Capitolul II Municipiul Piteşti - Analiza S.W.O.T. 1. Puncte tari 2. Puncte slabe 3. OportunităŃi 4. AmeninŃări
Primul pas în elaborarea Strategiei post-aderare a municipiului Piteşti a fost auditarea situańiei prezente a oraşului, dintr-o perspectivă complexă care a permis evaluarea, în detaliu, a tuturor aspectelor pozitive şi negative ale evoluńiei sale. Scopul final al acestui audit este, însă, formularea obiectivelor strategice ale municipiului Piteşti pe termen lung, precum şi stabilirea direcńiilor generale de acńiune pentru atingerea acestora. Datorită complexităńii acńiunii de auditare şi a informańiilor finale furnizate de aceasta, există riscul de a pierde din vedere problemele esenńiale care pot avea un impact major asupra dezvoltării viitoare a municipiului Piteşti, pe de o parte, şi concentrarea pe rezolvarea unor probleme mai puńin relevante, pe de altă parte. Din acest motiv, în procesul de elaborare a strategiei postaderare a muncipiului Piteşti s-a folosit analiza S.W.O.T. Analiza S.W.O.T. este un instrument managerial folosit, pe scară largă, pentru evaluarea şi prezentarea sintetică a celor mai importante aspecte care vor afecta, într-un fel sau altul, evoluńia viitoare a oraşului. Aceste probleme cheie sunt identificate pe baza concluziilor auditării premergătoare şi sunt prezentate, în cadrul unei matrici, sub forma punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităńilor şi ameninńărilor. Punctele tari reprezintă resurse şi capacităńi de care municipiul Piteşti dispune şi care sunt superioare celor deńinute de alte oraşe. Punctele slabe reprezintă resurse şi capacităńi ale oraşului insuficiente sau de o calitate inferioară celor deńinute de alte oraşe. OportunităŃile reprezintă evoluńii favorabile ale mediului de ansamblu al Ńării noastre, care pot îmbrăca forme foarte diferite, de la schimbări în legislańie şi până la integrarea europeană, şi care oferă 28
municipiului Piteşti posibilitatea unei dezvoltări superioare, pe ansamblu, sau pe domenii de interes. AmeninŃările reprezintă evoluńii nefavorabile ale mediului românesc de ansamblu, care pot îmbrăca forme foarte diferite, de la schimbări de mentalitate până la evoluńii economice negative şi care pot afecta în mod serios capacitatea oraşului de a-şi atinge obiectivele sale strategice. Analiza S.W.O.T. este deosebit de utilă în efortul de stabilire a principalelor direcńii de acńiune în procesul dezvoltării viitoare a municipiului Piteşti, deoarece efectuează o analiză duală, în paralel, a evoluńiilor oraşului şi a evoluńiilor mediului de ansamblu în care acesta există şi se dezvoltă şi permite, pe această bază, o mai bună gestionare a relańiilor de intercondińionare dintre acestea. Mai mult, datorită faptului că prezintă problemele şi realizările cheie ale oraşului într-o formă sintetică, acest instrument permite înńelegerea rapidă, simultană şi integrată a legăturilor dintre aspectele pozitive şi negative ale evoluńiei oraşului. Din această perspectivă, analiza S.W.O.T. va fi deosebit de utilă managerilor locali care vor putea să formuleze mai uşor şi mai eficient obiectivele şi strategiile oraşului şi să direcńioneze, astfel, resursele disponibile către rezolvarea problemelor realmente importante pentru viitorul comunităńii. 29
1. Puncte tari Municipiul Piteşti este unul dintre cele mai vechi oraşe ale łării Româneşti, fiind atestat documentar în 20 mai 1388, în timpul lui Mircea cel Bătrân. Amplasarea Piteştiului într-o zonă geografică deosebit de favorabilă schimburilor economice (nod strategic rutier, este traversat de autostrada ce leagă oraşele Bucureşti, Râmnicu-Vâlcea, Sibiu, Arad; apropierea de zone cu potenńial turistic valoros care urmează să intre mai activ în circuitul turistic, apropierea de capitală). Activitate economică intensă care recomandă oraşul ca o zonă cu potenńial important pentru mediul de afaceri. PrezenŃa unor ramuri industriale de importanńă nańională cu impact pozitiv asupra dezvoltării economiei regionale (industrie constructoare de maşini, chimică, energetică). ExistenŃa unor importante vestigii istorice şi culturale care recomandă oraşul ca o zonă potenńială pentru turismul cultural. ÎntreŃinerea unui mediu cultural favorabil prin înfiinńarea Filarmonicii Piteşti. ExistenŃa unor locańii culturale precum Teatrul Alexandru Davila, Muzeul JudeŃean Argeş, Biblioteca JudeŃeană Dinicu Golescu, Centrul Cultural Piteşti, Casa de Cultură a Sindicatelor. Preocuparea permanentă pentru conservarea tradińiilor prin organizarea de manifestări cu participare amplă locală, nańională şi internańională (Festivalul InternaŃional de Folclor CarpaŃi, Festivalul NaŃional de Muzică Lăutărească Veche Zavaidoc ). 30
