Atlas de biologie scolar - Anatomia Omului - Florica Tibea

Transcriere

1 Florica tibea prof. gr. I [TL /" BIOLO glol, Anatomia omului Referent gtiintific: lector unir. dr. Mihaela Marcu Lapadat Facultatea de Biologie, Universitatea din Bucuresti l@ EDITURA DIDACTICA 9I PEDAGOGICA, R.A.

2 Celula lesuturi neryos Organe de sim! endocrin OSOS muscular digestiv circulator limfatic respirator excretor reproducdtor O E.D.P Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate Editurii Didactice gi pedagogice, Florica Jibea Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei TTBEA, FLORTCA Atlas gcolar de biologie: Anatomia omului / Tibea Florica. - Bucuresti: Editura Didacticd EiPedaoooicd.20l6 ' tsbn (084) Redactor-gef: Dan Dumitru Redactor: lzabella Tilea Tehnoredactor: Gabriela Drdghia Gopertl: E\ena Dr6gu\e\e\ Dumi\ru EDtruRA DtDAcrrcA gl eeoncoctca, R.A. Str Spiru Haret nr. '12, sector 1, cod , Bucuregti fel.lfax: office@edituradp.ro Libriria EDP: str. Gen. Berthelot nr sector 1 Comenzile pentru aceasti lucrare se primesc:. prin pogtd: pe adresa editurii. prin comenzi@edituradp.ro comercial@edituradp.ro. prin tel./fax: Nr de plan: 5461/20t6 F'ormatr 8/61 x 86. Coli de tipar: 6 Tiparul cxecutat la Tipogralla EVERESI Bucure$ti 48

3 Gelula Celula lizozom nucleu mitocondrie,. / reticul / endoplasmatic Ce lu la este u n itate a structurald 9i funclionald a tuturor organismelor. ln organizarea unei celule intrd trei componente fundamentale: citoplasma, nucleul 9i membrana. Organite celulare Reticul endoplasmatic e t /q I t *,.& aparat Golgi creste mitocondriale membrana internd Mitocondrie cisterne Golgi vezicule Golgi cisterne mediane cisterne Golgi membrana externe a. diagramd; b. imagine electronomicroscopicd vezicule de secrelie Citoplasma reprezintd masa extranucleard a celulei, alcdtuitd din substante anorganice 9i organice'. Substanlele anorganice sunt reprezentate de apd gi sdruri minerale, i5r cele'organic'e sunt: glucide, lipide gi proteine. Citoplasma prezintd formaliuni diferenliate denumite organite celulare, fiecare indeplinind o anumitd functie in viala celulei. Nucleul, constituent fundamental al celulei inclus in masa citoplasmaticd, poate fi sferic, oval :? ly!l9ul conline informa(ia, acizii nucleici- cu rol In transniiterealnroiniat,rei genetice Oe ta panntt la urma$i. Membrana este foarte sublire gi este alcdtuitd din doud componente: un bistrat lipidic (fosfolipide 9i steroli) 9i proteine. 2

4 lesuturi Corpul omenesc este alcdtuit dintr-un numdr foarte mare de celule care iau nagtere din celula ou prin diviziunisuccesive gi diferenlieri celu la re. Jesutul este o asociere de celule cu aceeagi formd 9i structure, care indeplinesc in organism aceeagifunctie. Jesut cubic sim plu Tesuturi epiteliale Tesut cilindric Tesut pavimentos simplu simplu lesut epitelial pluristratificat epitellal este alcdtuit din -lesutul unul sau mai multe straturi de celule strans legate intre ele. Epiteliile formeazd la suprafala corpului epiderma, sau cdptugesc cavitdli interne (inimaltub digestiv etc.). Tesuturi conjunctive lesut fibros ffiffiffiffi Jesut lax Tesut reticulat lesut adipos lesut osos spongios fesut osos compact Tesutul coniuncflv este alcdtuit din celule conjunctive, substantd fundamentali 9i flbre colagene gi elastice. Substanta fundamentald poatefi:fluidd (sange), consistentd (cartilaje), durd (os)etc. - Tesuturi musculare lesut muscular neted Tesut muscular striat Jesut muscular card iac Tesutul muscular este alcdtuit din fibre musculare. Fibrele musculare sunt de trei feluri: netede, striate gi de tip cardiac. Tesutul nervos este format din celule diferentiate specific numite neuroni gi celule gliale (cu rol de hrdnire gi sustinere a neuronilor). Tesuturile se grupeazd giformeazd organele (inimd, plaman). Un organ nu poate fu nctio na izolat, ci numai in corelalie cu alte organe. Astfel, se formeazd sistemele:osos, musculaq nervos etc. Ansamblul de sisteme formeazd organismul. Tesut nervos 3

