Un mediu curat Implică-te şi tu! MATEESCU ANDREEABIANCA
Ce este mediul înconjurător? Prin mediu înconjurător sau mediu ambiant se înţelege ansamblul de elemente şi fenomene naturale şi artificiale de la exteriorul Terrei, care condiţionează viaţa în general şi pe cea a omului în special. Sensul dat acestei noţiuni în cadrul Uniunii Europene este cel al unui ansamblu de elemente care, în complexitatea relaţiilor lor, constituie cadrul, mijlocul şi condiţiile de viaţă ale omului, cele care sunt ori cele care nu sunt resimţite. O altă definiţie o găsim în Legea protecţiei mediului, în care mediul înconjurător este ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul şi subsolul, toate straturile atmosferei, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv, valorile materiale şi spirituale.
Ne afectează cumva starea mediului viaţa şi sănătatea noastră? Bineînţeles că starea mediului înconjurător, ce depinde numai şi numai de fiecare dintre noi, ne afectează în mod direct viaţa şi sănătatea noastră. Această temă Un mediu curat Implica-te si tu!, ar trebui să fie o deviză pentru întreaga populaţie a globului. Este nevoie de mai multă atenţie şi de mai multă responsabilitate din partea fiecărui cetăţean pentru a trăi într-un mediu curat, pentru a respira aer curat, pentru a bea apă curată şi pentru a putea folosi condiţiile de viaţă pe care ni le oferă natura. Însă, se pare că oamenii tratează cu neglijenţă acest aspect important al vieţii lor, ceea ce duce la agravarea procesului de poluare şi distrugere a mediului şi implicit la distrugerea sănătăţii fiecăruia dintre noi şi a celor din jur.
Poluarea şi formele de poluare a mediului Ce este poluarea? Poluarea reprezintă modificarea componentelor naturale prin prezenţa unor componente străine, numite poluanţi, ca urmare a activităţii omului, şi care provoacă prin natura lor, prin concentraţia în care se găsesc şi prin timpul cât acţionează, efecte nocive asupra sănătăţii, creează disconfort sau împiedică folosirea unor componente ale mediului esenţiale vieţii. Din cuprinsul definiţiei se poate constata clar că cea mai mare responsabilitate pentru poluarea mediului o poartă omul, poluarea fiind consecinţa activităţii mai ales social economice a acestuia. Privită istoric, poluarea mediului a apărut odată cu omul, dar s-a dezvoltat şi s-a diversificat pe măsura evoluţiei societăţii umane, ajungând astăzi una dintre importantele preocupări ale specialiştilor din diferite domenii ale ştiinţei şi tehnicii, ale statelor şi guvernelor, ale întregii populaţii a pământului. Aceasta, pentru că primejdia reprezentată de poluare a crescut şi creşte neîncetat, impunând măsuri urgente pe plan naţional şi internaţional, în spiritul ideilor pentru combaterea poluării.
Principalele forme de poluare a mediului Poluarea biologică, cea mai veche şi mai bine cunoscută dintre formele de poluare, este produsă prin eliminarea şi răspândirea în mediul înconjurător a germenilor microbieni producători de boli. Astfel, poluarea bacteriană însoţeşte deopotrivă omul, oriunde s-ar găsi şi indiferent pe ce treaptă de civilizaţie s-ar afla, fie la triburile nomade, fie la societăţile cele mai evoluate. Pericolul principal reprezentat de poluarea biologică constă în declanşarea de epidemii, care fac numeroase victime. Totuşi, putem afirma că, datorită măsurilor luate în prezent, poluarea biologică bacteriologică, virusologică şi parazitologică, are o frecvenţă foarte redusă.
Poluarea chimică constă în eliminarea şi răspândirea în mediul înconjurător a diverselor substanţe chimice. Poluarea chimică devine din ce în ce mai evidentă, atât prin creşterea nivelului de poluare, cât mai ales prin diversificarea ei. Pericolul principal al poluării chimice îl reprezintă potenţialul toxic ridicat al acestor substanţe.
