ROMÂNIA JUDEŢUL BOTOŞANI MUNICIPIUL BOTOŞANI CONSILIUL LOCAL --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Anexa la H.C.L. nr. 65 din 31 martie 2010 P L A N U L DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR PE TERITORIUL MUNICIPIULUI BOTOŞANI PREŞEDINTE DE SEDINŢĂ, CONTRASEMNEAZĂ, CONSILIER, Elena Lazarec SECRETAR, Ioan Apostu
STRUCTURA planului de analiză şi acoperire a riscurilor Structura Planului de analiză şi acoperire a riscurilor Capitolul I Dispoziţii generale Secţiunea 1 Definiţie, scop, obiective Secţiunea 2 Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor 2.1. Acte normative de referinţă 2.2. Structuri organizatorice implicate 2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu Capitolul II Caracteristicile unităţii administrativ-teritoriale Secţiunea 1 Amplasare geografică şi relief Secţiunea 2 Caracteristici climatice Secţiunea 3 Reţea hidrografică Secţiunea 4 Populaţia Secţiunea 5 Căi de transport Secţiunea 6 Dezvoltare economică Secţiunea 7 Infrastructuri locale Secţiunea 8 Specific regional/zonal Capitolul III Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă Secţiunea 1 Analiza riscurilor naturale Secţiunea 2 Analiza riscurilor tehnologice Secţiunea 3 Analiza riscurilor biologice Secţiunea 4 Analiza riscurilor de incendiu Secţiunea 5 Analiza riscurilor sociale Secţiunea 6 Analiza altor tipuri de riscuri Secţiunea 7 Zone de risc crescut Capitolul IV Acoperirea riscurilor Secţiunea 1 Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie Secţiunea 2 Etapele de realizare a acţiunilor Secţiunea 3 Faze de urgenţă a acţiunilor Secţiunea 4 Acţiunile de protecţie-intervenţie Secţiunea 5 Instruirea Secţiunea 6 Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare Capitolul V Resurse umane, materiale şi financiare Capitolul VI Logistica acţiunilor Anexe 2
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR CAPITOLUL I : Dispoziţii generale SECŢIUNEA 1 : Definiţie, scop, obiective. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul municipiului Botoşani, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Scopul planului de analiză şi acoperire a riscurilor este de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat. Obiectivele planului de analiză şi acoperire a riscurilor sunt : - asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale; - amplasarea şi dimensionarea comitetului local pentru situaţii de urgenţă, a serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă, a unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; - stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative; - alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă. SECŢIUNEA 2 : Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor. 2.1. Acte normative de referinţă : - Legea nr.307/12.07.2006 privind apărarea împotriva incendiilor; - Legea nr.481/08.11.2004 privind protecţia civilă, modificată şi completată prin legea nr.212/24.05.2006; - Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr.21/15.04.2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de urgenţă, aprobată cu modificări prin legea nr.15/28.02.2005; - H.G.R.nr.1491/09.09.2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă; - H.G.R.nr.1579/08.12.2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare; - H.G.R.nr.2288/09.12.2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte autorităţi publice centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; - Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.132/29.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor; - Ordinul comun nr.638/420/2005 a Ministrului Administraţiei şi Internelor şi al Ministrului mediului şi gospodăririi apelor pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale; - Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 158/22.02.2007 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor private pentru situaţii de urgenţă; - Ordinul nr.163/28.02.2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor. 2.2. Structuri organizatorice implicate : 3
- Comitetul local pentru situaţii de urgenţă; - Serviciul voluntar şi serviciile private pentru situaţii de urgenţă; - celulele pentru situaţii de urgenţă de la instituţii publice şi operatori economici ; 2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu : Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte de Comitetul local pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de Consiliul local. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. După elaborare şi aprobare, Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, se pune la dispoziţia secretariatului tehnic al CLSU, iar extrase din documentele respective se transmit celorlalte instituţii şi organisme cu atribuţii în prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, acestea având obligaţia să cunoască, în părţile ce le privesc, conţinutul planului şi să-l aplice corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice. 2.3.1. Consiliul local : - aprobă planul de analiză şi acoperire a riscurilor, pentru unitatea administrativ-teritorială pe care o reprezintă, stabileşte resursele necesare pentru aplicarea acestuia şi îl transmite inspectoratului în raza căruia funcţionează; - adoptă hotărâri cu privire la organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor în