XOTDfrPRUmOflSfr SUDTPICIOPReL c&lor ce«binev&st&sc c&l&bunev Anul XVI ce<lorce< Binevoise poce-, No. 3. CUPRINS: ZIUA MISIO- NARILOR VO- LUNTARI Timp

XOTDfrPRUmOflSfr SUDTPICIOPReL c&lor ce«binev&st&sc c&l&bunev Anul XVI ce<lorce< Binevoise poce-, No. 3. CUPRINS: ZIUA MISIO- NARILOR VO- LUNTARI Timpul Soli Solii Ce vi s' poruncit Alegeţi stăzi Cercetre inimii Bucuri servului Vrei să te predi Lui? Un nou pln pentru Misionrii Voluntri Scopul şcolii de Sbt Spiritul profeţiei Progrmul bisericii lui Hristos Diverse Săptămân de Educţie şi Rugăciune A MISIONARILOR VOLUNTARI Sâmbătă l'i Mrtie 1. Cântre şi rugăciune de deschidere. 2. Cuvântre: Ziu Misionrilor Voluntri" 3. Cor su muzică instrumentlă 4. Cuvântre: Soli" 5. Rugăciuni pentru biruinţă 6. Cântre şi rugăciune de închidere Duminecă 15 Mrtie 1. Cântre şi rugăciune de deschidere 2. Cuvântre: Solii" 3. Cor su muzică instrumentlă 4. Cuvântre: Ce vi s' poruncit" 5. Rugăciuni pentru cei neconvertiţi şi postziţi * 6. Cântre şi rugăciune de închidere 14 21 Mrtie, 1936 P R O G R A M Miercuri 18 Mrtie 1. Cântre şi rugăciune de deschidere 2. Cor su muzică instrumentlă 3. Cuvântre: Alegeţi stăzi" 4. Cuvântre: Cercetre inimii" 5. Mărturisiri şi noui hotărîri 6. Cântre şi rugăciune de închidere Sâmbătă 21 Mrtie 1. Cântre şi rugăciune de deschidere 2. Cor su muzică instrumentlă 3. Cuvântre: Bucuri servului" 4. Cuvântre: Vrei să te predi Lui?" 5. Câtev rugăciuni de conscrre 6. Cântre şi rugăciune de închidere Notă pentru diriginţii Cercurilor M. V., slujbşii Comunităţilor şi lucrătorii misionri. Săptămân de Rugăciune Misionrilor Voluntri este o nouă oczie pentru Comunităţile nostre de lucr cu tinerele vlăstre, cri u o mre nevoie de jutorul inostru. Trăim într'o lume unde problemele şi frământările de tot soiul bundă şi unde nelegiuire slteză pe tineret l fiecre ps. Intr'devăr trăim într'o vreme plină de primejdii pentru copii. Un curent puternic duce spre pieire şi este nevoie de mi mult,decât de experienţ şi putere copilăriei pentru rezist cestui curent". Mărturii Vol. I, p. 397. Isus înţelege bine lucrul cest când zice: Nu Te rog c să-i iei din lume, ci să-i păzeşti de cel rău". lon 17. 15. Scopul cestei săptămâni Acestă Săptămână pusă deoprte în mod deosebit de Conferinţ Generlă, re un scop împătrit şi dcă noi vrem c e să de tote rezulttele dorite, v trebui să stăruim supr celor ptru lturi le cestei chestiuni. 1. Să tindem să creem un mi mre interes şi «imţiminte de iubire mi profundă din prte membrilor mi în vârstă i Comunităţilor în fvore copiilor şi

tineretului Toţi r trebui să-.şi de sem de răspundere lor fţă de mieluşeii turmei. 2. Să ne străduim să obţinem conlucrre tuturor tinerilor spre ctiv pentru convertire celor cri nu cunosc pe Dumnezeu. 3. Să încercăm să câştigăm pentru Domnul pe cei cri încă nu sunt convertiţi. Acest este felul cel mi nobil de lucrre misionră. 4. Să întărim pe cei cri u lut o poziţie pentru Domnul. îndrumări generle 1. Dcă este cu putinţă, fră de dunările mintite în progrm, să se ţină cel puţin două su trei dunări şi în cursul săptămânii. Dcă pentru ceste dunări nu se pote folosi cpel Comunităţii, s'r pute fce dunări pe grupe in cse prticulre. 2. Acei cri trebue să conducă dunările r trebui să fie bine pregătiţi. Progrmul să fie bine studit, pentrucă numi în felul cest se pot ţine cuvântări bune. Să ne mintim că rezulttele vor fi potrivite cu rugăciunile şi pregătire nostră. Timpul 3. Slujbşii Comunităţii şî cei î Tineretului căror experienţă creştină este mi dâncă, r trebui să se roge şi să lucreze împreună pentru cei neconvertiţi. 4. Adunările din Sbt dimineţ r trebui să fie în mod deosebit solemne, îndemnând dunre l o nouă conscrre pe ltrul Domnului. 5. Fceţi plnuri de căut de prope pe cei cri s'u hotărît în mod public trece de prte Domnului. 6. Fceţi c cestă Săptămână de Rugăciune să fie un timp de devărtă rugăciune şi conscrre* In mod deosebit, dunre din ultimul Sbt să fie în ş mod ţinută c să hotărscă pe toţi, tineri şi bătrâni, să se conscre pe ltrul Domnului. Să de Bunul Dumnezeu c cestă Săptămână de Rugăciune să fie ducătore de multe binecuvântări, de biruinţi şi de o nouă vieţă tât pentru tineri cât şi pentru cei bătrâni. Dep. Misionrilor Voluntri M. Mne* nm «imi&iiiloi w@ilyf!m D Copilşilor, este cesul cel de pe urmă. Şi, după cum ţi uzit că re să vină ntichrist, să ştiţi că cum s'u ridict mulţi ntichrişti: prin cest cunoştem că este cesul cel de pe urmă". 1 lon 2, 18. Acestă declrţie ne pune fţă în fţă cu timpul nostru, credinţ nostră şi lupt nostră. Copilşilor, este cesul cel de pe urmă". Tineret dventist din lume întregă, credeţi voi lucrul cest? Vă dţi voi sem de importnţ enormă pe cre o re lucrul cest pentru lume întregă şi pentru fiecre ins în prte? Timpul despre cre Enoch profetiz, timpul pe cre Abrm îl ştept, după cre Dvid suspin, despre cre scri profetul Isi şi pe cre profeţiile lui Dniel îl rtă c find timpul nostru. Făgăduinţ Mântuitorului este scumpă pentru ucenicii Săi. (Citeşte lon 14, 1 3.) Iubiţi tineri, istori lumii n' cunoscut niciodtă un timp semănător. 0 semene ocziune n' fost oferită niciodtă vreunei lte generţii cre trăit pe plnet nostră su în universul lui Dumnezeu. Este vreme de fi vioi, ctivi, prevăzători, de ve mâini şi inimi curte, consfinţite unui singur scop. Noi r trebui să lucrăm în cest moment într'un spirit de credinţă cre v izgoni îndoil dinlăuntrul nostru, su pe cre lţii o du pe fţă cu privire l sfârşitul tuturor lucrurilor. Semnele revenirii lui Hristos se împlinesc cu repeziciune. Stn vede că nu-i mi rămâne decât puţin timp de lucr şi stfel îşi dună tote forţele sle c să lucreze supr elementelor lumii, semănând decepţi, încurcătur, şi ocupând spiritele până când se v termin timpul de hr şi se v închide uş. Vreme in cre trăim nu este lăstă pentru dormit şi nici pentru primi în chip nepăsător devărurile pentru timpul nostru. Noi vestim pe bună dreptte că cunoştem vremurile. Puternice printr'o stfel de sigurre, cât de mult mişcă inimile nostre. cuvintele postolului Pvel! (Citeşte Rom. 13, 11 14). Nu trebue să fcem nimic pe jumătte. Nu trebue să lăsăm nimic pe mâine, su să şteptăm un moment mi potrivit. Acum trebue să runcăm întunerecul cre ne împresoră şi să îmbrăcăm rmur luminii. Este nevoie de o despărţire deplină între lume şi noi. Două din mrile primejdii cri meninţă tineretul dventist sunt următorele: O titudine psivă, cre este o formă de indiferenţă, şi un spirit de icompromis. In vreme cest trebue o credinţă poizitivă şi nu negtivă, nu o credinţă îndoelnică şi şovăitore, punându-şi întrebări cu privire I purtre de grijă lui Dumnezeu, ci o credinţă cre vine de isus, îndepărtându-se de elementele slbe le lumii.pentru urm pe cle ce strâmtă, dr dreptă, cre duce spre culmile cereşti. Noi nu putem să ne îngăduim să fcem compromis cu lume, căci dcă iubeşte cinev lume, iubire Ttălui nu este în el". Trebue să ne despărţim în chip bsolut de lume, dcă vrein să fim demni de ne numi fii şi fiice le lui Dumnezeu. (Citeşte s 2 Cor. 6, 14 18.) Timpul nostru, re nevoie de tineri credincioşi, luniţi în celşi spirit şi în celşi scop, îndemnţi de iubire lui Hristos şi cri, deşi despărţiţi prin hotre nţionle, sunt un în junge idelul pe cre Dumnezeu li 1- pus în fţă. (Citeşte Ti tu 2, 11 14 şi Mtei 24, 45 51.) Sunt unii cri spun, prin felul lor de purtre, dcă nu prin cuvintele lor, că Domnul întârzie să vină. Dcă ţi fost ispitiţi să fceţi cest, rugţi-vă lui Dumnezeu c să vă deschidă ochii şi să vă lărgescă pricepere c să cunoşteţi timpul, şi cunoscândunl să vă pregătiţi pentru evenimentele cri u să se desfăşore.necontenit supr lumii spre duce liberre turmei celei mici cre şteptt cu credincioşie pe Domnul său.

