1.2.2019 L 31/27 REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/159 AL COMISIEI din 31 ianuarie 2019 de instituire a unor măsuri de salvgardare definitive împotriva importurilor de anumite produse siderurgice COMISIA EUPEANĂ, având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, având în vedere Regulamentul (UE) 2015/478 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor ( 1 ), în special articolul 16, având în vedere Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe ( 2 ), în special articolul 13, întrucât: 1.1. Măsuri provizorii 1. PCEDURA (1) La 18 iulie 2018, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1013 al Comisiei ( 3 ) a instituit măsuri de salvgardare provizorii cu privire la importurile de anumite produse siderurgice ( regulamentul provizoriu ). (2) Ancheta a fost deschisă din oficiu la 26 martie 2018 ( avizul de deschidere ) ( 4 ) în 26 de categorii diferite de produse siderurgice, în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (UE) 2015/478 al Parlamentului European și al Consiliului și cu articolul 3 din Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului. (3) La 28 iunie 2018, Comisia a extins gama de produse vizate de ancheta de salvgardare la două categorii suplimentare ( avizul de extindere ) ( 5 ). (4) După cum se menționează în considerentul 20 din regulamentul provizoriu, ancheta a acoperit perioada 2013-2017 (denumită în continuare perioada examinată ). 1.2. Respectarea garanțiilor procedurale (5) În cadrul acestei anchete, Comisia a primit 452 de răspunsuri la chestionar de la părțile interesate. (6) Comisia a primit, de asemenea, un număr mare de observații scrise cu privire la constatările din regulamentul provizoriu, formulate de producători, producători-exportatori, importatori, utilizatori, asociații din Uniune și de autorități din țări terțe. (7) În urma adoptării măsurilor provizorii, Comisia s-a angajat să verifice mai în detaliu informațiile (inclusiv cele mai recente date) furnizate de producătorii din Uniune în scopul determinării finale. Având în vedere numărul mare de producători cooperanți din UE, a fost imposibil din punct de vedere material să se efectueze vizite de verificare la sediile fiecărui producător din Uniune. În consecință, Comisia a optat pentru verificarea calității și fiabilității datelor prin controlarea datelor unui anumit număr de producători care au fost selectați pentru a acoperi un volum de producție suficient de mare și o gamă cât mai largă de categorii de produse care fac obiectul anchetei. Pe această bază, Comisia a verificat răspunsurile la chestionar la sediile a zece producători din Uniune, care reprezentau peste 15 % din totalul vânzărilor de produs care face obiectul anchetei din Uniune în 2017. (8) În perioada iunie-septembrie 2018, s-au efectuat vizite de verificare la sediile următorilor producători din Uniune: ArcelorMittal Poland S.A., Polonia; Compañía Española de Laminación, S.L (CELSA), Spania; ( 1 ) JO L 83, 27.3.2015, p. 16. ( 2 ) JO L 123, 19.5.2015, p. 33. ( 3 ) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1013 al Comisiei din 17 iulie 2018 de impunere a unor măsuri de salvgardare provizorii cu privire la importurile de anumite produse siderurgice (JO L 181, 18.7.2018, p. 39). ( 4 ) Aviz de deschidere a unei anchete de salvgardare privind importurile de produse din oțel (JO C 111, 26.3.2018, p. 29). ( 5 ) Aviz de modificare a avizului de deschidere a unei anchete de salvgardare privind importurile de produse din oțel (JO C 225, 28.6.2018, p. 54).
L 31/28 1.2.2019 Mannesmann Precision Tubes GmbH, (Salzgitter Group), Germania; Mannesmann Stainless Tubes GmbH, (Salzgitter Group), Germania; Marcegaglia Carbon steel Spa, Italia; Marcegaglia Specialties Spa, Italia; Riva Stahl GmbH, Germania; SIJ Acroni d.o.o., Slovenia; U. S. Steel Košice, s.r.o., Slovacia; precum și Ugitech SA, Franța. (9) Pentru a obține cele mai recente informații pentru determinările sale finale, la 7 septembrie 2018, Comisia a solicitat asociațiilor de producători din Uniune să prezinte un set actualizat de date privind categoriile de produse care fac obiectul anchetei. (10) În temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2015/478 și al articolului 3 din Regulamentul (UE) 2015/755, au fost audiate toate părțile interesate care au depus în termenul limită o solicitare în acest sens în cadrul acestei audieri. La 12, 13 și 14 septembrie și la 1 octombrie 2018, Comisia a organizat 93 de sesiuni individuale de audiere, în cadrul cărora 150 de părți interesate și-au exprimat punctul de vedere. (11) Observațiile transmise în termenele stabilite de părțile interesate, în scris sau oral, în timpul sesiunilor de audiere au fost analizate în mod corespunzător și luate în considerare, după caz. 2. PDUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PDUSUL SIMILAR SAU DIRECT CONCURENT (12) Produsul în cauză este reprezentat de anumite produse siderurgice aparținând celor 28 de categorii de produse siderurgice definite în avizul de deschidere menționat anterior, astfel cum a fost modificat prin avizul de extindere, luate împreună. Aceste categorii de produse fac obiectul măsurilor e impuse de SUA în temeiul secțiunii 232 din Legea privind extinderea comerțului din 1962 (denumite în continuare măsurile din SUA în temeiul secțiunii 232 ). 2.1. O definiție a unui singur grup (13) Comisia a stabilit definiția produsului care face obiectul anchetei de salvgardare în considerentele 11-17 din regulamentul provizoriu, în care a prezentat o motivare detaliată în sprijinul analizei globale, având în vedere relațiile strânse dintre toate categoriile de produse care fac obiectul anchetei. (14) După publicarea regulamentului provizoriu, mai multe părți interesate au susținut că nu există un singur produs în cauză, ci mai multe produse în cauză. Aceste părți au observat că avizul de deschidere nu se referă la un singur produs în cauză, ci utilizează, în unele pasaje, pluralul și se referă la produsele în cauză. (15) Aceleași părți au susținut că abordarea urmată de Comisie în cadrul anchetei actuale este contrară hotărârii Organului de apel (Appellate Body - AB ) în ceea ce privește cauza SUA - măsuri de salvgardare pentru industria siderurgică ( 6 ). În acest caz, AB a hotărât că aplicarea unei abordări globale pentru calcularea evoluțiilor neprevăzute ar putea duce la aplicarea măsurilor de salvgardare unei categorii largi de produse, chiar dacă importurile unuia sau mai multora dintre aceste produse nu au crescut și nu au fost cauzate de «evoluțiile neprevăzute» și nu ar îndeplini cerința de la articolul XIX din GATT. Aceste părți au susținut, de asemenea, că, în cadrul anchetei de salvgardare din 2002 privind anumite produse siderurgice ( 7 ), Comisia a efectuat o analiză separată pentru fiecare categorie de produse, motiv pentru care ar trebui să se efectueze aceeași evaluare individuală și în cazul de față. (16) În cele din urmă, mai multe părți interesate au contestat relațiile și interconexiunile dintre categoriile de produse pe care Comisia le-a prezentat pentru a-și justifica analiza unică. Deși respectivele părți recunosc că astfel de legături există între anumite categorii de produse, au fost de părere că nu sunt prezente în toate categoriile, de exemplu între categoriile de oțel carbon și de oțel inoxidabil sau între produse plate, produse lungi și țevi. ( 6 ) Raportul Organului de apel al OMC, US Definitive Safeguard Measures on Imports of Certain Steel Products (SUA Măsuri de salvgardare definitive privind importurile de anumite produse siderurgice), WT/DS259/AB/R, punctul 319. ( 7 ) Regulamentul (CE) nr. 1694/2002 al Comisiei (JO L 261, 28.9.2002, p. 1).