unitatea administrativ-teritorială pe care o reprezintă; - instituie reguli şi măsuri specifice corelate cu nivelul şi natura riscurilor locale; - înfiinţează serviciul voluntar de urgenţă, la propunerea primarului şi cu avizul inspectoratului şi aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare al acestuia; - desemnează şeful serviciului voluntar de urgenţă, la propunerea primarului, cu avizul inspectoratului; - prevede distinct, din resursele financiare ale bugetului local, sumele necesare în vederea organizării, înzestrării, funcţionării şi îndeplinirii atribuţiilor legale de către serviciul de urgenţă voluntar şi exercită controlul folosirii acestora; - asigură includerea, în planurile de organizare, de dezvoltare urbanistică şi de amenajare a teritoriului, a căilor de acces pentru intervenţii, a lucrărilor pentru realizarea sistemelor de anunţare, alarmare, precum şi de alimentare cu apă în caz de incendiu; - analizează, semestrial şi ori de câte ori este nevoie, capacitatea de apărare împotriva incendiilor a unităţii administrativ-teritoriale pe care o reprezintă şi informează inspectoratul cu privire la măsurile stabilite pentru optimizarea acesteia; - aprobă organizarea protecţiei civile la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, analizează activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia; - aprobă planurile anuale şi de perspectivă pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă; - participă la asigurarea finanţării măsurilor şi a acţiunilor de protecţie civilă, precum şi a serviciului de urgenţă şi a structurilor care au atribuţii legale în acest domeniu; - gestionează, depozitează, întreţin şi asigură conservarea aparaturii şi a materialelor de protecţie civilă prin serviciile specializate din subordine. 2.3.2. Primarul localităţii : - asigură elaborarea planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi aplicarea acestuia; - asigură respectarea criteriilor de performanţă pentru constituirea serviciului de urgenţă voluntar şi elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare al acestuia; - coordonează organizarea permanentă a intervenţiei în caz de incendiu la nivelul unităţii administrativ- teritoriale, asigură participarea la intervenţie a serviciului voluntar de urgenţă; 4
- asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul adunărilor sau al manifestărilor publice; - asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor la construcţiile şi instalaţiile tehnologice aparţinând domeniului public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale, precum şi la instituţiile publice; - asigură realizarea şi menţinerea în stare de funcţionare a căilor de acces, a sistemelor de anunţare, alarmare, precum şi de alimentare cu apă în caz de incendiu; - organizează şi execută, prin serviciul de urgenţă voluntar, controlul respectării regulilor de apărare împotriva incendiilor la gospodăriile cetăţeneşti; informează populaţia cu privire la modul de comportare şi de intervenţie în caz de incendiu; - asigură încadrarea serviciului de urgenţă voluntar cu personal atestat în condiţiile legii, precum şi pregătirea profesională şi antrenarea acestuia; - asigură dotarea serviciului de urgenţă voluntar; - analizează anual dotarea cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor şi asigură completarea acesteia; - asigură desfăşurarea activităţii de informare şi educaţie antiincendiu a populaţiei. - propune consiliului local structura organizatorică de protecţie civilă; - aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local în domeniul protecţiei civile; - aprobă planurile operative, de pregătire şi planificare a exerciţiilor de specialitate; - propune fondurile necesare realizării măsurilor de protecţie civilă; - conduce exerciţiile, aplicaţiile şi activităţile de pregătire privind protecţia civilă; - coordonează activitatea serviciilor de urgenţă voluntare; - dispune măsuri de întreţinere a spaţiilor de adăpostire colective, urmăreşte realizarea, întreţinerea şi funcţionarea legăturilor şi mijloacelor de înştiinţare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă, răspunde de alarmarea, protecţia şi pregătirea populaţiei pentru situaţiile de protecţie civilă; - exercită controlul aplicării măsurilor de protecţie civilă în plan local; - coordonează nemijlocit evacuarea populaţiei din zonele afectate de situaţiile de protecţie civilă; - asigură evaluarea şi centralizarea solicitărilor de ajutoare şi despăgubiri în situaţii de protecţie civilă, precum şi distribuirea celor primite; - stabileşte măsurile necesare pentru asigurarea hrănirii, a cazării şi alimentării cu energie şi apă a populaţiei evacuate; - dispune măsuri pentru asigurarea ordinii publice în zona sinistrată; - gestionează, depozitează, întreţine şi conservă tehnica, aparatura şi materialele de protecţie civilă, prin serviciile de specialitate subordonate; - primarul, în calitate de preşedinte al Comitetului local pentru situaţii de urgenţă, are următoarele obligaţii principale : convoacă întrunirea comitetului, stabileşte ordinea de zi şi conduce şedinţele acestuia; semnează hotărârile, planurile, programele, regulamentele şi măsurile adoptate; semnează avizele, acordurile, împuternicirile, protocoalele şi proiectele de acte normative; îl informează operativ pe preşedintele comitetului ierarhic superior. 2.3.3. Comitetul local pentru situaţii de urgenţă : - informează, prin centrul operaţional judeţean, privind stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora; - evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, stabileşte măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor; - declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale; - analizează şi avizează planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă; 5
