I

COMPARTIMENTUL SINTEZĂ COORDONARE DISEMINARE ŞI RELAŢII CU PUBLICUL Piteşti Piaţa Vasile Milea Nr.1, etaj.iv,cod poştal 110053, telefon: 0248 / 217211,0348/807309, 0348/807310 fax: 0248 / 210820 e-mail tele@arges.insse.ro ; birou.presa@arges.insse.ro site www.arges.insse.ro https://www.facebook.com/djsarges DIRECTOR EXECUTIV, Evoluţia principalilor indicatori economico sociali în perioada 01.03 31.03.2018* (date operative) În luna martie 2018 câştigul salarial 1 mediu brut realizat în județul Argeș a fost de 3891 lei. Câştigul salarial 1 mediu net realizat la nivelul județului a fost de 2356 lei, mai mare cu 85 lei (+3,7%) comparativ cu realizările salariale din luna februarie 2018. Creșterea menționată a fost cauzată de câștigurile salariale mai mari din sectorul servicii (+5,8%). Comparativ cu realizările salariale înregistrate în luna martie, câștigul salarial mediu lunar net a fost mai mare cu 251 lei (+11,9%), urmare a câștigurilor mai mari înregistrate în toate sectoarele economice. Creșterile câștigului salarial mediu net din unele activități față de luna precedentă s-au datorat acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanțe deosebite și pentru sărbătorile de Paște), drepturi în natură și ajutoare bănești, plății sumelor din profitul net și din alte fonduri (inclusiv tichete de masă și tichete cadou), dar și realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (funcție de contracte). Câștigul salarial realizat în județul Argeș în luna martie 2018 a fost mai mic comparativ cu realizările salariale medii la nivel național atât în valoare brută (-13,3%), cât și în valoare netă (-12,9%). Efectivul salariaţilor 2 la 31 martie 2018 în judeţul Argeş a fost de 156980 persoane, în creștere cu 1330 persoane (+0,9%) faţă de efectivul salariaţilor de la sfârșitul lunii februarie 2018. Evoluția ascendentă a efectivelor de salariați comparativ cu luna precedentă s-a manifestat cu aceeași intensitate în toate sectoarele de activitate. 1 Date estimate pe baza rezultatelor cercetării statistice lunare asupra câştigurilor salariale şi a rezultatelor anchetei anuale referitoare la costul forţei de muncă 2 Date estimate pe baza rezultatelor cercetării statistice lunare asupra numărului salariaţilor completate cu informaţiile existente la Registrul Statistic al Întreprinderilor şi a rezultatelor anchetei anuale referitoare la costul forţei de muncă

Repartizarea salariaţilor pe sectoare de activitate ne arată faptul că cea mai mare parte a acestora (51,3%) activează în industrie şi construcţii, restul regăsindu-se în servicii (46,9%) şi în agricultură, silvicultură şi pescuit (1,8%). Comparativ cu finele lunii martie efectivul total al salariaților a crescut cu 5478 persoane (+3,6%), urmare a dinamicii pozitive înregistrate în toate sectoarele de activitate. La finele lunii martie 2018, potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Argeş, numărul şomerilor înregistraţi a fost de 9740 persoane, în scădere cu 592 persoane (-5,7%) comparativ cu finele lunii februarie 2018. Analizând structura șomerilor înregistrați la 31 martie 2018 se constată o predominare a bărbaților, aceștia deținând o pondere de 56,2% în totalul șomerilor înregistrați. Structura şomerilor înregistraţi pe sexe la finele lunii martie 2018 nivel național. Rata şomajului înregistrată la 31 martie 2018 a fost de 3,8% situându-se la nivelul înregistrat la În luna martie a.c. evoluția fenomenelor demografice înregistrate în județul Argeș a fost caracterizată de reducerea, faţă de luna anterioară, atât a natalităţii cu 1,3% (396 născuţi-vii înregistraţi față de 391 născuți-vii înregistrați în luna februarie 2018) cât și a mortalităţii generale cu 8,3% (701 decese înregistrate față de 647 persoane decedate înregistrate în luna februarie 2018). Comparativ cu luna martie, numărul de născuți-vii înregistrați a fost mai mic cu 47 cazuri (-10,6%), numărul deceselor reducându-se cu 71 cazuri (-11,3%). Sporul natural înregistrat în luna martie 2018 a fost negativ, diferența dintre numărul născuților-vii și al decedaților fiind de 305 persoane. În luna martie a.c. au fost înregistrate 2 cazuri de mortalitate infantilă, cu un caz mai puțin față de luna februarie 2018 și cu un caz mai mult comparativ cu luna martie. La oficiile de stare civilă s-au înregistrat în luna martie a.c. 97 căsătorii, cu 7 cazuri mai puține decât în luna februarie 2018 și cu 12 cazuri mai multe față de luna martie. Numărul divorțurilor pronunțate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010 a fost de 82 cazuri, cu 68 cazuri mai puține atât față de luna februarie 2018 cât și față de luna martie. 2

