţia cu utilizatorii. Pentru drepturile patrimoniale ale căror gestiune colectivă este obligatorie conform Legii nr 8/1996, autorii acţionează pe piaţă doar prin intermediul organismelor de gestiune colectivă. Organismul de gestiune colectivă responsabil de domeniul operelor de artă vizuală este: VISARTA - Societatea de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor în Domeniul Artelor Vizuale VISARTA este persoană juridică română de drept privat, fără scop lucrativ înființată conform Legii nr. 8/1996 și funcționează din anul 1999, în baza Deciziei ORDA nr. 8/ , privind avizarea constituirii și funcționării ca organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor în domeniul operelor de artă plastică, operelor fotografice, operelor de arhitectură și lucrărilor plastice, hărților și desenelor din topografie, geografie și știință. VISARTA colectează și repartizează membrilor săi drepturile de autor ce le revin din următoarele domenii: - drepturi de reproducere și difuzare (edituri, presă, reviste, postere, etc.); - drepturi de reprezentare și difuzare (mass media, internet - computere, etc.); - dreptul de suită (revânzare la case de licitație, galerii de artă, magazine specializate, consignații, etc.); - remunerația compensatorie privind copia privată (copie privată); - reprografie (reproducere pe orice fel de suport); - utilizare multimedia. VISARTA colectează aceste drepturi și în afara teritoriului României, prin intermediul organismelor de gestiune colectivă, cu care a încheiat protocoale de colaborare, precum și pentru autorii străini, membrii ai organismelor de gestiune colectivă cu care colaborează, pentru care emite autorizații de utilizare pe teritoriul României. Libertatea de circulație a operelor și a autorilor lor este protejată prin legi și convenții internaționale. Organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor, coordonate de CISAC (Confederația Internațională a Societăților de Autori și Compozitori), au încheiat contracte de reprezentare reciprocă cu societăți-surori din celelalte țări ale lumii, pentru a proteja reciproc repertoriul gestionat de fiecare, pentru a încasa și a vira drepturile pecuniare cuvenite conform legislației țării, unde a fost utilizat dreptul de autor. 78

79 VISARTA a încheiat până în prezent contracte de reprezentare reciprocă cu 23 de societăți din mai multe țări, reprezentând, astfel, peste artiști și depune eforturi pentru a extinde colaborarea și cu alte țări, prin încheierea de noi parteneriate. Cererea - este reprezentată de utilizatorii operelor de artă vizuală din mai multe domenii de activitate: - edituri; - organisme de presă: ziare, reviste, radiodifuzori și site-uri web (publicații online și bloguri); - case de licitație, galerii de artă, magazine specializate, consignații etc; - societăţi de retransmitere prin cablu. Ţinând cont de natura cererii și ofertei se pot identifica posibile pieţe relevante, în funcţie de domeniul de activitate al utilizatorilor și în funcţie de modalitatea de negociere și colectare a remuneraţiilor: (i). Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele de artă vizuală către retransmiţătorii prin cablu VISARTA a desemnată, prin Decizia nr. 339/ a directorului general al ORDA, drept colector al remuneraţiilor cuvenite autorilor de opere din domeniul artelor vizuale pentru retransmiterea prin cablu, conform Metodologiei pentru stabilirea remuneraţiei pentru retransmiterea prin cablu. Retransmiţătorii sunt obligaţi să plătească către VISARTA o remunerație trimestrială, cu titlu de drepturi patrimoniale de autor, conform metodologiei în vigoare. Remuneraţia cuvenită autorilor de opere de artă vizuală este de 0,03%, aplicată la baza de calcul, constituită din totalitatea veniturilor brute lunare, obţinute din activitatea de retransmitere de servicii de programe de radiodifuziune şi/sau de televiziune, fără TVA, dacă este cazul, iar în lipsa acestora, din totalitatea cheltuielilor ocazionate de utilizare. Pentru întârzieri la plată, utilizatorii datorează penalități în procent de 0,1% pe zi de întârziere. Utilizatorii au obligația să comunice organismelor de gestiune colectivă, până la data de 15 a fiecărei luni, un raport privind serviciile de programe retransmise în luna precedentă. Raportul va cuprinde pentru luna de raportare: lista serviciilor de programe de radiodifuziune și/sau de televiziune retransmise, numărul de abonați și valoarea abonamentului, precum și baza de calcul asupra căreia se aplica procentele din tabel. Listele prezentate constituie baza de repartizare a remunerațiilor încasate de organismele de gestiune colectivă. (ii). Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele de artă vizuală către radiodifuzori (organismele de televiziune) Obligaţiile patrimoniale ale utilizatorilor sunt stabilite prin Hotărârea arbitrală nr. 4/2012, amintită mai sus. Astfel, pentru utilizarea operelor de artă vizuală se datorează către VISARTA, 1,5% din baza de calcul, constituită din veniturile trimestriale brute ale organismelor de televiziune care sunt corespunzătoare utilizării de către acestea a repertoriului protejat al COPYRO şi VISARTA, fiind proporţională cu ponderea utilizării, în activitatea de radiodifuziune, a repertoriului gestionat colectiv, sau din totalitatea cheltuielilor ocazionate de utilizare, din care se scad 79

80 TVA, taxa locală de publicitate, taxa pentru publicitatea băuturilor alcoolice, precum şi alocaţiile şi subvenţiile bugetare. (iii). Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele de artă vizuală către comercianţii de opere de artă Autorul unei opere originale de artă grafică sau plastică ori al unei opere fotografice beneficiază de un drept de suită, reprezentând dreptul de a încasa o cotă din preţul net de vânzare obţinut la orice revânzare a operei, ulterioară primei înstrăinări de către autor, precum și dreptul de a fi informat cu privire la locul unde se află opera sa. [art. 24 alin. (1) din Legea nr. 8/1996]. Dreptul de suită se aplică tuturor actelor de revânzare a unei opere originale de artă grafică sau plastică ori a unei opere fotografice care implică, în calitate de vânzători, cumpărători sau intermediari, următorii utilizatori: - saloane; - galerii de artă; - orice comerciant de opere de artă. Metodologia privind colectarea dreptului de suită este reglementată în baza Protocolului din 28, privind colectarea dreptului de suită, publicat 89 în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 712/ Suma datorată pentru dreptul de suită se calculează conform următoarelor cote, fără a putea depăşi euro 90 sau contravaloarea în lei: Tabelul nr. 2 (date din anul conform celor mai recente date disponibile) 91 Sume Procent 1. de la 300 la euro 5% 2. de la 3.000,01 la euro 4% 3. de la ,01 la euro 3% 4. de la ,01 la euro 1% 5. de la ,01 la euro 0,5% 6. peste euro 0,25% Singurul organism de gestiune colectivă cu atribuţii în colectarea dreptului de suită, conform Deciziei nr. 231/2006 a directorului general al ORDA, este VISARTA. Pentru acest domeniu este prevăzut dreptul la remuneraţie compensatorie privind copia privată, care nu formează obiectul unei piețe în accepțiunea dreptului concurenței. Acest tip de remuneraţie, asociat mai degrabă unei taxe se achită către VISARTA, de către OGC-ul desemnat colector unic, respectiv Opera Scrisă.Ro, potrivit Legii nr. 8/1996 și a Hotărârii Curții de Apel București nr. 136A/ În baza Deciziei nr. 231/2006 a directorului general al ORDA. 90 Datele sunt preluate din informaţiile disponibile pe site-urile organismului de gestiune colectivă VISARTA, și anume 91 Idem. 80