1.2.2019 L 31/29 (17) Comisia a analizat aceste afirmații și le-a respins pe baza elementelor prezentate în continuare. În primul rând, avizul de deschidere specifică repetat în mod clar și fără îndoială că cele 28 de categorii de produse care fac obiectul anchetei au fost tratate ca un singur grup de produse în scopul de a analiza dacă sunt întrunite condițiile pentru adoptarea salvgardării. De fapt, regulamentul provizoriu se referă la cele 28 de categorii de produse ca produsul în cauză sau categoriile de produse în cauză (a se vedea considerentul 11 din regulamentul provizoriu), iar analiza pe care o realizează se bazează pe cele 28 de categorii de produse în cauză luate împreună (a se vedea considerentul 22 din regulamentul provizoriu). Prin urmare, trimiterea la produsele în cauză ar trebui înțeleasă ca făcând referire la categoriile de produse examinate împreună ca făcând parte dintr-un singur produs în cauză. (18) În al doilea rând, Acordul OMC privind măsurile de salvgardare nu impune nicio obligație specifică în ceea ce privește definiția sau domeniul de aplicare al produsului care face obiectul anchetei și nu conține nicio indicație cu privire la acest aspect, astfel cum a fost confirmat de către un grup special al OMC. Într-adevăr, o măsură de salvgardare poate fi aplicată unui produs ale cărui importuri au crescut; cu toate acestea, nu este necesară o analiză dezagregată pentru toate cazurile în care definiția produsului care face obiectul anchetei cuprinde mai mult de un singur produs. În consecință, autoritatea responsabilă cu ancheta este cea care definește produsul care face obiectul anchetei, precum și modul în care datele relevante ar trebui să fie analizate în cadrul anchetei ( 8 ). În plus, nu s-a formulat nicio observație în care să se explice modul în care, în circumstanțele prezentului caz, examinarea în comun a categoriilor de produse ar fi putut afecta analiza efectuată de Comisie și/sau ar fi condus la o determinare necorespunzătoare a creșterii importurilor pe parcursul perioadei de anchetă. În cele din urmă și pe plan secundar, Comisia remarcă, de asemenea, că hotărârea Organului de apel menționată de părți privește analiza unei evoluții neprevăzute și nu chestiunea permiterii unei analize globale în temeiul Acordului OMC privind măsurile de salvgardare. (19) În al treilea rând, deși Comisia a reiterat și a confirmat în determinările sale finale necesitatea de a realiza în cazul de față o analiză generală a condițiilor necesare pentru a institui măsuri de salvgardare, pentru a examina în continuare legătura dintre anumite categorii, astfel cum au susținut unele părți interesate, Comisia a decis, de asemenea, să examineze cele 28 de categorii de produse care fac obiectul anchetei, care sunt tratate în mod formal ca un singur grup, tot ca trei familii de produse siderurgice. Această decizie a fost luată pentru a se examina, în plus, dacă constatările pentru singurul grup se confirmă la nivel mai detaliat și pentru a înlătura orice îndoieli cu privire la fiabilitatea concluziilor la care s-a ajuns la nivel global. Cele trei familii de produse siderurgice regrupează anumite categorii de produse care prezintă și mai multe puncte comune între ele. (20) Într-adevăr, industria siderurgică utilizează frecvent trei familii de produse siderurgice, și anume: produse plate, produse lungi și tuburi. În prezenta anchetă de salvgardare, se consideră că, în cadrul fiecăreia dintre aceste familii, produsele prezintă caracteristici similare, folosesc frecvent aceleași procese de producție, sunt adesea folosite pentru alte produse din aval din cadrul aceleiași familii, au utilizatori sau clienți comuni din lanțul de aprovizionare, motiv pentru care oferta și substituibilitatea lor la nivelul cererii, precum și concurența în interiorul aceleiași familii sunt mai accentuate decât în cazul în care toate categoriile de produse siderurgice ar fi luate împreună într-un singur grup. (21) Cele trei familii de produse sunt definite după cum urmează: Tabelul 1 Familiile de produse Familia de produse Categoria de produse 1. Produse plate 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11 2. Produse lungi 12,13,14,15,16,17,18,19,27,28 3. Tuburi 20,21,22,23,24,25,26 (22) În consecință, Comisia va aborda observațiile formulate de anumite părți interesate în ceea ce privește definiția largă a produsului în cauză, completând evaluarea globală a celor 28 de categorii de produse care fac obiectul anchetei, cu o analiză pentru fiecare familie de produse, astfel cum este definită mai sus. ( 8 ) Raportul grupului special al OMC, Dominican Republic Safeguard Measures on Imports of Polypropylene Bags and Tubular Fabric (Măsuri de salvgardare privind importurile de pungi de polipropilenă și de țesături tubulare), WT/DS415/R, WT/DS416/R, WT/DS417/R, WT/DS418/R, punctele 7.177 și 7.236.
