Economic versus Juridic in legislatia europeana, legislatia fiscala romaneasca si in abordarea Curtii Europene de Justitie si a Planului de actiune OECD privind BEPS Dan Schwartz Managing Partner RSM Scot SEMINAR Evaziunea fiscala CCFR Institutul National al Magistraturii (INM) 13 martie 2015, București - Hotel Howard Johnson Grand Plaza
1. Gregory vs. Helvering 2. Economic vs. Juridic concept, principiu, inteles legal 3. Abordare in legislatia fiscala si contabila romaneasca 4. Abordare in cateva tari ale Uniunii Europene 5. Studii de caz 6. Un caz rezolvat de European Court of Justice 7. Planul de actiune privind BEPS 8. Concluzii 2
1. Gregory vs. Helvering Decizia in cazul Gregory v. Helvering pronuntata in 1935, a fost o decizie de referinta data de catre Curtea Suprema a Statelor Unite ale Americii cu privire la identificarea substantei economice a tranzactiilor in scopul determinarii tratamentului fiscal aplicabil acestora Cazul este considerat de referinta, fiind baza a doua doctrine in jurisprudenta americana (si nu numai!) : prima se refera la scopul economic (business purpose) si a doua la prevalenta economicului asupra juridicului (substance over form). Doctrina scopul economic se refera, in esenta, la abordarea unei tranzactii care nu are un alt scop de business decat evitarea sau reducerea taxelor; intr-o astfel de situatie, legea fiscala nu va lua in considerare tranzactia respectiva. Cea de-a doua doctrina, aceea a prevalentei economicului asupra juridicului, se refera la faptul ca, pentru scopuri fiscale, contribuabilul este conditionat de substanta 3 economica a tranzactiei atunci cand aceasta difera de forma sa juridica.
1. Gregory vs. Helvering (cont.) Evelyn Gregory detinea toate actiunile unei companii numite United Mortgage Company. Aceasta, la randul sau, detinea 1,000 de actiuni intr-o companie numita Monitor Securities Corporation. In 1928, Evelyn a creat o a treia entitate, Averill Corp. si dupa trei zile a transferat cele 1,000 de actiuni detinute in Monitor catre Averill. Dupa o saptamana de la inregistrare, ea a dizolvat Averill si si-a distribuit cele 1,000 de actiuni Monitor ca venituri din lichidare; in aceeasi zi ea a vandut unui tert actiunile Monitor pentru 133,333.33 $, pretinzand ca a inregistrat un cost al tranzactiei de 57,325.45 $, ceea ce ar fi implicat impozitarea sa numai pentru un castig net de capital de 76,007.88 $. In declaratia privind impozitul pe venit pentru anul 1928, Gregory a tratat tranzactia ca fiind o reorganizare de business neutra din punct de vedere fiscal (negeneratoare de venituri impozabile), in conformitate cu prevederile legii fiscale americane in vigoare la acea data. 4
1. Gregory vs. Helvering (cont.) Comisarul IRS Guy Helvering a sustinut ca tranzactia efectuata de Evelyn nu a fost o reorganizare de business intrucat nu a avut substanta economica si Gregory a fost proprietara de fapt a tuturor celor trei societati implicate. Ea nu a facut altceva decat sa imbrace tranzactia intr-o forma juridica care sa o faca sa para o reorganizare, in acest fel vanzand actiunile Monitor fara sa plateasca un impozit pe venit substantial. In consecinta, ea si-a subevaluat datoria fiscala cu 10,000 $. Tranzactia a fost adusa in fata mai multor tribunale; in cele din urma Curtea Suprema a Statelor Unite a decis in favoarea Statului american cu urmatoarea motivatie: Chiar daca litera legii ar putea sa fie considerata ca fiind respectata, intentia legii respective nu a fost sa permita reorganizarile de business pentru scopul exclusiv al evitarii platii taxelor. Pentru ca o reorganizare de business sa afecteze si obligatiile fiscale, reorganizarea trebuie sa genereze efecte economice si nu sa fie numai o incercare de a reduce/evita plata taxelor. Cu toate acestea, "dreptul legal al unui contribuabil de a-si reduce povara fiscala sau de a evita plata taxelor, prin mijloace pe care legea 5 le permite, nu poate fi pus la indoiala".