81 Remunerația compensatorie pentru copia privată se repartizează în proporție de 50% editorilor (prin asociațiile de editori), iar cei 50% cuveniți autorilor, 10% se repartizează autorilor de opere vizuale, reprezentați de VISARTA Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru autorii de opere muzicale Categoriile de titulari de drepturi de autor de opere muzicale care pot deţine drepturi patrimoniale sunt: - autori de opere muzicale, (compozitori, textieri, aranjori); - editori de opere muzicale; - moștenitori de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale; - alți dobânditori de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pe bază de contract de cesiune exclusivă sau alte acte juridice. Pe piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru autorii de opere muzicale funcţionează un singur organism de gestiune colectivă, oferta de opere pentru utilizatori fiind reprezentată de portofoliul de opere al acestuia. UCMR-ADA - Asociaţia pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor UCMR-ADA funcționează ca persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, constituită prin libera asociere a compozitorilor și textierilor, în baza Deciziei nr. 3/ a directorului general al ORDA, avȃnd ca obiect principal de activitate gestiunea colectivă a drepturilor patrimoniale de autor de opere muzicale. UCMR-ADA este un organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor avizat, deschis tuturor titularilor de drepturi de autor în domeniul muzical (opere muzicale cu sau fără text) din România și străinătate. Categorii de opere conţinute prin mandat de repertoriul UCMR-ADA: - compoziții muzicale, cu sau fără text, indiferent de destinație și mod de exploatare; - orchestrații, adaptări, aranjamente muzicale rezultate ale unei munci intelectuale de creație; - cuplete, texte umoristice, monoloage și schițe de divertisment; - creații muzicale în domeniul audiovizualului. Pentru ultimele două categorii de mai sus, gestiunea se exercită în măsura în care creațiile au fost înregistrate direct de către autorii acestora, titlu cu titlu. UCMR-ADA tratează, conform acelorași reguli, toate operele ale căror drepturi i-au fost încredințate spre gestiune, indiferent dacă a fost mandatată direct de deținătorii drepturilor sau de reprezentanții acestora. Prin repertoriul UCMR-ADA se înțelege totalitatea operelor sau a contribuțiilor la opere ai căror autori sau titulari de drepturi le-au declarat la UCMR-ADA, încredințându-i astfel spre gestiune drepturile aferente utilizării acestora. UCMR-ADA încheie autorizații în regim de licență neexclusivă prin care autorizează utilizarea operelor muzicale, colectează de la utilizatorii de opere muzicale remunerațiile reprezentând drepturi de autor pentru utilizarea operelor muzicale și le repartizează către titularii drepturilor patrimoniale de autor de opere muzicale. 81

82 Repartizarea remunerațiilor se face direct proporțional cu durata de utilizare a operelor muzicale menționate în rapoartele playlist, primite de la utilizatori, cu privire la operele muzicale utilizate. Pentru situațiile în care repartizarea remunerațiilor nu se poate realiza direct proporțional cu utilizarea operelor muzicale, aceasta se realizează după regulile adoptate de către titularii drepturilor de autor, prin hotărâre a Adunării Generale. Pe această piaţă a activat, pe lângă UCMR-ADA (Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România - Asociaţia pentru Drepturi de Autor), organismul de gestiune colectivă numit APM (Asociaţia Producătorilor de Muzică). Întrucât APM a fost desființată prin Decizia nr. 2151/ , pronunţată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 9555/2/2012, care a anulat Decizia nr. 115/ a directorului general al ORDA (privind avizarea constituirii şi funcţionării organismului de gestiune colectivă a drepturilor de autor Asociaţia Producătorilor de Muzică APM), decizia fiind irevocabilă, UCMR-ADA rămâne singurul organism de gestiune pe această piață, deținând astfel o poziție de monopol. Cererea - este reprezentată de categoriile de utilizatori care solicită licenţă pentru folosirea operelor muzicale în cadrul activităţii acestora: - radiodifuzori (posturi de radio și de televiziune); - operatori de cablu; - cinematografe; - producători de înregistrări sonore sau conținând imagini (video) însoțite de sunete; - tonuri de apel, internet; - organizatori de spectacole, teatre și concerte; - utilizatori unități de prestări servicii (alimentație publică, comerciale, turism, transporturi, târguri și expoziții, tonomate, parade stradale, concursuri sportive, circ, discoteci, cluburi, cabarete, sport și agrement) care utilizează operele muzicale în scop ambiental sau lucrativ, indiferent dacă opera este prezentată ca muzică esențială, de ambianță sau de sonorizare si indiferent dacă execuția este directă ori prin mijloace mecanice sau electroacustice. Şi în cadrul acestui domeniu se pot defini posibile pieţe relevante, în funcţie de categoria de utilizatori a operelor muzicale: (i). Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele muzicale către întreprinderi care desfăşoară activităţi de comunicare publică a operelor muzicale UCMR-ADA colectează remuneraţiile prevăzute în Hotărârea arbitrală din 30 septembrie 2011 având drept obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţiile cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru comunicarea publică a operelor muzicale în scop ambiental, publicată 92 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 710/ , modificată prin Decizia civilă nr. 121A/2012 a Curții de Apel București - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale din 30 septembrie 2011 având drept obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţiile cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru comunicarea publică a 92 Publicată în baza Deciziei nr. 266/2011 a directorului general al ORDA. 82