L 31/30 1.2.2019 2.2. Cereri privind categorii specifice de produse (23) Mai multe părți interesate au susținut că anumite categorii de produse specifice ar trebui să fie excluse din definiția produsului în cauză, din cauza unei presupuse lipse sau disponibilități limitate a producției Uniunii. Aceste afirmații se referă în special la următoarele categorii de produse: tole electrotehnice fără grăunți orientați, utilizate în fabricarea de motoare și generatoare (care se încadrează în categoria de produse 3); componente din oțel utilizate ca factori de producție în industria autovehiculelor (care se încadrează în categoria de produse 4); produse de oțelărie (care se încadrează în categoria de produse 6). (24) Comisia a analizat cu atenție aceste afirmații și a ajuns la concluzia că industria din Uniune produce de fapt în Uniune categorii de produse similare sau direct concurente. În plus, după cum se va prezenta în continuare în secțiunea privind interesul Uniunii, Comisia a elaborat măsurile de salvgardare astfel încât să se asigure că perturbarea importurilor este redusă la minimum și că sunt menținute nivelurile tradiționale de import ale partenerilor comerciali. Prin urmare, presupusa probabilitate a unei penurii de anumite categorii de produse este nejustificată, având în vedere, de asemenea, ajustările și considerațiile prevăzute în analiza interesului Uniunii. (25) Prin urmare, Comisia a concluzionat că cererea de excludere a anumitor categorii de produse ar trebui să fie respinsă. (26) În absența oricăror observații suplimentare referitoare la produsul în cauză și la produsul similar sau direct concurent, se confirmă concluziile formulate în considerentele 11-17 din regulamentul provizoriu. 3. CREȘTEREA IMPORTURILOR (27) În considerentele 20-29 din regulamentul provizoriu, Comisia a efectuat o analiză globală a creșterii importurilor pentru cele 28 de categorii de produse în cauză în perioada 2013-2017. Această analiză globală a exclus deja categoriile de produse care nu au prezentat o creștere a importurilor la nivel individual. (28) În vederea determinărilor finale, Comisia a urmat aceeași abordare, dar, astfel cum s-a explicat anterior, a completat analiza sa prin examinarea evoluției importurilor pentru fiecare dintre cele trei familii de produse identificate în secțiunea 2.2, pentru a confirma fiabilitatea concluziilor globale la care a ajuns. (29) În analiza sa, Comisia a utilizat cele mai recente statistici, și anume datele privind importurile din prima jumătate a anului 2018. Pentru a asigura comparabilitatea datelor cu perioadele anterioare acoperind un an întreg, Comisia a stabilit o perioadă suplimentară ad-hoc de 12 luni, compusă din ultimele 6 luni din 2017 și primele 6 luni ale anului 2018 (denumită în continuare perioada cea mai recentă sau PMR ). De asemenea, Comisia a corectat unele erori de redactare minore în datele utilizate în etapa provizorie. (30) În plus, în evaluarea sa privind evoluția importurilor, Comisia nu a luat în considerare volumul importurilor dintr-o serie de țări care ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare al măsurilor definitive, și anume: țările din Spațiul Economic European (SEE) și anumite țări cu care Uniunea a semnat un acord de parteneriat economic care este în prezent în vigoare și care prevede în mod specific excluderea din domeniul de aplicare al măsurilor de salvgardare multilaterale ( 9 ). (31) În timp ce, în etapa provizorie, s-a constatat că importurile nu au crescut pentru 5 categorii de produse ( 10 ), examinarea celor mai recente date privind importurile arată că doar 2 dintre cele 28 de categorii de produse nu au făcut obiectul unei creșteri a importurilor, și anume categoria de produse 11 și categoria de produse 23. Prin urmare, Comisia a decis să excludă aceste două categorii de produse din domeniul de aplicare al analizei sale finale. Evoluția individuală a importurilor pentru fiecare categorie de produse este inclusă în anexa II. ( 9 ) Botswana, Camerun, Fiji, Ghana, Côte d'ivoire, Lesotho, Mozambic, Namibia, Africa de Sud, Eswatini. ( 10 ) Acestea au fost categoriile de produse 10, 11, 19, 24 și 27.
1.2.2019 L 31/31 (32) În ceea ce privește analiza importurilor globale, importurile celorlalte 26 de categorii de produse evaluate prezintă următoarele evoluții: Tabelul 2 Volumul importurilor (după excluderea anumitor țări și produse) și cota de piață 2013 2014 2015 2016 2017 PMR Importuri (în mii de tone) 18 329 21 868 26 552 29 141 30 094 31 314 Indice 2013 = 100 100 119 145 159 164 171 Cota de piață 12,7 % 14,4 % 16,9 % 17,9 % 18,1 % 18,8 % Sursă: Eurostat și răspunsurile la chestionar ale industriei din Uniune. (33) Importurile au crescut în termeni absoluți cu 71 % în cursul perioadei de analiză și, în termeni relativi, cu cote de piață care au crescut de la 12,7 % la 18,8 %. Cea mai importantă creștere a avut loc în perioada 2013-2016. Ulterior, importurile au continuat să crească într-un ritm mai lent înainte de a crește din nou în PMR, odată cu intrarea în vigoare a măsurilor din SUA în temeiul secțiunii 232. Tendința menționată mai sus este confirmată, de asemenea, de marea majoritate a răspunsurilor la chestionar primite de la producători din principalele țări exportatoare ( 11 ). (34) Pentru a completa analiza globală a importurilor, Comisia a analizat evoluția importurilor pentru fiecare dintre cele trei familii de produse identificate mai sus: produse plate, produse lungi și tuburi. Pe această bază, volumele importurilor și cotele de piață aferente au evoluat după cum urmează: Tabelul 3 Volumul importurilor (după excluderea anumitor țări și produse) și cota de piață pe familie de produse 2013 2014 2015 2016 2017 PMR Produse plate Importuri (în mii de tone) 12 327 14 215 18 391 20 281 20 299 20 202 Indice 2013 = 100 100 115 149 164 164 164 Cota de piață 14,2 % 15,8 % 19,4 % 20,7 % 20,9 % 20,9 % Produse lungi Importuri (în mii de tone) 4 001 5 258 6 028 6 550 6 465 7 901 Indice 2013 = 100 100 131 151 164 162 197 Cota de piață 8,6 % 10,6 % 11,8 % 12,4 % 11,8 % 14,0 % Tuburi Importuri (în mii de tone) 2 001 2 396 2 134 2 310 3 330 3 212 Indice 2013 = 100 100 120 107 115 166 160 Cota de piață 20,4 % 20,8 % 19,9 % 20,1 % 25,3 % 25,7 % Sursă: Eurostat și răspunsurile la chestionar ale industriei din Uniune. ( 11 ) Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, India, Republica Populară Chineză, Rusia, Coreea de Sud și Turcia.
