I

Documente similare
I

I

I

Analiza principalilor indicatori economico-sociali

Analiza principalilor indicatori economico-sociali

AR_macheta_nivel judet_Excel_ian xls

Microsoft Word - CP nr 66_castig salarial_februarie 2009.doc

Microsoft Word - CP nr 9 castig salarial_noiembrie_2014.doc

Microsoft Word - Comunicat_Mures_st_ec_soc_aug_2017.doc

Microsoft Word - Comunicat_Mures_st_ec_soc_mar_2017.doc

Microsoft Word - COMUNICAT_Mures_st_ec_soc_sept_2018.doc

Sinteza-2_2018.pdf

ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO SOCIALI DIN JUDEŢUL BRAŞOV LA SFÂRŞITUL LUNII MARTIE 2018 Ediţia 2018

PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI

I

I

1

ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO SOCIALI DIN JUDEŢUL BRAŞOV LA SFÂRŞITUL LUNII IUNIE 2018 Ediţia 2018

PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI

CUPRINS Pag. NOTE METODOLOGICE PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAȚIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 6

Comisia Naţională de Prognoză Prognoza de primăvara 2015 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI Mai 2015

I

Microsoft Word - comunicat de presa nr 63 indicatori.doc

CUPRINS Pag. Note metodologice... 3 INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale Indicii valo

CUPRINS Note metodologice PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale Ind

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză Prognoza de primăvară 2019 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI mai

Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, a

Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, a

Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, a

Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, a

Sinteza-4_2019_a5.pdf

CUPRINS Pag. Note metodologice... 3 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. i Indicii producţiei industriale

Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, a

Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, a

Nr.968/ Domeniu: Turism Turismul din Regiunea Centru şi Judeţul Braşov în luna ianuarie 2018 REGIUNEA CENTRU Ianuarie 2018 Sosirile turişti

I

Microsoft Word - Cuprins, Prima pagina.doc

Indicatori macroeconomici trimestrul I 2017 TUDOREL ANDREI PREȘEDINTE INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ

Microsoft Word - Cuprins, Prima pagina.doc

CUPRINS Pag. Note metodologice... 1 INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale Indicii valo

Rezultatele operative ale activităţii social-economice a municipiului Chişinău în ianuarie-septembrie 2012

CUPRINS Pag. NOTE METODOLOGICE PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAȚIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 6

CUPRINS Pag. NOTE METODOLOGICE PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAȚIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 6

1

CUPRINS INDICATORI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE Pagina 1. Indicii producţiei industriale Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie

CUPRINS Pag. Note metodologice... 3 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale

I

CUPRINS Pag. NOTE METODOLOGICE PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAȚIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 6

CUPRINS Pag. Note metodologice... 1 INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale Indicii valo

Calmic

CUPRINS Note metodologice PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale Ind

CUPRINS Pag. Note metodologice... 3 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale

Microsoft Word - 5 CUPRINS ED 2018.doc

I

Microsoft Word - Cuprins

Microsoft Word - BSL_MURES_09_2018.doc

ANUARUL STATISTIC AL JUDEŢULUI DOLJ

Coperta BSL Aprilie.pub

R O M Â N I A Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică SIBIU decembrie 2018 Judeţul SIBIU Buletin statistic lunar

Coperta BSL August.pub

Coperta BSL Decembrie.pub

Coperta BSL Noiembrie.pub

Coperta BSL Septembrie.pub

ROMÂNIA DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ ARGEŞ COMUNICAT DE PRESĂ Nr. 05 / Piteşti Piaţa Vasile Milea Nr.1, etaj.iv,cod poştal , tele

I

Camera de Comerţ şi Industrie Maramureş - Topul firmelor din judeţul Maramureş 2009 Metodologie METODOLOGIA DE REALIZARE A TOPURILOR DE FIRME, ORGANIZ

RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI

Activitatea filialelor străine în România Realitatea economică arată că pe măsura dezvoltării întreprinderile tind să-şi extindă activitatea în afara

