Microsoft PowerPoint - prezentare_ionut_BNR

Aspecte privind relatia politica fiscal-bugetara - crestere economica Ionut Dumitru* Presedinte Consiliul Fiscal, Profesor ASE Bucuresti si Economist-sef Raiffeisen Bank *Parerile exprimate sunt pareri personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat

Rolul politicii fiscal-bugetare* Functii ale politicii fiscale (Musgrave, 1959): 1. stabilizarea ciclului economic (politica fiscala contraciclica) 2. stimularea cresterii economice pe termen lung (engl. growth friendly fiscal policy ) 3. redistributie si sustinerea unei cresteri economice incluzive. * politica fiscal-bugetara = politica fiscala

1. Rolul politicii fiscale in stabilizarea ciclului economic Stabilizarea ciclului economic prin politici discretionare si stabilizatori automati. Politica fiscala discretionara are un rol mai puternic cand politica monetara are constrangeri, sectorul financiar este slab si economia este in recesiune adanca si prelungita (Christiano, Eichenbaum, and Rebelo, 2011, Woodford, 2011, Jorda and Taylor, 2016). In faza ascendenta, stabilizatorii automati ar trebui sa fie suficienti. Masurile discretionare ar trebui utilizate doar in situatii speciale. Interventia este conditionata de existenta spatiului fiscal: capacitatea Guvernului de a implementa stimuli fiscali (reduceri de taxe si/sau cresteri de cheltuieli) in conditiile pastrarii accesului la pietele financiare si prezervarii sustenabilitatii datoriei publice (IMF, 2017).

2 situatii particulare relevante pentru Romania Caz particular 1 politica fiscala prociclica in faza ascendenta a ciclului economic Stimulul fiscal discretionar este mentinut desi trebuia retras. Se utilizeaza inutil spatiul fiscal disponibil si apar dezechilibre macroeconomice. Accentueaza faza de boom economic. Caz particular 2 politica fiscala prociclica in faza descendenta a ciclului economic nu au fost create buffere suficiente in vremurile bune si spatiul fiscal a fost epuizat atunci. implementarea unor politici prociclice in faza ascendenta nu lasa optiunea unei politici contraciclice in faza descendenta. accentueaza recesiunea.

Amplitudine foarte mare a ciclului economic in Romania 15 Output gap (deviatia PIB de la potential, % din PIB potential) Zona euro Ungaria Polonia Romania 10 5 0-5 -10 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Sursa: Estimari ale autorului Output gap-ul este determinat pe baza unui filtru Hodrick-Prescott

Politica fiscala discretionara exacerbeaza fluctuatiile ciclului economic 14 10 6 2-2 -6-10 -14 1996 1997 Impuls fiscal primar (cresterea deficitului structural primar, % din PIB, axa din dreapta) Output gap (% din PIB potential) 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 5 4 3 2 1 0-1 -2-3 -4-5 Sursa: Estimari ale autorului

Politica fiscala prociclica cvasi-permanenta Impuls fiscal primar (modificarea deficitului structural primar (% din PIB) 5.0 4.0 3.0 2.0 1.0 0.0-1.0-2.0-3.0 II. Politica anticiclica, output gap negativ, impuls fiscal primar pozitiv 2000 1999 2003 2001 2015 2002 2014 2012 2013 2011 2016 2004 2005 I. Politica prociclica, output gap pozitiv, impuls fiscal primar pozitiv 2008 2006 2017 2007 2009 Output gap (% din PIB potential) -4.0 2010 III. Politica prociclica, output gap negativ, IV. Politica anticiclica, output gap pozitiv, -5.0 impuls fiscal primar negativ impuls fiscal primar negativ -10.0-5.0 0.0 5.0 10.0 15.0 Sursa: Estimari ale autorului Politica fiscala anticiclica stimuleaza cresterea economica, iar politica fiscala prociclica inhiba cresterea economica pe termen lung (Aghion and Marinescu, 2007; Aghion, Hemous, and Kharroubi, 2009), in special in tarile cu intermediere financiara scazuta.