Desfăşurarea unor evenimente emblematice care imprimă municipiului Piteşti un caracter de unicitate (Sărbătoarea florală Simfonia Lalelelor care a devenit un fenomen transformând Piteştiul în Mica Olandă sau Olanda României, festivalul internańional de muzică corală D.G. Kiriac, Zilele Piteştiului). Cultivarea unor relańii solide cu diferite oraşe europene şi din alte regiuni ale lumii prin înfrăńirea Piteştiului cu oraşul sârbesc Kragujevac, oraşul italian Caserto, oraşul olandez Tynaarlo, cu oraşul suedez Borlange, cu Springfield, statul Ohio, cu oraşul Briansk din FederaŃia Rusă şi oraşul Mohlyv Podilsky din Ucraina şi cu comunităńi din China, Angola, Republica Filipine. ExistenŃa unei zone pietonale în zona centrului municipiului Piteşti, amenajată cu toate dotările necesare (spańii verzi, fântâni, spańii de odihnă la standarde europene). SusŃinerea construirii unor centre universitare cu arhitectură deosebită care au îmbunătăńit valoarea urbanistică a municipiului. Implementarea unei administrańii locale performante materializată în realizarea unor proiecte importante care au vizat modernizarea pieńelor agroalimentare (PiaŃa Ceair, PiaŃa Smârdan), îmbunătăńirea serviciilor publice, construirea de centre şi galerii comerciale (Euro Mall), construirea de sedii de firme, spańii de depozitare, comercializare şi de producńie. ExistenŃa unui centru modern de informare şi relańii cu publicul. IniŃierea în premieră a unor acńiuni menite să îmbunătăńească relańia administrańie publică locală cetăńean al municipiului Piteşti (oficierea de căsătorii la cumpăna dintre ani, acordarea de burse de merit pentru elevi şi studenńi din învăńământul particular şi de stat, acordarea de diplome aniversare şi premii cuplurilor care au împlinit 50 de ani de căsnicie, organizarea Revelionului în centrul oraşului). Facilitarea trecerii locuinńelor din proprietatea statului în proprietate privată, retrocedarea terenurilor către foştii proprietari, alocarea de terenuri 31
pentru construirea de locuinńe ANL, începerea mansardării blocurilor ceea ce a dus la creşterea suprafeńei locuibile. Preocuparea pentru descongestionarea şi fluidizarea traficului auto, una din problemele majore ale civilizańiei moderne, prin identificarea pe bază de studii a unor noi modalităńi de îmbunătăńire a circulańiei rutiere. Realizarea unui proiect de creare a unei parcări supraterane de 420 de locuri în zona centrală, înainte de începerea unui studiu privind sistemul restrictiv de parcare în zona centrală. Starea bună a infrastructurii urbane în comparańie cu alte municipii datorită modernizării străzilor şi a trotuarelor prin asfaltare sau utilizarea de pavele. ÎmbunătăŃirea serviciilor publice prin contorizarea municipiului la nivel de imobil în proporńie de 100%, construirea canalului colector principal, extinderea reńelei de canalizare şi de distribuńie a apei; îmbunătăńirea reńelei de tratare a apei şi epurarea apelor uzate, înlocuirea a aproximativ 70% din reńeaua de apă şi canalizare, introducerea de mijloace de transport moderne care va facilita reducerea traficului cu autoturismele personale şi renunńarea la serviciile de maxi-taxi. PotenŃial sporit de dezvoltare economică datorită investińiilor străine situate peste media pe Ńară. ExistenŃa unor companii multinańionale reprezentative la nivel mondial. Sistemul bancar dezvoltat, cu prezenńa principalilor actori din acest sector (30 de bănci comerciale). Un număr relativ mare de unităńi de învăńământ preşcolar. Rata şomajului sub media pe Ńară. 32
2. Puncte slabe Traficul în oraş este lent, expus la aparińia blocajelor. Cauzele acestei stări de fapt sunt: faptul că liniile de transport urban în comun s-au proiectat în urmă cu cel puńin 20 de ani pentru a răspunde necesităńilor oraşului în momentul respectiv, lăńimea insuficientă a benzilor de circulańie, existenńa intersecńiilor neamenajate corespunzător unde capacitatea de circulańie este depăşită şi inexistenńa unui sistem de monitorizare a traficului. Transportul în comun se realizează parńial cu autobuze cu o vechime mai mare decât limita admisă conform legii şi care nu dispun de condińii de confort la standarde europene. CondiŃii de trafic nesigure pe drumurile europene aflate în jurul oraşului din cauza lipsei traseelor alternative pentru vehicule cu tracńiune animală şi agricole. Infrastructura de apă şi canalizare a fost proiectată pe mijlocul străzilor, fapt ce determină probleme în trafic, cauzate de gurile de canalizare, dar şi de intervenńiile de reabilitare a infrastructurii. În cartierele nou construite reńeaua de apă şi canalizare nu s-a realizat pe baza unei planificări urbanistice reale. Mai există reńea de apă şi canalizare neînlocuită. Lipsa unei reale planificări urbanistice. Lipsa mijloacelor de transport adecvate şi a căilor speciale de acces, pentru persoanele cu handicap, în unele dintre instituńiile şi clădirile oraşului. ExistenŃa unui număr mare de apartamente din fondul vechi de locuinńe. 33