83 operelor muzicale în scop ambiental, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 710 din 7 octombrie Utilizatorii de opere muzicale în scop ambiental au obligația ca, înaintea oricărei utilizări de opere muzicale, să obțină, din partea UCMR - ADA, autorizația licență neexclusivă pentru utilizarea operelor muzicale și să plătească remunerații potrivit tabelului din prezenta metodologie, indiferent de durata efectivă a utilizării. În cadrul metodologiei sunt prevăzute remuneraţii forfetare pentru unităţile de cazare 94, unităţile de alimentaţie publică 95, unități comerciale sau de prestări cu activitate continuă 96, unităţi de agrement, centre medicale, birouri, târguri și expoziţii, unităţi de transport, parcări, etc. UCMR-ADA colectează și remuneraţia prevăzută în Hotărârea arbitrală din 12 aprilie 2010 având ca obiect forma finală a Metodologiei privind remuneraţiile pentru comunicarea publică a operelor muzicale în concerte, spectacole ori manifestări artistice 97 (publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 314/ ). Conform acestei metodologii, se percep atât remuneraţii procentuale, cât și forfetare (remuneraţie/minimă/zi/spectacol). (ii). Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele muzicale către retransmiţătorii prin cablu UCMR - ADA a fost desemnat colector al remunerațiilor cuvenite autorilor de opere scrise pentru retransmiterea prin cablu, prin Decizia nr. 336/ a directorului general al ORDA privind desemnarea organismului de gestiune colectivă UCMR - ADA, drept colector al remuneraţiilor cuvenite autorilor de opere audiovizuale pentru retransmiterea prin cablu, conform Metodologiei pentru stabilirea remuneraţiei pentru retransmiterea prin cablu. Metodologia reglementează remuneraţiile datorate pentru retransmiterea prin cablu către categoriile de titulari de drepturi de autor și conexe, ale căror opere au fost utilizate în serviciul respectiv. Organismele de televiziune sunt obligate să plătească OGC-urilor o remunerație trimestrială, cu titlu de drepturi patrimoniale de autor, conform metodologiei în vigoare. Remuneraţia cuvenită autorilor de opere muzicale este de 1,35%, aplicată la baza de calcul, constituită din totalitatea veniturilor brute lunare obţinute din activitatea de retransmitere de servicii de programe de radiodifuziune şi/sau de televiziune, fără TVA, dacă este cazul, iar în lipsa acestora, din totalitatea cheltuielilor ocazionate de utilizare. Pentru întârzieri la plată, utilizatorii datorează penalități în procent de 0,1% pe zi de întârziere. 93 Publicată în baza Deciziei nr. 198/2012 a directorului general al ORDA. 94 Hoteluri, hoteluri apartament, moteluri, hosteluri, vile turistice, bungalow-uri, cabane turistice, sate de vacanță, campinguri, popasuri turistice, căsuțe tip camping, apartamente sau camere de închiriat, structuri de primire cu funcțiuni de cazare pe pontoane plutitoare, nave fluviale și maritime, pensiuni turistice și pensiuni agroturistice 95 Restaurante, terase, baruri, birturi, berarii, fast-food, pizzerii, săli de nunți, petreceri, baluri și alte evenimente deținute cu orice titlu etc. 96 Magazine de orice tip, mall, supermarket, hipermarket, galerii comerciale etc. 97 A cărei formă finală a fost stabilită prin Decizia Curții de Apel București nr. 139A/ pentru soluţionarea cererilor de apel formulate de apelanţii Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucureşti - ARCUB, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia pentru Drepturile de Autor (UCMR- ADA) şi Primăria Municipiului Bucureşti (PMB), prin Direcţia cultură, şi Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole - APOSR împotriva Hotărârii arbitrale din 12 aprilie 2010 a Corpului de arbitri, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 420/ , în baza Deciziei nr. 203/2011 a directorului general al ORDA. 83

84 Utilizatorii au obligația să comunice organismelor de gestiune colectivă, până la data de 15 a fiecărei luni, un raport privind serviciile de programe, retransmise în luna precedentă. Raportul cuprinde pentru luna de raportare: - lista serviciilor de programe de radiodifuziune și/sau de televiziune retransmise; - numărul de abonați și valoarea abonamentului, precum și - baza de calcul asupra căreia se aplică procentele din tabel 98. Listele prezentate constituie baza de repartizare a remuneraţiilor încasate de OGC-ul din domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe. Informaţiile ce fac obiectul raportării pot fi transmise și în format electronic. (iii). Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele muzicale către societăţile de radiodifuzare Prin Decizia nr. 17/ a directorului general al ORDA 99, UCMR-ADA a fost desemnată drept colector unic al remunerațiilor cuvenite autorilor de opere muzicale, pentru utilizarea prin radiodifuziune a operelor muzicale de către organismele de radiodifuziune. În prezent, UCMR-ADA colectează remuneraţiile prevăzute în Metodologia având ca obiect utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de către organismele de radiodifuziune, publicată 100 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120/ Noua metodologie respectă prevederile actuale ale Legii nr. 8/1996, care elimină remuneraţiile forfetare pentru activitatea de radiodifuzare [art. 164 alin. (2)] și ţine cont în formula de calcul și de proporţionalitatea cu ponderea utilizării în activitatea utilizatorului. Utilizatorii au obligaţia să plătească către UCMR - ADA o remuneraţie procentuală trimestrială, reprezentând drepturile patrimoniale de autor cuvenite tuturor titularilor de drepturi pentru radiodifuzarea operelor muzicale, după următoarea formulă de calcul: Unde: R = B x 4% x P% R reprezintă remuneraţia cuvenită tuturor titularilor de drepturi pentru radiodifuzarea operelor muzicale; B reprezintă baza 101 de calcul în lei; 4% reprezintă remuneraţia procentuală trimestrială, datorată pentru radiodifuzarea operelor muzicale; P% reprezintă ponderea utilizării operelor muzicale în totalul timpului de emisie determinată, pentru fiecare serviciu de programe radiodifuzat. Baza de calcul, asupra căreia se aplică remuneraţia procentuală, este reprezentată de veniturile trimestriale obţinute de utilizator din activitatea de radiodifuzare a operelor muzicale, corespunzătoare utilizării operelor muzicale. 98 Ce figurează la pct. 3 al Metodologiei pentru stabilirea remuneraţiei pentru retransmiterea prin cablu. 99 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189/ În baza Deciziei nr. 6/2018 a directorului general al ORDA. 101 Determinată conform art. 5 din metodologie, pentru fiecare serviciu de programe radiodifuzat. 84

85 Pentru utilizatorii care nu obţin venituri, baza de calcul a remuneraţiei o constituie totalitatea cheltuielilor, efectuate de către utilizator, ocazionate exclusiv de activitatea de radiodifuzare de opere muzicale, în trimestrul pentru care remuneraţia este datorată. (iv). Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele muzicale către posturile de televiziune UCMR-ADA este colectorul pentru operele muzicale a remuneraţiilor datorate radiodifuzarea operelor muzicale pe posturile de televiziune. Remunerația se achită trimestrial și este prevăzută în Hotărârea arbitrală din 12 aprilie 2007 privind stabilirea formei finale a Metodologiei având ca obiect utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de către organismele de televiziune, publicată 102 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278/ , modificată prin Decizia civilă nr. 271A/2007 a Curții de Apel București - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală 103. Remuneraţia se determină în funcție de ponderea utilizării operelor muzicale, raportat la veniturile obținute de utilizator. Procentul aplicabil bazei de calcul se determină potrivit ponderii utilizării operelor muzicale și va fi de 3% în cazul utilizării operelor muzicale în pondere de 100% din totalul timpului de emisie al utilizatorului. În cazul în care utilizarea operelor muzicale se face într-o pondere mai mică, procentul de 3% se reduce direct proporţional cu ponderea utilizării operelor muzicale ca durată din totalul timpului de emisie al utilizatorului, după formula: - x = 3y/100, unde x reprezintă remuneraţia cuvenită autorilor, calculată procentual, iar y este ponderea radiodifuzării operelor muzicale de către fiecare utilizator, - x = 3y/100, unde x reprezintă remuneraţia cuvenită autorilor, calculată procentual, iar y este ponderea radiodifuzării operelor muzicale de către fiecare utilizator, stabilită tot procentual. (v). Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele muzicale către întreprinderile care desfăşoară activităţi de reproducere a operelor audiovizuale în scopul comercializării Pentru a putea încheia acorduri privind autorizaţiile licenţă neexclusivă pentru reproducerea și distribuirea de opere muzicale pe fonograme (înregistrări sonore), respectiv videograme (înregistrări audiovizuale), producătorul trebuie să aibă în obiectul de activitate Reproducerea înregistrărilor (cod CAEN 1820) și să se înscrie la UCMR-ADA ca producător de fonograme / videograme. Pentru fiecare album pe care producătorul intenţionează să îl reproducă și să îl distribuie, trebuie încheiată cu UCMR-ADA o autorizaţie pentru licenţă neexclusivă. UCMR-ADA colectează remuneraţiile conform metodologiei prevăzute în Hotărârea arbitrală din 15 decembrie 2008 având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţiile reprezentând drepturile patrimoniale ale autorilor pentru reproducerea operelor muzicale pe înregistrări sonore, publicată 104 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17/ , modificată prin Decizia civilă nr. 161A/2010 a Curții de Apel București - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală, privind schimbarea în parte a Hotărârii arbitrale din 15 decembrie 2008 având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţiile reprezentând drepturile patrimoniale ale autorilor 102 Publicată în baza Deciziei nr. 170/2007 a directorului general ORDA. 103 Publicată în baza Deciziei nr. 41/2008 a directorului general al ORDA. 104 Publicată în baza Deciziei nr. 232/2008 a directorului general al ORDA. 85