La nivelul judeţului Argeş, în luna ianuarie 2018 exporturile de mărfuri în preţuri FOB (preţuri la frontiera ţării exportatoare) au însumat aproximativ 540,4 milioane euro, în creștere atât față de luna decembrie (+18,4%) cât și față de luna ianuarie (+9,7%). Ponderea semnificativă (85,0%) în valoarea totală a exporturilor, a fost deţinută de două secţiuni din Nomenclatorul Combinat: secţiunea mijloace de transport (60,1%), secţiunea maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (24,9%). Comparativ cu luna ianuarie, s-au înregistrat creșteri la majoritatea secţiunilor Nomenclatorului Combinat, cele mai semnificative fiind înregistrate la: produse minerale (de 3,4 ori), materii textile și articole din acestea (de 2,4 ori), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (+48,6%), metale comune şi articole din acestea (+23,8%), instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice, de măsură, de control sau precizie (+18,7%), piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea (+18,5%), mijloace de transport (+9,9%) ș.a. Scăderi ale cifrei de export s-au înregistrat la câteva dintre secțiunile Nomenclatorului Combinat, cele mai semnificative fiind înregistrate la: încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare (-94,1%), animale vii și produse animale (-46,8%), pastă de lemn, deşeuri de hârtie sau de carton; hârtie şi carton şi articole din acestea (-38,5%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (-29,8%), mărfuri și produse diverse (-22,3%) ș.a. Topul principalelor cinci țări partenere ale județului Argeș în luna ianuarie 2018 la export a fost următorul: Franța (21,4%), Federația Rusă (10,8%), Germania (7,6%), Maroc (7,1%), Iran (6,1%). La nivelul judeţului Argeş, în luna ianuarie 2018 importul de mărfuri* exprimat în preţuri CIF (preţuri la frontiera ţării importatoare) a totalizat aproximativ 389,0 milioane euro, în ușoară creștere cu 3,2% față de valoarea importurilor din luna decembrie și în creștere cu 12,9% față de luna ianuarie. Analiza ponderilor deţinute de principalele secţiuni ale Nomenclatorului Combinat în valoarea totală a importului relevă faptul că, patru dintre acestea au deţinut împreună 83,9% din total, astfel: maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (38,5%), mijloace de transport (27,2%), metale comune şi articole din acestea (11,2%) și materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (7,0%). Datele privind exporturile şi importurile de mărfuri au fost determinate de către Autoritatea Naţională a Vămilor în funcţie de sediul agenţilor economici care au realizat exporturile şi importurile de mărfuri 3

Cifra de import a înregistrat în luna ianuarie 2018 creșteri comparativ cu luna ianuarie la majoritatea secţiunilor Nomenclatorului Combinat, cele mai semnificative înregistrându-se la: piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea (de 11,6 ori), produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele (+80,4%), produse vegetale (+61,7%), încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare (+56,8%), produse minerale (+45,4%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (+38,6%), mărfuri și produse diverse (+36,7%), produse alimentare, băuturi, tutun (+31,3%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (+24,0%) ș.a. Scăderi ale cifrei de import a înregistrat secțiunea articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (-11,8%). Topul principalelor cinci țări partenere ale județului Argeș în luna ianuarie 2018 la import a fost următorul: Franța (22,1%), Turcia (10,8%), Germania (10,0%), Italia (8,0%), Spania (7,5%). Excedentul comercial (exporturi FOB importuri CIF) înregistrat în luna ianuarie 2018 a fost de aproximativ 151,4 milioane euro, mai mare cu aproximativ 72,1 milioane euro (+90,9%) faţă de cel înregistrat în luna decembrie. Comparativ cu luna ianuarie, excedentul comercial a înregistrat o creștere cu aproximativ 3,4 milioane euro (+2,3%). În domeniul turismului, la sfârșitul lunii martie au fost în funcțiune 130 unităţi de cazare turistică (reprezentând 47,6% din totalul celor 273 unităţi aflate în observare statistică), cu 5 unități mai puține (-3,7%) decât la aceeaşi dată din anul. Comparativ cu sfârşitul lunii februarie 2018 numărul unităţilor de cazare turistică în funcţiune a crescut cu 3,2% (au fost cu 4 unități mai multe). Preponderente în totalul unităţilor de cazare turistică în funcţiune au fost trei categorii de unități: pensiunile turistice rurale şi agroturistice (cu o pondere de 30,8%), hotelurile (cu o pondere de 26,9%) şi pensiunile turistice urbane (cu o pondere de 23,1%). Celelalte categorii de unităţi de cazare turistică au reprezentat 19,2% din totalul celor aflate în funcţiune, greutatea specifică cea mai mare (6,9%) fiind înregistrată la unităţile din categoria cabane turistice. Datele privind exporturile şi importurile de mărfuri au fost determinate de către Autoritatea Naţională a Vămilor în funcţie de sediul agenţilor economici care au realizat exporturile şi importurile de mărfuri 4