ExistenŃa, în unele zone ale oraşului, a unor case proprietate privată necorespunzătoare din punct de vedere estetic, dar şi al siguranńei locatarilor, precum şi a unor spańii improvizate de comercializare a diferitelor produse. Chiar dacă unele pieńe agroalimentare au fost modernizate, se impune modernizarea şi reabilitarea şi a celorlalte pieńe din municipiu (PiaŃa Războieni, PiaŃa Traian), precum şi construirea unei pieńe în cartierul Tudor Vladimirescu. SpaŃiile verzi deficitare în raport cu numărul de locuitori şi suprafańa construită. Număr relativ mic de spańii de joacă pentru copii în cartierele oraşului. LocuinŃe sociale insuficiente. Poluarea mediului cauzată de gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor şi a echipamentelor energofage. EvoluŃie ascendentă a valorilor nivelului de zgomot şi noxelor, în special de-a lungul arterelor de circulańie intensă auto. SuprafeŃe reduse de teren disponibile pentru noi investińii, implicând un preń relativ mare al celor disponibile. Turism slab dezvoltat. Lipsa unei preocupări colective de dezvoltare durabilă locală şi zonală. ExistenŃa unor probleme de mediu importante la nivelul municipiului şi a zonelor limitrofe (calitatea aerului, a apei preluate şi evacuate, gestionarea deşeurilor menajere şi industriale, poluarea apelor subterane; zgomot şi vibrańii în aglomerări urbane, insuficienta implicare a factorilor de decizie în soluńionarea problemelor de mediu, insuficienta educańie ecologică la nivel comunitar). SoluŃionarea doar parńială a problemei câinilor vagabonzi. 34
3. OportunităŃi ExistenŃa unei politici regionale şi nańionale de dezvoltare postaderare. Posibilitatea accesării de fonduri comunitare structurale pentru reconversie şi dezvoltare profesională. ExistenŃa unui mediu de afaceri prosper care poate crea posibilitatea atragerii de noi investitori strategici în principalele ramuri ale economiei piteştene. Sistem informańional bazat pe folosirea sistemelor informatice moderne cu rol în susńinerea dezvoltării serviciilor publice locale. Modernizarea mijloacelor de transport în comun prin implementarea sistemelor moderne de încălzire, aer condińionat şi camere video de supraveghere. Posibilitatea fluidizării traficului prin realizarea unor sensuri giratorii în zonele aglomerate, de sensuri unice, prin construirea de parcări subterane şi supraterane şi de pasaje pietonale. Posibilitatea utilizării unor suprafeńe de teren din zonele limitrofe pentru dezvoltarea imobiliară. Posibilitatea constituirii unor clustere tehnologice în industria locală. TendinŃa de creştere a consumului prin rezolvarea unor probleme sociale. Extinderea platformei industriale prin crearea unei zone de dezvoltare care să includă şi comunele limitrofe. Creşterea veniturilor fiscale prin impozitarea tuturor categoriilor de venituri prevăzute de lege la justa lor valoare. Preocuparea municipalităńii de a sprijini construcńia de locuinńe. 35
4. AmeninŃări MigraŃia locuitorilor municipiului Piteşti către zonele limitrofe ale oraşului şi către comunele din imediata vecinătate cu impact major asupra traficului şi asupra veniturilor bugetului local. Preluarea unor activităńi economice importante de către zonele limitrofe datorită potenńialului teritorial neexploatat al acestora. Creşterea numărului de mijloace de transport care amplifică gradul de ocupare a reńelei stradale, poluarea excesivă, creşterea numărului de accidente rutiere în oraş. InexistenŃa unei discipline riguroase a firmelor prestatoare de servicii publice (S.C. Apă-Canal 2000 S.A., S.C. Termoficare 2000 S.A., S.C. Publitrans S.A.) cu impact asupra siguranńei cetăńeanului. Modalitatea de proiectare a conductelor de apă şi canalizare care îngreunează lucrările de reabilitare şi înlocuire a acestora precum şi traficul auto. Perpetuarea indisciplinei rutiere. Creşterea ponderii produselor necompetitive pe piańa europeană. Incapacitatea infrastructurii de a se adapta la dezvoltarea intensivă. Creşterea numărului persoanelor defavorizate. Risc de creştere a şomajului prin restructurarea şi retehnologizarea unor societăńi comerciale. Poluarea industrială şi urbană care poate afecta calitatea mediului înconjurător. Prezenta sinteză a analizei S.W.O.T. constituie baza de pornire în vederea realizării programelor în cadrul Strategiei post-aderare a municipiului Piteşti. 36