86 pentru reproducerea operelor muzicale pe înregistrări sonore, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 9 ianuarie 2009, în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 232/ ; Protocolul referitor la Metodologia privind remuneraţiile reprezentând drepturi patrimoniale de autor pentru reproducerile pe videograme ale operelor muzicale utilizate în cadrul operelor audiovizuale, altele decât videoclipurile muzicale, concertele şi înregistrările audiovizuale conţinând biografii ale unor artişti interpreţi sau trupe de muzică, publicat 106 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910/ (vi). Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele muzicale către cinematografe Remuneraţia se colectează de către UCMR-ADA conform Protocolului având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind comunicarea publică a operelor muzicale prin proiecţia publică a operelor cinematografice, publicat 107 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468/ Remunerația prevăzută prin metodologie este de 1,6% din veniturile trimestriale obținute din vânzarea de bilete și abonamente + TVA. Pentru proiecţiile la care accesul publicului se face gratuit, cu excepţia premierelor şi avanpremierelor, se datorează o remuneraţie forfetară de 200 lei pentru fiecare proiecţie publică. (vii). Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele muzicale către furnizorii de servicii de telecomunicaţii la puncte mobile Metodologia privind utilizarea operelor muzicale ca tonuri de apel sau ca tonuri în aşteptare pentru telefoanele mobile este stabilită prin Hotărârea arbitrală nr. 6/2012 având drept obiect stabilirea formei finale a Metodologiei pentru utilizarea operelor muzicale ca tonuri de apel sau ca tonuri în aşteptare pentru telefoanele mobile, publicată 108 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381/ , modificată prin Decizia civilă nr. 146A/2012 a Curții de Apel București - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale nr. 6 din 21 mai 2012 având drept obiect stabilirea formei finale a Metodologiei pentru utilizarea operelor muzicale ca tonuri de apel în aşteptare pentru telefoanele mobile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 6 iunie Pentru utilizarea operelor muzicale ca tonuri de apel sau ca tonuri în aşteptare pentru telefoanele mobile, este necesară obţinerea de la organismul de gestiune colectivă UCMR- ADA a autorizaţiei scrise neexclusive de utilizare a operelor muzicale, în schimbul plății unei remuneraţii procentuale lunare de 10% din baza de calcul. Remunerația nu va putea fi mai mică de 0,4 lei raportat la fiecare descărcare și opera muzicală în cazul tonurilor de apel, iar în cazul tonurilor în așteptare, raportat la fiecare client final și opera muzicală, indiferent dacă utilizarea se face cu titlu oneros sau gratuit. Baza de calcul a remunerației pentru utilizarea operelor muzicale, ca tonuri de apel și ca tonuri în așteptare pentru telefoanele mobile, este formată din totalitatea veniturilor realizate ca urmare a utilizării operelor muzicale ca tonuri de așteptare sau ca tonuri de apel și anume: valoarea abonamentelor pentru serviciile de tonuri în așteptare și/sau apel, prețul de descărcare și preţul de selectare. 105 Publicată în baza Deciziei nr. 311/2010 a directorului general al ORDA. 106 Publicat în baza Deciziei nr. 138/2009 a directorului general al ORDA. 107 Publicat în baza Deciziei nr. 87/2013 a directorului general al ORDA. 108 Publicată în Decizia nr. 70/2012 a directorului general al ORDA. 109 Publicată în baza Deciziei nr. 247/2012 a directorului general al ORDA. 86

87 La remunerații se adaugă cota de TVA, prevăzută de lege. Remunerația astfel stabilită reprezintă: i) pentru tonurile de apel: - 70% drepturi patrimoniale de reproducere; - 30% drepturi patrimoniale de comunicare publică. ii) pentru tonurile în așteptare: - 70% drepturi patrimoniale de comunicare publică; - 30% drepturi patrimoniale de reproducere. În caz de întârziere la plata remunerației, utilizatorii datorează penalități de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere. (viii). Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele muzicale către întreprinderile care desfăşoară servicii online sau mobile Hotărârea arbitrală din 30 martie având ca obiect forma finală a Metodologiei privind stabilirea remuneraţiilor cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru reproducerea şi/sau comunicarea publică a operelor muzicale prin servicii online sau mobile, publicată 111 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273/ Este utilizator, potrivit metodologiei privind utilizarea operelor muzicale pe Internet, persoana fizică sau juridică ce oferă publicului servicii ale societăţii informaţionale, care conţin opere muzicale aflate pe un sistem informatic online sau mobil, precum și orice persoană, care îndeplinește, alternativ, una dintre următoarele condiții: - sub al cărei nume este înregistrat domeniul la care este accesibil serviciul prin internet sau alte reţele cu sau fără fir; - care este responsabilă de conţinutul site-ului disponibil pe internet sau pe alte reţele, cu sau fără fir; - care exploatează site-ul pe internet sau pe alte reţele, cu sau fără fir; - care obţine venituri din publicitate, din descărcarea sau ascultarea de opere muzicale ori sub orice altă formă ca urmare a furnizării serviciilor cuprinzând opere muzicale prin internet sau prin alte reţele, cu sau fără fir. Utilizarea operelor muzicale se realizează prin următoarele operațiuni: - oferirea spre ascultare (comunicare publică, inclusiv prin punerea la dispoziția publicului), fără posibilitatea de stocare a operelor muzicale, efectuată cu titlu gratuit sau oneros, printr-un serviciu online sau mobil; - oferirea spre descărcare (reproducere și comunicare publică) de către consumator a operelor muzicale, efectuată cu titlu gratuit sau oneros printr-un serviciu online sau mobil. Pentru utilizarea operelor muzicale pe Internet este necesară obţinerea de la organismul de gestiune colectivă UCMR-ADA a autorizaţiei scrise neexclusive de utilizare a operelor muzicale. 110 Modificată prin Decizia civilă nr. 114A din 5 aprilie 2011, a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a Civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420/ Prin Decizia nr. 180/2010 a directorului general al ORDA. 87

