Predarea limbii române ca limbă străină în școlile multiculturale din Bruxelles

Transcriere

1 Predarea limbii române ca limbă străină în școlile multiculturale din Bruxelles Oana TOPALĂ Keywords: bilingualism; multilingualism; Romanian; second language; intercultural 1. Context Belgia (țară cu trei limbi oficiale: franceza, neerlandeza 1 și germana) are o lungă tradiție în bilingvism din cauza celor două regiuni geografice și lingvistice, Valonia și Flandra, dar și în multilingvism (din cauza fenomenului migraţiei, numeroase limbi se intersectează în societatea și în școala belgiană, în special în regiunea Bruxelles capitală). În școala belgiană, încă din ciclul primar copiii sunt confruntați cu diferite limbi (limbile vorbite în familie, limbile de studiu la școală, limbile din mediul social). Copiii se exprimă spontan în mai multe limbi, adesea fără nici o reținere. Începând cu ciclul primar (6 12 ani), copiii sunt în contact, la școală, cu cel puțin 3 limbi (franceza, neerlandeza și limba de origine). Ei trebuie să-și mobilizeze cunoștințele parțiale în aceste limbi și să se obișnuiască să opereze corelații între ele. Programul de deschidere către culturi și limbi străine (OLC Ouverture aux langues et aux cultures ), dezvoltat în cadrul școlar, oferă oportunitatea de valorizare a limbii de origine a fiecărui elev și posibilitatea de a compara limbile de școlarizare, limbile învățate la școală și resursele de limbaj extra-școlare ale elevilor. Acest program are la bază Directiva 77/486/CEE din 25 iulie 1977 referitoare la școlarizarea copiilor imigranților și are ca scop integrarea acestor copii în mediul școlar din țara adoptivă. Programul de deschidere către culturi și limbi străine (OLC) dezvoltat în Belgia prevede, de asemenea, încheierea de acorduri bilaterale de cooperare între țara adoptivă și țările de origine, promovarea învățământului în limba maternă și a culturii țării de origine. Programul OLC a început în 1997 cu parteneriate între Belgia și Italia, Maroc, Turcia, Grecia și Portugalia; în 2008 Belgia a încheiat parteneriatul cu România, în 2009 cu Spania și în septembrie 2011 cu China. Parteneriatul cu aceste state se bazează pe o Cartă, document semnat de reprezentanți ai Federației Wallonie Bruxelles și ai guvernelor statelor respective. În comparație cu alte state unde este pus în practică, în Belgia programul OLC are o particularitate: cuprinde două tipuri de activități care pot avea loc în aceeași școală. Este vorba despre un curs de limbă maternă și un curs de deschidere către Institutul Limbii Române, Bruxelles, Belgia. 1 Limbă vorbită de olandezi și de flamanzi. 269

2 Oana TOPALĂ culturi și limbi străine. Cele două cursuri sunt susținute de același profesor, dacă acesta a urmat cursuri de pedagogie interculturală, pe lângă formarea ca profesor de limbă, cultură și civilizație românească, în cazul parteneriatului cu România. Pentru ca acest proiect să funcționeze, profesorul OLC trebuie să fie integrat în echipa pedagogică, să participe la ședințe și, de asemenea, direcțiunea și profesorii să se implice pozitiv în acest program. Cursul de deschidere către culturi și limbi străine ajută elevii să interacționeze între ei, să vorbească despre observațiile și descoperirile lor lingvistice în legătură cu limbile pe care le învață. Ei sunt mândri să vorbească despre limbile pe care le vorbesc și iubesc să exploreze într-o formă ludică diferitele limbi cunoscute de ei, mai puțin cunoscute sau chiar necunoscute. Observăm, totuși, că în ciclul superior mulți elevi din sistemul școlar belgian își subestimează competențele în materie de limbi străine și afișează o anume reținere atunci când trebuie să se exprime într-o limbă străină. Această insecuritate lingvistică a elevilor din sistemul școlar belgian a atras atenția observatorilor Diviziei de Politici Lingvistice a Consiliului Europei. Experții Consiliului Europei evocă, în special, efectele pozitive ale unei educații plurilingve bazate pe o punere în comun a diferitelor modalități de învățare a limbilor străine și pe abordări de sensibilizare care depășesc învățarea consecutivă a diferitelor limbi. Aceste propuneri au fost detaliate în Planul de acțiune pentru reajustarea predării limbilor străine. 2. Ce este cursul de deschidere către limbi străine Denumit, în funcție de țară, language awareness (Canada, Marea Britanie, Statele Unite), Begegnung mit Sprachen (Germania, Elveția germană), EOLE Education et ouverture aux langues à l ecole (Eleveția romandă), Sensibilizacao a diversidade linguistica (Portugalia), OLC Ouverture aux Langues et aux Cultures (Belgia francofonă), cursul de deschidere către limbi străine reprezintă înainte de toate un demers propice pentru învățarea limbilor străine. Activitățile de deschidere către limbi străine se bazează pe cunoștințele elevilor și îi antrenează să se folosească de resursele lor prin intermediul situațiilor didactice inserate în cotidianul școlar și centrate pe observarea și compararea diferitelor limbi străine. Elevii învață : să-și dezvolte curiozitatea în legătură cu funcționarea limbajului și a limbii; să-și mobilizeze cunoștințele parțiale și să se obișnuiască să opereze corelații între ele pentru a învăța o limbă străină cu mai multă usurință și cu plăcere; să abordeze cu încredere înțelegerea unui text scris într-o limbă care nu le este întotdeauna familiară sau le este chiar necunoscută; să caute mesajele principale dintr-un text auzit înainte de a fi capabili de a înțelege ansamblul cuvintelor, expresiilor și structurilor verbale; să știe că există o mare diversitate de limbi care pot fi grupate în familii care au rădăcini comune și care prezintă similitudini și diferențe interesant de analizat; să înțeleagă că într-o societate limbile nu au același statut social; 270

