Model de planificare calendaristică

Transcriere

1 Liceul Greco-Ctolic Timotei Cipriu Avizt. Director, Vicenţiu RUSU. Şef Ctedră, PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ANUL ŞCOLAR Disciplin MATEMATICĂ, Filieră TEORETICĂ, progrm nr. 35/ Cls XI-, profil rel., specilizre: științe le nturii Nr. ore/săptămână 3. ( TC + CD+CDŞ - extindere) Sem. I Sem II Totl ore pe n şcolr 4 x 36spt.= 44 din cre Recpitulre 4 8 Test predictiv 0 Evlure sumtivă 5 5 Predre - învățre și evlure formtivă 5 5 Ore l dispoziţi profesorului 7 0 Totl 70 74

2 Număr de ore Oservţii Competenţe specifice Conţinuturi Predre învăţre şi evlure formtivă L dispoziţi profesorului (profundre/ remediere/ plicţii de sinteză, inter şi trnsdisciplinritte) Clendr Elemente de clcul mtricel şi. Identificre unor situţii prctice concrete, cre necesită sociere unui tel de dte cu reprezentre mtricelă unui proces specific domeniului economic su tehnic. Asociere unui tel de dte cu reprezentre mtricilă unui proces. Trnspunere unei situţii cotidiene în limj mtemtic, rezolvre prolemei oţinute şi interpretre rezulttului.. Aplicre lgoritmilor de clcul cu mtrice în situţii prctice 3. Optimizre rezolvării unor proleme su situţiiprolemă prin legere unor sisteme de ecuţii linire Conţinuturi: ) Mtrice 5 Tel de tip mtricel.mtrice, mulţimi de mtrice (def, exemple) Operţii cu mtrice: dunre 3 (scădere) Înmulţire, înmulţire unei mtrice cu un sclr, proprietăţi 3 Înmulțire mtricelor, proprietăți Înmulțire mtricelor plicții 3 Aplicţii sintez Evlure formtivă )Determinnţi 7 Determinntul unei mtrice pătrtice 3 de ordin cel mult 3 Determinntul unei mtrice pătrtice 3 de ordin cel mult 3 plicții Determinnți - proprietăţi. Determinnți plicții Aplicţii: ecuţi unei drepte determinte de două puncte distincte Aplicții: ri unui triunghi şi coliniritte trei puncte în pln

3 Aplicţii sintez Evlure formtivă strtegii şi metode decvte (de tip lgeric, vectoril, nlitic, sintetic). Rezolvre unor sisteme utilizând lgoritmi specifici. Stilire unor condiţii de existenţă şi/su comptiilitte unor sisteme şi identificre unor metode decvte de rezolvre cestor 3. Trnspunere unei situţii cotidiene în limj mtemtic, rezolvre prolemei oţinute şi interpretre rezulttului 3)Sisteme de ecuţii linire 3 Mtrice inversile din Mn (C), n=,3 Mtrice inversile din Mn (C), n=,3- plicții Ecuţii mtricele Ecuţii mtricele- plicții Sisteme linire cu cel mult 3 necunoscute; form mtricelă unui sistem linir. Sisteme linire cu cel mult 3 necunoscute; form mtricelă unui sistem linir. - plicții Metode de rezolvre sistemelor linire: metod Crmer, metod Guss Metode de rezolvre sistemelor linire: metod Crmer, metod Guss- plicții Aplicţii sintez Evlure formtivă Totl: Crcterizre unor funcţii utilizând reprezentre geometrică unor czuri prticulre. Interpretre unor Elemente de nliză mtemtică Conţinuturi: ) Limite de funcţii 4 3 Noţiuni elementre despre mulţimi de puncte pe drept relă: intervle, mărginire, vecinătăţi, drept încheită, simolurile + şi -.

4 proprietăţi le funcţii cu Limite de funcţii: interpretre grfică jutorul reprezentărilor grfice limitei într-un punct utilizând vecinătăţi, limite lterle pentru: funcţi de grdul I, funcţi de grdul l II-le, funcţi logritmică, exponenţilă, funcţi putere (n=, 3), funcţi rdicl (n=, 3), funcţi rport de două funcţii cu grd cel mult. Aplicții 3 Clculul limitelor pentru funcţi de 3 grdul I, funcţi de grdul l II-le, funcţi logritmică, exponenţilă, funcţi putere (n =, 3), funcţi rdicl (n =, 3), funcţi rport de două funcţii cu grd cel mult, czuri exceptte l clculul limitelor de funcţii: 0/0, /, 0. Aplicții 4.Aplicre unor lgoritmi specifici clculului diferenţil în rezolvre unor proleme 4. Exprimre cu jutorul noţiunilor de limită, continuitte, derivilitte, monotonie, unor proprietăţi cntittive şi clittive le unei funcţii Asimptotele grficului funcţiilor 3 studite: verticle, orizontle şi olice. Aplicții 3 Aplicţii sintez 3 Evlure formtivă ) Funcţii continue 9 3 Interpretre grfică continuităţii unei funcţii, operţii cu funcţii continue. Aplicții Semnul unei funcţii continue pe un intervl de numere rele utilizând consecinţ proprietăţii lui Droux Aplicții