88 Pentru reproducerea și/sau comunicarea publică, inclusiv prin punerea la dispoziția publicului a operelor muzicale printr-un serviciu online sau mobil, utilizatorii au obligația de a plăti remunerații pentru titularii de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale, după cum urmează: A. Oferirea spre ascultare (streaming): a) cu titlu gratuit: Tabelul nr. 3 Nr. de opere muzicale Remuneraţie lunară lei lei lei 4. Peste lei În situația utilizatorilor care oferă spre ascultare (streaming) peste 200 de opere muzicale, la fiecare tranșă de câte de ascultări lunare se adaugă câte o remunerație echivalentă celei stabilite în tabelul de mai sus. Pentru utilizarea ca muzică de fundal a operelor muzicale, se datorează o remunerație lunară de 20 lei; b) cu titlu oneros: - 8% din baza de calcul, cu titlu de drept de comunicare publică prin punerea operelor muzicale la dispoziția publicului. B. Oferirea spre descărcare (download): a) cu titlu gratuit: Nr. de opere muzicale Remuneraţie lunară lei lei lei 4. Peste lei În situația în care numărul de opere muzicale descărcate lunar este mai mare de , dar nu mai mult de de opere muzicale descărcate lunar, se adaugă câte o remunerație echivalentă celei stabilite în tabelul de mai sus. Remunerațiile prevăzute în tabelul de mai sus se repartizează după cum urmează: - 70% cu titlu de drepturi patrimoniale de autor pentru reproducerea operelor muzicale; - 30% cu titlu de drept de comunicare publică prin punerea operelor muzicale la dispoziția publicului. b) cu titlu oneros: - 7% din baza de calcul, cu titlu de drepturi patrimoniale de autor pentru reproducerea operelor muzicale; 88

89 - 3% din baza de calcul, cu titlu de drept de comunicare publică prin punerea operelor muzicale la dispoziția publicului. Baza de calcul a remunerațiilor procentuale este formată din totalitatea veniturilor brute lunare obținute de utilizator ca urmare a folosirii operelor muzicale, venituri reprezentând (dar fără a se limita la) sumele plătite de către consumatorii finali, indiferent dacă sumele sunt plătite direct utilizatorului ori unui intermediar, publicitate, abonamente, sponsorizări Piaţa licenţierii drepturilor conexe de autor pentru artiştii interpreţi sau executanţi Drepturile conexe au evoluat în jurul operelor protejate prin dreptul de autor; ele nu aduc atingere drepturilor autorilor și conferă protecție pentru: - artiștii interpreți sau executanți pentru propriile interpretări; - producătorii de înregistrări sonore și producătorii de înregistrări audiovizuale; - pentru propriile înregistrări; - organismele de radiodifuziune și de televiziune, pentru propriile emisiuni și servicii de programe. Prin artiști interpreți sau executanți se înțelege: actorii, cântăreții, muzicienii, dansatorii și alte persoane care prezintă, cântă, dansează, recită, declamă, joacă, interpretează, regizează, dirijează ori execută în orice altă modalitate o operă literară sau artistică, un spectacol de orice fel, inclusiv folcloric, de varietăți, de circ ori de marionete. Astfel, serviciile oferite pe piață sunt reprezentate de prestaţiile artistice care determină plata remuneraţiilor de către utilizatori: - regia artistică a unor spectacole, cu excepţia regiei de film; - dirijarea unor concerte și spectacole muzicale de orice gen; - roluri în spectacole sau emisiuni de teatru, de operă, pantomimă, de marionete sau păpuși de dans, de varietăți, circ sau divertisment, precum și orice altă modalitate de interpretare a unei opere literare sau artistice; - roluri principale, secundare și episodice în audiovizual; - recitaluri literare şi/sau muzicale; - interpretarea și executarea de partituri vocale sau instrumentale în spectacole sau emisiuni muzicale, indiferent de gen, precum și în orice alte manifestări; - interpretarea și executarea unor opere sau momente coregrafice, indiferent de gen; - numere de circ și acrobatice. Oferta este reprezentată de organismele de gestiune colectivă, care licenţiază drepturile de autor pentru operele din domeniul audiovizual. Pe piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele audiovizuale şi/sau videogramelor funcţionează mai multe organisme de gestiune colectivă. ARAIEX - Asociația Română pentru Artiști Interpreți sau Executanți ARAIEX este o persoană juridică română de drept privat, fără scop patrimonial, constituită cu avizul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, pe termen nedeterminat, în baza O.G. nr. 26/2000, funcționând ca organism de gestiune colectivă în condițiile Legii nr. 8/1996 și în conformitate cu prevederile statutare. 89

90 ARAIEX este un organism de gestiune colectivă înființat în anul 2011, ca persoană juridică constituită prin libera asociere, de către artiştii interpreţi sau executanţi, având ca obiect de activitate în principal colectarea și repartizarea drepturilor a căror gestiune fi este încredințată de către titulari. ARAIEX își desfășoară activitatea în legătură cu drepturile patrimoniale conexe aparținând artiștilor interpreți sau executanți. Repertoriul gestionat de ARAIEX este totalitatea interpretărilor sau a execuțiilor fixate ori radiodifuzate anterior, aflate în termenele de protecție stabilite de lege, pentru membrii propri (în baza mandatelor și a declarațiilor pe propria răspundere înaintate de aceștia), pentru membrii altor organisme similare din străinătate (în baza contractelor de reprezentare), precum și în temeiul legii, pentru titularii de drepturi care nu au acordat mandat ARAIEX cu privire la drepturile patrimoniale conexe care fac obiectul gestiunii colective obligatorii. Prestațiile artistice care determină plata remunerațiilor sunt cele ale artiștilor interpreți sau executanți. Repertoriul gestionat de către ARAIEX este actualizat în permanență, pe baza declarațiilor de repertoriu înaintate pe propria răspundere sau sub semnătura reprezentantului legal, de către titularii de drepturi. CREDIDAM - Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți CREDIDAM este un organism de gestiune colectivă, ce funcționează pe piață din anul 1996, conform dispozițiilor Legii nr. 8/1996, cu avizul ORDA, materializat în Decizia nr. 4/ Scopul CREDIDAM este de a colecta și repartiza banii cuveniți artiștilor interpreți români și străini, proveniți din difuzarea înregistrărilor comerciale de către posturile de radio și TV, operatorii de cablu, cinematografe, restaurante, hoteluri, baruri, discoteci, organizatori de evenimente artistice pe teritoriul romȃn etc. Desemnată prin lege organizație de gestiune colectivă, asociația are în prezent peste de membri: actori, balerini, muzicieni din toate genurile (pop, folk, rock, muzică populară sau muzică clasică). CREDIDAM este organismul de gestiune colectivă reprezentativ pe teritoriul României, calitate dobândită ca urmare a îndeplinirii tuturor criteriilor de reprezentativitate prevăzute de Legea nr. 8/1996 și verificate de ORDA [inclusiv cel privind încheierea de convenţii cu organisme similare străine, potrivit art. 162 alin. (1) litera d) din Legea nr. 8/1996]. Din septembrie 2018, CREDIDAM este recertificată ISO 9001:2015 (SR EN ISO 9001:2015) de către RINA SIMTEX O.C. membră a Federației CISQ. UNART - Uniunea Națională a Artiștilor din România UNART a fost înființată în mai 2012, ca societate de gestiune colectivă în baza deciziei nr. 41/ a directorului general al ORDA, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313/ UNART este un organism de gestiune colectivă din România, care funcționează în domeniul drepturilor conexe dreptului de autor, în legătură cu drepturile patrimoniale ale artiștilor interpreți sau executanți, fiind înființat direct de către titularii de drepturi. Acesta îi reprezintă artiștii interpreți sau executanți care i-au acordat mandat și le protejează drepturile atât pe teritoriul României cât și în străinătate. 90