2. Economic vs. Juridic concept, principiu, inteles legal 2.1. Concept 2.1.1 Definitie Prevalenta economicului asupra juridicului este un principiu utilizat in contabilitate conform caruia entitatea inregistreaza tranzactii in functie de substanta si de realitatea economica a lor si nu numai in functie de forma lor juridica. Acest concept este unul dintre factorii determinanti pentru obtinerea de informatii contabile si financiare fiabile si credibile. Pentru majoritatea tranzactiilor nu va fi nici o diferenta intre substanta lor economica si forma lor juridica; in unele cazuri insa, cele doua aspecte sunt divergente, iar decizia cu privire la modul de prezentare a tranzactiilor poate duce la doua rezultate foarte diferite. Aceasta diferenta apare atunci cand un activ sau o datorie nu sunt corect recunoscute in conturile contabile, in functie de capacitatea lor de a genera fie beneficii fie obligatii, dupa caz. 6
2. Economic vs. Juridic concept, principiu, inteles legal (cont.) 2.1.2 Exemple de probleme care pot aparea in legatura cu principiul prevalentei economicului asupra juridicului Compania A intermediaza vanzari de bunuri pentru Compania B si astfel ea ar trebui sa inregistreze ca venituri numai comisionul de intermediere perceput lui B. Totusi, Compania A doreste sa prezinte vanzari mai mari in situatiile financiare si atunci inregistreaza intreaga valoare a acestora (valoarea bunurilor + comision) ca venit. Compania C transfera datorii catre parti afiliate pentru ca datoriile sa nu apara in bilantul propriu. Compania D intocmeste documente pentru a sustine ca a existat o vanzare de bunuri catre clienti in conditiile in care bunurile nu au parasit locatia companiei D (facturare fara livrare efectiva). 7
2. Economic vs. Juridic concept, principiu, inteles legal (cont.) 2.2. Inteles legal Principiul fiscal al prevalentei economicului fata de juridic este o creatie legala. Acesta este adesea invocat de catre instanțele de judecata in cazurile in care un contribuabil a construit o schema de tranzacționare in documente in vederea obtinerii unor avantaje fiscale. Dar dreptul fiscal international prevede ca exista o relație intre avantajul fiscal dorit (cum ar fi o deducere fiscala sau amanarea platii unui impozit) si un motiv legat de afaceri sau de obtinerea unui profit. Se poate spune ca motivul fiscal trebuie sa fie mortarul si nu caramizile structurii create. Daca motivatia fiscala depaseste motivele economice sau obiectivul de a obtine profit, pe baza documentelor justificative, instantele de judecata vor decide, de regula, ca eforturile de forma ale contribuabilului nu reflecta substanta tranzactiei din punct de vedere economic. Pe aceasta baza avantajele fiscale trebuie refuzate. 8
2. Economic vs. Juridic concept, principiu, inteles legal (cont.) 2.2. Inteles legal (cont) Cuvinte precum simulare", "fictiune si altele similare sunt adesea folosite de catre instantele de judecata pentru a descrie tot felul de aranjamente complexe care, in efortul de a asigura beneficii fiscale, nu au reusit sa reflecte un scop economic real in afara de obtinerea avantajelor fiscale. De asemenea, este adevarat ca motivul evaziunii fiscale nu este relevant pentru o analiza a unei tranzactii efectuate într-o maniera conforma cu documente si actiuni ale contribuabilului in cazul in care tranzactia este considerata a avea justificare economica in termeni de scop de afaceri si asteptari reale de a obtine profituri. In astfel de situatii scopul ulterior al evitarii taxelor nu este luat in considerare in sensul incalcarii principiului substance over form. 9
2. Economic vs. Juridic concept, principiu, inteles legal (cont.) 2.2. Inteles legal (cont.) Dreptul legal al unui contribuabil de a reduce impozitele si taxele sau de a le evita prin mijloace pe care legea le permite, nu poate fi pus la indoiala. Deci intrebarea care se pune este daca legea permite unui contribuabil sa puna la punct un aranjament artificial caruia sa i se dea o forma legala care sa ii ascunda caracterul real, economic, prin realizarea unui plan doar cu scopul de a obtine avantaje fiscale? Raspunsul este : Legea nu permite! Instantele de judecata nu trebuie sa sustina tranzactiile care genereaza avantaje fiscale cu exceptia cazului in care tranzactiile au substanta economica si contribuabilii si-au asumat riscuri economice reale. Daca ar fi altfel, contribuabilii ar putea sa foloseasca artificiile fiscale si sa goleasca prevederile fiscale de orice scop economic real. 10