Iubiţi tineri, cum răspunde inim vostră fţă de icest eveniment cre se propie? Acuim câţiv ni un tânăr mi- spus: «Dcă ş pute crede, cum voi ipretindeţi crede, că revenire lui Hristos este - tprope şi că sfârşitul lumii v veni, eu n'ş pute să tc, ci ş strig de pe coperişul cselor c să vertizez lume cre nu ştie încă despre cest". Acest este părere celei mi mri părţi dintre cei tri înţeleg că sfârşitul este prope. Ei sunt surprinşi când văd cu câtă indiferenţă vorbim noi despre o solie ş de însemntă. Un bărbt cre nu şti cine ştie ce despre Adventişti şi cre nuimi printr'o întâlnire cu un ifrte venise în legătură cu ceşti, puse cestă întrebre: Aţi fi voi într'devăr fericiţi să vedeţi pe Domnul venind?! Iubite frte şi iubită soră, în putere entuzismului, vigorei visurilor vostre tinereşti, ce ţi fi răspuns voi? Ce răspuns dţi voi cum J cestă întrebre? Despre nii petrecuţi în luptă postolul Pvel ne vorbeşte. (Citeşte 2 Tim. 4, 6.) D, iubiţi tineri, cesul este înintt, mi înint-it "decât credem noi. Străbătând prin vecurile trecute, cuvintele lui Isus încă vi se dreseză. (Citeşte Mtei 24, 42 44.) «'36* Soli Copilşilor, este cesul cel de pe urmă". (1 lon 2, 18.) Aceste sunt cuvinte seriose pe cri nimeni nu v îndrăzni să le contrzică. Sfârşitul lumii veni peste generţi ntideluvină când Cretorul găsi de cuviinţă să nimicescă pe omenii pe cri îi crese. Dumnezeu nu nimici lume fără c mi îninte să nu-i fi drest o solie de - rfvertizre şi nădejde. Credinciosul Noe şi fmili s părăsi generţi cee re, fără c cest din urmă să ibă vreo scuză întemeită. (Citeşte Ptrirhi şi Profeţi, cpitolul desipre potop.) Din sort lumii înnectă prin potop în timpul lui Noe şi din flăcările cri u mistuit orşele din câmpie se desprinde un vertisment pentru timpul nostru, o solie cre ne sigură că Dumnezeu v pedepsi pe călcătorii legii Sle. încă odtă lume juns l sfârşitul său. Şi de dt cest nu mi este vorb de o nimicire unei lumi pe cre Dumnezeu o v umple din nou cu urmşi de i Săi. Dumnezeu V termin cu păctul şi cu păcătoşii nepocăiţi, v temin cu şrpele şi eu cestă lume îmbătrânită, v termin cu durere, cu neczurile şi cu morte. (Apoc. 21, 4. 5.) In cestă vreme, şi pentru ultim dtă, un Dumnezeu l iubirii şi îndurării mi dreseză încă o (solie de invitre şi de vertizre unei lumi blestemte. Ultim solie este cu mult mi însemntă şi mi întinsă decât cee lui Noe. Tineretului dventist îi revine dtori de duce l îndeplinire cestă mre srcină. Lume este bolnvă de păct şi nu cunoşte niciun lec. Omenii doresc din tot sufletul să vdă sfârşindu-se odtă cu temere de războiu şi de viitor. Multe suflete sincere doresc c împărăţi lui Hristos să vină în lume, dr ei nu ştiu cum se pote junge l cest. Soli dventă este soli pe cre Dumnezeu o - dreseză lumii în cestă oră din urmă şi numi - icestă solie răspunde nevoilor lumii. Este soli cre îndemnă pe omeni să revină l devărtul idel, l temeli sigură dreptăţii, poruncile lui Dumnezeu; o solie cre vesteşte că venit cesul judecăţii, că omenii vor fi judecţi după titudine pe cre o iu fţă de pretenţiile lui Dumnezeu; o solie cre recunoşte Cretorului un loc suprem în vieţ individulă; o solie cre prezintă fptul revenirii Sle c un pel l vieţ creştină şi un stimulent în lucrre misionră. Lucrul de cre re nevoie omenire nu este un creştinism socil, nu este primire lui Hristos c fiind omul cel mi desăvârşit şi învăţtul cel mi mre pe cre L- cunoscut vreodtă lume, şi nici imitre vieţii Sle, ci cel de primi pe Isus c Fiul lui Dumnezeu cre S' dt pentru ispăşire păctelor nostre, Hristos trăind şi rămânând în noi, Cel cre scrie lege S în inim nostră, şi cel Hristos biruitor, cărui revenire se v împlini în mod vizibil şi cu o mre slvă. Acest este soli pe cre noi trebue s'o ducem lumii. Cu inimi recunoscătore fţă de Dumnezeu voi r trebui să vă bucurţi că însuşi numele bisericii vostre prezintă lumii punctele de semă le cestei solii. L-ţi primit voi în întregime? îngăduiţi voi principiilor Sle puternice să pună stăpânire pe voi, să schimbe înfăţişre vostră, să influenţeze plnurile şi scopurile vostre? Astfel trebue să fie dcă doriţi să stţi în fţ Mântuitorului,, Regele regilor, Domnul domnilor când Se v răt. c^ Solii Vă sttuesc dr eu, cel întemniţt pentru Domnul, să vă purtţi într'un chip vrednic de chemre, pe cre ţi primit-o". Efeseni 4, 1. Purtători i unei solii, soli i Domnului, cest este chemre l cre ţi fost chemţi. Timpul vestirii soliei este prope trecut. Solii lui Dumnezeu o vestesc până l mrginile pământului. Cine sunt solii? Dueeţi-vă în totă lume, şi propovăduiţi Evngheli l orice făptură". Mrcu 16, 15. Şi cel cre ude să zică: Vino!" Apoc. 22, 17. După cum mişcre ce mi însemntă constă în predic soli, l fel chemre pe cre o re oricre credincios în întreit solie îngerescă este cee de sol pentru Regele său. Pentru ce eşti tu un Adventist de Ziu Şpte? Acest de sigur nu pentru motivul că este l modă să fci prte dintr'o sectă le cărei principii deosebite fc din derenţi un popor prte. Şi nici în spernţ vreunui câştig su folos bănesc. Acest nu este o oczie de fi înălţt în fţ lumii. Numi o profundă convingere în cererile lui Dumnezeu şi în chemre S pote să fcă din cinev un devărt Adventist de Ziu Şpte. Acestă convingere er ce cre străluce în inim micei grupe cre gustă o desmăgire ş mră l 1844. Acestă convingere că Dumnezeu îi condusese, că socotelile lor profetice eru excte, că cesul judecăţii lui Dumnezeu venise şi că lucrre E- vngheliei veşnice trebui să fie în curând termintă sprijini mic grupă până când primi mi multă lumină supr mrilor devăruri din Apoclips 14 şi

10. Cât de mult stârniră ei să trgă tenţi luminii supr fptului că u de vestit o solie de o însemnătte imondilă! Şi câtă btjocură mră vură de îndurt când li se ispuse că n'r junge nici o sută de ni pentru duce l îndeplinire srcin lor! Dr cu o credinţă eglă cu convingere lor ei însă merseră îninte. Ei urmră providenţ dumnezeiscă şi lucrră conduşi de încredere lor în cuvântul profetic. Şi Dumnezeu binecuvântă conscrre lor şi deschise uşile pentru înintre devărului prezent cu mult peste şteptările lor. Aceşti pionieri primise însărcinre l cre fusese chemţi; e er ocupţi ce mi de semă vieţii lor. Ei se încumetră când Dumnezeu îi îndemnă să orgnizeze o nouă sectă printre sectele dej ş de numerose. Inim cestor primi lucrători s'r bucur dcă r pute să vdă ce u devenit cele umile începuturi. Tineret dventist de orice nem, voi sunteţi cum în stăpânire unei bune moşteniri de devăr dtorită credinţei părinţilor voştri în soli dvenţă. Şi voi sunteţi chemţi să duceţi soli ş cum u dus-o şi cei cri u fost îninte de voi. Iubiţi tineri, cest este chemre vostră. Fie că fceţi corturi, fie că reprţi încălţăminte, fie că fceţi su vindeţi cărţi, fie că îngrijiţi de bolnvi, fie că învăţţi pe cei neînvăţţi, fie că hrăniţi mulţimile cu rodul muncii vostre, fie că dţi phrul de pă, fie că vizitţi pe vecinii voştri, fie că lucrţi câmpurile vostre su predicţi Cuvântul, voi sunteţi totdeun şi îninte de tote soli i Regelui. 0- cupţiile Regelui, cest este chemre vostră. Solii lui Dumnezeu trebue să fie uniţi în Hristos în servire şi suferinţe. (Citeşte 1 Cor. 1, 9; Gl. 2, 20; Filip. 3, 7. 10.) Pote că sunt printre voi unii cri înţeleg ce vre să spună cest. Sunt lţii cri trebue să înţelegă încă ce însemneză cee de fi uniţi cu Hristos în suferinţele Sle. Voi sunteţi de semene chemţi l jertfire.' (Citeşte Mtei 16, 24; Luc 14, 33.) Lucrre lui Hristos este scopul vieţii mele. Voinţ lui Hristos este lege vieţii mele. Prezenţ lui Hristos este bucuri vieţii mele. Slv lui Hristos este coron vieţii mele. Şi în sfârşit: Filipeni 3, 13. 14. Ce vi s poruncit Tot ţ voi. după ce veţi fce tot ce vi s' poruncit, să ziceţi:.suntem nişte robi netrebnici: m făcut ce erm dtori să fcem'". Luc 17. 10. Cât de preţios este pentru noi fptul c din E- vngheli ş de bogtă în cuvinte de mângâiere şi încurjre pentru cesurile grele, să primim de semene şi cuvintele inspirtore,, vertismentele şi îndrumările pentru zilele de bucurie, de progres şi de ctivitte rodnică. In cestă ctegorie putem să şezăm căldurosul pel l umilinţă drest de Isus ucenicilor Săi: După ce veţi fce tot ce vi s' poruncit, să ziceţi:.suntem nişte robi netrebnici'"'. Aceste cuvinte şi pild cre le precede n'u putut să însemne în minte lui Isus nicio depreciere serviciilor făcute de un>clv stăpânului său. Netrebnic vre să spună ci în chip forte simplu: fără vreun merit deosebit. Robul cre lucrt bine nu şi- făcut decât dtori, şi comprţi lută de Isus din vieţ zilnică re de scop nu să micşoreze recunoştinţ cre se cuvine unui modest lucrător, ci de dărâm mi dininte în inim ucenicilor orice sentiment de slvă deşrtă şi de mulţumire de sine. Cuvântul lui Isus n're de ltfel nimic prdoxl în sine; el enunţă un devăr de observţie curentă. Nicio diplomă de cinste, nicio distincţiune excepţionlă nu răsplăteşte pe şcolrul cre şi- făcut totă dtori, pe mm cre îşi reînnoieşte în fiece zi celeşi minuni tăcute de vitejie şi bnegţie, pe lucrătorul, oricre r fi el, cre îşi fce lucrul său cu conştiinciozitte. Umilul devotment fmilir, credincioşi profesionlă, căror vlore nu trebue micşortă, nu sunt totuşi fpte de strălucire, şi cel cre-şi împlineşte în mănunţime tote obligţiunile sle în ceste domenii /simte că n' făcut decât cee ce îi este poruncit printr'o dtorie sfântă dr elementră. In lumin cestor observţiuni, ce înfăţişre i cuvântul lui Isus! Când putem noi, c ucenici i lui Hristos, să ne lăudăm că m făcut lot cee ce ne- fost poruncit? Obligţiunile nostre profesionle de lucrători creştini: să evităm pierderile de timp,, să rânduim cu înţelepciune folosire orelor, să rezervăm cu mănunţime momentele conscrte rugăciunii şi meditţiei, să nu pierdem curjul in fţ neprevăzutului, să fcem tote lucrurile pe deplin, să mergem l fiecre suflet cu totă iubire de cre suntem în stre, ită cee ce ne este poruncit, ită cee ce este ş de rreori relizt. Şi ce tristeţe, ce cădere umilitore dcă, în ser zilelor când noi ne-m propit de cest progrm, su când l-m executt în prte, pote în forte mică prte, veche mândrie se deşteptă pentru ne insufl gânduri cri riscă să fcă nerodnică totă lucrre făcută şi cee cre mi rămâne de făcut! Nu, în cesul binecuvântt când Domnul ne dă, după o zi întregă, mângâiere probării Sle, noi ne simţim mulţumiţi că n'm făcut decât cee ce ne- fost poruncit, şi fără îndoilă nimic ltcev decât cee ce ne- fost poruncit. Atunci noi dăm slvă în umilinţă Acelui cre primeşte serviciul nostru cu tote lipsurile şi nedesăvârşirile sle, Acelui cre ne sociză l lucrre S şi cre ne îndemnă să mergem pe urmele Sle,, Acelui cre, vorbind de misiune S, spune că venit nu să fie slujit, ci să slujescă". Şi cuvintele Mântuitorului răsună profund în noi: Ucenicul nu este mi presus de învăţătorul său, nici robul mi presus de domnul său". Creştinul re ochii ţintiţi supr Modelului slujitorilor, Acel cre S' umilit şi pe cre mil L- condus spre tote suferinţele şi greutăţile omenirii, Acel cre spălt piciorele ucenicilor Săi, suportt ur şi nerecunoştinţ poporului Său, Acel l cărui serviciu însemnt dăruire Lui însuşi până l morte pe cruce de pe Golgot. Acee ce ne este poruncit ne este spus de sus de pe cruce. Ce revelţiune! şi cât de mici pr lucrurile socotite de noi c extrordinre", pe cri noi le-m putut reliz în vieţ nostră, fţă de servffciul Mântuitorului cărui vieţă şi morte ne repetă: V'm dt o pildă c şi voi să fceţi cum m făcut Eu".