L 31/32 1.2.2019 (35) Statisticile arată că toate cele trei familii de produse (produse plate, produse lungi și tuburi) au crescut în termeni absoluți cu 64 %, 97 % și, respectiv, 60 % în perioada 2013-PMR. În aceeași perioadă, importurile au crescut și în termeni relativi, cu cote de piață care au crescut de la 14,2 % la 20,9 %; 8,6 % 14,0 % și 20,4 % 25,7 %. (36) Cea mai semnificativă creștere pentru produsele plate, atât în termeni absoluți, cât și relativi, a avut loc în perioada 2013-2016. Ulterior, importurile au rămas relativ stabile, dar la un nivel mult mai ridicat decât în perioada 2013-2015. Pentru produsele lungi, cea mai semnificativă creștere, atât în termeni absoluți, cât și relativi, a avut loc în perioada 2013-2016, înainte de a ajunge la o creștere accentuată a PMR. În ceea ce privește tuburile, importurile au crescut progresiv în perioada 2013-2016, înainte de a crește accentuat, atât în termeni absoluți, cât și relativi, în perioada 2016-PMR. (37) În ceea ce privește observațiile primite de Comisie, o parte interesată a susținut că două categorii de produse dintre cele cinci care fuseseră excluse din domeniul de aplicare al măsurilor provizorii, și anume categoriile de produse 10 și 19, ar trebui să facă obiectul măsurilor definitive, deoarece statisticile recente arată o creștere a importurilor. O altă parte a formulat o observație similară în ceea ce privește categoria de produse 24. Aceste afirmații au fost acceptate deoarece, astfel cum s-a explicat anterior, statisticile privind importurile categoriilor de produse 10, 19 și 24 au arătat, de fapt, o creștere globală a importurilor în perioada 2013-PMR. În plus, volumul importurilor pentru aceste trei categorii de produse a crescut, de asemenea, în perioada 2017-PMR. În plus, astfel cum s-a elaborat în considerentul 34, aceste produse aparțin unor familii de produse care prezintă, de asemenea, o creștere în perioada 2013-PMR. (38) Mai multe părți interesate au susținut că nu a existat o creștere bruscă, puternică, semnificativă și recentă a importurilor și a făcut trimitere la raportul Organului de apel al OMC privind Argentina încălțăminte ( 12 ) și la alte cauze de pe rolul OMC, cum ar fi SUA gluten de grâu ( 13 ), Ucraina autovehicule ( 14 ), SUA măsuri de salvgardare pentru industria siderurgică ( 15 ). Pe scurt, această jurisprudență prevede că nu este suficient ca o anchetă să demonstreze doar că importurile au crescut pe o perioadă de cinci ani. Creșterea trebuie să fie suficient de recentă, bruscă și semnificativă atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ, pentru a provoca sau amenința să cauzeze un prejudiciu grav. Această jurisprudență a clarificat, de asemenea, semnificația termenului puternică ( care implică o schimbare bruscă de direcție; abruptă, accentuată ) și a termenului bruscă ( care se produce sau apare fără avertisment; neașteptată sau abruptă, puternică. De asemenea, alte părți au susținut că creșterea importurilor a fost constantă sau că importurile au crescut până în 2015, fără să prezinte o creștere puternică, bruscă sau semnificativă de atunci. (39) În această privință, se reamintește în primul rând faptul că Comisia a efectuat o analiză aprofundată a volumelor de import pentru cele 28 de categorii de produse în perioada 2013-2017 (ținând seama de tendința importurilor pe parcursul perioadei de anchetă, nu doar comparând punctele finale) și a analizat, de asemenea, evoluția importurilor în cadrul PMR. Pe această bază, a exclus de la început anumite categorii de produse care nu au înregistrat o creștere în perioada 2013-PMR. În plus, astfel cum s-a explicat în considerentele 33, 35 și, 36, Comisia a concluzionat că importurile au crescut în termeni absoluți cu 71 % la nivel global și cu 60 %-97 % atunci când au fost grupate în familii de produse în perioada 2013-PMR. În plus, statisticile Eurostat arată, de asemenea, că importurile au crescut cu 45 % între 2013 și 2015 și că această creștere puternică a continuat până când PMR a ajuns la 71 % în total. O tendință similară se observă și în ceea ce privește creșterea relativă a importurilor. Pe această bază, se confirmă caracterul puternic și brusc al creșterii importurilor, astfel cum a clarificat jurisprudența. Având în vedere amploarea creșterii, se confirmă, de asemenea, că această creștere a fost semnificativă. În ceea ce privește caracterul recent, Comisia constată că nu există jurisprudență specifică referitoare la modul în care termenul recent ar trebui interpretat. Organul de apel doar a interpretat cerința potrivit căreia un membru poate aplica o măsură de salvgardare numai în cazul în care un produs este importat în cantități mai mari, ca însemnând că creșterea importurilor trebuie să fie suficient de recentă pentru a cauza sau amenința să cauzeze un prejudiciu grav ( 16 ). Comisia a confirmat că, având în vedere evoluțiile înregistrate în perioada 2013-PMR și chiar în perioada 2015-PMR, creșterea importurilor a fost destul de recentă pentru a provoca sau amenința să cauzeze un prejudiciu grav. În consecință, Comisia a respins afirmațiile menționate anterior cu privire la lipsa unei creșteri a importurilor care îndeplinește condițiile necesare. ( 12 ) Raportul Organului de Apel al OMC, Argentina Safeguard Measures on Imports of Footwear (Argentina Măsuri de salvgardare privind importurile de încălțăminte), WT/DS121/9, punctul 131. ( 13 ) Raportul grupului special al OMC, US Definitive Safeguard Measures on Imports of Wheat Gluten from the European Communities (SUA - Măsuri de salvgardare definitive privind importurile de gluten de grâu din Comunitățile Europene), WT/DS166/R, punctul 8.31. ( 14 ) Raportul grupului special al OMC, Ukraine Definitive Safeguard Measures on Passenger Cars (Ucraina Măsuri de salvgardare definitive privind autoturismele), WT/DS468/R, Panel Report of 26 June 2015, punctul 7.146. ( 15 ) Raportul grupului special al OMC, US Definitive Safeguard Measures on Imports of Certain Steel Products (SUA Măsuri de salvgardare definitive privind importurile de anumite produse siderurgice), WT/DS259/R, punctul 10.168. ( 16 ) Raportul Organului de Apel al OMC, Argentina Safeguard Measures on Imports of Footwear (Argentina Măsuri de salvgardare privind importurile de încălțăminte), WT/DS121/AB/R, adoptat la 12 ianuarie 2000, punctul 130.