În primul trimestru al anului curent capacitatea de cazare în funcţiune a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a fost de 363,7 mii locuri-zile, mai mult de jumătate (56,1%) fiind oferită de hoteluri. Pensiunile turistice urbane au oferit 13,4% din totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune, pensiunile turistice rurale şi agroturistice 12,8%, hostelurile 6,4%, cabanele turistice 5,7%, diferenţa (5,6%) fiind oferită de celelalte tipuri de unităţi de cazare turistică. Pe zone turistice, oferta cea mai consistentă de locuri de cazare a venit din partea unităților situate în zona montană (38,0% din total) și a celor din oraşul reşedinţă de judeţ (37,5%). Din punct de vedere al confortului, jumătate din numărul total de locuri-zile a fost oferit de unităţile clasificate cu 3 stele (50,1%), unităţile clasificate cu 2 stele oferind 23,5% din numărul acestora, iar unităţile clasificate cu 4 stele oferind 23,0%. În perioada analizată, în structurile de cazare turistică au fost înregistrate 41,9 mii sosiri ale turiștilor, dintre acestea 78,1% (32,7 mii sosiri) aparținând turiștilor români și 21,9% (9,2 mii sosiri) turiștilor străini. Comparativ cu primul trimestru al anului numărul turiștilor sosiți în structurile de cazare turistică a crescut pe ansamblu cu 6,7% (+2,6 mii persoane), evoluția fiind determinată de creșterea numărului de sosiri ale turiștilor români cu 6,2% (+1,9 mii persoane) și a numărul de sosiri ale turiştilor străini cu 8,4% (+0,7 mii persoane). 5

Unitățile de cazare turistică în care s-a înregistrat cel mai mare număr al sosirilor au fost din categoria hoteluri (63,7% din total), la polul opus situându-se popasurile turistice care au atras doar 0,1% din totalul turiştilor cazaţi. Pe zone turistice, preferințele turiștilor s-au îndreptat către unitățile de cazare din orașul reședință de județ (45,7% din totalul turiștilor cazați) şi în unităţile din zona montană (37,0%). Din punct de vedere al confortului, cei mai mulți turiști au fost atrași de unitățile clasificate cu 3 stele (44,9% din total) şi în unităţile clasificate cu 4 stele (36,1%). Turiştii străini înregistraţi în structurile de cazare turistică au provenit în cea mai mare parte (peste 91,0%) din ţările situate în Europa. Din totalul turiştilor străini, pe primele locuri, după ponderea în numărul total al sosirilor realizate de aceştia, s-au situat turiştii din Franţa (cu o pondere de 23,2%) urmaţi de cei din Italia (15,3%), de cei din Spania (11,2%) și de cei din Germania (8,3%). În aceeași perioadă, numărul de înnoptări ale turiştilor înregistrate în structurile de cazare turistică a fost de 70,1 mii, din care 50,3 mii înnoptări ale turiştilor români (71,7% din total) şi 19,8 mii înnoptări ale turiştilor străini (28,3%). Față de perioada similară a anului precedent, numărul total al înnoptărilor a crescut cu 6,8 mii (+10,8%), evoluţia fiind determinată de creşterea cu 5,2% a numărului de înnoptări realizate de turiştii români (+2,5 mii) şi de creșterea cu 28,0% a numărului de înnoptări realizate de turiştii străini (+4,3 mii). Analiza repartiţiei numărului de înnoptări ale turiştilor pe tipuri de unităţi de cazare turistică ne arată faptul că cele mai multe au fost înregistrate în hoteluri (65,3% din total), cele mai puţine (0,1%) totalizând unităţile din categoria popasuri turistice. Pe zone turistice, cele mai multe înnoptări au fost înregistrate în unităţile situate în orașul reședință de județ (48,4% din total) şi în unităţile din zona montană (32,1%). Din punct de vedere al categoriei de clasificare cele mai multe înnoptări au fost înregistrate în unităţile de 3 stele (43,1% din total) şi în unitățile de 4 stele (35,8%). Înnoptările turiştilor străini înregistrați în structurile de cazare turistică au fost realizate în proporție de peste 92,0% de turişti care au provenit din ţările europene. Într-un clasament al ţărilor de provenienţă a turiştilor străini, după ponderea în numărul total al înnoptărilor realizate de aceştia, pe primele locuri s-au situat Franța (17,3%) urmată de Turcia (15,6%), de Itaia (13,2%) și de Germania (13,1%). În perioada 1.01-31.03.2018 indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune înregistrat a fost de 19,3%, superior celui înregistrat în perioada similară a anului cu 3,1 puncte procentuale. 6