Microsoft Word sc04_Cuprins.doc

Microsoft Word - Comunicat nr 236 PIB trim II provizoriu_2_.doc

Bizlawyer PDF

Nr.3033/ În judetul Braşov, în perioada 1.I 30.IX.2018 comparativ cu aceeasi perioadă a anului 2017: volumul cifrei de afaceri din comertul

Microsoft Word - comunicat nr 84 auto_psp_feb_2013.doc

PowerPoint Presentation

COMISIA NAŢIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE

Microsoft Word sc02_Cuprins.doc

COMISIA NAŢIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE

Studiu Instant Factoring: Evoluţia şi caracteristicile Microîntreprinderilor din România Misiunea Instant Factoring este să sprijine micile companii ş

Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Str. Someşului nr Sibiu tel., fax 0269/213155;

Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Str. Someşului nr Sibiu tel., fax 0269/213155;

ROMÂNIA INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ Biroul de presă B-dul Libertăţii nr.16, sector 5, Bucureşti Tel/Fax: ; Fax romsta

Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Str. Someşului nr Sibiu tel., fax 0269/213155;

Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Str. Someşului nr Sibiu tel., fax 0269/213155;

Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Str. Someşului nr Sibiu tel., fax 0269/213155;

Microsoft Word - societatea informationala.doc

Microsoft Word sc03_Cuprins.doc

Buletin lunar - Mai 2019

METODOLOGIA ŞI ORGANIZAREA CERCETĂRII STATISTICE INVESTIŢIA STRĂINĂ DIRECTĂ ÎN ROMÂNIA

Microsoft Word - comunicat_ nr 126 turism_aprilie_2014.doc

Buletin statistic fiscal nr

ROMÂNIA Institutul Naţional de Statistică Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare în trimestrul l mai 2019-

rrs

Comisia Na ional de Strategie şi Prognoz PROIEC IA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI stiripesurse.ro - 9 noiembrie Prognoza de

CUPRINS

Microsoft Word - Raport Pensii Q1_2019_Final

1.5. Mediu de afaceri şi competitivitate economică Demografia agenţilor economici locali Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statisti

C A P I T O L U L 16

Transcriere:

COMPARTIMENTUL SINTEZĂ COORDONARE DISEMINARE ŞI RELAŢII CU PUBLICUL Piteşti Piaţa Vasile Milea Nr.1, etaj.iv,cod poştal 110053, telefon: 0248 / 217211,0348/807309, 0348/807310 fax: 0248 / 210820 e-mail tele@arges.insse.ro ; birou.presa@arges.insse.ro site www.arges.insse.ro https://www.facebook.com/djsarges DIRECTOR EXECUTIV, Evoluţia principalilor indicatori economico sociali în perioada 01.02 28.02.2018* (date operative) În luna februarie 2018 câştigul salarial 1 mediu brut realizat în județul Argeș a fost de 3747 lei. Câştigul salarial 1 mediu net realizat la nivelul județului a fost de 2271 lei, mai mic cu 11 lei (-0,5%) comparativ cu realizările salariale din luna ianuarie 2018. Scăderea menționată a fost cauzată de câștigurile salariale mai mici din sectorul industrie și construcții (-1,4%). Comparativ cu realizările salariale înregistrate în luna februarie, câștigul salarial mediu lunar net a fost mai mare cu 225 lei (+11,0%) urmare a câștigurilor mai mari înregistrate în toate sectoarele economice. Creșterile câștigului salarial mediu net din unele activități față de luna precedentă s-au datorat acordării de prime ocazionale (prime anuale și pentru performanțe), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv tichete de masă sau tichete cadou), dar și realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (funcție de contracte). Câștigul salarial realizat în județul Argeș în luna februarie 2018 a fost mai mic comparativ cu realizările salariale medii la nivel național atât în valoare brută (-9,2%) cât și în valoare netă (-8,7%) Efectivul salariaţilor 2 la 28 februarie 2018 în judeţul Argeş a fost de 155650 persoane, în creștere cu 1343 persoane (+0,9%) faţă de efectivul salariaţilor de la sfârșitul lunii ianuarie 2018. Evoluția ascendentă a efectivelor de salariați comparativ cu luna precedentă s-a manifestat cu aceeași intensitate în toate sectoarele de activitate. 1 Date estimate pe baza rezultatelor cercetării statistice lunare asupra câştigurilor salariale şi a rezultatelor anchetei anuale referitoare la costul forţei de muncă 2 Date estimate pe baza rezultatelor cercetării statistice lunare asupra numărului salariaţilor completate cu informaţiile existente la Registrul Statistic al Întreprinderilor şi a rezultatelor anchetei anuale referitoare la costul forţei de muncă