3. Abordare in legislatia fiscala si contabila romaneasca 3.1 Codul Fiscal 3.1.1 Art. 11 alin. (1) Art. 11 Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal (1) La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe in intelesul prezentului cod, autoritatile fiscale pot sa nu ia in considerare o tranzactie care nu are un scop economic sau pot reincadra forma unei tranzactii pentru a reflecta continutul economic al tranzactiei. In cazul in care tranzactiile sau o serie de tranzactii sunt calificate ca fiind artificiale, ele nu vor fi considerate ca facand parte din domeniul de aplicare al conventiilor de evitare a dublei impuneri. Prin tranzactii artificiale se intelege tranzactiile sau seriile de tranzactii care nu au un continut economic si care nu pot fi utilizate in mod normal in cadrul unor practici economice obisnuite, scopul esential al acestora fiind acela de a evita impozitarea ori de a obtine avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate. 11
3. Abordare in legislatia fiscala si contabila romaneasca (cont.) 3.1.2 Cod de Procedura Fiscala 3.1.3 Art. 14 Criteriile economice (1) Veniturile, alte beneficii si valori patrimoniale sunt supuse legii fiscale indiferent daca sunt obtinute din activitati ce indeplinesc sau nu cerintele altor dispozitii legale. (2) Situațiile de fapt relevante din punct de vedere fiscal se apreciaza de organul fiscal dupa conținutul lor economic 12
3. Abordare in legislatia fiscala si contabila romaneasca (cont.) 3.1.4 OMFP nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale si situațiile financiare anuale consolidate 3.1.5 SECTIUNEA 2.4 Principii generale de raportare financiara 57. - (1) Contabilizarea si prezentarea elementelor din bilant si din contul de profit si pierdere tinand seama de fondul economic al tranzactiei sau al angajamentului in cauza. Respectarea acestui principiu are drept scop inregistrarea in contabilitate si prezentarea fidela a operatiunilor economicofinanciare, in conformitate cu realitatea economica, punand in evidenta drepturile si obligatiile, precum si riscurile asociate acestor operatiuni. 13
3. Abordare in legislatia fiscala si contabila romaneasca (cont.) (2) Evenimentele si operatiunile economico-financiare trebuie evidentiate in contabilitate asa cum acestea se produc, in baza documentelor justificative. Documentele justificative care stau la baza inregistrarii in contabilitate a operatiunilor economico-financiare trebuie sa reflecte intocmai modul cum acestea se produc, respectiv sa fie in concordanta cu realitatea. De asemenea, contractele incheiate intre parti trebuie sa prevada modul de derulare a operatiunilor si sa respecte cadrul legal existent. (3) Forma juridica a unui document trebuie sa fie in concordanta cu realitatea economica. Atunci cand exista diferente intre fondul sau natura economica a unei operatiuni sau tranzactii si forma sa juridica, entitatea va inregistra in contabilitate aceste operatiuni, cu respectarea fondului economic al acestora. 14
3. Abordare in legislatia fiscala si contabila romaneasca (cont.) (4) Exemple de situatii cand se aplica acest principiu pot fi considerate: incadrarea de catre utilizatori a contractelor de leasing in leasing operational sau financiar; recunoasterea veniturilor din chirii, respectiv a cheltuielilor din chirii in functie de fondul economic al contractului si de eventualele gratuitati (stimulente) aferente; incadrarea operatiunilor la vanzare in nume propriu sau comision, respectiv consignatie; recunoasterea veniturilor, respectiv a cheltuielilor in contul de profit si pierdere sau ca venituri in avans, respectiv cheltuieli in avans; recunoasterea participatiilor detinute ca fiind de natura actiunilor detinute la entitati afiliate sau sub forma altor imobilizari financiare; incadrarea reducerilor acordate, respectiv primite, la reduceri comerciale sau financiare. (5) Entitatile au obligatia ca la intocmirea documentelor justificative si la contabilizarea operatiunilor economico-financiare sa tina seama de toate informatiile disponibile, astfel incat sa fie extrem de rare situatiile in care natura economica a operatiunii sa fie diferita de forma juridica a documentelor care stau la baza acestora. 15