Indici de utilizare netă a capacității de cazare turistică superiori mediei județului au înregistrat unitățile de cazare din categoriile moteluri (45,5%), tabere de elevi și preșcolari (33,8%), hoteluri (22,4%) și cabane turistice (22,0%). Celelalte tipuri de unităţi de cazare turistică au înregistrat indici de utilizare sub media judeţului, cu niveluri cuprinse între 14,0% (pensiunile turistice urbane) şi 5,9% (hostelurile). După zona turistică, indici de utilizare netă peste media judeţului au înregistrat unităţile de cazare din oraşul reşedinţă de judeţ (24,8%), iar din punct de vedere al confortului unitățile neclasificate pe stele (33,8%) și unităţile clasificate cu 4 stele (29,9%) În luna martie a.c. în județul Argeș au fost eliberate 133 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidențiale, dintre acestea, 80 autorizaţii de construire au fost eliberate pentru mediul rural (60,2% din total) şi 53 autorizaţii pentru mediul urban (39,8%). Comparativ cu luna corespunzătoare a anului au fost eliberate cu 19 autorizaţii de construire mai multe (+16,7%), creșterea manifestându-se atât în mediul rural, unde numărul autorizaţiilor de construire eliberate a fost mai mare cu 6,7%, cât și în mediul urban unde numărul autorizaţiilor de construire eliberate a crescut cu 35,9%. Comparativ cu luna februarie 2018, numărul autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale a crescut pe ansamblu cu 22,0% fiind eliberate cu 24 autorizații mai multe. În aceeaşi perioadă de timp au fost eliberate şi 41 autorizaţii de construire pentru alte clădiri, din care 33 în mediul rural şi 8 în mediul urban. Comparativ cu luna martie, numărul autorizaţiilor de construire eliberate pentru alte clădiri a crescut cu 20,6%. 7

Suprafaţa clădirilor rezidenţiale pentru care au fost eliberate autorizaţii de construire în luna martie 2018 a fost de 28,4 mii mp, mai mare cu 87,6% comparativ cu suprafața autorizată în aceeași perioadă a anului (+13,3 mii mp). Dinamica ascendentă a suprafeţei clădirilor rezidenţiale autorizate s-a datorat creșterii de 2,8 ori a suprafeţei autorizate din mediul urban în timp ce în mediul rural suprafața autorizată a fost mai mare cu 27,1%. Comparativ cu luna februarie 2018, suprafaţa totală a clădirilor rezidenţiale pentru care s-au eliberat autorizaţii de construire a fost mai mare cu 12,6 mii mp (+79,2%). Suprafaţa altor clădiri pentru care au fost eliberate autorizaţii de construire în luna martie 2018 a fost de 8,1 mii mp. Comparativ cu luna corespunzătoare a anului suprafaţa altor clădiri pentru care au fost eliberate autorizaţii de construire a crescut de 2,9 ori fiind mai mare cu 5,3 mii mp, în timp ce faţă de luna februarie 2018 suprafaţa autorizată pentru alte clădiri s-a majorat cu 19,2% (+1,3 mii mp). 8