Ore l piciorele crucii vom pute noi crede că m făcut cev? A vis l o răspltă, ne lăud cu fptele nostre neînsemnte, ce imposibilitte pentru ucenicii unui Crucifict! Nu putem decât să spunem: Cee ce m făcut, erm dtori să fcem, şi noi n'm făcut tot ce erm dtori să fcem". Singurul nostru răspuns fţă de Acel cre S' dt pentru noi este drul întregei nostre fiinţe c o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu", cee ce este, după cum spune postolul Pvel, o slujbă duhovnicescă" din iprte nostră. Viziune crucii este cee cre inspiră serviciul unui creştin. 0, Gcdgot!" strig misionrul Morrison. Când văd sângele lui Hristos curgând, mă mir de slubiciune iubirii şi zelului meu!" Şi un tânăr sol l Evngheliei scri de pe front în nul 1916: Tot cee ce dăm noi nu este nimic, chir dcă ne dăm vieţ". Lucie cc* m f i f e ^ J d -.» ' ' B ţ Alegeţi stăzi! Grssmuch Acest pel şi cestă declrţie bărbtului lui Dumnezeu u fost scrise in Crte Cărţilor şi ele pot fi dreste eredincioşiei ultimei generţii. Alegeţi stăzi cui vreţi să slujiţi... Cât despre mine, eu şi cs me vom sluji Domnului". Iosu 24, 16. In lume sunt două clse de omeni. Aceste două clâse nu sunt hotărite după rsă, poziţie socilă, limbă su hotre nţionle. După felul de vede l lui Dumnezeu, ceste două clse sunt făcute după legere indivizilor. In mod de neînlăturt fiecre fiinţă trebue să legă pentru sine şi legere cuprinde fie vieţ veşnică, fie morte veşnică. Şi ce r folosi unui om să câştige totă lume, dcă şi-r pierde sufletul? Su, ce r d un om în schimb pentru sufletul său?" Mtei 16, 26. Nu există întrebre mi importntă şi totuşi o prte din fmili «)- menescă lsă să trecă uşor, fie prin indiferenţă fţă de tot cee ce nu duce câştig su plăcere, fie orbiţi de nădejde înşelătore că Dumnezeu în mre S iubire şi milostivire S fără de mrgini v slv chir pe cei cri u lepădt hrul Său. Dr nu există decât un singur mijloc de scăp de condmnre, nume de se lătur de cei cri sunt în drum spre vieţ veşnică. (Citeşte Fpte 4, 12). Iubiţi tineri, din ce clsă de omeni fceţi voi prte stăzi? 0 trei clsă nu există, nu există o ltă clsă de mijloc. In cestă oră, în cestă clipă, voi prţineţi unei din ceste clse. 0 clsă este în drum spre ceruri şi celltă în drum spre nimicire veşnică. (Citeşte 2 Cor. 13, 5; 1 Cor. 10, 12.) Dcă, in urm unei cercetări sincere vostră înşivă, vă îndoiţi că Dumnezeu r pute prob vieţ vostră ctulă, noi vă îndemnăm, iubiţi tineri, să fceţi din cestă zi uror unei vieţi noui pentru Domnul. Cercetre inimii Cercetţi cu tenţie inim vostră şi simţimintele vostre fţă de Dumnezeu. Puneţi-vă întrebre: Am închint eu clipele preţiose de stăzi căutând că să-mi plc mie însumi, căutând plăcere me, su m făcut pe lţii fericiţi? Am îndemnt eu pe cei cu cri m venit în legătură l o mi mre predre lui Dumnezeu şi să preţuiscă lucrurile veşnice? Am dus eu religi me în căminul meu, şi s' descoperit hrul lui Hristos în cuvintele şi în purtre me? Prin scultre me plină de respect, r cinstit eu pe părinţii mei, c să împlinesc stfel porunc 5-? Am lut eu supră-imi micile mele dtorii din fiecre zi, îndeplinindu-le cu credincioşie, făcând tot ce putem spre uşur srcinile ltor? Am ţinut eu buzele del rău şi limb de vorbi min : ciuni? Am onort eu pe Hristos, Răscumpărătorul meu, cre Şi- dt vieţ S preţiosă pentru c vieţ veşnică să fie înlăuntrul meu?" Solii către Tinerei", pg. 122. Bucuri servului Cei şptezeci s'u întors cu bucurie, zicând:.domne, chir şi drcii! ne sunt supuşi în numele Tău'. Isus le- zis:.am văzut pe Stn căzând c un fulger din cer'. Ită că v'm dt putere să călcţi peste şerpi şi peste scorpioni, şi peste totă putere vrăjmşului: şi nimic nu vă v pute vătăm. Totuşi, să n vă bucurţi dc fptul că duhurile vă sunt supuse; ci bucurţi-vă că numele vostre sunt scrise în ceruri". In cesul cel, Isus S' bucurt in Duhul Sfânt". Luc 10, 17-21. Sufletul nostru, de semene tresltă în fţ cestei minunte explozii de bucurie cestui psj din Scripturi. Acest este cântecul de biruinţă l ucenicilor exprimând bucuri lucrului şi nume l lucrării plină de rod, şi Domnul răspunde printr'un imn de veselie mi serios şi mi profund înfăptuit prin rugăciune, prin declrţi de neuitt şi desvăluitore tinei de nespus: Tote lucrurile mi-u fost dte în mâini de Ttăl Meu; şi nimeni nu ştie cine este Fiul, fră de Ttăl, nici cine este Ttăl, fră de Fiul şi cel cărui vre Fiul să i-l descopere". C şi ucenicii, servul lui Dumnezeu cunoşte - ceste măreţe bucurii cri fc să btă inim lui de bucurie şi recunoştinţă, şi cri sfârşesc prin îmbrăc într'un frmec deosebit şi într'o poezie intimă cdrul în cre se exercită ctivitte. Cât de scumpe îi devin lui cele străzi de rând şi strâmte, pe cri pote le- străbătut de tâte ori, cele scări pe cri le- urct, cele locuri în cri lucrt su lucreză pentru Dumnezeu şi pentru frţii săi, şi cri jung reprezent pentru el devărt ptrie inimii sle. Lucrul de cre veţi nevoie nu este multele cunoştinţe nici convingerile cele mi puternice, ci mi mult o hotărîre prin cre vă predţi cu totul lui Dumnezeu. (Citeşte Luc 9, 23; 16, 13.) O chestiune de forte mre însemnătte stă in răspunsul celor ptru pescri fţă de chemre lui Isus. Ei u scos corăbiile l ml, u lăst totul, şi u mers după El". Luc 5, 11. L fel şi din prte vmeşului: El i- zis:,vino după Mine'! Vmeşul lăst totul, s' scult, şi mers după El". Luc 5, 27. 28. Aceste hotărîri sunt bune pentru noi. Cei cri le lură încă nu ştiu câtuşi de puţin unde ve să-i conducă. Tineri, şi voi puteţi să fceţi ceeşi legere pentru c într'o zi să primiţi cunun vieţii. Nu veţi fi cruţţi de ispită. Pote că veţi fi stăruitor îndemnţi să vă tăgăduiţi credinţ su să fceţi un compromis cu lume. Dr noi dorim c prin îndurre lui Dumnezeu, voi să nu dţi înpoi. Pen-