3 Predarea limbii române ca limbă străină în școlile multiculturale din Bruxelles să dezvolte reprezentări pozitive în raport cu limbile pe care ei le cunosc sau le învață și să dobândească o sensibilitate plurilingvistică și pluriculturală; să adopte o atitudine favorabilă faţă de alte limbi și culturi în legătură cu care circulă uneori stereotipuri negative; să recunoască și să valorizeze competențele în materie de limbi străine ale tuturor colegilor de clasă. 3. Istoric Abordările de tip Deschidere către limbi străine au fost mai întâi dezvoltate în Anglia în anii 80 sub denumirea de language awareness, fiind inițiate de sociologul Eric Hawkins (Hawkins 1987). Aceste abordări au fost reluate ulterior de către numeroase țări și au stat la baza diverselor proiecte internaționale de cercetare și de realizare a diferitelor instrumente didactice, în special programele europene EVLANG : Eveil aux langues à l école primaire (Candelier 2003) și Janua Linguarum (Candelier 2004). Consiliul Europei, în Cadrul european comun de referință pentru limbi (Conseil de l Europe 2000: 129), pune în centrul reflecțiilor sale noțiunea de «competență plurilingvă și pluriculturală», pe care o definește ca fiind competența de a comunica și de a interacționa cultural pe care o are o persoană care stăpânește mai multe limbi străine și cunoaște mai multe culturi. În plus, Consiliul Europei insistă asupra caraterului evolutiv al competenței plurilingve și pluriculturale, care se îmbogățește în funcție de istoria familială a fiecărei persoanei, de călătorii, de lecturi, de traiectoria sa personală și profesională. În țări precum Elveția, Belgia, Luxemburg, Spania sau Canada elevii, în mare parte cu origini lingvistice foarte diferite, se confruntă rapid cu învățarea concomitentă a mai multor limbi, proprii țărilor respective. Prin urmare, de câțiva ani, cursul de deschidere către limbi străine figurează în programa școlară. Această abordare este interesantă, de asemenea, și pentru anumite școli și regiuni din țări cu o singură limbă oficială, precum Franța, Finlanda, Germania, Austria, Portugalia, Polonia, Ungaria, Slovenia, Grecia și Japonia. În aceste țări multilingvismul se datorează în principal fenomenului migrației și, în anumite cazuri, limbilor regionale (Alsacia) sau minoritare (Ungaria cu 13 limbi naționale). Cursul de deschidere către limbi străine abordează transferurile și interferențele între diferitele limbi și compară metalimbajul gramatical pentru a atrage atenția asupra similitudinilor și diferențelor dintre limbi. Aceasta permite elevilor, pe de o parte, să conștientizeze eventualele erori și, astfel, să le evite și, pe de altă parte, să aibă încredere în competențele lor de limbaj. Deschiderea către limbi străine nu înseamnă predarea unor limbi suplimentare, ci dezvoltarea unor competențe plurilingve, așa cum subliniază și Consiliul Europei, astfel încât elevii să poată comunica cu o mai mare siguranță folosindu-se de cunoștințele lor lingvistice, chiar și parțiale, și să le folosească în cadrul altor discipline școlare. 4. Cum se procedează? Există numeroase ocazii care pot fi folosite în clasă pentru a stimula curiozitatea elevilor și pentru a-i incita să se comporte precum niște detectivi-lingviști: 271