DATE LA NIVEL NAŢIONAL În luna martie 2018 rata inflaţiei determinată pe baza evoluţiei preţurilor de consum al populaţiei a fost de 0,29% faţă de luna februarie 2018, fiind determinată de creșterea prețurilor mărfurilor alimentare cu 0,48%, a tarifelor serviciilor cu 0,30% și a prețurilor mărfurilor nealimentare cu 0,15%. Rata inflaţiei pentru luna februarie 2018 pe total şi pe grupe de mărfuri şi servicii, precum şi rata medie lunară a inflaţiei în perioada 1.01 31.03.2018 se prezintă astfel: Rata inflaţiei în luna martie 2018, faţă de: Rata medie lunară a inflaţiei în perioada 1 I 31 III procente februarie 2018 martie 2018 Total 0,29 4,95 0,5-0,1 Mărfuri alimentare 0,48 4,01 0,6 0,6 Mărfuri nealimentare 0,15 6,57 0,5-0,3 Servicii 0,30 2,90 0,3-0,6 Rata medie lunară a inflaţiei în perioada 1.01-31.03.2018 a fost de 0,5% fiind cu 0,6 puncte procentuale mai mare comparativ cu media înregistrată în perioada corespunzătoare din anul. Creșterea medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie martie 2018) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2016 martie ), calculată pe baza IPC a fost de 2,5% iar cea determinată pe baza IAPC a fost de 1,9%. Modificarea anuală a prețurilor de consum (%) mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec ian 2018 feb 2018 mar 2018 6,0 5,0 4,0 3,0 2,0 1,0 0,0 IPC IAPC de 104,95%. Indicele preţurilor de consum (IPC) în luna martie 2018 faţă de luna martie a fost Informaţiile pentru calculul indicelui preţurilor de consum (IPC) se obţin printr-o cercetare selectivă lunară organizată de Institutul Naţional de Statistică. Se colectează preţuri de vânzare cu amănuntul din aproximativ 7200 de magazine şi unităţi prestatoare de servicii din cele 68 centre de cercetare selectate din 42 localităţi urbane de pe întreg teritoriul ţării. Pentru calculul IPC în anul 2018, coeficienţii de ponderare sunt determinaţi pe baza datelor din Ancheta bugetelor de familii (ABF) aferente anului 2016 şi rezultă din structura cheltuielilor medii lunare efectuate de o gospodărie pentru cumpărarea bunurilor şi plata serviciilor necesare satisfacerii nevoilor de trai. 9

În luna martie 2018, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 4488 lei, mai mare decât în luna februarie 2018. Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 2704 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 217 lei (+8,7%). Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (6689 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1541 lei). În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an. În luna martie 2018, în majoritatea activităţilor din sectorul economic 1, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, plăţii sumelor din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna martie au fost mai mari comparativ cu luna precedentă ca urmare a realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte). urmează: Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum cu 32,1% în fabricarea produselor din tutun; între 16,0% şi 26,5% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), tranzacţii imobiliare, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea băuturilor; între 11,0% şi 15,0% în fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, captarea, tratarea şi distribuţia apei, industria metalurgică, colectarea şi epurarea apelor uzate, extracţia minereurilor metalifere, activităţi de editare, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea altor mijloace de transport; între 9,0% şi 10,0% în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice). Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna februarie 2018 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (premii anuale ori pentru performanţe deosebite, al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de încasările mai mici (funcţie de contracte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mici în unele activităţi economice. Scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în agricultură, vânătoare şi servicii anexe (-3,3%), activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe) (-2,8%), respectiv telecomunicaţii (-1,8%). În sectorul bugetar 2 s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă ca urmare a aplicării prevederilor legale 3 pentru personalul plătit din fonduri publice, în sănătate şi asistenţă socială (+22,3%), respectiv în învăţământ (+18,4%). De asemenea, o uşoară creştere a câştigului salarial mediu net s-a înregistrat şi în administraţia publică (+1,3%). Indicele câştigului salarial real 4 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 110,1%. Cursul de schimb al monedei naţionale, potrivit datelor comunicate de Banca Naţională a României, a fost la finele lunii martie 2018 de 3,7779 lei (-0,9%) faţă de luna februarie 2018) în raport cu dolarul SUA şi de 4,6576 lei (-0,1% faţă de luna februarie 2018) în raport cu moneda europeană euro. 1 Exclusiv activităţile de administraţie publică, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială 2 Vezi Precizările metodologice de la punctul 3 referitoare la sectorul bugetar 3 Legea Cadru nr. 153/ privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice 4 calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum 10