tru pregătire cestei dunări studiţi şi crte Cle către Hristos". Niciodtă nu mă simt tât de prope de cer decât tunci când sunt în mijlocul turmei inele", scri eminentul predictor mericn Henry Wrd Beecher. Eu sunt omul cel mi fericit de pe pământ,.şi nimic nu im'r pute fce să-mi schimb ocupţi... Voi veţi găsi (ci mă dresez tuturor tinerilor bine înzestrţi, şi căror inimi bt pentru lucrurile spiritule) in lucrre o bucurie mult mi mre decât în orice ltcev ce r pute oferi lume. Niciodtă nu vi s' oferit o mi nobilă sferă de ctivitte. Nu există pe pământ o mi frumosă însărcinre decât cee de fi trimis împuternicit l lui Hristos... In sfânt lucrre veţi găsi bucurii neînnourte de turburări, recompense ipe cri nu le veţi pierde niciodtă în decursul vremurilor". Toţi cei cri u privilegiul de lucr pentru suflete înţeleg ceste cuvinte şi cunosc semene experienţe. Sub nenumărtele forme sub cre se prezintă lucrre, ce bucurii de nesemuit de servi, jut, mângâi, re cel cre se propie de tote frământările mterile şi morle pentru încerc să le line,, cel cre duce cuvinte de vieţă, de întărire, nădejde cre nu înşelă", in cmer bolnvului su l ptul muribundului. De câte ori în cursul împlinirii cestei lucrări, se ud în sufletul servului lui Dumnezeu, c o răspltă cerescă, cuvintele Domnului: Am fost flămând, şi Mi-ţi dt de mânct; Mi- fost sete, şi Mi-ţi dt de băut; m fost străin, şi M'ţi primit; m fost bolnv, şi ţi venit să Mă vedeţi". Ce privilegiu măreţ de căut împreună cu El pe cei pierduţi", de intr de multe ori în luptele şi biruinţele «tinice le sufletelor, de primi mărturisiri scre, de pute fi unelt evenimentului spiritul de ce mi mre însemnătte cre este convertire Şi tunci, când sună orele cele măreţe le biruinţelor, vremurile când se mnifestă putere lui Dumnezeu, ce simţimânt de bucurie nesemuită u ucenicii lui Hristos: Domne, chir şi drcii ne sunt supuşi în numele Tău". Dr bucuri intimă lucrătorului nu se confundă câtuşi de puţin cu succesul. Mi presus de tote ceste este o bucurie spiritulă. Isus, lăturându-se din totă inim l bucuri celor şptezeci de trimişi, meditând în viziune triumfătore supr căderii lui Stn şi supr puterii de neînvins cu cre vor fi înzestrţi lucrătorii împărăţiei lui Dumnezeu, dugă încă: Nu vă bucurţi de fptul că duhurile vă sunt supuse; ci bucurţi-vă că numele vostre sunt scrise în ceruri". Ită ce vre Isus să mintescă ucenicilor Săi în or biruinţei. Bucuri lor este normlă; dr este o lt încă mult mi mre, cee cre nu depinde de împrejurări, cee cre dăinueşte in dureri şi neczuri, cee cre înfloreşte de pe pginile Noului Testment, din strălucit Veste Bună, din minunt istorie bisericii primitive în cre postolii sunt bucuroşi să sufere pentru învăţătorul lor, în triumflele epistole le sfântului Pvel cre, deşi în lnţuri, fce să izbucnescă din sufletul său cest strigăt: Şi chir dcă v trebui să fiu turnt c o jertfă de băutură peste jertf şi slujb credinţei vostre, eu mă bucur şi mă bucur cu voi toţi. Tot ş şi voi, bucurţi-vă, şi bucurţi-vă împreună cu mine". Pentru c să ibă în ei bucuri Me deplină". Acest fost rugăciune suprem învăţătorului 6 pentru i Săi. Bucuri cest este l fel cu Fericirilor, dte de Isus, trăite de Isus, ceste Fericiri nespus de cuprinzătore şi nemuritore cri nu trec nepăsătore pe lângă suferinţele omeneşti, cri prezintă îninte ochilor noştri sărăci, lcrămile, luptele sfinte pentru dreptte şi curăţenie, suferinţele sfinte le celor prigoniţi din pricin Evngheliei. Bucuri servului lui Dumnezeu nu este legtă de triumjf, şi nici de ctivitte. Nici insuccesul de o clipă, nici bol cre înţepeneşte corpul fără împiedec sufletul, nici morte, nu pote meninţ bucuri nostră. Acest este bucuri de te propi în fiecre zi de Modelul divin, de pătrunde din ce în ce mi mult in intimitte S, de înţelege totdeun mi bine, printr'o vieţă de scultre şi credincioşie, cee ce El vre să fie pentru noi şi ce şteptă El del noi; cest este bucuri de simţi desvoltându-se in inim nostră siimţiimintele cri «ru in Isus Hristos", îndreptându-ne către bucuri deplină" premărită de sărmnul Assisi, cre este se învinge pe sine şi suport cu tărie orice ocră pentru Hristos şi pentru iubire lui Dumnezeu". Fără îndoilă, bucuri nu r trebui să pră c linţ vieţii creştine, şi un lucrător credincios pote, în numite timpuri şi câteodtă chir pentru mi multă vreme, să nu simtă încununre bucuriei. Chestiune nu este de o căut sistemtic, ci de prctic singur metodă cre dus ceste dovezi. Nu se junge l scultre prin pce,, ci l pce prin scultre", spune Frommel, cre vorbit de fericire c despre îndurre pe cre Dumnezeu o revrsă pe desupr". Dr dcă bucuri nu este o ţintă, e este un rod, irodul Spiritului" pentru vorbi c sfântul postol Pvel. Aceste sunt relităţile spiritule cri lcătuesc miezul bucuriei intime şi sfinte, întreg lăuntrul de cele mi multe ori, l servului lui Dumnezeu. Bucuri s este de vede ceste relităţi confirmte în propriul său suflet şi în cel l celor cri sunt încredinţţi lui, şi se oferi c instrument Spiritului dtorită cărui, în mărturie uimitore, el pote vede cele lucrări pline de răbdre cum şi biruinţe suprnturle. Şi, împreună cu învăţătorul său, ucenicul cunoşte vremurile binecuvântte când şi el tresltă de bucurie prin Spiritul Sfânt, din pricină că ceste lucruri scunse de cei înţelepţi şi pricepuţi sunt descoperite pruncilor, inimilor simple şi curte cri vor vede pe Dumnezeu. (Rugăciune). L. Grssmuch. Vrei să fe predi Lui? Xredem noi că cest r fi pre pre mre scrificiu, de jertfi şi pred totul lui Hristos? Puneţi-vă singuri întrebre cest:,ce dt Hristos pentru mine? Fiul lui Dumnezeu dt pentru mântuire nostră totul: vieţ S,'iubire S, suferinţele Sle. Am mi pute tunci noi ceşti nevrednici de o ş mre iubire, m mi pute reţine inimile nostre, de le pred cu totul Domnului? Totă vieţ nostră ne-m hrănit cu binecuvântările Sle; şi, pentru că El ne- făcut mereu numi bine, m juns pote, să nu ne mi dăm sem de neştiinţ şi de mizeri

din cre ne- scos mil Lui. Dr totuşi, pute-vom noi să privim pe Cel răstignit pentru păctele nostre, şi să despreţuim o s iubire şi un ş scrificiu? Privind nespus de mre umilire Domnului măririi, să murmurăm ore, şi să ne plângem, că noi înşine nu putem să intrăm in vieţă decât prin luptă şi prin înjosire de sine?",yce dăm del noi însă, chir când dăm totul? 0 inimă murdărită de păcte c Isus să o curăţe cu sângele Său şi să o mântuiscă prin iubire Lui. Şi totuşi omenilor le vine greu, să de totul! Ce ruşine să cugete cinev stfel, şi ce ruşine că trebue să fcem în scris semene consttări!" (Cle către Hristos p. 55. 56.) Un nou pln pentru Misionrii Voluntri Conferinţ Generlă proiectt un nou progrm de studiu pentru tineret progrm ce fost doptt şi de Uniune Română. Executre cestui progrm v cere mi mulţi ni de-rândul. Tinerii noştri vor trebui să depună câte un exmen l mteriile studite şi cei cri vor reuşi vor primi câte un certifict, ş cum s' făcut şi în nii trecuţi. Exmenul se v - nunţ mi îninte. Noi însă recomndăm tineretului nostru să studieze fiecre lecţiune în prte şi tunci exmenul ce se v ţine v fi uşor. Fcem un pel către Misionrii Voluntri să se înscrie l cest studiu. Progrmul de studiu v fi următorul: LIGA EVANGHELIZĂRII pentru Misionrii Voluntri Vieţ socilă Fiziologi Desvoltre intelectulă Vieţ socilă. Purtre în fmilie. Purtre în societte Purtre în cs lui Dumnezeu şi în diferite lte oczii. Studii generle cu privire l lcătuire, funcţionre şi îngrijire corpului nostru. Curs de cetire Diferite cărţi vor fi recomndte tinerilor să le citescă. Vieţ spiritulă Activitte misionră Strj Dimineţii; Bibli l rând; Curs de lectură. (Doctrin Bibliei). Istori Denomintion lă. Lucrre personlă. Lecturi biblice. Vizite misionre. Lucrre cu litertură. Persone jutte. Vieţ socilă. Un devărt creştin trebue să fie în celşi timp şi un om politicos, să ştie cum să se porte în societte, în fmilie, în cs lui Dumnezeu şi în lte împrejurări le vieţii. Fiziologi. Bibli ne învţă că trupul omului este templul Spiritului Sfânt. 1 Cor. 3,16.17; 6, 19. 20. Dcă despre templul Vechiului Testment dorim să ştim cum s' clădit, din ce fel de mterile şi cum funcţion serviciul divin, cu - tât mî mult r trebui să cunoştem construcţi corpului nostru, cum funcţioneză diferitele membre şi cum r trebui să-1 ţinem curt, îngrijindu-1 c pe templul lui Dumnezeu. Desvoltre intelectulă. Adevărt educţie urmăreşte desvoltre rmonică forţelor trupeşti, mintle şi spiritule". Educţie", p. /. Având în vedere cest sft dt de serv Domnului, zicem bun venit şi cestui studiu cre v contribui l desvoltre forţelor mintle. Cărţile ce vor fi recomndte pentru cetit sunt cercette mi îninte de un comitet de frţi. Asupr felului cum să se studieze vom d explicţiile necesre printr'o circulră su prin Curierul Misionr. Vieţ spiritulă. Acestă rubrică fost şi până în prezent. Tinerii noştri M. V., să studieze Strj Dimineţii, şi să citescă Bibli l rând. In cursul de lectură se v studi Doctrin Biblică, ş cum ne este recomndt de Conferinţ Generlă. Activitte Misionră. Cee ce învăţăm din lte cărţi ce le cetim, trebue să le punem în prctică în vieţ nostră, şi să le fcem cunoscut şi ltor tineri cri nu cunosc pe Isus şi făgăduinţele Lui. Observţiune: Studiul cest: Lig Evnghelizării", v pre în Gzet Slujbşilor", Pentru cursul de cetire se vor recomnd cărţi ce se vor ceti csă de tineri. Cărţi bune de cetit vom recomnd pe cât ne v fi posibil în tote limbile mi de semă, ce se folosesc în ţr nostră. Dorind multe binecuvântări Misionrilor Voluntri, rămânem cu multă iubire creştinescă. Dep. Misionrilor Voluntri M. Mne. Cut post cu Sbtul liber. Sunt bsolvent l şcolii de Arte şi Meserii, cunosc mecnic şi desenul industril, posed deplomă. Adres: Nicoloe M. Constntin, Comun Poseşti, Jud. Prhov.