Repartizarea salariaţilor pe sectoare de activitate ne arată faptul că cea mai mare parte a acestora (51,3%) activează în industrie şi construcţii, restul regăsindu-se în servicii (46,9%) şi în agricultură, silvicultură şi pescuit (1,8%). Comparativ cu finele lunii ianuarie efectivul total al salariaților a crescut cu 4396 persoane (+2,9%), urmare a dinamicii pozitive înregistrate în toate sectoarele de activitate. La finele lunii februarie 2018, potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Argeş, numărul şomerilor înregistraţi a fost de 10332 persoane, în scădere cu 79 persoane (-0,8%) faţă de 31.01.2018 și cu 1377 persoane (-11,8%) comparativ cu finele lunii februarie. Analizând structura șomerilor înregistrați la 28 februarie 2018 se constată o predominare a bărbaților, aceștia deținând o pondere de 56,8% în totalul șomerilor înregistrați. Structura şomerilor înregistraţi pe sexe la finele lunii februarie 2018 Rata şomajului înregistrată la 28 februarie 2018 a fost de 4,0%, situându-se peste nivelul înregistrat la nivel național (3,9%). În luna februarie a.c. evoluția fenomenelor demografice înregistrate în județul Argeș a fost caracterizată de reducerea, faţă de luna anterioară, atât a natalităţii cu 24,7% (391 născuţi-vii înregistraţi față de 519 născuți-vii înregistrați în luna ianuarie 2018) cât și a mortalităţii generale cu 8,9% (647 decese înregistrate față de 710 persoane decedate înregistrate în luna ianuarie 2018). Comparativ cu luna februarie, numărul de născuți-vii înregistrați s-a redus cu 3 cazuri (-0,8%), numărul deceselor reducându-se cu 21 cazuri (-3,1%). Sporul natural înregistrat în luna februarie 2018 a fost negativ, diferența dintre numărul născuților-vii și al decedaților fiind de 256 persoane. În luna februarie a.c. au fost înregistrate 3 cazuri de mortalitate infantilă, similar cu luna ianuarie 2018 și cu un caz mai puțin față de perioada corespunzătoare din anul precedent. La oficiile de stare civilă s-au înregistrat în luna februarie a.c. 103 căsătorii, cu 4 cazuri mai puține decât în luna ianuarie 2018 și cu 7 cazuri mai puține față de luna februarie. Numărul divorțurilor pronunțate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010 a fost de 150 cazuri, cu 140 cazuri mai multe față de luna ianuarie 2018 și cu 72 cazuri mai multe decât în luna februarie. 2