Poluarea fizică este cea mai recentă şi cuprinde, în primul rând, poluarea radioactivă ca urmare a extinderii folosiri izotopilor radioactivi în ştiinţă, industrie, agricultură, zootehnie, medicină etc.. Pericolul deosebit al substanţelor radioactive în mediu şi în potenţialul lor nociv chiar la concentraţii foarte reduse. Poluării radioactive i se adaugă poluarea sonoră, tot ca o componentă a poluării fizice. Zgomotul, ca şi vibraţiile şi ultrasunetele sunt frecvent prezente în mediul de muncă şi de viaţă al omului modern, iar intensităţile poluării sonore sunt în continuă creştere. Supraaglomerarea şi traficul, doi mari poluanţi fonici, au consecinţe serioase asupra echilibrului psihomatic al individului. Un număr tot mai mare de persoane din oraşele aglomerate recurge la specialiştii psihiatri pentru a găsi un remediu pentru starea lor proastă (anxietate, palpitaţii, amnezii neşteptate, lipsa puterii de concentrare, dureri de cap).
În sfârşit nu putem trece cu vederea poluarea termică, poate cea mai recentă formă de poluare fizică cu influenţe puternice asupra mediului înconjurător, în special asupra apei şi aerului, şi, indirect, asupra sănătăţii populaţiei. Marea varietate a poluării fizice, ca şi timpul relativ scurt de la punerea ei în evidenţă, o face mai puţin bine cunoscută decât pe cea biologică şi chimică, necesitând eforturi deosebite de investigare şi cercetare pentru a putea fi stăpânită în viitorul nu prea îndepărtat. Însă cele mai des întâlnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului, poluarea aerului (atmosferică).
Acţiune de ecologizare în proiectul Voluntariat pentru un mediu curat Kronospan Sebeș, cel mai mare producător de plăci pe bază de lemn din România, a organizat miercuri, 20 mai 2015, o amplă acțiune de ecologizare a zonei Valea Frumoasei și a împrejurimilor orașului Sebeș. Proiectul care a debutat sub sloganul,,voluntariat pentru un mediu curat s-a bucurat de sprijinul a peste 50 de elevi de la,,liceul Tehnologic din Sebeș. În cadrul acțiunii de ecologizare, voluntarii au reușit să strângă peste 75 de saci cu deșeuri, totalizând o cantitate de aproximativ două tone. Rolul acestui proiect este nu numai de a restaura una dintre cele mai frumoase zone ale Ardealului, ci și de a-i încuraja pe tinerii din Sebeș să se implice în demersuri sociale care au efecte tangibile, dând dovadă de un comportament civic exemplar. Credem că fiecare dintre noi ar trebui să contribuie la curățenia pe care ne-o dorim. Este dreptul nostru, al tuturor, să trăim într-o lume mai curată, într-o lume în care educaţia și cultura sunt sprijinite, în care comunitatea se dezvoltă frumos, declară Oana Bodea, director de PR Kronospan Sebeș și președintele Fundației Kronospan. Toate detaliile logistice ( transport, echipament, apă și mâncare) au fost asigurate de către Kronospan Sebeș, iar eforturile voluntarilor au fost răsplătite prin diplome de participare.
Cu sprijinul voluntarilor, Kronospan a organizat de-a lungul timpului activități periodice de ecologizare, precum cele din zonele Râpa Roșie și Râul Secaș, în jurul lacului de acumulare Oașa, Valea Frumoasei, în zona Fântâna Împăratului Alunei. În total, până în prezent, în cadrul acțiunilor de mediu au fost curățate 100 de hectare de teren, prin strângerea a peste 300 de tone de deșeuri. Aceste rezultate au fost posibile prin implicarea a peste 1500 de voluntari.
Alte exemple de acţiuni ecologice, în imagini Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice alaturi de Let s Do It, Romania! in 2013 93.114 elevi au colectat peste 100 tone hartie reciclata, in programul ecologic Scoala pentru o Romanie Verde
Ce putem face pt. a proteja mediul inconjurator? Exista cateva lucruri pe care le putem face pentru a proteja si noi mediul inconjurator : Putem inlocui becurile normale cu unele economice. In ultime vreme au aparut mai multe firme, cu preturi mult mai acceptabile. In locul detergentului clasic pt. spalatul rufelor, putem folosi nuci de sapun, care sunt biodegradabile si care dupa folosire pot fi utilizate ca si ingrasamant pentru flori. Nucile de sapun cresc in copac si au proprietati de saponificare. Clorul este foarte foarte nociv atat pt oameni, cat si pentru mediu! Pentru albirea hainelor puteti folosi in locul clorului bicarbonat de sodiu, iar pentru dezinfectare otetul. O alternativa pentru balsamul de rufe care este iritant pentru piele si nociv pentru mediu ar fi sa puneti cateva picaturi de ulei esential cu mirosul preferat de dvs. pe o bucata de material textil pe care sa-l introduceti in cuva masinii de spalat la fiecare spalare.