UNIUNEA Rport comprtiv l Deprtmentului Ml Nr. Cercurilor Medi vizitei Nr. membrilor Memb. cri rp. Ţin Strj- Dim. -3 js fs o u Conf. Munteni de Vest Conf. Munteni de Est Conf. Moldov de Nord Conf. Moldov de Sud Conf. Trnsilvni.... Conf. Bnt Uniune 1934... 1935 1934 65 75 1934 38 38 1934 24 25 1934-30 30 1934 42 56 18 24 1934 217 228 1039 768 334 429 219 203 347 315 75 194 210 239 2224 2148 1596 1643 1034 618 556 466 452 447 456 335 328 498 4122 4007 566 723 275 265 233 233 204 294 227 257 194 292 1699 2064 302 332 344 197 81 169 255 245 56 124 61 139 1099 1206-101 '97 142 204 100 131 26 105 42 53 19 90 510 680 Rport comprtiv l Deprtmentul Conf. Munteni de Vest Conf. Munteni de Est Conf. Moldov de Nord Conf. Moldov de Sud Conf. Trnsilvni.... Gonf. Bnt Uniune 1934.... 1935 1934.... 1935 1934.... 1935 1934... 1935 1934.... 1935 d (0 3 j 3 4» 1 g V 2 Z 1934 1944 2936 4582 1644 1811 1630 1796 1934 1017 1286 2648 2334 1284 1511 10167 11675 2180 2284 2330 2471 1583 1693 3007 3074 1586 1648 15262 15752 c. memb. c. rp. o u CU 42% 64% 75% 79% 70% 73% 63% 76% 88% 76% 80% 92% 74% 79% o 2 0 3 ti 3 z 112 123 70 73 71 76 55 57 139 125 73 64 520 518 Rport comprtiv l Deprtmentul Şcolri in medie Şcoli în medie 1934 1935 1934 1935 Conf. Munteni de Vest.. 112 125 7025 7313 Gonf. Munteni de Est. 72 72 3015 3131 Conf. Moldov de Nord. 71 71 3527 3590 Gonf. Moldov de Sud.... 56 2365 2389 Conf. Trnsilvni.. 139 131 4256 4072 Gonf. Bnt.. 63 63 2345 2371 Uniune 512 522 22533 22766

ROMANA isionrilor Voluntri pe nii 1934 19354 Urm. curs. de lect. r>72 162 223 218 Suflete câştigte 92 202 74 122 32 88 70 59 149 51 180 667 901 Hine dăruite 613 861 11 448 177 28 44 6 3 29 11 166 282 836 228 261 320 180 150 142 392 2480 2118 Persone jutte 25015 31125 4837 3298 Dr. pt. Mis. Int. 8204 3444 3083 5540 882 14755 18329 1826 1320 477 2226 49991 61838 Vizite, Misionre 18482 24612.. 126 4047 2907 726 970 510 3220 2392 2330 11960 10846 2952 2758 5480 5801 3187 2084 2943 5364 37093 43526 "O 3 V HJ 16870 26078 12885 5669 4809 7832 14530 13865 13774 4752 3172 10151 66010 68347 Ad. l şcol de Sbt s.. dunări 6242 9573 2624 3223 1371 1053 1883 3523 1104 923 689 3134 13903 21429 Trtmente făcute 4079 7088 1642 1062 1052 843 1955 2201 447 409 277 1379 9470 12982 Broşuri distribuite 3662 9654 649 978 1052 971 2162 1478 1990 1027 2280 2260 17795 16368 *c w 297 531 65 152 1361 123 1990 861 290 366 237 272 4240 2305 Druri pt. Mis. Exi 8887 19195 3868 7570 655 1883 2794 7452 1301 3199 1702 2161 19202 41460 ui Misiunii Interne pe nii 1934 35. i 610 476 155 163 5 292 153 163 44 169 121 130 1082 1393 o (B X «J 169734 153935 60572 80295 58933 61730 72294 101815 100695 91559 35155 71400 501333 560734 e 0 î > 86124 102946 40425 35553 32807.24946 35206 30990 34310 20274 16993 29599 254865 244308 -tt eu 34677 48808 12897 14068 15051 11559 7184 8696 21227 16251 5236 11691 96272 111343 JD ^ it ti > 24725 33712 8663 9328 5937 7239 9271 7505 11098 10242 10227 9045 69921 77071 3 rt! 3 <0 H 25569 25753 9074 10529 10182 7322 8382 8818 8086 4040 3850 6539 65150 63001 c 0 E w 1734 2276 931 1056 721 881 2082 1840 1161 1069 887 1453 7516 8575 V n «-O «X 4621 3713 1916 2068 4255 2594 1336 2068 2153 1659 680 1293 14961 13395 <15 3 «> 4» 139911 120112 26693 35493 37115 26755 54670 63847 15468 14218 4864 11230 270751 271705 ui Şcolii de Sbt pe nii 1934 1935. Medi prezenţei Druri in 12 Sbte Druri In 13 Sbte Totlul drurilor Diferenţe 1934 1935 1934 1935 1934 1935 1934 1935 4^6 3752 453203 474714 91790 98535 544993 573294 28301 1992 1936 209553 213750 44419 48947 253972 262697 8725 2388 2245 175957 175297 32423 32892 208380 208189 191 1727 1373 120828 122153 26516 29227 147344 151380 4036 2556 2680 184304 190210 40600 47503 224904 ' 237713 12809 1442 1463 88844 93225 25846 28536 114690 121761 7071 14194 13454 1232689 1269349 261594 285640 1494283 1554989 60751

Scopul şcolii de Sbt Este uşor să se pirdă din vedere ţint şcolii de Sbt. Cei cri u răspunderi în şcolile nostre de^ Sbt, trebue să fie tenţi că să trezescă în ostenelile lor entuzism şi interes si să nu se strecore încetul cu încetul principii şi metode flse, cri se împotrivesc în mod serios scopului şcolii de Sbt. Sunt multe lucruri cri ne-r pute îndemn să lăsăm l o prte cestă ţintă înltă, şi pote nu contribue nimic mi mult l cest decât cee ce înţelegem prin mănuntele mecnice", orgnizţi, progrmul şi conducere lor. Mereu, când se - rtă primejdi de pierde din vedere scopul pentru cre fost destint şcol de Sbt, spiritul profeţiei se referă direct l prte mecnică cestei. L orgnizre mecnică, ţint Şcolii de Sbt nu trebue pierdută din vedere, pentru c să nu se pirdă prin cest timpul, cre r pute fi întrebuinţt pentru lte lucruri importnte. Să ne ferim totdeun de forme şi ceremonii, cri întunecă devărt ţintă, pentru cre lucrăm". Mărturii pentru şcol de Sbt". Se pote fce forte mult tât pentru educţi cât şi pentru formre morlă şi religiosă tineretului nostru prin şcoli de Sbt bine orgnizte şi conduse. Acestei rmuri lucrări trebue să i se de timp şi tenţie, pentrucă nu se pote preci destul importnţ influenţei ei supr tineretului". Idem. Şcol de Sbt, dcă e bine condusă este unul din mijlocele cele mi importnte le lui Dumnezeu de duce suflete l cunoştinţ devărului". Idem. Dcă şcol de Sbt este bine condusă, e posedă o putere minuntă şi este potrivită de fce o mre lucrre, dr încă nu este cee ce r trebui şi ce r pute să fie". Idem. Printr'o deosebită ccenture m scos în evidenţă din cittele de mi sus, l ce nume să se de o.deosebită importnţă. O şcolă bine condusă", bine orgniztă, bine îndrumtă", - re posibilităţi minunte. Pe bz cittelor de mi sus, concluzi nostră logică este că, o şcolă de Sbt rău orgniztă, rău îndrumtă şi rău condusă pote d rezultte negtive şi dovd pentru cest se duce mereu. Puţini slujbşi i şcolii de Sbt u o idee clră supr influenţei puternice mănuntelor mecnice, din cre se compune progrmul şcolii de Sbt. Mulţi u privit numite părţi le progrmului mi importnte, pe când ltor, cri eru tot tât de importnte şi necesre, li s' dt mi puţină importnţă. O şcolă de Sbt bine condusă este un fctor puternic în educre l sudiul zelos, l sistem, l punctulitte, ordine, respect, venerţie şi politeţă creştină. Unele şcoli nu oferă în progrmele lor destul mteril, pe când ltele u pre mult. In primul cz şcolile de Sbt devin de obiceiu plictisitore şi neinteresnte, pe când în celăllt cz se oferă tât încât se şterge devărtul scop l şcolii de Sbt. Este greu de consttt cre din ceste rele produce o pgubă mi mre. Amândouă extreme trebue evitte cu mre tenţie. Potrivire progrmului cu membrii şcolii de Sbt» Este dtori şcolii de Sbt să instruiscă un mre număr de persone de tote vârstele copilul bi îngânând cuvântul, tineretul şi pe cei bătrâni". Pentru c cestă instruire să fie eficce, trebue să se de o deosebită importnţă împărţirii elevilor diferitelor vârste în clse.^ Oricine s' ocupt în mănunţime cu - cestă chestiune instruirii copiilor, pote să înţelegă fptul că în grădin de copii trebue să se folosescă lt mteril şi lte metode decât l cei mri. Despre mre diferenţă între minte unui copil şi cee unui dult scris dej Apostolul Pvel în epistol s către Corinteni, unde spune următorele: Când erm copil, vorbem c un copil, simţem c un copil, gândem c un copil; când m'm făcut om mre, m lepădt ce er copilăresc". 1 Cor. 13, 11. In epistol către Ebrei scriitorul vorbeşte de o clsă de omeni, cri u nevoie de lpte", rătând însă, că hrn tre este pentru omenii mri, pentru cei căror judectă s' deprins, prin întrebuinţre, să deosebescă binele de rău". Ebrei 5, 12 14. învăţătur ce trebue să fie dtă omului în rmonie cu instruire mintlă şi hrn corporlă, este forte clră. Unui copil mic nu-i putem jut nici prin învăţătură tre nici prin hrnă tre. Un copil re felul său propriu, copilăresc, de cuget, simţi, vorbi şi lucr. El nu pote rţion c omul mre, nici nu înţelege învăţăturile cestui, şi forte rr cei mri se pot trnspune pe deplin în ideile şi cţiunile copiilor, fră numi dcă îşi însuşesc. cestă destoinicie în scopul învăţământului. Astfel este de mre nevoie lu în considerţie - ceste legi existente supr lucrării spiritului l tânăr şi bătrân tunci când vrem să fcem orgnizre şi întocmire plnurilor pentru o lucrre plină de succes în şcol de Sbt.