La nivelul judeţului Argeş, în luna decembrie exporturile de mărfuri în preţuri FOB (preţuri la frontiera ţării exportatoare) au însumat aproximativ 456,3 milioane euro, în scădere față de luna noiembrie (-15,5%) și în ușoară creștere comparativ cu luna decembrie 2016 (+4,8%). Ponderea semnificativă (87,4%) în valoarea totală a exporturilor, a fost deţinută de două secţiuni din Nomenclatorul Combinat: secţiunea mijloace de transport (65,4%), secţiunea maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (22,0%). Comparativ cu luna decembrie 2016, s-au înregistrat creșteri la jumătate din secţiunile Nomenclatorului Combinat, cele mai semnificative fiind înregistrate la: produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele (+71,1%), produse alimentare, băuturi, tutun (+40,3%), produse minerale (+24,3%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (+22,2%), metale comune şi articole din acestea (+18,9%), produse vegetale (+8,9%) ș.a Scăderi ale cifrei de export s-au înregistrat la jumătate dintre secțiunile Nomenclatorului Combinat: încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare ( -100,0%), animale vii și produse animale (-74,8%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (-58,7%), pastă de lemn, deşeuri de hârtie sau de carton; hârtie şi carton şi articole din acestea (-56,7%), mărfuri și produse diverse (-30,8%), piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea (-29,7%) ș.a. Topul principalelor cinci țări partenere ale județului Argeș în luna decembrie la export a fost următorul: Franța (14,5%), Italia (11,9%), Iran (8,4%), Germania (8,2%), Turcia (6,8%). La nivelul judeţului Argeş, în luna decembrie importul de mărfuri* exprimat în preţuri CIF (preţuri la frontiera ţării importatoare) a totalizat aproximativ 377,0 milioane euro, în scădere cu 11,2% față de valoarea importurilor din luna noiembrie și în creștere cu 15,5% față de luna decembrie 2016. Analiza ponderilor deţinute de principalele secţiuni ale Nomenclatorului Combinat în valoarea totală a importului relevă faptul că, patru dintre acestea au deţinut împreună 82,2% din total, astfel: maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (37,4%), mijloace de transport (24,6%), metale comune şi articole din acestea (11,7%) și produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (8,5%). Datele privind exporturile şi importurile de mărfuri au fost determinate de către Autoritatea Naţională a Vămilor în funcţie de sediul agenţilor economici care au realizat exporturile şi importurile de mărfuri 3

Cifra de import a înregistrat în luna decembrie creșteri comparativ cu luna decembrie 2016 la majoritatea secţiunilor Nomenclatorului Combinat, cele mai semnificative înregistrându-se la: piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea (de 12,8 ori), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (de 3,2 ori), produse vegetale (de 2,3 ori), încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare (+77,2%), produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele (+38,9%), metale comune şi articole din acestea (+32,1%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (+21,2%), produse minerale (+16,9%) ș.a. Scăderi ale cifrei de import s-au înregistrat la șase secțiuni ale Nomenclatorului Combinat: mărfuri și produse diverse (-22,9%), animale vii și produse animale (-19,5%), produse alimentare, băuturi, tutun (-18,0%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (-10,1%), instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice, de măsură, de control sau precizie (-9,3%) și pastă de lemn, deşeuri de hârtie sau de carton; hârtie şi carton şi articole din acestea (-3,5%). Topul principalelor cinci țări partenere ale județului Argeș în luna decembrie la import este următorul: Franța (21,8%), Turcia (14,4%), Italia (8,7%), Germania (8,2%), Spania (6,1%). Excedentul comercial (exporturi FOB importuri CIF) înregistrat în luna decembrie a fost de aproximativ 79,3 milioane euro, mai mic cu aproximativ 36,3 milioane euro (-31,4%) faţă de cel înregistrat în luna noiembrie. Comparativ cu luna decembrie 2016, excedentul comercial a înregistrat o scădere cu aproximativ 29,4 milioane euro (-27,0%). La sfârșitul lunii februarie 2018, în domeniul turismului au fost în funcţiune 126 unităţi de cazare turistică (reprezentând 46,2% din totalul celor 273 unităţi aflate în observare statistică), cu 15 unități mai puține (-10,6%) decât la aceeaşi dată din anul. Comparativ cu sfârşitul lunii ianuarie 2018 numărul unităţilor de cazare turistică în funcţiune a scăzut cu 9,4% (au fost cu 13 unități mai puține). Preponderente în totalul unităţilor de cazare turistică în funcţiune au fost trei categorii de unități: pensiunile turistice rurale şi agroturistice (cu o pondere de 31,7%), hotelurile (cu o pondere de 27,8%) şi pensiunile turistice urbane (cu o pondere de 23,8%). Celelalte categorii de unităţi de cazare turistică au reprezentat 16,7% din totalul celor aflate în funcţiune, greutatea specifică cea mai mare (7,1%) fiind înregistrată la unităţile din categoria cabane turistice. Datele privind exporturile şi importurile de mărfuri au fost determinate de către Autoritatea Naţională a Vămilor în funcţie de sediul agenţilor economici care au realizat exporturile şi importurile de mărfuri 4