5 Componentele sistemului nervos Neuronul ol!l d)l 31 'l neurilemd nucleu neurofibrile cordusculi Nissl teaca Schwann stranoulatie - Ran'viei teaca Henle teaca de mielind ramificatii colaterale Neuronui este unitatea de structurd gi func{ie a sistemului nervos..neuronii se leagd intre ei prin sinapse. Legdtura se stabilegte intre dendritble unui neuron gi arborizatia cu butoniterminali a altui neuron. Sinapsa mitocondrie mediator.z/ chimic membrana napticd soatiu sinaptic nervos cuprinde dou6 pdrti:. nervos al vietii de relalie (somatic) alcdtuit din: a) sistem nervos cenirar lnevrbxj, tormatlin majuva spindrii 9i encefar; _b) sistem nervos periferic, alcdtuit din ganglioni nervogi gi nervi... ' nervos vegetativ format din centri nervogi situaji in nevrax, ganglioni nervogi vegetativi gifibre nervoase vegetative care intrd?n alcdtuirea nerviloi spinati gicranieii. 4

6 Menince: s cre er d iencefal mezencefal punte cerebel bulb rahidian ( t..- L' - - )-../' -.i i r +--+ ) r,.-,)/i I '- \. j--"<z r / -/..2---<l -- \\IN *t-,\,tr a I \ coloana vertebrald maduva spindrii nervos central sau axul cerebrospinal este acoperit de meninge. care este compus din trei membrane: dura mater, arahnoida gi pia mater. intre arahnoida 9i pia mater existd un spatiu mai larg in care se gdsegte lichidul cefalorahidian cu rol trofic ai de protectie. Miduva spinirii raddcina posterioare a nervului spinal rddacina anterioard a nervului spinal Mdduva spinarii - localizare mdduva spindrii lichid cefalorahidian menrnge Mdduva spindrii are forma unui cilindru ugor tudit dorso-ventral situat in canalu I vertebral. Se intinde de la orificiul occipital pand la a doua vertebrd lombard, unde se termind cu conul terminal ce se prelungeqte cu filum terminale pand la a doua vertebrd coccigiand. coasta disc intervertebral corp vertebral 5

7 Mdduva spindrii - structurd internd sanl median posterior substantd cenugie substantd albd nerv spinal substantd cenugie Substan!5 atba - imagine microscopicd -. Pe suprafala mdduvei se gdsesc mai multe 9an!uri dispuse longitudinal. Pe fala ventrald se gdsegte fisura mediand anterioare, iar pe fala dorsald se afld ganlul median posterior. La locurile de iegire gi intrare a nervilor spinali se afle $anturile laterale. Structura internd - mdduva spindrii este formatd din substantd cenugie, dispusd central, gi substanld alb5, situatd periferic. Substan,ta cenugie are forma literei H gi prezintd doud coarne posterioare lungi gi sub_ tiri 9i doud coarne anterioare scurte gi rotunjite. Substanta cenugie este conitituite- din corpii neuronilor, iar substanla albd din fibre nervoase. Substan!a albd este imprirlitd de coarnele substanlei cenugii gi de ceie doud ganluri mediane in trei perechi de cordoane: anterioare, laterale gi posterioare.

8 De la mdduva spindrii pornesc 31 de perechi de nervi dispugi simetric, numili nervi spinali. Fiecare nerv spinal are doue rdddcini, una anterioard motorie gi alta posterioard senzitivd, un trunchi gi ramuri. Bulbul rahidian este continuarea mdduvei spindrii, de aceea se mai numegte 9i mdduvd prelungit6. Bulbul rahidian are doud fe!e: anterioard gi posterioard. Fala anterioard prezintd pe linia mediand ganlul median anterior care este continuarea 9anlului median anterior al mdduvei spindrii. Pe fala posterioard se gdsegte ganlul median posterior care reprezintd continuarea qanlului posterior al mdduvei spindrii. vertebre sectionate canalul vertebral Mdduva spindrii de la nivelul gdtului t"x.- '}t ; bulbul rahidian meduva spindrii raddcinile nervilor spinali Nervul spinal radacine posterioare sen7tttva neuron senzitiv piele mugchi redecind anterioard neuron motor motorie 7