De ni de zile m recunoscut cestă nevoie de potrivi mterilul lecţiunilor şcolii de Sbt necesităţilor membrilor şcolii de Sbt celor mri, tineretului, copiilor şcolilor primre şi copiilor din grădin de copii şi de cest se ţine socotelă când se lcătuesc lecţiunile şi îndrumările pentru instructorii şcolii de Sbt celor dulţi precum şi i copiilor. Prin - cest se fce cu putinţă înţelegere devărului de către tote vârstele, şi instructorii devin cpbili să-şi fcă lucrre cu cel mi mre succes, obţinând în şcol de Sbt rezultte rele. Insă plicţi cestui principiu este încă pre mărginită. Cee ce se potriveşte pentru învăţământul în clse, se referă şi l tote celellte puncte le progrmului şcolii de Sbt. Aceleşi motive cri cer c mterilul lecţiunii să se potrivescă cu diferitele vârste, mi cer c deschidere dunării, cetire veştilor misionre, repetiţi lecţiunii precum şi orice ltă prte progrmului să fie executt stfel încât să fie tote spre binecuvântre fiecărui. Pe când prte progrmului şcolii de Sbt conscrtă lecţiunii este fără îndoilă ce mi importntă din tote, totuşi să nu se trecă cu vedere nici celellte şi nici vlore lor deplină pentru tote părţile şcolii de Sbt. In unele şcoli de Sbt nu se i pre mult în considerţie lucrul cest şi urmre este că tote părţile vlorose le progrmului de învăţământ se pierd. Prin cest m dori să fcem slujbşilor din şcol de Sbt câtev propuneri referitor l orgnizţi diferitelor secţii în şcolile lor şi l executre unui progrm cre se potriveşte cu nevoile lor. Unde este un număr suficient de membri şi încăperile permit, este bine c secţiunile să se dune seprt. Cel mi bun lucru este c elevii să mergă imedit în cmer în cre se strânge secţiune din cre fc prte, şi unde sunt primiţi de instructorul lor. Suprveghere peste întreg şcolă de Sbt o u slujbşii principli i şcolii de Sbt. Ir fiecre secţiune să ibă un preşedinte, un jutor de preşedinte, un secretr şi instructori şi câte odtă şi lte jutore, după cum o cere lucrre secţiunii. Prin cestă orgnizre, unitte şcolii de Sbt nu suferă în niciun chip. C exemplu cităm şcolile superiore şi cdemiile, cri cu totă împărţire lor în secţiuni păstreză unitte. Secretrul secţiunii cre este de obiceiu un elev l cestei, trebue să de un rport îninte secţiunii respective, compus într'un stil, pe «re-1 pot înţelege uşor toţi elevii. Secretrul generl l şcolii de Sbt pote scote din cest rport secţioni lucruri pe cri le crede de folos luându-le în rportul său pe cre-1 v ceti în fţ secţiunii membrilor mi în vârstă. In felul cest membrii mi bătrâni părinţii copiilor se ţin l curent cu progresele cri se fc în diferitele secţiuni. Acestă metodă conducerii şcolii de Sbt re mi multe vntje: 1. Fce cu putinţă un învăţământ mi temeinic prin seprre şi împărţire elevilor în clse. 2. Dă instructorilor posibilitte de potrivi mteri şi metodele cu pricepere elevilor, şi le sigură tot timpul disponibil pentru şcol de Sbt dică o oră şi cincisprezece minute pentru execut plnurile lor. 3. Evită desordine şi gălăgi pricinuite prin umblre încoce şi încolo l căutre clselor lor, cee ce produce l copii totdeun mi multă su mi puţină turburre. 4. Oferă tuturor elevilor oczi să se bucure de deplin vlore fiecărei părţi din progrgrmul şcolii de Sbt, cee ce nturl nu pote fi czul dcă ce mi mre prte l cestui trece de pricepere elevilor mi tineri. L deosebite oczii, de ex. l l 13-le Sbt, se pote bte del regul generlă dunând întreg şfcolă de Sbt într'un loc pentru un progrm specil. Dr cest, bine înţeles, să fie numi o excepţie. Dcă într'un locl l Comunităţii nu se dispune de locul suficient pentru ţine şcol de Sbt seprt pentru fiecre secţiune, secţiunile celor mri şi tineretului vor lu prte l celşi progrm, secţi juniorilor şi copiilor din clsele primre l ltul, însă secţiune grădinii de copii să fie totdeun singură. In Comunităţile unde întreg şcolă de Sbt trebue să se dune într'un singur loc, slujbşii trebue să lucreze progrmele lor cu mre băgre de semă, nepierzând din vedere c mterilul cre se v prezent să se potrivescă mi curând cu pricepere celor mi tineri decât celor mi mri, un dult fiind în stre să pricepă şi să precieze multe lucruri, dr un copil n're cestă putere. Dcă cinev din cuz lipsei de loc su din cuz unei împărţiri rele trebue să se legă cu pre puţin, tunce - ceşti să fie frţii şi surorile mi în vârstă şi nicidecum tineretul su copiii. Se propune următorul progrm, pentru - colo unde se ţine şcol de Sbt în secţiuni seprte, cre să se execute în celşi timp.

Progrmul mănunţit pentru mjori su tineret. 1. DESCHIDEREA ŞCOLII DE SABAT (15 minute) ( Cântre. ( Rugăciune. ( Cântre specilă. ( Observţiuni le preşedintelui. 2. RAPORTUL SECRETARULUI. (3 minute) 3. CETIREA VEŞTILOR MISIONARE. (10 miuute) 4..REPETIŢIA LECŢIUNII. (10 miuute) 5. RAPORTARE IN CLASE ŞI DARURI (2 minute) 6. REPETIŢIA LECŢIUNII PE CLASE. (30 minute) 7. TERMINAREA ŞCOLII DE SABAT. (5 minute) Spiritul profeţiei Mărturiile nu sunt un dus l Bibliei Scrierile sorei E. G. White ore sunt ele o nouă Biblie pentru credincioşii Adventişti? Noi ne grăbim să răspundem: nu. Constitue ele un dus l Cnonul scru? Răspundem şi ci fără şovăilă: nu. Noi socotim Bibli c o descoperire completă cre ne dă învăţătură cu privire l origin omului, intrre păctului în lume, mântuire omenirii dtorită îndurării divine prin person Domnului Isus Hristos; de semene e ne dă învăţături cu privire l diferite stări le experienţei creştine, pocăinţ şi credinţ prin lucrre Spiritului Sfânt, şi sfârşitul oricărui lucru; vieţ pentru cei oâri primesc mântuire dtă în mod grtuit, morte pentru cei cri lepădă îndurre divină. Dumnezeu, în providenţ S, lese dintre scrierile vechilor profeţi cele părţi cri, cuprinzând expresi voinţei divine, puteu lcătui mi bine o călăuză spiritulă pentru tote nemurile în tote vremurile, indiferent cri r fi fost împrejurările. De sigur că în plnul lui Dumnezeu nu er cuprins c îndrumările dte prin Spiritul Său bisericilor din urmă să fie socotite c un dus l Cnonul Scripturilor. Nu numi că scrierile sorei E. G. White nu trebue să fie socotite c un dus l Biblie, dr ele nu pot fi primite decât în măsur în ( Vezi Veştile Misionre", cri se trimet grtuit ( l tote şcolile de Sbt. ( Aşezre ţintei. ( Cântre. ( Pslm, Ttăl nostru su o rugăciune ( de închidere. cri ele sunt în rmonie cu Scriere Sfântă. Deci în rport cu Bibli trebue să fie judecte scrierile sorei E. G. White su le oricărei lte persone cre r pretinde că r fi primit descoperiri divine. Bibli este norm ce de căpetenie, regul divină prin cre trebue să fie cerctă orice scriere. Serv Domnului confirmă cu tărie părere cest. Din un din principlele sle lucrări extrgem următorul citt: In Cuvântul Său, Dumnezeu dt omenilor cunoştinţele necesre mântuirii. Sfintele Scripturi trebue să fie primite c vând o utoritte bsolută, c o infilibilă descoperire voinţei Sle. E constitue regul crcterului, descoperire dogmelor, şi pitr de încercre vieţii religiose.,totă Scriptur este insufltă de Dumnezeu şi de folos c să înveţe, să mustre, să îndrepte, să de înţelepciune în neprihănire, pentru c omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrre bună'". 2 Tim. 3, 16 17. Fptul că Dumnezeu descoperit omenilor voinţ S prin Cuvântul Său totuşi prin - cest nu făcut fără de rost pentru ei prezenţ continuă şi îndrumările Spiritului Sfânt. Dimpotrivă, Mântuitorul făgăduit că Spiritul v jut credincioşilor Săi să înţelegă Cuvântul Său, că el v lumin învăţăturile din cest Cuvânt, dându-le sensul în cre să fie înţelese. Şi din moment ce Spiritul lui Dumnezeu &