Romania are stabilizatori automati slabi Semielasticitatea deficitului bugetar la output-gap 0.7 0.65 0.6 0.55 0.5 0.45 0.4 0.65 0.62 0.61 0.60 0.59 0.59 0.58 0.57 0.55 0.54 0.54 0.53 0.52 0.52 0.51 0.50 0.49 0.48 0.48 0.48 0.47 0.46 0.45 0.44 0.43 0.41 0.39 0.38 0.35 0.3 0.34 0.31 0.25 0.2 Olanda Danemarca Belgia Franta UK Suedia Austria Finlanda Germania Spania Italia Irlanda Cipru Polonia Portugalia UE Ungaria Zona euro Grecia Slovenia Croatia Malta Luxemburg Estonia Cehia Lituania Slovacia Letonia Romania Bulgaria Sursa: Mourre, G., Astarita, C. and Princen, S., 2014. Adjusting the budget balance for the business cycle: the EU methodology Capacitate redusa de stabilizare automata a ciclului economic; Utilizarea politicilor discretionare pentru stabilizarea ciclului economic este necesara, dar trebuie sa existe spatiu fiscal.

Prociclicitatea politicii fiscale conduce la volatilitate mare in cresterea economica 7 Deviatia standard a cresterii economice 6 5 4 LU FI CY 3 CZ 2 BE IE BG SK MT HU SE DK IT AT PL FR PT NL DE UK LT HR SI ES GR EE RO LV 1-0.1 0.0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 Corelatia dintre impulsul fiscal primar si output gap (prociclicitate politica fiscala) Sursa: estimari ale autorului Date pentru perioada 1995-2017 Romania a avut in perioada 1995-2017 una dintre cele mai prociclice politici fiscale la nivel european, anuland astfel actiunea benefica a stabilizatorilor automati si exacerband fluctuatia ciclului economic (volatilitate mare in cresterea economica).

Prociclicitatea politicii fiscale are impact negativ asupra cresterii economice pe termen lung Perioada 1995-2017 Romania Bulgaria Polonia Ungaria Zona euro UE Medie deficit structural primar (% din PIB) -1.26 2.17-1.26-0.12 0.44 0.19 Medie deficit structural (% din PIB) -3.31-0.97-4.09-5.05-2.85-2.90 Medie crestere economica (%) 3.10 2.99 4.01 2.35 1.53 1.76 Volatilitate crestere economica (Deviatia standard) 4.11 3.55 1.64 2.66 1.75 1.69 Crestere economica standardizata cu dev. standard 0.75 0.84 2.45 0.88 0.87 1.04 Prociclicitate primara (coef. de corelatie impuls fiscal primar - output gap) 0.59 0.18 0.14 0.16 0.41 0.33 Perioada 2000-2017 Romania Bulgaria Polonia Ungaria Zona euro UE Medie deficit structural primar (% din PIB) -1.51 1.15-1.66-0.79 0.17-0.14 Medie deficit structural (% din PIB) -3.21-0.33-4.07-4.88-2.73-2.85 Medie crestere economica (%) 3.97 3.69 3.69 2.28 1.31 1.55 Volatilitate crestere economica (Deviatia standard) 3.75 2.93 1.59 2.85 1.85 1.79 Crestere economica standardizata cu dev. standard 1.06 1.26 2.31 0.80 0.70 0.86 Prociclicitate primara (coef. de corelatie impuls fiscal primar - output gap) 0.63 0.16 0.21 0.15 0.37 0.26 Sursa: Estimari ale autorului Deficitele mari nu reprezinta o solutie panaceu pentru cresterea economica pe termen lung. Prociclicitatea politicii fiscale creeaza volatilitate mare in cresterea economica si nu ajuta procesul de convergenta reala pe termen lung (Badinger, 2012) multiplicatorii fiscali sunt mai puternici in faza descendenta a ciclului economic.