Capacitatea de cazare în funcţiune a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a fost în primele două luni ale anului 2018 de 235,5 mii locuri-zile, mai mult de jumătate (56,5%) fiind oferită de hoteluri. Pensiunile turistice urbane au oferit 13,4% din totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune, pensiunile turistice rurale şi agroturistice 12,6%, hostelurile 6,5%, cabanele turistice 5,7%, diferenţa (5,3%) fiind oferită de celelalte tipuri de unităţi de cazare turistică. Pe zone turistice, oferta semnificativă de locuri de cazare a venit din partea unităților situate în zona montană (37,8% din total) și a celor din oraşul reşedinţă de judeţ (37,6%). Din punct de vedere al confortului, jumătate din numărul total de locuri-zile a fost oferit de unităţile clasificate cu 3 stele (50,1%), unităţile clasificate cu 2 stele oferind 23,6% din numărul acestora, iar unităţile clasificate cu 4 stele 22,8%. În perioada analizată, în structurile de cazare turistică au fost înregistrate 27,4 mii sosiri ale turiștilor, dintre acestea 78,6% (21,5 mii sosiri) aparținând turiștilor români și 21,4% (5,9 mii sosiri) turiștilor străini. Comparativ cu primele două luni ale anului numărul turiștilor sosiți în structurile de cazare turistică a crescut pe ansamblu cu 5,8% (+1,5 mii persoane), evoluția fiind determinată de creșterea numărului de sosiri ale turiștilor români cu 4,1% (+0,8 mii persoane) și a numărul de sosiri ale turiştilor străini cu 12,7% (+0,7 mii persoane). Unitățile de cazare turistică în care s-a înregistrat cel mai mare număr al sosirilor au fost din categoria hoteluri (63,7% din total), la polul opus situându-se popasurile turistice care au atras doar 0,1% din totalul turiştilor cazaţi. Pe zone turistice, cele mai multe sosiri au fost înregistrate în unitățile de cazare din orașul reședință de județ (45,8% din totalul turiștilor cazați) şi în unităţile din zona montană (37,6%). Din punct de vedere al confortului, cele mai multe sosiri s-au înregistrat în unitățile clasificate cu 3 stele (45,4% din total) şi în unităţile clasificate cu 4 stele (36,1%). 5

Turiştii străini înregistraţi în structurile de cazare turistică au provenit în cea mai mare parte (peste 92,0%) din ţările situate în Europa. Din totalul turiştilor străini, pe primele locuri, după ponderea în numărul total al sosirilor realizate de aceştia, s-au situat turiştii din Franţa (cu o pondere de 23,6%) urmaţi de cei din Italia (17,5%), de cei din Spania (10,5%) și de cei din Germania (8,3%). În aceeași perioadă, numărul de înnoptări ale turiştilor înregistrate în structurile de cazare turistică a fost de 45,6 mii, din care 33,1 mii înnoptări ale turiştilor români (72,5% din total) şi 12,5 mii înnoptări ale turiştilor străini (27,5%). Față de perioada similară a anului precedent, numărul total al înnoptărilor a crescut cu 3,7 mii (+8,8%), evoluţia fiind determinată de creşterea cu 3,2% a numărului de înnoptări realizate de turiştii români (+1,0 mii) şi de creșterea cu 26,9% a numărului de înnoptări realizate de turiştii străini (+2,7 mii). Analiza repartiţiei numărului de înnoptări ale turiştilor pe tipuri de unităţi de cazare turistică ne arată faptul că cele mai multe au fost înregistrate în hoteluri (64,6% din total), cele mai puţine (0,1%) totalizând unităţile din categoria popasuri turistice. Pe zone turistice, cele mai multe înnoptări au fost înregistrate în unităţile situate în orașul reședință de județ (48,2% din total) şi în unităţile din zona montană (34,2%). Din punct de vedere al categoriei de clasificare cele mai multe înnoptări au fost înregistrate în unităţile de 3 stele (43,7% din total) şi în unitățile de 4 stele (35,9%). Înnoptările turiştilor străini înregistrați în structurile de cazare turistică au fost realizate în proporție de peste 93,0% de turişti care au provenit din ţările europene. Într-un clasament al ţărilor de provenienţă a turiştilor străini, după ponderea în numărul total al înnoptărilor realizate de aceştia, pe primele locuri s-au situat Franța (17,3%) urmată de Italia (14,8%), de Turcia (13,4%) și de Germania (12,3%). În perioada 1.01-28.02.2018 indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune înregistrat a fost de 19,4%, superior celui înregistrat în perioada similară a anului cu 2,9 puncte procentuale. 6