1.2.2019 L 31/33 (40) Mai multe părți interesate au susținut că analiza Comisiei comparând situația de la începutul perioadei cu cea de la finalul ei, la un nivel agregat, a fost insuficientă și că Comisia ar fi trebuit, de asemenea, să analizeze evoluțiile observate în perioada 2013-2017, în conformitate cu jurisprudența OMC, cum ar fi SUA măsuri de salvgardare pentru industria siderurgică ( 17 ) și Ucraina autoturismele ( 18 ). În conformitate cu această jurisprudență, analiza nu se poate baza pe o comparație a situației de la începutul perioadei de analiză cu cea de la finalul ei, deoarece aceasta ar putea duce la rezultate manipulate în cazurile în care nu există o tendință ascendentă clară și neîntreruptă a volumului importurilor. Jurisprudența prevede, de asemenea, că autoritatea responsabilă cu ancheta trebuie să stabilească o explicație motivată și adecvată privind evoluția importurilor între situația de la începutul perioadei și cea de la finalul ei. (41) Comisia consideră că nu a făcut doar o analiză comparând situația de la începutul perioadei cu cea de la finalul ei, întrucât, după cum s-a arătat în considerentele 33-36 de mai sus, Comisia a analizat, de asemenea, evoluțiile apărute și a efectuat o analiză adecvată și motivată a evoluțiilor importurilor. Prin urmare, afirmațiile respective au fost respinse. (42) Anumite părți interesate au indicat faptul că analiza evoluției importurilor în perioada 2013-2017 a fost înșelătoare, întrucât nivelul importurilor a fost anormal de scăzut în 2013 ca urmare a crizei economice mondiale, iar creșterea din perioada ulterioară a reprezentat doar o redresare la o situație normală. (43) În această privință, Comisia a considerat că luarea anului 2013 ca punct de plecare pentru analiză nu a denaturat analiza. Deși consumul de oțel din UE a crescut, într-adevăr, cu 14 % în perioada 2013-2017 (a se vedea tabelul 4 de mai jos), această creștere a fost realizată în mod progresiv pe parcursul întregii perioade. În schimb, importurile au crescut semnificativ mai mult decât cererea din UE, și anume cu 64 % în aceeași perioadă și într-un ritm mult mai rapid decât consumul UE. Prin urmare, cota de piață a importurilor a crescut cu 5,4 % (de la 12,7 % la 18,1 %) în perioada 2013-2017. Pe această bază, respectiva afirmație a fost respinsă. (44) Mai multe părți interesate au susținut că importurile industriei din Uniune ar fi trebuit să fie excluse din analiza volumelor de import. În această privință, ar trebui remarcat faptul că nu există nicio cerință juridică pentru a face o astfel de excludere. În orice caz, pe baza răspunsurilor la chestionar primite de la producătorii din Uniune, aceste importuri au rămas stabile în perioada 2013-2017 și au reprezentat doar o parte marginală din totalul importurilor (variind între 0,3 % și 0,7 % din totalul importurilor). Prin urmare, afirmația de mai sus a fost respinsă. (45) O parte interesată a susținut că importurile pe baza regimului de perfecționare activă ar fi trebuit să fie excluse din analiza volumelor de import în general și din categoria de produse 25 în particular. În această privință, trebuie remarcat faptul că, pentru toate categoriile de produse, cu excepția celor din categoria de produse 25, evoluția volumului de importuri observată nu se modifică în cazul în care perfecționarea activă este exclusă din analiză. În cazul particular al categoriei de produse 25, o vânzare a unui producător din Uniune a fost pierdută în beneficiul unui producător-exportator de pe o piață dintr-o țară terță. În consecință, s-a considerat adecvată includerea unor astfel de volume în evaluarea creșterii importurilor pentru a reflecta impactul deplin al importurilor din țări terțe. Pe această bază, respectiva afirmație a fost respinsă. (46) Anumite părți interesate au susținut că volumul importurilor și cota de piață corespunzătoare pentru categoriile de produse 1, 6, 7, 17 și 28 au scăzut în perioada 2016-2017. În această privință, Comisia constată că, în determinările sale finale, a luat în considerare inclusiv evoluția importurilor pe parcursul celei mai recente perioade și, pe această bază, importurile au crescut pentru toate aceste categorii, cu excepția categoriei 7. Cu toate acestea, chiar și pentru această categorie, importurile în cadrul PMR au fost semnificativ mai mari decât în perioada 2013-2014. În plus, Comisia a efectuat o analiză globală pentru toate produsele siderurgice și individual pentru fiecare dintre cele trei familii identificate și a concluzionat că, per ansamblu, importurile au crescut pe întreaga perioadă analizată. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă. (47) În consecință, Comisia concluzionează că a existat o creștere bruscă, accentuată și semnificativă a importurilor, atât în termeni absoluți, cât și relativi, pentru produsul în cauză care face obiectul evaluării. Această constatare este confirmată și de datele la nivelul fiecăreia dintre cele trei familii de produse evaluate. 4. EVOLUȚII NEPREVĂZUTE (48) Astfel cum s-a explicat în detaliu în considerentele 30-36 din regulamentul provizoriu, Comisia a concluzionat, cu titlu preliminar, că creșterea menționată mai sus a importurilor de anumite produse siderurgice în Uniune a fost rezultatul unor evoluții neprevăzute, care și-au găsit sursa într-o serie de factori care determină și agravează dezechilibrele în comerțul internațional cu produsul în cauză. ( 17 ) Raportul grupului special al OMC, US Definitive Safeguard Measures on Imports of Certain Steel Products (SUA Măsuri de salvgardare definitive privind importurile de anumite produse siderurgice), WT/DS259/R, nota de subsol 17, punctul 374. ( 18 ) Raportul grupului special al OMC, US Definitive Safeguard Measures on Imports of Certain Steel Products (SUA Măsuri de salvgardare definitive privind importurile de anumite produse siderurgice), WT/DS259/R, punctul 10.168, nota de subsol 16, punctul 7.132.