4. Abordare in cateva state membre UE 4.1 Abordarea Germana In legislatia fiscala germana, interpretarea tranzactiilor derulate de contribuabili conform realitatii economice este stabilita prin lege (German General Tax Act art. 42). Astfel folosirea excesiva a formelor legale (abuzul de lege) nu este permisa atunci cand genereaza evitarea obligatiilor fiscale. Jurisprudenta germana a identificat 4 elemente semnificative care permit aplicarea art. 42: 1.Forma legala aleasa de contribuabil pentru tranzactie nu este adecvata. O tranzactie este considerata inadecvata daca un tert nu ar fi intrat intr-un aranjament legal similar. 2.Forma legala aleasa de contribuabil implica un regim fiscal mai favorabil decat o tranzactie adecvata. 3.Nu exista nicio justificare a alegerii formei legale 4.Subiectivismul tranzactiei, care indica intentia si motivatia contribuabilului de a reduce povara fiscala. 16
4. Abordare in cateva state membre UE (cont.) 4.2 Abordarea Olandeza si Franceza 4.2.1. In Olanda, prevenirea evaziunii fiscale se face prin aplicarea urmatoarelor masuri: 1. Art. 31 din Codul Fiscal olandez permite evaluarea dincolo de scopul unei tranzactii care este desfasurata in principal cu scopul de a evita impozitarea. 2. Principiul fraus legis care se refera la abuzul de drept nu este continut in legislatia fiscala dar a fost creat prin jurisprudenta. Conform acestui principiu intelesul legii este mai important decat formularea sa. 4.2.2 In legislatia franceza, reconsiderarea tranzactiilor pentru a reflecta continutul economic se face potrivit art. 64 din Codul Fiscal francez. Conform acestui articol, autoritatile fiscale pot: ignora forma legala care are ca scop ascunderea veniturilor si a altor castiguri si propune o noua tranzactie cu un nou sens care corespunde continutului economic (reconsiderare in scopuri fiscale). 17
4. Abordare in cateva state membre UE (cont.) 4.3 Abordarea Britanica Marea Britanie (ca de altfel si SUA) este o tara care, datorita particularitatilor sistemului legal (Common Law), are o practica judiciara semnificativa si a dezvoltat o jurisprudenta aplicabila in cazul in care exista suspiciuni cu privire la evaziunea fiscala. Astfel, autoritatile fiscale trebuie sa accepte tranzactiile care nu sunt de suprafata sau false. Dubiile asupra corectitudinii tranzactiilor pot aparea numai daca partile au incheiat intelegeri pe care nu intentioneaza sa le onoreze in modul in care ar fi de asteptat din documente. Pe baza acestei doctrine nu este suficient ca relatiile contractuale sa fie artificiale, este necesar sa se stabileasca si modul in care contribuabilul a beneficiat de avantaje fiscale de pe urma acestor intelegeri. 18
5. Studii de caz 5.1 Dell Spania Compania Dell producea computere in Irlanda prin Dell Irlanda si le vindea prin Dell Products (companie irlandeza) care avea o retea de distribuitori in toata Europa, printre care si Dell Spania. Aceasta structura a fost utilizata pana in anul 1995 cand grupul Dell si-a reorganizat activitatea. In urma reorganizarii, Dell Spania a devenit comisionar pentru Dell Products si a deservit clientii importanti ai grupului care necesitau si asistenta suplimentara de specialitate. Vanzarea catre clientii mici era facuta de Dell Franta. Curtea Suprema din Spania a considerat ca toate vanzarile facute de Dell Products in Spania (mai putin comisionul platit catre Dell Spania si alte cheltuieli alocabile) sunt atribuibile catre sediul permanent pe care Dell Products l-a generat in Spania prin utilizarea lui Dell Spania ca agent dependent. 19
5. Studii de caz (cont.) 5.2 Dell Norway Cazul a fost tratat si de tribunalele norvegiene. Dell A/S, companie norvegiana primeste un comision de la Dell Products Irlanda pentru intermedierea vanzarilor acesteia catre clienti norvegieni. Autoritatile fiscale norvegiene au considerat ca Dell Products are un sediu permanent in Norvegia ca urmare a utilizarii serviciilor Dell A/S, iar o parte din veniturile realizate de compania irlandeza sunt atribuibile sediului permanent astfel creat si prin urmare sunt impozabile in Norvegia. Curtea Suprema norvegiana a respins pozitia autoritatilor fiscale si a considerat ca Dell Products Irlanda nu are un sediu permanent in Norvegia confirmand parerea traditionala: pentru ca un agent dependent sa constituie un sediu permanent pentru principal, agentul trebuie sa aiba autoritatea de a incheia contracte in numele principalului. 20