<este cre inspirt Bibli, este cu neputinţă c îndrumările Spiritului să fie protivnice celor le Bibliei. Spiritul nu fost dt şi nici nu pote fi,dt vreodtă pentru înlocui Bibli; căci Scripturile declră în chip lămurit că cest Cuvânt l lui Dumnezeu este regul prin cre trebue să fie cercte tote învăţăturile şi tote mnifestările religiose. Apostolul lon ne spune:,pre iubiţilor, să nu dţi crezre oricărui duh, ci să cercetţi duhurile, dcă sunt del Dumnezeu; căci în lume u ieşit mulţi prooroci mincinoşi'. 1 lon 4, 1. Isi spune şi el l fel:,l lege şi l mărturie! Căci dcă nu vor vorbi ş!, nu vor mi răsări zorile pentru poporul cest'". Mre luptă", Introducere. Prezentte sub o lumină flsă Sor White nu declră dor că Mărturiile nu sunt un dus l Cuvântul lui Dumnezeu", dr e mi spune că cei cri le prezintă în chipul cest le prezintă sub o lumină flsă". Ţint principlă Mărturiilor este red în chip cât mi lămurit învăţămintele Scripturilor. Cuvântul lui Dumnezeu stbileşte principii nobile. Sor White fin scrierile sle, împărtăşeşte ceste principii şi le plică în mănunţime lor. Mrile devăruri biblice sunt simplificte şi făcute mi pe înţelesul cetitorului. încă mi cetim: Frtele B produce o turburre în suflete prin străduinţ s de prezent Mărturiile c un orecre dus l lumin pe cre ne-o dă Cuvântul lui Dumnezeu; el prezintă lucrul sub o lumină flsă. Dumnezeu urmărit c să Se servescă de Mărturii spre trge tenţi popoporului Său supr Bibliei, dându-i o mi deplină înţelegere lui. Cuvântul lui Dumnezeu este îndestulător pentru fce să se risipescă norii cei mi întunecoşi. El este lămurit pentru toţi cei cri doresc să-1 înţelegă. Totuşi nu lipsesc nici omeni cri, deşi pretind că fc din Cuvântul lui Dumnezeu obiectul studiilor lor, despreţuesc învăţăturile cele mi lămurite şi mi precise le lui. Pentru c nimeni să nu fie fără vină, Dumnezeu le dă mărturii directe cri să-i îndrepte către Cuvânt, le cărui învăţături ei nu le iu în semă. Cuvântul lui Dumnezeu este plin de principii generle în ce priveşte formre crcterului. Mărturiile, fie ele generle, fie individule u de scop să mintescă ceste principii". Mărturiile scrise nu urmăresc să de lumini noui, ci să pună cu putere în evidenţă devărurile inspirţiei dej descoperite. Dtoriile omului către Dumnezeu şi către semenii săi u fost puse în evidenţă în Cuvântul lui Dumnezeu; totuşi puţini sunt dintre voi cri merg în lumin pe cre ei u primit-o. Dumnezeu nu vă v d devăruri în plus; dr în Mărturii, El repetă in termeni mi simpli mrile devăruri descopeperite dej, şi le prezintă poporului Său în chipul în cre El îl crede mi potrivit, pentru -1 trezi şi mişc sufletul lor. In felul cest, niciun păcătos nu este fără vină". Mărturiile nu u de scop să scdă ci să ridice însemnătte Cuvântului lui Dumnezeu, să trgă tenţi supr lui, pentru c frumuseţe şi simplitte devărului să mişte orice suflet". Mărturii" Vol. II pp. 15& 161. Părere sorei White despre Biblie Stim pe cre sor White o ve fţă de Cuvântul lui Dumnezeu şi chipul în cre recomndă tuturor cercetre cestui Cuvânt îşi găsesc expresi deplină în următorele cuvinte: Ce crte pote fi comprtă cu Bibli? E este de ş ntură încât învăţăturile ei pot fi înţelese destul de bine tât de copii, de tineret cât şi de personele în vârstă; căci cest este Cuvântul lui Dumnezeu dt fmiliei omeneşti în vedere călăuzirii lor spre cer. In lume de stăzi există zei şi doctrine în număr mre. Dcă tineretul nu înţelege Scripturile v fi cu neputinţă să deosebescă devărul, să fcă deosebire între ce este sfânt şi ce este profn. Cuvântul lui Dumnezeu r trebui să fie considert c fiind ce mi de semă crte de educţie, şi r trebui privit cu o temă plină de evlvie. El r trebui să fie şezt în mâinile copiilor şi tineretul c ce mi mre Crte de învăţături căror însuşiri însemnă cunoştere vieţii veşnice Ce ltcev m pute studi noi de mi mre importnţă decât ceste învăţături? Ele ne lămuresc cădere omului şi urmările cestui păct cre deschis zăgzurile răului în lume; ele ne du de semene învăţături supr primei veniri lui Hristos, divinitte cum şi morte S ispăşitore, minunt S vieţă de mijlocire în ceruri, rolul Spiritului Sfânt tote ceste teme vitle le creştinismului ce ne sunt descoperite del Genez şi până l Apoclips. Fiecre dintre ele este o verigă de ur, în lnţul cel desăvârşit l devărului. Prin urmre, de ce ore Scripturile nu r fi ridicte l o mre importnţă în fiecre din şcolile nostre?" Counsels to Techersp. 427. Dor Bibli este Crezul nostru Orice învăţătură trebue să fie încerctă prin Cuvântul Sfânt. Tot ce nu pote suport cestă judectă vine din întunerec ir nu din lumină. Dr oricre r fi grdul de stre înltă spiritulă unui lucrător, niciodtă el nu v - tinge punctul l cre v pute să se lipsescă

de studiul sârguincios l Scripturilor; căci colo se găsesc dovezile credinţei nostre. Tote punctele de doctrină, deşi u fost primite c devăr, trebue să fie supuse probei Legii şi Mărturiei; dcă ele nu trec cestă probă, tunci pentru ele nu este nicio lumină". Mărturii", Voi, II, p. 211. Lecţiunile în şcolile de Sbt să nu fie fără vieţă şi fără spirit. Lăsţi supr minţii impresi că Bibli, şi bsolut numi Bibli, este regul nostră de credinţă, şi că cele spuse su făcute de omeni nu trebue să fie norme de conducere în ce priveşte doctrin su fptele nostre". Mărturii pentru şcol de Sbt", p. 32. Bibli este norm credinţei şi doctrinei nostre. Pentru d spiritului vigore şi pentru întări minte nimic nu este mi preţios decât Cuvântul lui Dumnezeu. Nicio ltă crte nu este în stre să înlţe gândurile, şi să desvolte însuşirile c Bibli nostră cu ideile ei cele lrgi şi nobile. Dcă cest Cuvânt l lui Dumnezeu r fi studit ş cum r trebui, - tunci omenii r dobândi o mre comoră de idei, o nobleţă de crcter, şi o sttornicie în plnurile lor tât de rră în zilele nostre". Slujitorii Evngheliei", p. 249. Temeli credinţei nostre Temeli credinţei Adventiştilor de Ziu Şpte o formeză Cuvântul lui Dumnezeu. Dtorită cercetării cestui Cuvânt u ei ziu cest. Jmes White, în revist Review nd Herld", del 16 Octombrie 1855, rtă cest destul de bine: Este un lucru ici cre trebue să retină în chip deosebit tenţi nostră:.şi nume titudine greşită pe cre o iu unii fţă de viziuni. Ei profită de prejudecăţile obişnuite contr viziunilor, le întortocheză, despreţuesc pe cei cri nu sunt gt să se lăture lor pentru, tribui cestor viziuni o influenţă stnică. Tote doctrinele ţinute de păzitorii Sbtului sunt denumite c fiind doctrine le viziunilor" ir nu doctrine biblice. In felul cest, prejudecăţi fără niciun temei prind rădăcini în spiritele unor contr numitor puncte de vedere su contr tuturor punctelor de vedere le grupului de creştini cunoscuţi sub numele de Adventişti de Ziu Şpte. Procedeul cest fost folosit şi încă mi este folosit cu privire l ideile nostre supr firei cu două corne, sncturul, timpul începerii păzirii Sbtului şi vreme sttornicirii împărăţiei lui Dumneze pe pământ. Aici ş dori să insist supr fptului că tote ceste doctrine ţinute de către grup păzitorilor Sbtului u fost scose din Scripturi cu mult timp mi îninte c sor E. G. White să se fi gândit l ş cev. Aceste doctrine u c singură temelie Scripturile". In ce priveşte legăturile cri există între Mărturii" şi Biblie, într'un rticol editoril din Review nd Herld" din 18 Octombrie 1887, Urih Smith fce următore declrţie:,l lege şi l mărturie! Căci dcă nu vor vorbi ş, nu vor mi răsări zorile pentru poporul cest'. Tote drurile Bisericii trebue să fie cercte în chipul cest. De ltfel este.cât se pote de olr că pitr de încercre ocupă un loc cu imult mi înlt decât cee ce este încerct prin e. Acest rezumă într'un cuvânt punctul nostru de vedere cu. privire l poziţi pe cre o ocupă viziunile sorei E. G. White fţă de Biblie. Dr din moment ce o mnifestţie este în rmonie cu Cuvântul, şi în tote chipurile se dovedeşte că în devăr este izvorîtă din Spiritul lui Dumnezeu, lăsăm pe sem scepticilor grij de judec dcă noi putem privi în cihiip uşurtec, să despreţuim su să călcăm îndrumările sle fără c prin cest să rămânem nepedepsiţi. In cursul - cestor nouăsprezece ni cest fost punctul de vedere l poporului nostru în cestă privinţă". Numerose scrieri Scrierile sorei E. G. White sunt bogte în idei şi experienţe. Aprope ptruzeci de volume, în decursul nilor, u fost scrise de pn s ce rodnică. In unele czuri mterilul unei lucrări er repetre celor ce fusese dej publicte, numite cărţi cuprinzând frgmente din publicţiile de mi îninte. Publicţiile sle r pute să fie împărţite in două mri grupe: 1. Mărturii pentru Comunitte", şi cărţile cri trteză diferitele fze le lucrării Bisericii şi le experienţei creştine. 2. Cărţile ocuipânduise de mre luptă intre rătăcire şi devăr del creţiune şi până l sfârşitul vecurilor. Cu privire l metodele sle de pregătire, şi mi les cu privire l cestă dou ctegorie de cărţi, e singură spune următorele: Dumnezeu găsit cu cle c prin iluminre Spiritului Său Sfâftt să fie desvăluite în fţ utorei cestor pgini scenele luptei seculre dintre bine şi rău. In mi multe rânduri, mi- fost îngăduit să meditez întâmplările, din decursul vecurilor, le luptei celei mri dintre Hristos, Prinţul vieţii, Făuritorul mântuirii nostre, şi Stn, prinţul răului, utorul păctului, primul călcător liegei celei sfinte lui Dumnezeu. Mi- fost spus să fc cunoscut şi ltor mrile devăruri le Cuvântului lui Dumnezeu pe cri Spiritul Sfânt le- descoperit spiritului meu; de red istori luptei din vecurile trecute, şi cest mi les pentru lumin mre luptă viitorului cre se propie cu grbă. Pentru mă - chit de cestă însărcinre, m'm străduit să leg evenimentele din istori bisericii şi să le grupez în ş fel încât să fc reieşi repetre, l diferite vremuri, mrilor devăruri prin cri Dumnezeu voit să încerce lume, devăruri cri u stârnit mâni lui Stn, şi duşmăni din prte unei biserici lumescă, dr cri u fost susţinute de către cei cri nu şi-u iubit vieţ, chir până l morte". Aceste întâmplări le trecutului ne pot sluji drept soli i luptei cre ne stă în fţă. Privindu-le în lumin Cuvântului lui Dumnezeu, cu jutorul Spiritului Sfânt, ne v fi cu putinţă să dăm pe fţă tote uneltirile celui rău, şi vede primejdiile de