2. Rolul politicii fiscale in stimularea cresterii economice Stabilitatea macroeconomica (inclusiv cea fiscala) este o preconditie obligatorie pentru cresterea economica sustenabila pe termen lung. Politica fiscala poate influenta si cresterea economica potentiala pe termen lung si nu doar fluctuatiile ciclice (Tanzi and Zee, 1997, Barbiero and Cournede, 2013) engl. growth friendly fiscal policy Impact direct asupra cresterii economice prin impactul asupra productivitatii si investitiilor (Gemmel and all, 2016); Impact indirect asupra cresterii economice - stimul fiscal temporar care sa amplifice impactul pozitiv al reformelor structurale si sa diminueze costul pe termen scurt al acestora (Banerji and all, 2017). Stimulul fiscal este conditionat insa de credibilitatea angajamentului pentru reforme structurale si de prudenta fiscala.

Sustenabilitatea finantelor publice este o preconditie pentru cresterea economica sustenabila Deficitele bugetare mari si politicile prociclice pot conduce la inflatie, dobanzi mari si deteriorarea balantei de plati, cu efecte negative asupra cresterii economice (Fatas and Mihov, 2012). Un nivel ridicat (peste un anumit prag) al datoriei publice are un impact negativ asupra cresterii economice (Krugman, 1988): Ceccheti and all (2011) determina acest prag la 85% din PIB pentru tarile OECD Rogoff and Reinhart (2010) determina un prag de 90% din PIB pentru tarile dezvoltate. Pentru tarile emergente, acest prag este mult mai mic. Pattilo and all (2011), determina aces prag mediu la 35-40% din PIB. Chudik and all (2017), estimeaza pragul intre 30-60% din PIB. Pragul critic estimat de catre BNR (2015) este intre 40% si 45% din PIB (depasirea acestuia determina o crestere a probabilitatii de recesiune la peste 50%).

50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 6.6 Datoria publica (1) Datoria publica bruta* (% din PIB, ESA2010, Maastricht) 40.5 41.9 44.3 44.3 44.5 Datoria publica bruta** (% din PIB, metodologia nationala) 37.3 37.8 39.4 43 39.5 37.9 37.6 36.4 35.2 34.2 31.1 28.6 29.9 28.7 28.9 25.7 24.8 25.8 21.6 22.4 23.2 21.3 22.4 20.9 20.3 18.6 18.3 16.7 19.7 14.9 15.7 12.3 12.7 13.2 10.6 0 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Sursa: BNR, Ministerul de Finante * Este calculată ca datoria brută a administraţiilor publice, consolidată, la valoare nominală, la sfârșitul anului, conform Regulamentului CE 479/2009, cu modificările ulterioare. ** Metodologia naţională include integral garanţiile de stat și ale unităţilor administrativ teritoriale, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007, precum și împrumuturile din disponibilităţile Trezoreriei statului.

Datoria publica (2) 30 Ponderea expunerii bancilor fata de sectorul guvernamental (% din total active bancare, Dec 2017) 25 20 22.3 15 10 5 0 Hungary Romania Poland Croatia Italy Slovenia Portugal Slovakia Spain Bulgaria Belgium Greece Czech Republic Austria Germany Lithuania France Cyprus Netherlands Finland Malta Latvia Sold cont Trezoreria Statului la BNR (% din PIB, sfarsitul perioadei) Sweden Denmark Estonia United Kingdom Ireland Luxembourg Sursa: ECB 7% 6% 5% 4% 6.2% 6.2% 5.3% 4.9% 4.8% 4.2% 3% 2% 2.8% 2.1% 2.0% 1.4% 2.6% 2.4% 2.4% 1% 0.3% 0% 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Sursa: BNR, Eurostat