L 31/34 1.2.2019 (49) Acești factori au constat într-o capacitate excedentară de producție a oțelului fără precedent care persistă, în pofida numărului important de măsuri adoptate la nivel mondial pentru reducerea acesteia, accentuată de subvențiile care denaturează concurența și de măsurile de sprijin guvernamental, ducând la scăderea prețurilor, la utilizarea sporită a practicilor comerciale restrictive, a instrumentelor de protecție comercială și a măsurilor din SUA în temeiul secțiunii 232 adoptate în martie 2018. (50) Mai multe părți interesate au susținut că ar trebui demonstrate evoluții neprevăzute pentru fiecare categorie de produse. Comisia nu este de acord cu aceste puncte de vedere și consideră că, având în vedere strânsa legătură și interconexiunea dintre categoriile de produse, astfel cum se explică în secțiunea 2.1, este suficient să se demonstreze existența unor evoluții neprevăzute la nivel global. Pe această bază, această afirmație a fost respinsă. (51) În ceea ce privește supracapacitatea, mai multe părți interesate au susținut că supracapacitatea este bine cunoscută Comisiei și nu poate fi considerată o evoluție neprevăzută. Acestea au susținut, de asemenea, că Comisia a corelat anterior prejudiciul suferit de industria din Uniune cu importurile care au făcut obiectul unui dumping sau al unor subvenții și că nu a fost stabilită legătura dintre creșterea importurilor și evoluția neprevăzută a capacității excedentare de producție a oțelului. (52) În acest sens, ar trebui remarcat în primul rând faptul că, astfel cum se prevede în figura 2.3 din Raportul privind sistemul de alertă pentru comerț global Going Spare: Steel, Excess Capacity, and Protectionism ( 19 ), capacitatea excedentară mondială de oțel brut a scăzut din 2009 până în 2011, înainte de a se înregistra o tendință inversă din 2011 până în 2016. Având în vedere că supracapacitatea totală de producție de oțel brut din 2011 era deja cu mult peste producția totală din anul respectiv, se preconiza că totalul capacității de producție de oțel brut ar scădea sau cel puțin ar rămâne stabil pentru a îmbunătăți gradul de utilizare a capacității de producție și eficiența din punctul de vedere al costurilor. Cu toate acestea, capacitatea totală de producție de oțel brut a continuat în mod neașteptat să crească după 2011, generând o capacitate excedentară suplimentară la nivel mondial, după cum a confirmat Comisia în comunicarea sa intitulată Siderurgia: păstrarea locurilor de muncă și a creșterii economice durabile în Europa ( 20 ). Având în vedere calendarul evenimentelor descrise mai sus și, mai precis, faptul că supracapacitatea de producție a crescut într-un moment în care era de așteptat din punct de vedere economic să scadă, se concluzionează că supracapacitatea de producție a oțelului ar trebui considerată o evoluție neprevăzută. (53) În ceea ce privește legătura de cauzalitate stabilită în cadrul anchetelor anterioare referitoare la practicile comerciale neloiale, se face trimitere la comunicarea menționată mai sus, care prevede că astfel de investigații sunt recunoscute ca măsuri menite să atenueze efectele supracapacității. Pe această bază, este clar că supracapacitatea este inerent strâns legată de importurile care fac obiectul unui dumping sau unor subvenții. Cu toate acestea, în ancheta antidumping și antisubvenție, supracapacitatea din sectorul siderurgic nu este examinată ca o evoluție neprevăzută, deoarece această cerință nu este prezentă într-o evaluare care a stat la baza instituirii instrumentelor de apărare comercială respective. (54) În ceea ce privește legătura dintre evoluția neprevăzută a supracapacității de producție a oțelului și creșterea importurilor, este evident că producătorii-exportatori au interesul de a-și maximiza propriul grad de utilizare a capacității de producție. În situațiile în care capacitatea neutilizată este disponibilă după acoperirea cererii de pe piața internă, producătorii-exportatori vor căuta alte oportunități de afaceri pe piețele de export și, prin urmare, vor genera o creștere a volumului importurilor pe astfel de piețe. Din acest motiv, afirmațiile de mai sus trebuie să fie respinse. (55) În ceea ce privește creșterea bruscă a adoptării de măsuri comerciale restrictive, mai multe părți au afirmat că acestea nu au putut fi recunoscute ca evoluții neprevăzute, întrucât sunt excepții recunoscute de la normele generale ale OMC și că numărul de măsuri privind instrumentele de apărare comercială instituite în 2017 a scăzut. Acestea au susținut, de asemenea, că nu a fost stabilită legătura dintre creșterea importurilor și evoluția neprevăzută a măsurilor comerciale restrictive. (56) Comisia nu este de acord cu astfel de afirmații, deoarece faptul că măsurile comerciale restrictive sunt luate în cadrul normelor OMC nu înseamnă că acestea nu pot fi considerate o evoluție neprevăzută. Comisia nu contestă dreptul țărilor de a lua măsuri antidumping sau antisubvenție în conformitate cu normele relevante ale OMC. Cu toate acestea, chestiunea în discuție este numărul fără precedent și crescut al acestor măsuri luate de țări terțe, care au creat o reorientare a fluxurilor comerciale, ceea ce a dus la creșterea importurilor în UE. Se reamintește că, în considerentul 34 din regulamentul provizoriu, Comisia a observat că, pe baza statisticilor OMC, față de perioada 2011-2013, când au fost inițiate în medie 77 de anchete legate de oțel pe an, această medie a crescut la 117 în perioada 2015-2016. Nicio parte nu a pus sub semnul întrebării aceste cifre care indică o evoluție neprevăzută, ducând la creșterea importurilor stabilită mai sus. Prin urmare, plângerile de mai sus au fost respinse. ( 19 ) https://www.globaltradealert.org/reports/download/44, p. 11. ( 20 ) COM(2016) 155 final din 16 martie 2016.