5. Studii de caz (cont.) 5.3 Real Madrid Spania Real Madrid ar fi trebui sa efectueze plati pentru exploatarea drepturilor de imagine pentru unul dintre jucatorii sai catre o companie din Olanda, dar a efectuat aceste plati mai intai catre o companie din Ungaria care, la randul sau, a transferat 99% din platile primite catre compania olandeza. In conformitate cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiata intre Ungaria si Spania, nu se aplica impozit prin retinere la sursa pe veniturile nerezidentilor obtinute din redevente. In acest fel, Real Madrid a beneficiat de neretinerea impozitului pe veniturile nerezidentilor conform conventiei mentionate anterior. Autoritatile fiscale din Spania au contestat aceasta tranzactie deoarece in opinia lor, compania din Ungaria nu putea fi considerata drept beneficiar efectiv al redeventelor din moment ce a fost interpusa in tranzatie doar cu scopul de a beneficia de scutirea de impozit. Tribunalul spaniol a fost de acord cu aceasta pozitie confirmand ca entitatea din Ungaria nu putea fi beneficiar efectiv al platii de redevente, in acest fel identificand lipsa de substanta economica a tranzactiei. 21
5. Studii de caz (cont.) 5.4. Velcro (Canada) Velcro Industries BV (Olanda), companie rezidenta fiscal in Olanda, a incheiat un contract cu Velcro Canada, comapanie rezidenta in Canada, pentru cedarea catre aceasta a unor drepturi de proprietate intelectuala contra plata unor redevente (plata se facea din Canada spre Olanda). Dupa incheierea acestui contract, Velcro Industries BV a devenit rezidenta al Antilelor Olandeze, tara care nu are o conventie de evitare a dublei impuneri incheiata cu Canada. Daca entitatea canadiana ar fi continuat sa faca platile catre BV, acum rezident in Antilele Olandeze, platile ar fi fost supuse unui impozit prin retinere la sursa in Canada in cota de 25%. Pentru a evita acest lucru, Velcro Industries BV a cedat contractul catre o subsidiara a sa rezidenta in Olanda si anume Velcro Holdings. Aceasta din urma incasa redeventele de la Velcro Canada si platea apoi aproximativ 90% din sumele incasate catre Velcro Industries BV, avantajul fiscal al acestei structuri find dat de faptul ca in relatia Olanda- Antilele Olandeze, Olanda nu retine la sursa impozit pe redevente. 22
5. Studii de caz (cont.) 5.4. Velcro (Canada) (cont.) Structura de mai sus a fost adusa de catre autoritatea fiscala canadiana in fata unui tribunal fiscal din Canada care a considerat ca Velcro Holdings este beneficiarul efectiv al redeventelor si nu este o simpla companie vehicul utilizata pentru evitarea platii taxelor deoarece ea poate folosi o parte din sumele incasate de la contribuabilul canadian (10%) pentru nevoi proprii. In plus, tribunalul canadian a considerat ca Velcro Holdings nu poate fi considerat agent dependent pentru Velcro Industries BV deoarece nu avea capacitatea de a afecta pozitia legala a Velcro Industries BV (nu putea incheia contracte in numele Velcro Industries), ci actiona pe cont propriu. 23
6. Un caz rezolvat de European Court of Justice C-126/10 Foggia O companie holding portugheza Foggia SGPS a achizitionat si apoi a fuzionat prin absorbtie cu alte 3 companii portugheze intr-o operatiune de restructurare de grup derulata in 2003. Foggia a solicitat autoritatilor fiscale sa permita folosirea pierderilor fiscale neutilizate, existente in cele 3 companii absorbite si realizate in perioade anterioare tranzactiei, in scopul diminuarii profiturilor impozabile care urmau sa fie obtinute de compania rezultata din fuziune. Autoritatile fiscale au aprobat aceasta cerere doar pentru doua dintre companiile fuzionate, dar au respins utilizarea pierderii fiscale obtinuta de a treia companie Riguadiana, argumentand ca nu exista nicio justificare economica pentru achizitia acestei companii. Argumentele autoritatilor fiscale au fost legate de faptul ca Riguadiana nu derula nicio activitate, nu a detinut active iar originea pierderilor sale fiscale in valoare de 2 mil Euro nu a fost foarte clara. 24