4 Oana TOPALĂ observarea vieții cotidiene și a limbilor pe care le aud în jurul lor la școală, în cartie, în magazine, citind ziarele, la restaurant etc.; reperarea împrumuturilor lingvistice; analizarea structurii frazei în diferite limbi: poziția verbului, construirea frazei negative sau interogative etc.; analizarea expresiilor idiomatice și a proverbelor în diferite limbi, înțelegerea dimensiunii culturale a acestor expresii; descoperirea aceleași cărți scrise în diferite limbi. 5. Limba română predată în cursul de Deschidere către culturi și limbi străine În calitate de profesor de limbă română și de deschidere interculturală agreat în Federația Wallonie-Bruxelles, folosesc cursul de Deschidere către culturi și limbi străine (OLC) ca pe o poartă de intrare pentru predarea limbii române ca limbă străină. Francezii (15,2%), românii (9,3% ) 2 și marocanii (9%) erau în 2018 principalele comunități străine prezente în Bruxelles, conform sondajului Mini- Bru din 2018, publicat de către Institutul de Statistică și Analiză din Bruxelles. Regiunea Bruxelles Capitală cuprinde 179 naționalități diferite, anul trecut persoane care trăiau pe teritoriul orașului Bruxelles având o naționalitate străină. Conform Institutului de Statistică și Analiză din Bruxelles, prezența românilor în capitală este relativ recentă, comparativ cu alte grupuri de imigranți, precum marocanii sau italienii. În 1994, în regiunea Bruxelles-Capitală erau înregistrați doar 864 de români. În 2017, aproape de români erau instalați legal în capitală. În 2014, majoritatea românilor din Bruxelles (36%) aveau între ani. 6. Studiu de caz, exemple de activități Elevii care învață în școlile din Bruxelles au origini și culturi diferite, vin din sisteme educaționale multiple, au confesiuni religioase diferite, cunosc și vorbesc diverse limbi, uneori scrise cu un alfabet diferit de alfabetul latin: arab, chirilic, scrierea japoneză sau indiană. Contact lingvistic: comparăm zilele săptămânii și anotimpurile în limbile latine (română, franceză, italiană, spaniolă, catalană). Activitate interdisciplinară: planetele sistemului solar regăsite în zilele săptămânii (limbile latine). Obiectivele activității: deschidere către limbi străine; familizare cu noțiunea de familie lingvistică; conștientizarea evoluției lingvistice; conștientizarea contactului lingvistic; sensibilizare la diversitatea culturală; sensiblizare la limba română; 2 (publicat marți 20 februarie 2018). 272

5 Predarea limbii române ca limbă străină în școlile multiculturale din Bruxelles sensibilizare la diversitatea lingvistică. Descrierea lecției: elevii clasează zilele săptămânii și anotimpurile din limbile cunoscute / vorbite de ei pe familii lingvistice și încearcă să înţeleagă de ce anumite cuvinte fac parte dintr-o anumită familie lingvistică, în timp ce alte cuvinte fac parte din altă familie lingvistică. În prealabil inventariem originile elevilor/ limbile vorbite în clasă. Etape urmărite: întrebăm elevii dacă ei cunosc limbi care se aseamănă și le cerem să dea exemple; notăm răspunsurile elevilor fără să le spunem dacă sunt corecte sau greșite. scriem la tablă același cuvânt în limbi diferite; de exemplu, cuvântul lune în franceză, luna, în spaniolă, italiană și română; spunem elevilor că este același cuvânt în diferite limbi și le cerem să ne spună în ce limbi cuvintele se aseamănă. întrebăm elevii de ce cred ei că unele limbi se aseamănă; ascultăm explicațiile pe care le dau ei și apoi le spunem că unele limbi se aseamănă deoarece au o rădăcină comună și că din această cauză fac parte din aceeași familie; spunem elevilor că această activitate le va permite să descopere limbile care fac parte din aceeași familie; spunem elevilor că această activitate le va permite să descopere legături între realitățile universului și cuvintele folosite zilnic. Bibliografie Candelier 2003: Michel Candelier (dir.), L Eveil aux langues à l école primaire. Evlang: bilan d une innovation européenne, Bruxelles, De Boeck. Candelier 2004: Michel Candelier (ed.), Janua Linguarum. La porte des langues. L introduction de l éveil aux langues dans le curriculum, European Centre for Modern Languages ( Conseil de l Europe 2000: Conseil de l Europe, Un cadre européen comun de réference pour les langues : apprendre, enseigner, évaluer, Strasbourg, Division des politiques linguistiques. Hawkins 1987: E. Hawkins, Awareness of language: an introduction, Cambridge, Cambridge University Press. Teaching Romanian as a Second Language in the Multicultural Schools of Brussels Belgium (a country with three official languages: French, Dutch and German) has a long tradition in bilingualism thanks to its two geographical and linguistic regions, Wallonia and Flanders. This also holds true for multilingualism (due to the phenomenon of migration many languages mix in Belgian school and society especially in the Brussels-Capital Region). In Belgium, since primary school children are exposed to various languages (the languages spoken in the family, studied in school and from the social environment) children spontaneously express themselves in several languages and they do it easily in most of the cases. Starting with primary school (6 12 years old), children get in contact with at least 3 languages (mother tongue, French and Dutch). They need to put their language knowledge into action and become accustomed to make correlations between them. The program of openness for cultures and foreign languages (Ouverture aux Langues et aux Cultures) 273