1.2.2019 L 31/35 (57) În ceea ce privește măsurile din SUA în temeiul secțiunii 232, mai multe părți interesate au susținut că aceste măsuri nu pot fi considerate o evoluție neprevăzută care a declanșat o creștere a importurilor, deoarece au fost instituite după perioada 2013-2017. Alte părți interesate au indicat faptul că nici măcar importurile care au avut loc în perioada ianuarie 2018-martie 2018 nu sunt afectate de măsurile din SUA în temeiul secțiunii 232. (58) În această privință, ar trebui remarcat în primul rând faptul că, în timp ce măsurile din SUA în temeiul secțiunii 232 au fost introduse efectiv la 8 martie 2018, ancheta care a dus la adoptarea acestora fusese deja deschisă în aprilie 2017, iar raportul pe baza căruia au fost decise a fost emis la 11 ianuarie 2018. Chiar dacă, posibil, măsurile din SUA în temeiul secțiunii 232 nu ar fi putut avea un impact asupra importurilor înainte de adoptarea lor, simpla deschidere a anchetei a creat, fără îndoială, incertitudine pe piață și a cauzat efecte asupra fluxurilor comerciale din industria siderurgică. În plus, după cum se confirmă mai jos, de la adoptarea măsurilor din SUA în temeiul secțiunii 232, Comisia a considerat că reorientarea fluxurilor comerciale se desfășura deja în ceea ce privește anumite categorii de produse. (59) De asemenea, ar trebui remarcat, în acest sens, că măsurile din SUA în temeiul secțiunii 232 au accelerat creșterea importurilor prin adăugarea de noi fluxuri de reorientare a fluxurilor comerciale în cadrul tendinței anterioare predominant de creștere. Astfel cum s-a raportat în tabelul 14, statisticile disponibile arată că, exceptând luna aprilie 2018, importurile lunare de oțel în SUA au fost în mod constant inferioare față de volumul lor corespunzător din 2017. Acest lucru coincide cu o tendință opusă, de creștere, a importurilor observată în Uniune, unde, după cum se menționează în tabelul 12, volumele lunare de importuri au fost în mod constant la un nivel mai mare decât în anul anterior. (60) Alte părți interesate au indicat faptul că impactul măsurilor în temeiul secțiunii 232 ar trebui să nu fie luat în considerare sau să nu fie supraestimat, deoarece acestea funcționează pe baza multor excluderi de produse. În același context, s-a afirmat că exporturile coreene sunt o problemă diferită, întrucât Coreea a obținut un volum suficient al contingentului de export din partea administrației SUA. (61) În această privință, ar trebui remarcat faptul că numai Australia a fost scutită în mod necondiționat de la măsurile în temeiul secțiunii 232 și că importurile sale de produse în cauză au reprezentat aproximativ 1 % din totalul importurilor SUA în 2017 ( 21 ). Alte țări, cum ar fi Coreea de Sud, Argentina și Brazilia, au beneficiat de un contingent scutit de taxe, dar nu au fost scutite de măsuri. În cazul acestor țări, ar trebui remarcat faptul că un număr mai mare de contingente au fost stabilite la zero și că numeroase contingente erau fost deja epuizate în momentul alocării ( 22 ). Pe această bază, se consideră că contingentele alocate nu oferă nicio garanție că respectivul contingent alocat ar fi suficient pentru a preveni reorientarea fluxurilor comerciale. În plus, pe baza statisticilor disponibile, se pare că aceste trei țări au reprezentat mai puțin de 20 % din totalul importurilor din 2017. Prin urmare, afirmațiile respective privind contingentele au fost respinse. (62) Având în vedere cele de mai sus, se confirmă faptul că evoluțiile neprevăzute descrise în considerentul 49 au dus și vor duce în continuare la o creștere clară a importurilor de produse siderurgice în Uniune. 5. AMENINȚARE DE PDUCERE A UNUI PREJUDICIU GRAV (63) În conformitate cu abordarea globală a definiției produsului, stabilită în prezenta anchetă, în etapa provizorie, analiza prejudiciului a fost, de asemenea, realizată la nivel global. Ocazional, regulamentul provizoriu a ilustrat faptul că concluziile privind prejudiciul în cadrul analizei globale au fost coroborate și la nivel de categorie de produse, cu titlu de exemplu. (64) De asemenea, evaluarea prejudiciului în etapa definitivă a fost realizată la nivel global, și anume pentru produsul în cauză care face obiectul evaluării, incluzând astfel cele 26 de categorii de produse în cazul cărora Comisia a constatat o creștere a importurilor. Cu toate acestea, ca și în cazul evoluției importurilor, Comisia și-a completat analiza cu o evaluare pentru fiecare dintre cele trei familii de produse menționate în considerentul 21 de mai sus. (65) Analiza prejudiciului de mai jos se bazează pe răspunsurile la chestionar transmise de industria din Uniune. În urma primirii unor informații mai actualizate și a verificării datelor, indicatorii de prejudiciu descriși în etapa provizorie au fost actualizați, după caz, pentru a include cele mai recente date (2018). ( 21 ) Sursa: Global Trade Atlas. ( 22 ) https://www.cbp.gov/trade/quota/bulletins/qb-18-126-absolute-quota-aluminum-products-argentina-brazil-south-korea
L 31/36 1.2.2019 5.1. Evoluția globală a situației industriei siderurgice din Uniune 5.1.1. Consumul, vânzările pe piața internă și cotele de piață (66) Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii prin adăugarea la vânzările în Uniune ale producătorilor din Uniune, a importurilor din toate țările, cu excepția importurilor din țările membre ale SEE și din anumite țări cu care Uniunea a semnat un acord de parteneriat economic care este în prezent în vigoare (a se vedea considerentul 30 de mai sus). (67) Pe această bază, consumul Uniunii, vânzările producătorilor din Uniune și cota de piață aferentă au evoluat după cum urmează: Tabelul 4 Consumul la nivelul Uniunii, vânzările pe piața internă și cota de piață (mii de tone) 2013 2014 2015 2016 2017 Consum (total) 148 455 155 730 160 742 166 375 169 350 Indice 2013 = 100 100 105 108 112 114 Vânzări interne (total) 129 592 133 285 133 575 136 586 138 636 Indice 2013 = 100 100 103 103 105 107 Cotă de piață (total) 87,3 % 85,6 % 83,1 % 82,1 % 81,9 % Sursă: Eurostat și date furnizate de industrie. (68) Consumul global al celor 26 de categorii relevante de produse a crescut în mod constant în perioada 2013-2017, cu o creștere totală de 14 %. În această perioadă, volumul vânzărilor producătorilor din industria din Uniune a crescut, dar într-o măsură mult mai mică decât consumul din Uniune, și anume cu doar 7 %. Prin urmare, cota de piață globală a industriei din Uniune a scăzut în mod constant în cursul perioadei examinate, cu 5,4 puncte procentuale. 5.1.2. Producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție și stocurile (69) Producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție și stocurile au evoluat după cum urmează: Tabelul 5 Producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, stocurile (mii de tone) 2013 2014 2015 2016 2017 Producție (total) 243 945 249 855 248 763 249 204 254 925 Indice 2013 = 100 100 102 102 102 105 Capacitatea de producție (total) 337 010 334 545 332 427 333 179 335 358 Indice 2013 = 100 100 99 99 99 100 Gradul de utilizare a capacității de producție (total) 72 % 75 % 75 % 75 % 76 % Stocuri (total) 11 883 12 734 13 159 12 974 14 140 Indice 2013 = 100 100 107 111 109 119 Sursă: Datele din industrie și răspunsurile la chestionar. (70) Volumul de producție pentru produsul în cauză care face obiectul evaluării a crescut, în ansamblu, cu 5 % în cursul perioadei examinate. Capacitatea de producție a rămas stabilă și, prin urmare, gradul de utilizare a capacității de producție a crescut în ansamblu cu 4 puncte procentuale în perioada 2013-2017. Stocurile deținute de producătorii cooperanți din industria din Uniune au crescut în ansamblu cu 19 % în perioada 2013-2017.