6. Un caz rezolvat de European Court of Justice (cont.) Curtea Europeana de Justitie a consemnat faptul ca Riguadiana desi nu derula activitati si nu detinea active, intentia de a prelua pierderile in compania rezultata din fuziune nu elimina posibilitatea ca aceasta sa fie derulata din motive economice valide. Conform ECJ chiar daca restructurarile si fuziunile pot fi derulate pentru reducerea costurilor si sunt sustinute de motive economice conform Directivei Europene privind Fuziunile (Directiva 90/434/EEC), atunci cand se decide daca o operatiune are justificare economica, nivelul avantajului fiscal obtinut in urma fuziunii trebuie evaluat. Curtea Europeana de Justitie a aratat ca este de competenta tribunalelor nationale sa decida daca transferul pierderilor fiscale rezultate in urma fuziunii s- a efectuat pe baza unor motive economice care sa sustina operatiunea (tribunalul national portughez a fost pus in situatia de a analiza respectarea principiului prevalentei economicului asupra juridicului in cazul mentionat, Curtea Europeana de Justitie declinandu-si competenta in acest sens). 25
7. Planul de actiune privind BEPS 7.1. Generalitati BEPS (Base Erosion and Profit Shifting) se poate traduce prin erodarea bazei de impunere si alocarea profiturilor Schimbari fundamentale sunt necesare pentru prevenirea dublei neimpozitari sau a impozitarii scazute asociate cu practici care separa in mod artificial profitul impozabil de activitatile care l-au generat; Noi standarde internationale trebuie identificate pentru a asigura coerenta taxarii profiturilor la nivel international; Corelarea impozitarii cu substanta economica a tranzactiilor este necesara atat in ceea ce priveste structura tratatelor de evitare a dublei impuneri, cat si in zona preturilor de transfer; 26
7. Planul de actiune privind BEPS (cont.) 7.2. Actiuni propuse Abordarea provocarilor fiscale generate de economia digitala; Neutralizarea efectelor asa numitelor «hybrid mistmatch arrangements» Intarirea regulilor de verificare a companiilor controlate international (CFC rules) Limitarea erodarii bazei de impunere prin intermediul deducerilor de cheltuieli cu dobanzile si al altor costuri financiare Considerarea transparentei si substantei economice in contracarea practicilor fiscale daunatoare Prevenirea evitarii artificiale a inregistrarii unui sediu permanent impunerea principiului pretului de piata (arm s lenght principle) Implementarea de metodologii de coletare si analiza a datelor privind BEPS; Solicitarea facuta contribuabililor de a dezvalui aranjamentele de planificare fiscala agresiva 27
8. Concluzii 1. Principiul prevalentei economicului asupra juridicului este principiul fundamental care trebuie sa stea la baza analizelor si judecatilor cu caracter fiscal. 2. Respectarea acestui principiu presupune existenta in orice tranzactie, a unei motivatii economice concretizata in diverse categorii de avantaje inclusiv in obtinerea de venituri si profituri suplimentare. 3. Atunci cand intre substanta economica a unei tranzactii si forma ei de realizare juridica exista contradictii, autoritatile fiscale si tribunalele de orice nivel trebuie sa decida daca sustanta economica exista indiferent de forma in care tranzactia a fost prezentata in contractele incheiate intre parti sau in alte documente justificative si sa evalueze avantajele fiscale ale contribuabilului. 28
8. Concluzii 4. In cazul in care fie autoritatile fiscale, fie instantele de judecata, dupa caz, decid ca o tranzactie nu are substanta economica, aceasta tranzactie trebuie fie ignorata fie trebuie procedat la reconsiderarea ei in scopul identificarii situatiei de fapt fiscale a contribuabilului. 5. Data fiind importanta deosebita a aspectului economic atunci cand este vorba de judecarea unei spete cu caracter fiscal este absolut necesara colaborarea intre instantele de judecata si expertii judiciari chemati sa isi exprime opinia asupra realitatilor economice care sunt/ar fi trebuit sa fie reflectate intr-o tranzactie structurata juridica. 29
9. Bibliografie 1. Cazul Gregory v. Helvering, 293 U.S. 465 (1935) 2. Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal 3. OG nr. 92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala 4. OMFP nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate 5. Tambet Grauberg Anti-tax-avoidance Measures and Their Compliance with Community Law 6. Decizia Curtii Europene de Justitie in cazul C-126/10 Foggia 7. Anna Vitko Towards the International Fiscal Meaning of the Concept Beneficial Owner - Lund Univeristy 2011 8. Jurisprudenta tribunalelor europene in materie fiscala 9. Jurisprudenta internationala in materie fiscala 30
Q & A? 31
Multumesc! 32