Romania are astazi deficit bugetar mare 0-2 -4-6 -2.1-2.1-4.4-4.6-1.6-3.4-0.6-1.9-0.5-1.4-1.5-1.1-0.8-1.2-2.1-2.8-3.7-5.4-5.5-2.3-3.7-4.4-5.4-6.1-1.0-2.1-0.4-1.4-0.2-0.8-3.0-3.0-3.0-3.0-3.0-4.3-5.2-5.8-8 -10-12 -6.9 Deficit bugetar efectiv (% din PIB, ESA2010) Deficit bugetar structural (% din PIB) -9.5-9.6 Criteriul de la Maastricht -10.6 Obiectivul pe tremen mediu (engl MTO) 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018p2019p Un deficit bugetar de 3% din PIB este mult prea mare pentru faza ciclului economic in care ne aflam si ne vulnerabilizeaza (prin epuizarea spatiului fiscal) la o viitoare faza descendenta a ciclului economic. Sursa: Estimari ale autorului Pentru 2018-2019 au fost utilizate proiectiile CNP de crestere economica pentru a estima deficitele structurale

insotit de o crestere a inflatiei 8 6 8 Rata anuala a inflatiei 4 6 2 4 0 2-2 0-4 Feb-12 Feb-13 Feb-14 Feb-15 Feb-16 Feb-17 Feb-18-2 Masura inflatiei de baza CORE 3 (% an-la-an) Rata anuala a inflatiei (%, an-la-an) Tinta centrala de inflatie a BNR (%, an-la-an) -4 Dec-12 Dec-13 Dec-14 Dec-15 Dec-16 Dec-17 Dec-18 Polonia Ungaria Romania Sursa: INS, BNR, site-urile Institutelor nationale de statistica

si de o crestere a deficitului extern (deficite gemene) 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 14 Exporturile si importurile de bunuri de consum 8-1 12 6 10 4-3 -3.4 8 2 6 0-5 4-2 2-4 -7 Sold comert exterior, bunuri si servicii (% din PIB) Soldul contului curent (% din PIB) 2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013 2015 2017 Sold comert cu bunuri de consum (% din PIB) Exporturi bunuri de consum (% din PIB) Importuri bunuri de consum (% din PIB) Sursa: INS, BNR

Cum ar trebui sa arate o politica fiscala prietenoasa cu cresterea economica pe termen lung? Venituri bugetare: Accent mai mare pe impozite indirecte (TVA, accize), impozit pe proprietate/avere/venit si taxe de mediu; Accent mai redus pe impozit pe profit si contributii sociale; Imbunatatirea colectarii veniturilor bugetare; Largirea bazei de impozitare, eliminarea exceptiilor si a regimurilor preferentiale; Imbunatatirea administrarii veniturilor bugetare, reducerea poverii administrative. Cheltuieli bugetare: Rationalizarea facturii de salarii si a cheltuielilor cu bunurile si serviciile; Tintire mai buna a asistentei sociale si reducerea subventiilor; Cresterea eficientei cheltuirii banilor publici; Reforma companiilor de stat ineficiente; Generalizarea principiului contributivitatii in materie de pensii si asigurarea sustenabilitatii acestora; Alocarea resurselor catre cheltuieli care sa stimuleze cele 3 motoare ale cresterii economice pe termen lung: capitalul fizic si uman, forta de munca si productivitatea. Cresterea investitiilor publice (inclusiv imbunatatirea eficientei acestora). Stimularea demografiei si a ratei de angajare a fortei de munca, imbunatatirea accesului la sanatate si educatie. Stimularea inovatiei/cercetarii dezvoltarii.

Impactul unei cresteri de venituri/cheltuieli bugetare asupra cresterii economice pe termen lung Sursa: Regional Economic Issues, IMF, 2015, Central, Eastern, and Southeastern Europe - Reconciling Fiscal Consolidation and Growth O crestere a incasarilor din impozit pe profit (CIT) si contributii la asigurarile sociale are un impact negativ asupra cresterii economice pe termen lung. O crestere a incasarilor din taxe pe consum, taxe pe proprietate si impozit pe venit (PIT) are un impact nesemnificiativ asupra cresterii economice pe termen lung. O crestere a cheltuielilor de investitii are un impact pozitiv asupra cresterii economice pe termen lung. O crestere a cheltuielilor de personal are un impact nesemnificativ asupra cresterii economice pe termen lung. O crestere a transferurilor (asistentei sociale) si a consumului public (bunuri si servicii) are un impact negativ asupra cresterii economice pe termen lung.