1.2.2019 L 31/37 5.1.3. Prețurile unitare de vânzare, rentabilitatea și fluxul de numerar (71) Prețurile unitare de vânzare, rentabilitatea și fluxul de numerar au evoluat după cum urmează: Tabelul 6 Prețul unitar de vânzare, rentabilitatea, fluxul de numerar 2013 2014 2015 2016 2017 Prețul de vânzare unitar (EUR/tonă) 693,6 673,4 636,6 591,0 697,7 Indice 2013 = 100 100 97 92 85 101 Rentabilitatea (% din cifra de afaceri) Fluxul de lichidități (milioane EUR) 0,9 % 0,8 % 0,6 % 2,1 % 5,6 % 3 721 4 975 6 461 5 508 6 201 Indice 2013 = 100 100 134 174 148 167 Sursă: Răspunsurile la chestionar. (72) Cifrele verificate și actualizate confirmă evoluția stabilită în regulamentul provizoriu. Pentru toate produsele, a existat o depreciere semnificativă a prețurilor pe piața Uniunii până în 2016. Ulterior, prețurile au revenit la nivelul înregistrat în 2013. În ansamblu și în pofida unei scăderi semnificative a prețurilor, industria din Uniune și-a putut reduce costul de producție pentru a realiza un nivel de profit marginal în 2016 și să îl mărească la un nivel mai sustenabil în 2017 (5,6 %). Poziția globală a industriei Uniunii în ceea ce privește fluxurile de numerar a crescut cu 67 % din 2013 până în 2017. 5.1.4. Ocuparea forței de muncă (73) În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, industria din Uniune a pierdut 9 208 de locuri de muncă în perioada 2013-2017, după cum se arată în tabelul de mai jos. Tabelul 7 Ocuparea forței de muncă (ENI) 2013 2014 2015 2016 2017 Locuri de muncă (toate) 225 607 220 429 218 010 217 460 216 399 Indice 2013 = 100 100 98 97 96 96 Sursă: Datele furnizate de industrie și răspunsurile la chestionar. 5.2. Analiza situației industriei siderurgice din Uniune pentru cele trei familii de produse 5.2.1. Consumul, vânzările pe piața internă și cotele de piață (74) Pentru fiecare dintre cele trei familii de produse, consumul, vânzările pe piața internă și cotele de piață au evoluat după cum urmează: Tabelul 8 Consumul, vânzările pe piața internă, cota de piață per familie de produse (mii de tone) 2013 2014 2015 2016 2017 Consum (produse plate) 87 679 90 729 95 598 98 749 98 124 Indice 2013 = 100 100 103 109 113 112
L 31/38 1.2.2019 (mii de tone) 2013 2014 2015 2016 2017 Consum (produse lungi) 50 829 53 333 54 160 55 890 57 921 Indice 2013 = 100 100 105 107 110 114 Consum (tuburi) 9 947 11 667 10 985 11 735 13 305 Indice 2013 = 100 100 117 110 118 134 Vânzări interne (produse plate) 75 212 76 365 77 020 78 274 77 601 Indice 2013 = 100 100 102 102 104 103 Vânzări interne (produse lungi) 46 461 47 679 47 757 48 935 51 095 Indice 2013 = 100 100 103 103 105 110 Vânzări interne (tuburi) 7 920 9 241 8 799 9 377 9 940 Indice 2013 = 100 100 117 111 118 126 Cotă de piață (produse plate) 86 % 84 % 81 % 79 % 79 % Cotă de piață (produse lungi) 91 % 89 % 88 % 88 % 88 % Cotă de piață (tuburi) 80 % 79 % 80 % 80 % 75 % Sursă: Eurostat și date furnizate de industrie. (75) Consumul pentru produsele plate a atins nivelul maxim în 2016, apoi a scăzut ușor în 2017, înregistrând o creștere totală de 12 %. Consumul pentru produsele lungi și tuburi a crescut în mod constant până la sfârșitul anului 2017, ceea ce a dus la o creștere globală cu 14 % și, respectiv, 34 %. (76) Vânzările pentru toate produsele siderurgice au crescut în ansamblu cu 7 % în perioada 2013-2017. În aceeași perioadă s-a observat o creștere similară, dar mai puțin pronunțată decât creșterea consumului, în cadrul celor trei familii de produse: vânzările de produse plate ale producătorilor din industria din Uniune au crescut cu 3 %, vânzările de produse lungi cu 10 % și vânzările de tuburi cu 26 %. (77) Tendința pieței globale a industriei din Uniune (minus 5 puncte procentuale) a fost confirmată atunci când s-au analizat separat produsele plate (minus 7 puncte procentuale), produsele lungi (minus 3 puncte procentuale) și tuburile (minus 5 puncte procentuale). 5.2.2. Producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție și stocurile (78) Pentru fiecare dintre cele trei familii de produse, producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție și stocurile au evoluat după cum urmează: Tabelul 9 Producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, stocurile per familie de produse (mii de tone) 2013 2014 2015 2016 2017 Producția (produse plate) 172 873 177 224 176 567 177 247 180 986 Indice 2013 = 100 100 103 102 103 105
1.2.2019 L 31/39 (mii de tone) 2013 2014 2015 2016 2017 Producția (produse lungi) 59 082 59 535 60 079 59 706 60 572 Indice 2013 = 100 100 101 102 101 103 Producția (tuburi) 11 991 13 096 12 116 12 251 13 366 Indice 2013 = 100 100 109 101 102 111 Capacitatea de producție (produse plate) 234 615 233 689 230 216 230 921 232 220 Indice 2013 = 100 100 100 98 98 99 Capacitatea de producție (produse lungi) 80 833 78 244 79 455 79 736 81 806 Indice 2013 = 100 100 97 98 99 101 Capacitatea de producție (tuburi) 24 053 25 482 27 721 27 255 24 224 Indice 2013 = 100 100 106 115 113 101 Gradul de utilizare a capacității de producție (produse plate) Gradul de utilizare a capacității de producție (produse lungi) Gradul de utilizare a capacității de producție (tuburi) 74 % 76 % 77 % 77 % 78 % 73 % 76 % 76 % 75 % 74 % 50 % 51 % 44 % 45 % 55 % Stocuri (produse plate) 7 573 8 171 8 386 8 098 8 623 Indice 2013 = 100 100 108 111 107 114 Stocuri (produse lungi) 3 449 3 430 3 722 3 740 3 877 Indice 2013 = 100 100 99 108 108 112 Stocuri (tuburi) 861 1 132 1 050 1 137 1 639 Indice 2013 = 100 100 132 122 132 190 Sursă: Datele furnizate de industrie și răspunsurile la chestionar. (79) Evoluția producției a fost diferită pentru cele trei familii de produse. În cursul întregii perioade examinate, producția a crescut cu 5 % pentru produsele plate și cu 3 % pentru produsele lungi și a scăzut cu 11 % pentru tuburi. În orice caz, variația din punctul de vedere al producției poate fi considerată mai degrabă stabilă. (80) Capacitatea totală de producție a rămas stabilă. Această tendință a fost confirmată în mod constant în analiza fiecărei familii de produse: pentru produsele plate (scădere cu 1 %), produsele lungi (scădere cu 1 %) și tuburile (creștere cu 1 %) în perioada examinată. Gradul de utilizare a capacității de producție a crescut, în general, pentru fiecare familie de produse (produse plate: plus 4 puncte procentuale, produse lungi: plus 1 punct procentual și tuburi plus 5 puncte procentuale). (81) Stocurile de produse plate și de produse lungi au crescut la un nivel similar în perioada 2013-2017, în timp ce, în cazul tuburilor, acestea aproape s-au dublat. Prin urmare, cifrele verificate și actualizate confirmă evoluția stabilită în regulamentul provizoriu.