91 Analizând cotele de piață, putem concluziona că: - CREDIDAM are aproximativ 91% din piață; - ARAIEX are 6% din piață; - UNART are 3% din piață. Figura nr. 8 (date din anul conform celor mai recente date disponibile) 112 Cererea este reprezentată de utilizatorii prestaţiile artistice în activitatea acestora: - societăţi de radiodifuzare (tv); - cinematografe; - retransmiţători prin cablu; - societăţi care realizează operaţiuni de comunicare publică pe internet; - producători de înregistrări sonore sau conținând imagini (video); - societăţi care realizează operaţiuni de comunicare publică. Posibilele pieţe relevante funcţionează diferit, în funcţie de modalitatea utilizării operei de către utilizatori și de modalitatea formării preţului între OGC-uri și utilizatori. În funcţie de criteriile alese, pot fi descrise o multitudine de pieţe relevante, dintre care, în funcţie de tipul utilizatorilor prestaţiilor artistice, sunt prezentate principalele pieţe relevante. (i). Piaţa licenţierii drepturilor conexe de autor pentru artiştii interpreţi sau executanţi către întreprinderi care desfăşoară activităţi de comunicare publică Pentru comunicarea publică în scop ambiental-lucrativ de fonograme publicate în scop comercial sau reproducerile acestora, remuneraţiile datorate artiştilor interpreţi sau executanţi 112 Datele sunt preluate din informaţiile disponibile pe site-urile organismelor de gestiune colectivă. 91

92 și producătorilor de fonograme sunt prevăzute în metodologie 113. Pentru artiştii interpreţi sau executanţi remuneraţia se achită către CREDIDAM. Pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ prin intermediul serviciilor online sau mobile, trebuie să fie obţinute licenţe neexclusive din partea CREDIDAM și UPFR (pentru producătorii de fonograme). Remuneraţia datorată artiştilor interpreţi și producătorilor de fonograme este stabilită în Metodologia privind stabilirea remuneraţiilor cuvenite titularilor drepturilor conexe pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ prin intermediul serviciilor online sau mobile 114. (ii). Piaţa licenţierii drepturilor conexe de autor pentru artiştii interpreţi sau executanţi către retransmiţătorii prin cablu Prin Decizia nr. 120/ a directorului general al ORDA a fost desemnat organismul de gestiune colectivă CREDIDAM drept colector al remuneraţiilor cuvenite artiştilor interpreţi sau executanţi pentru retransmiterea prin cablu a prestaţiilor artistice fixate pe fonograme, conform Metodologiei pentru stabilirea remuneraţiei pentru retransmiterea prin cablu. Prin Decizia nr. 121/ a directorului general al ORDA a fost desemnat organismul de gestiune colectivă CREDIDAM drept colector al remuneraţiilor cuvenite artiştilor interpreţi sau executanţi pentru retransmiterea prin cablu a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, conform Metodologiei pentru stabilirea remuneraţiei pentru retransmiterea prin cablu. Metodologia reglementează remuneraţiile datorate pentru retransmiterea prin cablu către categoriile de titulari de drepturi de autor și conexe, ale căror opere au fost utilizate în serviciul respectiv. Organismele de televiziune sunt obligate să plătească OGC-urilor o remunerație trimestrială, cu titlu de drepturi patrimoniale de autor, conform metodologiei în vigoare. Remuneraţia cuvenită artiştilor - prestaţii artistice fixate pe fonograme este de 0,25%, iar cea cuvenită artiştilor - prestaţii artistice din domeniul audiovizual este de 0,50%. Procentele sunt aplicate la baza de calcul, constituită din totalitatea veniturilor brute lunare obţinute din activitatea de retransmitere de servicii de programe de radiodifuziune şi/sau de televiziune, fără TVA, dacă este cazul, iar în lipsa acestora, din totalitatea cheltuielilor ocazionate de utilizare. Pentru întârzieri la plată, utilizatorii datorează penalități în procent de 0,1% pe zi de întârziere. 113 Stabilită prin Hotărârea arbitrală nr. 1/2016 privind stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental şi lucrativ, şi tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi pentru fonograme şi pentru audiovizual şi ale producătorilor de fonograme, prin gestiune colectivă obligatorie, modificată prin Decizia civilă nr. 784A/ a Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 952/ , în baza Deciziei nr. 120/2016 a directorului general al ORDA. 114 A cărei formă finală a fost stabilită prin Hotărârea arbitrală din 2 august 2011 având ca obiect Metodologia privind stabilirea remuneraţiilor cuvenite titularilor drepturilor conexe pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ prin intermediul serviciilor online sau mobile, publicată în baza Deciziei nr. 232/2011 a directorului general al ORDA, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691/