Indici de utilizare netă a capacității de cazare turistică superiori mediei județului au înregistrat unitățile de cazare din categoriile tabere de elevi și preșcolari (38,7%), moteluri (37,8%), cabane turistice (26,7%) și hoteluri (22,2%). Celelalte tipuri de unităţi de cazare turistică au înregistrat indici de utilizare sub media judeţului, cu niveluri cuprinse între 14,2% (pensiunile turistice urbane) şi 5,0% (hostelurile). După zona turistică, indici de utilizare netă peste media judeţului au înregistrat unităţile de cazare din oraşul reşedinţă de judeţ (24,9%), iar din punct de vedere al confortului unităţile clasificate cu 4 stele (30,6%) și unitățile neclasificate pe stele (38,7)%. Numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidențiale eliberate în luna februarie 2018 în județul Argeș a fost de 109, dintre acestea 77 autorizaţii de construire au fost eliberate pentru mediul rural (70,6% din total) şi 32 autorizaţii pentru mediul urban (29,4%). Comparativ cu luna corespunzătoare a anului au fost eliberate cu 44 autorizaţii de construire mai multe (+67,7%), creșterea manifestându-se atât în mediul rural, unde numărul autorizaţiilor de construire eliberate a fost mai mare cu 71,7%, cât și în mediul urban unde numărul autorizaţiilor de construire eliberate a crescut cu 60,0%. Comparativ cu luna ianuarie 2018, numărul autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale a crescut pe ansamblu cu 84,7% fiind eliberate cu 50 autorizații mai multe. În aceeaşi perioadă de timp au fost eliberate şi 36 autorizaţii de construire pentru alte clădiri, din care 29 în mediul rural şi 7 în mediul urban. Comparativ cu luna februarie, numărul autorizaţiilor de construire eliberate pentru alte clădiri a crescut cu 63,6%. 7

Suprafaţa clădirilor rezidenţiale pentru care au fost eliberate autorizaţii de construire în luna februarie 2018 a fost de 15,9 mii mp, mai mare cu 51,3% comparativ cu suprafața autorizată în aceeași perioadă a anului (+5,4 mii mp). Dinamica ascendentă a suprafeţei clădirilor rezidenţiale autorizate s-a datorat creșterii cu 70,0% a suprafeţei autorizate din mediul rural în timp ce în mediul urban suprafața autorizată a fost mai mare cu 25,4%. Comparativ cu luna ianuarie 2018, suprafaţa totală a clădirilor rezidenţiale pentru care s-au eliberat autorizaţii de construire a fost mai mare cu 5,9 mii mp (+59,5%). Suprafaţa altor clădiri pentru care au fost eliberate autorizaţii de construire în luna februarie 2018 a fost de 6,8 mii mp. Comparativ cu luna corespunzătoare a anului suprafaţa altor clădiri pentru care au fost eliberate autorizaţii de construire a crescut de 4,6 ori fiind mai mare cu 5,3 mii mp, în timp ce faţă de luna ianuarie 2018 suprafaţa autorizată pentru alte clădiri s-a majorat de 3,9 ori (+5,1 mii mp). 8