5 5. Utilizre reprezentării Aplicţii sintez grfice unei funcţii pentru verificre unor rezultte şi pentru identificre unor proprietăţi 6. Determinre unor optimuri situţionle prin plicre clculului diferenţil în proleme prctice Evlure formtivă. Interpretre unor proprietăţi le funcţii cu jutorul reprezentărilor grfice. Determinre unor optimuri situţionle prin plicre clculului diferenţil în proleme prctice. Interpretre unor proprietăţi le funcţii cu jutorul reprezentărilor grfice. Utilizre reprezentării grfice unei funcţii pentru 3) Funcţii derivile 8 Tngent l o cură. Derivt unei funcţii într-un punct, funcţii derivile. Aplicții Operţii cu funcţii cre dmit derivtă, 3 clculul derivtelor de ordin I şi II pentru funcţiile studite. Aplicții 4 Regulile lui l Hospitl pentru czurile: 0/0, /. Aplicții 3 Aplicţii sintez Evlure formtivă 4)Studiul funcţiilor cu jutorul 4 3 derivtelor Rolul derivtelor de ordinul I şi l IIle în studiul funcţiilor: monotonie, puncte de extrem, concvitte, convexitte.

6 Aplicții 4 Grfice de functii 3 verificre unor rezultte şi pentru identificre unor proprietăţi Aplicții 4 Evlure formtivă Totl: 65 Recpitulre, test predictiv 6 Recpitulre finlă 8 Evluări semestrile (pregătire, discuție) 0 Totl 89 7 SEMESTRUL I: Recpitulre, test predictiv 6 Mtrice 5 Determinnți 7 Limite de funcții 7 Evlure semestrilă 5 TOTAL SEMESTRUL I 70 SEMESTRUL II: Sisteme de ecuții linire Funcții continue Funcții derivile 0 Studiul funcțiilor cu jutorul derivtelor 7 Evlure semestrilă 5 Recpitulre 8 TOTAL SEMESTRUL II 74 Precizări legte de completre dtelor în colonele I-V: I. Competenţele înscrise sunt competenţele existente în progrmele în vigore, ferente fiecărui cpitol su unităţi de învăţre. Pentru etp evluării sumtive, ruric ferentă cestei colone se v complet cu competenţe de evlure specifice. II. Colon conţine o deflcre pe tipuri de ore ( predre-învăţre/plicţii/evlure formtivă) stfel: Titlul Cpitolului/Unităţii de învăţre Detliere temelor de conţinut, ferent ctivităţilor de predre/învăţre Activităţi zte pe plicţii cre să conducă l retenţi de cunoştinţe şi trnsfer noţionl Activităţi de evlure formtivă, cre să permită oţinere unui feed-ck rel şi în timp util supr nivelului de tingere stndrdelor de performnţă şi competenţelor vizte III. ) Deflcre numărului de ore pe cpitol/unitte de învăţre şi, în cdrul cpitolului/unităţii de învăţre, pe conţinuturi/plicţii/evlure sumtivă; cdrul didctic v deflc numărul de ore pe teme de conţinut, funcţie de specificul clsei. III. ) Colonă l dispoziţi profesorului, prin cre se vor reprtiz, pe prcursul semestrelor, ore din totlul orelor l dispoziţi cdrului didctic, funcţie de oportunităţile de proces (profundre, plicţii de sinteză su/şi inter şi trnsdisciplinre) su funcţie de feedck-ul oţinut prin evluări, pentru ctivităţi de învăţre remedilă. IV. Colon se completeză de către cdrul didctic, cu dtele l cre vor fi cuprinse ctivităţile de predre-învăţre/ plicţii / evlure. V. Colonă cre se v complet de către cdrul didctic, prin menţiuni corelte cu modificări duse ritmului de prcurgere plnificării su despre relizre ctivităţilor didctice l clsă.

7