In locul prafului anticalcar, care se adauga la masina de spalat, se poate adauga otet (preferabil din vin alb). Are acelasi efect anticalcar si este si biodegradabil. Tot otet putem folosi si pentru curatarea calcarului depus pe diversele suprafete din baie si bucatarie. Pulverizam, lasam putin sa actioneze si clatim. Este o alternativa ieftina, nu ne afecteaza caile repiratorii sau pielea de pe maini si respecta si mediul inconjurator. Otetul poate fi folosit si la curatarea si improspatarea culorii covoarelor, a canapelelor. In timp ce ne spalam pe dinti, putem inchide robinetul. Economisim astfel 6 l de apa de fiecare data cand ne spalam pe dinti. In loc sa facem baie la cada, putem face un dus. Trebuie sa avem grija sa reparam bateriile care picura. Se aduna o pierdere mare de apa in decursul unui an de zile.
Si in timp ce sapunim vasele, putem inchide apa. In locul balsamului de rufe putem folosi o lingura de otet in compatimentul pentru balsam de rufe. Otetul in amestec cu apa (proportii egale) se poate folosi si pt. curatarea si dezinfectarea diverselor suprafete. E sanatos pentru plamanii nostri si protejeaza si mediul. Protejam mediul si daca folosim produse biodegradabile de curatare a casei si produse ecologice de intretinere personala. De asemenea, sunt bune si pentru sanatatea noastra. Nu aruncati uleiul folosit la gatit la chiuveta. Polueaza foarte mult. Il puteti pune intr-o sticla sau borcan si sa il aruncati la gunoi. Nu lasati incarcatorul telefonului mobil in priză dupa ce s-a incarcat bateria. Daca faceti acest lucru, se pierde 95% din energie de fapt numai 5% este necesara pentru incarcarea telefonului tau.
Nu lasati luminile aprinse si nici televizorul sau alte aparate electronice. Scoateti-le din priza atunci cand nu le folositi. Veti economisi multa energie. Nu aruncati mancare. Cumparati si gatiti doar cat consumati. Eventual daca raman resturi, dati-le animalelor de pe strada. Nu faceti abuz de consum in nici o privinta (hartie folosita, mancare, produse de curatenie, de ingiena etc.) Nu lasati gunoaie in locuri din natura (mare, munte, padure ) Pt. cumparaturi folositi o sacosa din textil. Nu mai cumparati sacosi din plastic, chiar si biodegradabile. La fabricarea sacoselor de plastic se foloseste petrol. Ganditi-va cat de mult polueaza in momentul reciclarii lor.
Concluzii Mediul înconjurător ne asigură condiţiile necesare vieţii, însă depinde de noi dacă dorim să folosim aceste elemente esenţiale cât mai util sau dacă vrem să ocolim acest aspect al vieţii noastre. Convingerea că această problemă este doar a specialiştilor şi a forurilor internaţionale, este tot atât de eronată, pe cât este şi de gravă. Ocrotirea planetei este o problemă mondială, şi, tocmai de aceea, fiecare om trebuie să-şi asume această responsabilitate. Trecerea ecologiei de la stadiul de simplã disciplină ştiinţifică la cea de problemă a conştiinţei comune, naţionalã şi internaţională, reprezintă o realitate tristă în zilele noastre, când distrugerea echilibrului natural al întregii planete este iminentă. Lupta împotriva poluării întregii planete solicită colaborare şi cooperare internaţională şi de aceea depinde de noi dacă vom trăi într-un mediu curat, sănătos şi nepoluat. Stă în puterea omului să ia măsuri eficiente şi să găsească soluţii pentru a opri continuarea şi agravarea acestui proces dăunător.
Bibliografie