DATE LA NIVEL NAŢIONAL În luna februarie 2018 rata inflaţiei determinată pe baza evoluţiei preţurilor de consum al populaţiei a fost de 0,30% faţă de luna ianuarie 2018, fiind determinată de creșterea prețurilor mărfurilor alimentare cu 0,61%, a tarifelor serviciilor cu 0,18% și a prețurilor mărfurilor nealimentare cu 0,13%. Rata inflaţiei pentru luna februarie 2018 pe total şi pe grupe de mărfuri şi servicii, precum şi rata medie lunară a inflaţiei în perioada 1.01 28.02.2018 se prezintă astfel: Rata inflaţiei în luna februarie 2018, faţă de: Rata medie lunară a inflaţiei în perioada 1 I 28 II ianuarie 2018 februarie 2018 procente Total 0,30 4,72 0,5-0,1 Mărfuri alimentare 0,61 3,74 0,6 0,8 Mărfuri nealimentare 0,13 6,27 0,6-0,4 Servicii 0,18 2,92 0,2-1,1 Rata medie lunară a inflaţiei în perioada 1.01-28.02.2018 a fost de 0,5% fiind cu 0,6 puncte procentuale mai mare comparativ cu media înregistrată în perioada corespunzătoare din anul. Creșterea medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie februarie 2018) faţă de precedentele 12 luni (martie 2016 februarie ), calculată pe baza IPC a fost de 2,1% iar cea determinată pe baza IAPC a fost de 1,6%. Modificarea anuală a prețurilor de consum (%) 5,0 feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec ian 2018 feb 2018 4,5 4,0 3,5 3,0 2,5 2,0 1,5 1,0 0,5 0,0 IPC IAPC de 104,72%. Indicele preţurilor de consum (IPC) în luna februarie 2018 faţă de luna februarie a fost Informaţiile pentru calculul indicelui preţurilor de consum (IPC) se obţin printr-o cercetare selectivă lunară organizată de Institutul Naţional de Statistică. Se colectează preţuri de vânzare cu amănuntul din aproximativ 7200 de magazine şi unităţi prestatoare de servicii din cele 68 centre de cercetare selectate din 42 localităţi urbane de pe întreg teritoriul ţării. Pentru calculul IPC în anul 2018, coeficienţii de ponderare sunt determinaţi pe baza datelor din Ancheta bugetelor de familii (ABF) aferente anului 2016 şi rezultă din structura cheltuielilor medii lunare efectuate de o gospodărie pentru cumpărarea bunurilor şi plata serviciilor necesare satisfacerii nevoilor de trai. 9

În luna februarie 2018, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 4128 lei. Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 2487 lei, în uşoară creştere faţă de luna precedentă cu 3 lei (+0,1%). Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (6134 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1499 lei). În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an. În luna februarie 2018, nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat, în aproape egală măsură, atât creşteri, cât şi scăderi faţă de luna precedentă. Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna ianuarie 2018 din sectorul economic 1 s-au datorat acordării de prime ocazionale (premii anuale ori pentru performanţe deosebite, al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv tichete de masă sau tichete cadou), dar şi realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte). Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 12,8% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, respectiv cu 10,1% în fabricarea produselor din tutun; între 3,5% şi 7,0% în activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), agricultură, vânătoare şi servicii anexe, construcţii, activităţi auxiliare intermedierilor financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea echipamentelor electrice; între 1,5% şi 3,0% în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, extracţia cărbunelui superior şi inferior, alte activităţi extractive, alte activităţi de servicii, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, cercetare-dezvoltare. Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna ianuarie 2018 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (prime anuale ori pentru performanţe), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mici în unele activităţi economice. Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 7,0% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale); între 3,0% şi 5,0% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, transporturi pe apă, alte activităţi industriale n.c.a.; între 2,0% şi 2,5% în colectarea şi epurarea apelor uzate, activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea altor mijloace de transport. În sectorul bugetar 2 s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (+1,1%), respectiv în administraţie publică (+0,6%). Câştigul salarial mediu net a scăzut în sănătate şi asistenţă socială (-2,1%) comparativ cu luna precedentă. Indicele câştigului salarial real a fost de 99,8% pentru luna februarie 2018 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 180,6%, cu 0,3 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna ianuarie 2018. Cursul de schimb al monedei naţionale, potrivit datelor comunicate de Banca Naţională a României, a fost la finele lunii februarie 2018 de 3,8133 lei (+1,8%) faţă de luna ianuarie 2018) în raport cu dolarul SUA şi de 4,6625 lei (+0,1% faţă de luna ianuarie 2018) în raport cu moneda europeană euro. 10

1 Exclusiv activităţile de administraţie publică, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială 2 Vezi Precizările metodologice de la punctul 3 referitoare la sectorul bugetar 11