cri trebue să fugă toţi cei cri doresc să fie găsiţi fără ptă" îninte Domnului l venire Lui. Mrile evenimente cri u mrct progresele reformei în secolele trecute prţin istoriei; ele sunt in totul cunoscute şi pe deplin consttte în lume protestntă; ceste sunt fpte pe cri nimeni nu le pote contest. Istori lor m mintit-o pe scurt, cdrul cestei lucrări silindu-mă să strâng fptele într'un spţiu tât de mic cât r îngădui o înţelegere lămurită învăţăturilor cri reies de ci. Ici şi colo, când m găsit vreun istoricin cre dunse fptele şi cre dăduse câtev idei, o vedere generlă, su cre grupse mănuntele sub o formă concisă, eu m reprodus cuvintele lui. In unele czuri, utorii în chestiune nu u fost mintiţi cu nume, ţinându-se în semă că ei nu u fost mintiţi c o utoritte, dr că cuvintele lor cuprindeu o descriere clră şi puternică. In mintire lucrării şi felului de vedere l celor cri duc mi deprte lucrre de Reformţiune în timpurile ceste, in numite locuri u fost folosite l fel scrierile lor". Mre Luptă", Introducere. Progrmul bisericii lui Hristos îninte de Se înălţ l cer, Domnul Isus Hristos, biruitor supr morţii şi păctului, dt bisericii Sle un progrm de lucru: Isus S' propit de ei, vorbit cu ei şi le- zis,totă putere Mi- fost dtă în cer şi pe pământ. Duceţi-vă şi fceţi ucenici din tote nemurile, botezându-i în numele Ttălui şi l Fiului şi l Sfântului Duh. Şi învăţţi-i să păzescă tot ce v'm poruncit. Şi ită că Eu sunt cu voi în tote zilele, până l sfârşitul vecului". In ceste versete este cuprins progrmul bisericii lui Isus, cre se compune din ptru puncte: 1. Person cre dă progrmul. Acel cărui I s' dt totă putere în cer şi pe pământ", Fiul lui Dumnezeu, Biruitorul supr celui mi mre duşmn l omului, morte, Slvtorul nemului omenesc, El este cre dt cest progrm bisericii creştine. Progrmul este tot ş de însemnt şi mre, după cum este person cre 1- lcătuit şi 1- dt bisericii creştine. 2. O poruncă: Mergeţi şi fceţi ucenici din tote nemurile". 3. O însărcinre: Invăţţi-i să păzescă tot ce v'm poruncit". 4. O făgăduinţă: Ită că Eu sunt cu voi în tote zilele, până l sfârşitul vecului". Acest progrm lăst de Isus Hristos bisericii Sle nu trebue să fie desmembrt, ci el trebue să rămână integru pentru tote timpurile. Unii r fi binevoitori să primescă numi ultim prte progrmului, făgăduinţ: Eu sunt cu voi în tote zilele", voind să lse l o prte porunc: Mergeţi şi fceţi ucenici tote nemurile", şi însărcinre: Invăţţi-i să păzescă tot ce v'm poruncit", dică r vre să fie creştini şi Domnul Isus să rămână cu ei prin prezenţ Duhului Sfânt, dr fără să fie ctivi în lucrre misionră. Su lţii r dori să înveţe, dr nu tot ce poruncit Isus, su să ducă lte învăţături cri se deosebesc de cele le lui Isus. Nici cest nu se pote. Numi cei u dreptul să-şi însuşescă cestă făgăduinţă cri primesc şi progrmul de ctivitte, lăst de Isus bisericii Sle. Pentru Hristos putem lucr în mi multe feluri: 1. Influenţând pe lţii prin vieţ de devărţi copii i lui Dumnezeu. 2. Vizitând personele cri nu cunosc pe Isus şi vorbindu-le despre iubire lui Dumnezeu şi despre făgăduinţele Sle. 3. Prin distribuire de litertură religiosă 4. Prin prticipre l diferite cmpnii: Săptămân mre de Colportj", şi Cmpni de Tomnă". 5. Prin rugăciunile şi drurile nostre pentru lucrre misionră. Din rportele prezentte în Curierul Misionr vem oczie să vedem în ce m progrest şi în ce m regrest. De Bunul Dumnezeu c nul 1936 să fie cel mi bogt n în câştigre de suflete şi toţi membrii noştri să se străduiscă să ducă o vieţă de rugăciune şi de conscrre! Dep. Misiunii Interne M. Mne. Oricine îşi pote procur cum scule de picultură (lbinărit) cu 20% mi ieftin c în timpul verii. Prese pentru fguri; centrifugă (extrctor de miere din fguri); grtii (seprtorii pentru trântori); fumători; măşti din sârmă; rulete pentru însărmt fgurii; sârmă specilă în - cest scop, şi ltele. De semene vă puteţi procur mşini pentru cusut, de oczie, cu preţ forte ieftin. Iosif Tonchevici, Str. Cuz-Vodă, No. 175. Pitr-Nemţ. Cereţi ctlogul.

Adormiţi în Isus Cu multă durere ducem l cunoştinţă iubiţilor noştri frţi, că pe ziu de 6 Februrie 1936, l or 2.30 dimineţ, după o scurtă dr gre suferinţă, iubitul nostru frte Pvel Mukuşn din Comunitte Cluj, dormit în DomlUl. Fr. Mukuşn primit credinţ dventă în timpul războiului mondil c prizonier în Rusi, şi de tunci încoce păstrt neclintit credinţ şi spernţ dventă, până în ce din urimă zi vieţii sle, dormind în linişte în Domnul, fără nicio gonie. Del nul 1925 până l morte is fr. Mukuşn servit în lucrre Domnului în clitte de csier de Conferinţă în Conferinţele Bnt şi Trnsilvni. Şi cum se odihneşte de oboselile lui, ir fptele lui îi urmeză. El fost în tot timpul nu numi un bun creştin dr şi un conlucrător iubit de toţi colegii lui. Dânsul fost născut l 11 Decembrie 1887, juns deci l ette de 48 ni şi două luni. Fr. Mukuşn e ttăl sorei Tolici, cre se flă în Mdgscr cu soţul dânsei. Dânşii sunt primii misionri români trimişi în străinătte. Şi deorece în nul cest vin în concediu, dorinţ de vede pe fiic lui fost mre în mim frtelui Mukuşn; însă bunul Dumnezeu hotărît ltfel. V fi o surpriză forte durerosă pentru sor Tolici uzind că ttăl ei nu mi este în vieţă. Simţim cu dânşii, şi îi sigurăm de iubire şi simpti nostră frăţescă. Immormântre s' făcut pe ziu de 8 Februrie 1936, luând prte mulţi. Toţi membrii din Comunitte Cluj, şi mulţi prieteni şi cunoscuţi u venit c să ducă ultimul lor slut iubitului nostru frte. Subsemntul, precum şi predictorul locl Victoi* Truppel, ţinut cuvântări de immormântre pe bz textelor din: Isi 40, 6 8; Apoc. 14, 13. 1 Cor. 15, 26. P. II. Hermnn. Frtele Gheorghe Al. Frngule, membru l Comunităţii Mărgineni, dormit în Domnul în ziu de 12 Februrie, în ette de 59 ni. Morte i- fost ş de uşoră, încât nici fmili nu bănuit, căci după rugăciune, suindu-se în pt şi dormind, răms ş dormit până ce sunetul trâmbiţei lui Dumnezeu v răsun în urechile sle chemându-1 l vieţă veşnică. Frtele Gheorghe Andrei Niţă, în ette de 75 tini dormit în Domnul în ziu de 20 Februrie. A tost membru l Comunităţii Băicoiu, cre s' îngrijit timp de 6 ni de el, fiind bătrân şi suferind. A dormit plin de încredere în Mântuitorul său, că El îl v scul l înviere drepţilor. Sor Flore Rdu Duţă, membră Comunităţii Proviţ, dormit în Domnul în ziu de 20 Februrie, în ette de 42 ni, lăsând în urmă îndurerţi pe soţ şi 3 ccpii, pe cri i- sfătuit până în ultim clipă să rămână credincioşi Domnului, c în curând, l înviere drepţilor, să fie irăşi împreună. Al. Petrescu. In ziu de 2 Februrie. c. dormit în Domnul fiic nostră iubită, Lidi, în ette de 13 ni. E fost născută şi crescută în credinţă. Călăuzită de spiritul misionr, dt mărturie despre credinţă în fiecre csă unde merge, invittă fiind de multe persone străine cri u vut o- czi s'o cunoscă. Bunul Dumnezeu i- făcut prte de un sfârşit fără dureri, fră de dorinţ ce vut-o de rămâne nedespărţită de mm ei. Atât l domiciliu cât şi l locul de odihnă pentru viitor, unde fost condusă de membrii celor două Comunităţi din Ploeşte, s' vestit soli mântuirii, ir spernţ ce o vem de -L vede in curând pe Mântuitorul c să ne fcă prte de o fericită revedere, ne dă putere să suportăm încercre gre dusă de pierdere ei, mulţumind lui Dumnezeu pentru tote câte făcut pentru noi, părinţii ei îndurerţi. Floric şi C. Popescu. Copilul Smuel D. Gheorghe, l frtelui Dumitru Gheorghe, fost chemt de Domnul l odihnă pe ziu de 17 Inurie, fiind în vârstă de 5 luni. Câte nădejdi făuriseră părinţii în jurul cestui copil l lor; oricum er de mic, totuşi părinţii îl conscrse Domnului l fel cum fusese conscrt pe vremuri şi copilul Smuel. L fel c cest Smuel r fi dorit părinţii să-1 vdă şi pe iubitul lor copilş, însă plnurile Domnului u fost cu totul ltele. Dr dcă câţiv ni vor despărţi pe părinţi de copilşul lor cre cum se odihneşte, cu tât mi mr e le v fi bucuri când, l tronul milei şi îndurării, vor primi din prte Prinţului Iubirii, cee ce le- fost tât de drg pe pământ, copilul lor scump. O, ce nădejde minuntă re creştinul, şi cât de fericit cel cre se ţine bine prins de e! Tom Dobre. ATENŢIUNE. Pentru o mi bună înţelegere punctului 4 din rticolul Solie", publict în Curierul Misionr No. 2, pg. 13, cuvintele probe pentru c cinev să fie membru l Comunităţii", vre să spună că tote - ceste vor d pe fţă dcă cinev pote fi su nu membru l Comunităţii, noi rămânând l principiul că cel cre foloseşte bere, vinul, lte băuturi lcoolice, şi tutunul, nu pote fi membru. Cetiţi şi prgrful 5 del rticolul Principiile nostre", din - celşi Curier Misionr. Redcţi. Cut 3 frţi muncitori del 1 Mrtie până I 1 August l lucrul viei, permnenţi, slriţi cu 400 lei lunr şi hrnă. Adres: Zhriâ G. Niculescu, Corn. Tâmboeşti, Jud. Râmnicu Sărt, prin gr Sihle. Curierul Misionr". Foie lunră. Red responsbil: V. FLORESCU Preţul cestui număr lei 8. Abon. pe un n Lei 101 Red. şi Admin. Str Mitrop. Ghendie Petrescu Uf Bucureşti IV. EJit. şi Tip. Ctântul Evngheliei". Bucureşti IV. Str. Mitrop. Ghendie Petrescu. No. 116.