6 Oana TOPALĂ developed in Belgium schools gives the opportunity to value the mother tongue of every student and the possibility to compare the languages of schooling, the ones learned at school and pupils extra-curricular language resources. This program is based on Directive 77/486/CEE of June 25 th, 1977 on the schooling of immigrant children for the purpose of integrating them in the school environment of the adoptive country. The program of openness for cultures and foreign languages (OLC) also foresees the implementation of bilateral agreements between adopting countries and countries of origin, the promotion of education in the mother tongue and of the culture from the country of origin. The OLC programme started in 1997 with partnerships between Belgium, Italy, Morocco, Turkey, Greece and Portugal; in 2008 Belgium entered into a partnership with Romania, in 2009 with Spain and in September 2011 with China. The partnerships with these states are based on a Chart, a document signed by the representatives of the Wallonia- Brussels Federation and of the governments from the respective states. The French (15,2%), Romanians (9,3% ) and Moroccans (9%) were the main foreign communities present in Brussels according to the 2018 Mini-Bru survey published by the Institute of Statistics and Analysis in Brussels. The Brussels-Capital Region comprises 179 different nationalities out of which in the city of Brussels were recorded as foreign nationals last year. According to the Brussels Institute for Statistics and Analysis, the presence of Romanians in the capital is relatively recent as compared to other groups of immigrants, Moroccans or Italians, for instance. In 2017, almost Romanians were legally living in the capital. In 2014 the majority of Romanians in Brussels (36%) were aged 30 44, and their children were mostly enrolled in the Francophone schools of the capital so as to benefit from the OLC program thanks to the partnership between the Wallonie-Brussels Federation and the Govern of Romania. As compared to other states where it is put into practice (Italy, Spain, Portugal, Ireland, Great Britain), in Belgium the OLC programme has its particularity, comprising two types of activities that may take place in the same school: a mother tongue course, on the one hand and a course of openness towards foreign languages and cultures, on the other hand. In the case of the partnership with Romania, the two courses are taught by the same teacher if he/ she has benefited from training in the field of intercultural pedagogy, apart from the compulsory training in language teaching, Romanian culture and civilisation. As teachers of Romanian language, culture, civilisation and intercultural openness, we use the OLC course as an entry gate to the teaching of Romanian as foreign language and means to attract Romanian pupils to their mother tongue course, an extracurricular and optional course not included in the school syllabus. Within OLC we approach the transfers and interferences between various languages and we compare grammatical metalanguage to draw attention to the similitudes and differences between languages. This allows pupils to become aware of the likely errors and thus avoid them, on the one hand and trust their language competencies, on the other hand. The openness to foreign languages does not equal the teaching of additional languages, but the development of plurilingual competencies so that pupils can communicate more self-confidently relying on their language knowledge, be it partial, and use them for other school disciplines. Most often, to teach notions of Romanian as foreign language, we use activities of linguistic contact. We stress lexis, comparing the days of the week in Latin languages (we highlight the notion of linguistic family), we teach the position of the definite and indefinite articles in Romanian or how negation works in Romanian as compared to other languages of Latin descent. 274