93 Utilizatorii au obligația să comunice organismelor de gestiune colectivă, până la data de 15 a fiecărei luni, un raport privind serviciile de programe retransmise în luna precedentă. Raportul cuprinde pentru luna de raportare: lista serviciilor de programe de radiodifuziune și/sau de televiziune retransmise, numărul de abonați și valoarea abonamentului, precum și baza de calcul asupra căreia se aplica procentele conform tabelului din prezenta metodologie. Listele prezentate constituie baza de repartizare a remuneraţiilor încasate de OGC-ul din domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe. Informaţiile ce fac obiectul raportării pot fi transmise și în format electronic. (iii). Piaţa licenţierii drepturilor conexe de autor pentru artiştii interpreţi sau executanţi către societăţile de radiodifuzare Pentru radiodifuzarea fonogramelor publicate în scop comercial ori reproducerilor acestora, remuneraţiile datorate artiştilor interpreţi sau executanţi și producătorilor de fonograme sunt prevăzute în metodologie 115. Pentru artiştii interpreţi sau executanţi remuneraţia se achită către CREDIDAM. Piaţa licenţierii drepturilor conexe de autor pentru artiştii interpreţi sau executanţi către posturile de televiziune Dreptul la remuneraţie recunoscut artiştilor interpreţi pentru prestaţiile din domeniul audiovizual este supus gestiunii colective facultative, iar organismele de gestiune colectivă îi reprezintă numai pe titularii de drepturi care le-au acordat mandat, direct sau indirect. Această reglementare exclude de la calculul remuneraţiei acele prestaţii artistice din domeniul audiovizual pentru care utilizatorii și artiştii interpreţi au încheiat contracte directe în baza cărora sunt achitate direct remuneraţiile cuvenite, iar utilizarea nu este condiţionată de plata unor remuneraţii suplimentare. Pentru radiodifuzarea prin intermediul posturilor de televiziune a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual gestionate de OGC-uri, remuneraţiile datorate artiştilor interpreţi sau executanţi și producătorilor de fonograme sunt prevăzute în Metodologia privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi pentru radiodifuzarea prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual de către organismele de televiziune 116. Pentru această categorie, este reglementată obligația de a achita o remuneraţie pentru utilizarea prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, ce reprezintă 1,2% din baza de calcul 117, direct proporţional cu utilizarea repertoriului gestionat colectiv. 115 Stabilită prin Hotărârea arbitrală din 22 septembrie 2010 pentru stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea fonogramelor publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora de către organismele de radiodifuziune, schimbată în parte prin Decizia civilă nr. 153A/ a Curții de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470/ , în baza Deciziei nr. 216/2011 a directorului general al ORDA. 116 Stabilită prin Hotărârea arbitrală nr. 3/2012 având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi reprezentaţi de ARAIEX pentru radiodifuzarea prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual de către organismele de televiziune, schimbată în parte prin Decizia civilă nr. 10A/ a Curții de Apel București - Secția a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551/ , în baza Deciziei nr. 106/2013 a directorului general al ORDA. 117 Baza de calcul asupra căreia se aplică procentul prevăzut este constituită din veniturile obţinute de fiecare utilizator din activitatea de radiodifuzare a repertoriului de opere muzicale. Veniturile sunt constituite din totalitatea surselor financiare care susţin activitatea de radiodifuzare în domeniul audiovizual (abonamente, sponsorizări, închirieri spaţiu de emisie, autorizaţii de recepţie, alte contribuţii financiare ori venituri provenite 93

94 Remuneraţia prevăzută în Metodologie se achită separat fiecărui OGC activ pe piaţă, pentru repertoriile gestionate. Pentru utilizarea directă sau indirectă a fonogramelor publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora prin radiodifuzare, organismele de televiziune au obligația să plătească o remunerație unică echitabilă organismelor de gestiune colectivă ale artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme. În cazul utilizării fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora în spoturi publicitare, în spoturi de promovare a unui post de televiziune, în generice de emisiuni sau rubrici proprii ale acestora, producătorul spoturilor, respectiv realizatorul emisiunii sau al rubricii proprii, are obligația de a obține acordul expres al producătorului de fonograme, care va fi comunicat în cel mult două zile de la solicitare. Metodologia 118 era comună pentru cele două categorii de drepturi, colectorul pentru artiştii interpreţi sau executanţi este CREDIDAM, iar pentru producătorii de fonograme este UPFR. Utilizatorii, alte organisme comerciale de televiziune decât Societatea Română de Televiziune, au obligația să plătească trimestrial organismelor de gestiune colectivă desemnate de ORDA drept colectori pentru artiștii interpreți sau executanți și producătorii de fonograme o remunerație reprezentând drepturi conexe patrimoniale pentru utilizarea fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, într-un procent de 2,5% din totalul veniturilor obținute din activitatea de radiodifuzare (publicitate și barter), începând cu anul Prin excepție, organismele de televiziune care, potrivit specificului serviciului de programe utilizează, direct sau indirect, într-o proporție minimă fonogramele publicate în scop comercial sau reproducerile acestora (de exemplu, servicii de programe sportive, informative etc.) vor plăti o remunerație ce reprezintă un procent de 0,75% din veniturile obținute din activitatea de radiodifuzare, începând cu anul Baza de calcul este constituită din totalitatea veniturilor brute lunare, obținute de fiecare dintre utilizatori din activitatea de radiodifuzare, din care se scade TVA și alocația bugetară, dacă este cazul. În lipsa acestor venituri, baza de calcul o constituie cheltuielile ocazionate de utilizare Piaţa licenţierii drepturilor conexe de autor pentru producătorii de fonograme În limbajul comun, fonograma este dată de noțiunea de muzică, piesă muzicală, înregistrare muzicală sau înregistrare sonoră. din asocieri sau alte activităţi corelate cu cea de radiodifuzare), fără a fi luate în considerare taxele aferente, cum ar fi TVA ori alte deduceri fiscale stabilite prin lege. 118 Inițial stabilită prin Hotărârea arbitrală din 10 aprilie 2006 având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea, directă sau indirectă, a fonogramelor publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora de către organismele de televiziune, publicată în baza Deciziei nr. 75/2006 a directorului general al ORDA, dar care, apoi, a fost desființată prin Decizia civilă nr. 115A/ a Curții de Apel București - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală privind desfiinţarea Hotărârii arbitrale din 10 aprilie 2006, având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea, directă sau indirectă, a fonogramelor publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora de către organismele de televiziune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 4 mai 2006 prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 75/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562/ , în baza Deciziei nr. 225/2007 a directorului general al ORDA. 94

95 Producătorii de fonograme sunt cei care fac posibil ca o operă artistică să fie disponibilă publicului larg, ei fiind cei care: - realizează toate demersurile necesare de fixare a operei artistice pe un suport care să fie accesibil publicului (în caz contrar, opera rămânând numai la compozitorul sau interpretul ei); - suportă toate costurile aferente fixării operei respective, costuri pe care și le recuperează ulterior (în totalitate sau în parte); - își asumă toate riscurile de afaceri aferente (business plan, marketing și promovare etc.). Pe piaţa licenţierii drepturilor conexe de autor pentru producătorii de fonograme sunt active mai multe organisme de gestiune colectivă, ce urmează a fi tratate în continuare. ADPFR - Asociația pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme din România ADPFR 119 este un organism de gestiune colectivă ce are ca obiect de activitate principal colectarea și repartizarea remunerațiilor cuvenite titularilor de drepturi conexe, producători de fonograme, români și străini, ale căror fonograme sunt utilizate pe teritoriul României. ADPFR promovează drepturile patrimoniale ale producătorilor de fonograme și desfășoară toate activitățile necesare pentru respectarea drepturilor membrilor săi și pentru combaterea pirateriei, reprezentând în acest scop pe membrii săi în fața tuturor autorităților publice. ADPFR susține interesele membrilor săi pentru asigurarea unei industrii muzicale competitive, bazate pe șanse egale între toți producătorii de fonograme și militează pentru îmbunătățirea legislației în domeniu și pentru elaborarea unor coduri pentru cele mai bune practici în piața muzicală. ADPFR poate iniția și organiza proiecte și programe sau acțiuni sociale și culturale în interesul titularilor de drepturi de autor sau de drepturi conexe, precum și în vederea promovării valorilor culturale autentice din România și face propuneri pentru îmbunătățirea cadrului juridic de reglementare a activității și a drepturilor producătorilor de fonograme și participă la dezbaterile publice ale proiectelor legislative din acest domeniu. UPFR Uniunea Producătorilor de Fonograme din România Uniunea Producătorilor de Fonograme din România 120 este prima asociație profesională nonprofit a producătorilor de muzică, înființată în anul 1996, cu scopul de a apăra și promova interesele profesionale, culturale și morale ale membrilor săi, în baza mandatului acordat de aceștia pentru gestionarea drepturilor lor conexe și implicarea în activitatea de combatere a piraterie. UPFR are ca principal obiect de activitate gestiunea colectivă a drepturilor patrimoniale rezultate din exploatarea fonogramelor, pe baza și în limitele mandatului acordat de deținătorii acestor drepturi sau în baza contractelor încheiate cu reprezentanții acestora din țară sau străinătate, în condițiile legii și ale statutului UPFR. 119 Asociația pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme din România (ADPFR) a fost înființată prin sentința civilă nr. 60/2006 pronunțată de către Judecătoria Sectorului 3, şi este înregistrată în Registrul Asociațiilor şi Fundațiilor sub nr. 1979/A/2006. ADPFR funcționează ca organism de gestiune colectivă a drepturilor conexe ale membrilor săi - producători de fonograme în domeniul muzical, conform Deciziei Directorului General al ORDA nr. 206 din , publicata în Monitorul Oficial nr. 589/ Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) a fost avizată să funcționeze ca organism de gestiune colectivă în baza Deciziei nr. 5/1997 a directorului general al ORDA, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 121/