Ajustarea facturii sociale din perioada crizei a fost reversata Structura cheltuielilor bugetare in Romania (% din total cheltuieli, metodologia nationala, cash) 100.0% 90.0% 80.0% 70.0% 60.0% 4.0% 1.9% 20.0% 16.8% 17.8% 17.3% 3.1% 18.3% 14.6% 4.3% 5.2% 5.0% 4.5% 3.9% 4.1% 3.7% 17.1% 16.4% 14.6% 14.5% 12.2% 17.1% 9.7% 16.9% 14.7% 15.4% 16.6% 17.8% 17.5% 16.6% Alte cheltuieli Dobanzi 50.0% Investitii totale 40.0% 30.0% 28.0% 28.5% 33.0% 33.0% 32.2% 31.6% 31.5% 31.2% 33.8% 33.5% Bunuri si servicii Asistenta sociala Cheltuieli de personal 20.0% 10.0% 22.0% 24.0% 24.2% 18.7% 19.6% 21.4% 22.3% 21.4% 23.6% 25.2% 0.0% 2004 2008 2009 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Sursa: Ministerul de Finante Dinamica structurii cheltuielilor bugetare este una neprietenoasa cu cresterea economica pe termen lung - pondere mare si in crestere a cheltuielilor neproductive si scaderea puternica a cheltuielilor productive (investitii).

Anvelopa salariala va fi in 2018 la nivelul din 2009 (ca % din PIB) Dinamica anvelopei salariale in sectorul public (% din PIB, metodologia nationala) 9.0% 8.5% 8.0% 8.0% 7.9% 8.5% 8.9% 8.1% 8.1% 8.8% 8.5% 8.3% Cheltuieli personal efective (% din PIB) SFB2011-2013 SFB2012-2014 7.5% 7.0% 6.5% 7.1% 7.4% 6.8% 6.9% 7.3% 7.5% 7.3% 7.5% SFB2013-2015 SFB2014-2016 SFB2015-2017 SFB2016-2018 6.0% SFB2017-2019 5.5% 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018p 2019p 2020p SFB2018-2020 Sursa: Ministerul de Finante SFB = Strategia Fiscal-Bugetara

25 20 Ponderea facturii sociale in total cheltuieli bugetare este la maxime istorice Asistenta sociala (% din PIB, ESA2010) Salarii (% din PIB, ESA2010) Cheltuieli sociale (% din cheltuielile totale, ESA2010, axa din dreapta) Cheltuieli sociale (% din veniturile fiscale, ESA2010, axa din dreapta) 93% 88% 83% 15 10 9.2 9 9.4 10.6 10.3 9.7 9.7 9.3 8.5 8.8 9 8.7 9.2 10.2 12.5 12.7 11.8 11.2 10.7 10.5 10.6 10.7 11.1 11.1 11.3 78% 73% 68% 63% 58% 5 6.6 6.4 5.4 5.8 8.1 7.9 8.3 8.5 8.1 8.1 8.7 9.2 9.7 10.3 10.7 9.5 7.8 7.8 8.1 7.7 7.7 8.2 9.2 10.1 10.2 53% 48% 0 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018p 2019p 43% Sursa: Eurostat, AMECO, Proiectii ale Comisiei Europene

Investitiile publice au atins minime istorice (ca % din PIB) Dinamica investitiilor publice (% din PIB, metodologia nationala, cash) 9.0% 8.0% 7.0% 6.0% 6.4% 5.9% 6.2% 6.7% 5.9% 6.4% 6.3% 5.7% 5.8% Cheltuieli de capital (% din PIB) Cheltuieli investitii efective (% din PIB) SFB2011-2013 SFB2012-2014 SFB2013-2015 5.0% 4.0% 3.0% 5.1% 4.3% 4.6% 3.5% 3.0% 4.8% 4.2% 3.7% 4.0% 5.0% 4.9% 3.9% 3.2% 2.8% 2.6% 2.5% 2.5% 3.1% SFB2014-2016 SFB2015-2017 SFB2016-2018 SFB2017-2019 2.0% 2.3% SFB2018-2020 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018p 2019p 2020p Sursa: Ministerul de Finante SFB = Strategia Fiscal-Bugetara Nota: Cheltuieli de investitii=cheltuieli de capital (surse proprii)+investitii din fonduri UE si din surse rambursabile.

Structura veniturilor bugetare Structura veniturilor bugetare (% din veniturile totale, 2016) 40.0% 35.0% 30.0% 25.0% 22.8% 35.2% 31.1% 25.0% Zona euro Romania 20.0% 15.0% 14.1% 17.0% 10.0% 5.0% 6.5% 8.6% 9.0% 9.0% 6.1% 6.0% 6.4% 3.2% 0.0% Impozit pe venit Impozit pe profit Contributii sociale TVA Impozite proprietate Impozite si taxe de mediu Alte taxe si impozite Sursa: EUROSTAT Romania se bazeaza intr-o masura mai mare pe veniturile din TVA, impozit pe profit si taxe de mediu fata de media UE. Ponderea veniturilor din impozitul pe venit, contributii sociale si impozite pe proprietate este mai mica fata de mediile europene.

Structura veniturilor bugetare a devenit in ultimii ani mai neprietenoasa cresterii economice pe termen lung Ponderea veniturilor fiscale prietenoase si neprietenoase cu cresterea economica pe termen lung (% din veniturile fiscale, metodologia nationala) 56% Ponderea taxelor "neprietenoase" cresterii economice 53.6% 54% pe termen lung (pondere mare/mica=negativ/pozitiv) 52.7% 52.1% 52.0% 52.3% 52.3% Ponderea taxelor "prietenoase" cresterii economice pe 52% 51.4% termen lung (pondere mare/mica=pozitiv/negativ) 50.6% 50% 49.3% 49.4% 48.0% 48% 47.4% 46.9% 46.3% 46.0% 46% 45.3% 45.6% 44.4% 44.1% 44.2% 44.2% 44.5% 44% 42% 40% 38% 40.6% 40.1% 38.2% 38.9% 38.7% 37.2% 39.7% 40.8% 36% 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018p Nota: Taxe neprietenoase cresterii economice pe termen lung impozit pe profit si contributii la asigurarile sociale; taxe prietenoase impozit pe venit, impozite indirecte (TVA, accize), impozite pe proprietate, taxe de mediu. Sursa: Ministerul de Finante

Veniturile fiscale sunt la minime istorice 37 Venituri fiscale (% din PIB, ESA2010) Total venituri bugetare (% din PIB, ESA2010) 35 33 31 29 27 29.4 27.6 32.1 30 26.4 25.9 29.1 34.6 33.8 32.4 32.6 31.2 30.7 32.9 32.2 31.7 32.3 28.8 28.9 28.4 28.3 27.9 27.7 33.1 29.6 35.4 28.3 33.2 31.5 27.0 26.9 33.7 33.6 32.7 33.3 33.5 28.0 27.8 28.0 27.327.4 34.9 31 26.0 25.6 30.8 25 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Sursa: AMECO

si sunt foarte mici la nivel european Ponderea veniturilor fiscale in PIB (ESA2010, 2017) 48 47.8 46.6 46.3 43 38 33 28 23 France Belgium Denmark 44 43.1 42.8 42.7 42 41.5 41.1 40.6 40.2 39.6 39.2 38.7 37.1 36.5 36 35.4 35.4 35.1 34.4 34 33.7 33.3 32.7 31.6 30.4 29.5 Sweden Finland Italy Austria Greece Euro area European Union ex UK Germany European Union Netherlands Luxembourg Hungary Portugal Slovenia Croatia Czech Republic United Kingdom Poland Spain Cyprus Estonia Malta Slovakia Latvia Lithuania Bulgaria 25.6 23.8 Romania Ireland Sursa: AMECO