96 UPFR este organismul reprezentativ de gestiune colectivă la nivelul industriei fonografice, administrând peste 90% din repertoriul producătorilor naționali și internaționali de fonograme, care își desfășoară activitatea în România. Repertoriul gestionat de către UPFR este format din totalitatea fonogramelor și videogramelor aduse anterior la cunoștința publică prin orice mijloace fixate pe suport, în vederea distribuirii, radiodifuzate, comunicate public sau puse la dispoziția publicului, aflate înăuntrul termenelor de protecție. Din anul 2005, UPFR a fost desemnat colector unic al remunerației compensatorii pentru copia privată, pentru operele reproduse după înregistrări sonore sau audiovizuale, pentru toate organismele de gestiune colectivă beneficiare ale acestei remunerații, prin Decizia nr. 156/ a directorului general al ORDA privind desemnarea organismului de gestiune colectivă UPFR Uniunea Producătorilor de Fonograme din România drept colector unic al remuneraţiei compensatorii curente titularilor de drepturi pentru copia privată opere reproduse după înregistrări sonore sau audiovizuale. UPFR a încheiat până în prezent patru contracte de reciprocitate cu: MAHASZ (Ungaria), PROPHON (Bulgaria), GVL (Germania), ZPAV (Polonia) și PPL(Anglia) și este în curs de încheiere de acorduri bilaterale și cu alte organisme de gestiune colectivă, membre IFPI. În acest moment, UPFR reprezintă pe cei mai importanți 53 de producători de fonograme, cunoscuți în limbajul obișnuit drept marile case de discuri din România și din lume și gestionează în prezent un repertoriu format din peste 5 milioane de fonograme/videograme, printre membrii importanți numărându-se: Universal Music Romania, Media Services Internațional (licențiat Sony Music), Green Tree Records (licențiat Warner Music), Roton, Cat Music, Electrecord, Ha Ha Ha Production, Global Records, 96 de producători independenți (nemembri), 4 organisme de gestiune colectivă din străinătate. Din anul 2006, UPFR este acreditată exclusiv pentru România ca Agenție Naţională a International Standard Recording Code (ISRC), conform sistemului ISO 3901:2001. UPFR generează și administrează baza de date Repertoriu de Fonograme declarate de producătorii de muzică prin implementarea sistemului de codificare ISRC, la nivel internațional. Din luna septembrie a anului 2012, UPFR este acreditată ISO 9001 de către SRAC membru IQNet, precum și membru afiliat IFPI (Federația Internațională a Caselor de Producție). La finalul anului 2016, UPFR gestiona un repertoriu activ de aferent membrilor UPFR și fonograme aparținând producătorilor independenți, fonograme aparțineau OGC-uri locale și fonograme ale OGC-urilor externe, iar în cursul anului 2016, UPFR a gestionat un repertoriu activ de de videograme. La finalul lui 2016, UPFR avea 61 de angajați și 10 inspectori colaboratori permanenți care au ajutat la buna desfășurare a activității de colectare, administrare și repartizare a drepturilor gestionate pentru titularii de fonograme. Din analiza cotelor de piață a rezultat următoarea alocare: - UPFR are o cotă de 70%; - ADPFR are o cotă de 30%. 96

97 Figura nr. 9 (date din anul 2017 conform celor mai recente date disponibile) 121 Cererea este reprezentată de utilizatorii care folosesc fonogramele în activitatea acestora: - societăţi de radiodifuzare (tv); - retransmiţători prin cablu; - societăţi care realizează operaţiuni de comunicare publică și comunicare publică pe internet; - societăţi care realizează operaţiuni de comunicare publică. Mai mult, întrucât potrivit art. 115 din Legea nr. 8/1996, remunerația compensatorie pentru copie privată pentru înregistrări sonore și audiovizuale se colectează de către un organism de gestiune colectivă colector unic, desemnat cu votul majoritar al organismelor de gestiune colectivă beneficiare, organismele de gestiune colectivă beneficiare, au desemnat Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) 122 drept colector unic ale remunerației compensatorii pentru copie privată, datorată de producătorii sau importatorii de suporturi și aparate, care permit reproducerea în scop privat a operelor sonore sau audiovizuale. În temeiul protocolului încheiat, UPFR colectează și repartizează către organismele de gestiune colectivă beneficiare remunerația compensatorie pentru copie privată ce le revine, după deducerea cheltuielilor efectuate de UPFR, în calitatea sa de colector unic. 121 Datele sunt preluate din informaţiile disponibile pe site-urile organismelor de gestiune colectivă. 122 Desemnarea UPFR drept colector unic s-a realizat în baza Protocolului din 27 mai 2009 privind desemnarea colectorului unic al remuneraţiei compensatorii pentru copia privată pentru operele reproduse după înregistrări sonore sau audiovizuale cuvenite titularilor de drepturi de autor şi titularilor de drepturi conexe, repartizarea remuneraţiilor colectate către organismele de gestiune colectivă beneficiare şi modalitatea de evidenţiere şi justificare a cheltuielilor privind acoperirea reală a costurilor de colectare ale organismului de gestiune colectivă colector unic (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430/ în baza Deciziei nr. 77/2009 a directorului general al ORDA), și prin Decizia nr. 86/ a directorului general al ORDA privind numirea Uniunii Producătorilor de Fonograme din România drept colector unic al remuneraţiei compensatorii pentru copia privată pentru operele reproduse după înregistrări sonore sau audiovizuale cuvenite titularilor de drepturi de autor şi titularilor de drepturi conexe (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492/ ). 97