Bibliografie 1. Aghion, P., Hemous, D., & Kharroubi, E. (2009). Credit constraints, cyclical fiscal policy and industry growth (No. w15119). National Bureau of Economic Research. 2. Aghion, P., Marinescu, I., (2007). Cyclical Budgetary Policy and Economic Growth: What Do We Learn from OECD Panel Data?. NBER Macroeconomics annual, 22, 251-297. 3. Badinger, H. (2012). Cyclical expenditure policy, output volatility and economic growth. Applied Economics, 44(7), 835-851. 4. Banerji, A., Crispolti, M. V., Dabla-Norris, M. E., Ebeke, M. C. H., Furceri, D., Komatsuzaki, M. T., & Poghosyan, M. T. (2017). Labor and Product Market Reforms in Advanced Economies: Fiscal Costs, Gains, and Support. International Monetary Fund. 5. Barbiero, O., & Cournède, B. (2013). New econometric estimates of long-term growth effects of different areas of public spending. 6. BNR, Raport de stabilitate financiara, 2015. 7. Cecchetti, S. G., Mohanty, M. S., & Zampolli, F. (2011). The real effects of debt. 8. Christiano, L., Eichenbaum, M., & Rebelo, S. (2011). When is the government spending multiplier large?. Journal of Political Economy, 119(1), 78-121. 9. Chudik, A., Mohaddes, K., Pesaran, M. H., & Raissi, M. (2017). Is there a debt-threshold effect on output growth?. Review of Economics and Statistics, 99(1), 135-150. 10. Chudik, A., Mohaddes, K., Pesaran, M. H., & Raissi, M. (2017). Is there a debt-threshold effect on output growth?. Review of Economics and Statistics, 99(1), 135-150. 11. Fatás, A., & Mihov, I. (2012). Fiscal policy as a stabilization tool. 12. Gemmell, N., Kneller, R., & Sanz, I. (2016). Does the Composition of Government Expenditure Matter for Long-Run GDP Levels?. Oxford Bulletin of Economics and Statistics, 78(4), 522-547. 13. IMF Fiscal Monitor: Achieving More with Less, April 2017. 14. IMF, Regional Economic Issues, IMF, 2015, Central, Eastern, and Southeastern Europe - Reconciling Fiscal Consolidation and Growth 15. Jordà, Ò., & Taylor, A. M. (2016). The time for austerity: estimating the average treatment effect of fiscal policy. The Economic Journal, 126(590), 219-255. 16. Krugman, P. (1988). Financing vs. forgiving a debt overhang. Journal of development Economics, 29(3), 253-268. 17. Mourre, G., Astarita, C. and Princen, S., 2014. Adjusting the budget balance for the business cycle: the EU methodology (No. 536). Directorate General Economic and Financial Affairs (DG ECFIN), European Commission. 18. Musgrave, R. A. (1959). Theory of public finance; a study in public economy. 19. Pattillo, C., & Ricci, L. A. (2011). External debt and growth. Review of Economics and Institutions, 2(3), 30. 20. Reinhart, C. M., & Rogoff, K. S. (2010). Growth in a Time of Debt. American Economic Review, 100(2), 573-78. 21. Tanzi, V., & Zee, H. H. (1997). Fiscal policy and long-run growth. Staff Papers, 44(2), 179-209. 22. Woodford, M. (2011). Simple analytics of the government expenditure multiplier. American Economic Journal: Macroeconomics, 3(1), 1-35.