- informează comitetul judeţean şi consiliul local asupra activităţii desfăşurate; - îndeplineşte orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de organismele şi organele abilitate. 2.3.4. Serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă : - desfăşoară activităţi de informare şi instruire privind cunoaşterea şi respectarea regulilor şi a măsurilor de apărare împotriva incendiilor şi în alte situaţii de urgenţă; - verifică modul de aplicare a normelor, reglementărilor tehnice şi a dispoziţiilor care privesc apărarea împotriva incendiilor, alte situaţii de urgenţă, în domeniul de competenţă; - asigură prevenirea, intervenţia pentru salvarea, acordarea primului ajutor şi protecţia persoanelor, animalelor şi a bunurilor periclitate în situaţii de urgenţă CAPITOLUL II : caracteristicile unităţii administrativ-teritoriale SECŢIUNEA 1 : Amplasare geografică şi relief. 1.1. Repere istorice. Prima menţiune documentară datează din 6 octombrie 1407, când domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun, încheie la Liov un tratat cu Vladislav Iagello, regele Poloniei, tratat care este semnat şi de boierul Mihail Botoşanianul. La 8 octombrie 1408, Botoşaniul este menţionat ca punct vamal pentru negustorii care exportau cai la Constanţa. În secolul al XV-lea oraşul devine centrul administrativ al Moldovei de nord. În 1509 este prădat de poloni iar în 1510 şi 1513 de tătari. Refăcut în 1568, Botoşani devine reşedinţa Vornicului Ţării de Sus până în 1778, timp de peste 200 de ani, sub numele de ţinut iar în urma reformei administrative moderne din timpul lui Cuza, Botoşaniul a fost transformat în judeţ, cuprinzând la acea vreme 6 plăşi, trei comune urbane şi 64 comune rurale. După reorganizarea administrativă din anul 1950, Botoşaniul a devenit reşedinţă a raionului cu acelaşi nume din cadrul regiunii Botoşani, iar din anul 1952, tot reşedinţă de raion, dar în cadrul regiunii Suceava. După Legea nr.2/1968, cu modificările şi completările ulterioare, privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, Botoşaniul a rămas oraş în cadrul judeţului Botoşani, iar în data de 24 noiembrie 1994, în baza Legii nr.104, a fost ridicat la rangul de municipiu. 1.2.Aşezare geografică. Pe glob, poziţia municipiului Botoşani este marcată de intersecţia paralelei de 47 o 44 latitudine nordică şi a meridianului de 26 o 41 longitudine estică. Situat în extremitatea de nord-est a ţării, la graniţa cu Republica Ucraina (la nord) şi Republica Moldova (la est), municipiul Botoşani este primul municipiu ca mărime din judeţul Botoşani. Distanţa faţă de capitala României, Bucureşti este de 420 km. 1.3. Relief. Limitele de nord sunt traversate de pârâul Sitna cu afluentul Luizoaia, limita de vest este traversată de pârâul Dresleuca cu afluentul său Pârâul Teascu, acestea conferă platoului un aspect de interfluviu, suspendat între două văi relativ adânci. Dealurile cu înălţimi mijlocii au spinările mult aplatizate, cu versanţi limitrofi, cu pante neuniforme şi frecvente fenomene de alunecări de teren de forme şi dimensiuni diferite, fenomene ce conferă acestora din urmă aspectul de microrelief accidental. SECŢIUNEA 2 : Caracteristici climatice. Aşezarea în latitudine la nord de mijlocul distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord precum şi conformaţia geografică a zonei, fac ca municipiul Botoşani să beneficieze de un climat temperat-continental, cu nuanţe excesive, caracterizat de frecvenţa viscolelor iarna şi secete îndelungi vara. Numărul zilelor cu soare este de 288. Temperatura medie anuală este de 8,3 C, cu maxima în luna iulie (19,7 C) şi minima în luna ianuarie (-4,8 C). 6
Temperatura maximă lunară de 38,0 C a fost înregistrată în luna august 1905, iar cea minimă lunară de -32,5 C în lunile februarie 1911, ianuarie 1940 şi februarie 1977. Vânturile mai frecvente sunt cele din nord-vest şi sud-est, cu un calm atmosferic medie multianuală de 28,2% şi cu o viteză maximă mai mare de 40 m/s. Precipitaţiile moderate (548,5 l/mp media anuală, maxima în luna iunie 88,7 l/mp şi minima în luna februarie, cu 22,6 l/mp), ceva mai abundente în zona pădurilor şi apelor. Cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore de 148,4 l/mp a fost înregistrată în luna august 1983. Numărul anual de zile cu precipitaţii lichide este de 110,9 iar numărul anual de zile cu precipitaţii solide a fost de 27,5. Numărul de zile de îngheţ calculat pentru o perioadă de 41 de ani este în medie de 127,9. Grosimea medie decadică a stratului de zăpadă are un maxim de 14,6 în luna februarie, decada a II-a. SECŢIUNEA 3 : Reţea hidrografică. Reţeaua hidrografică a municipiului Botoşani, este formată din pârâul Dresleuca,cu afluentul său pârâul Teascu, pârul Sitna, cu afluentul său Luizoaia care au dimensiuni reduse ca lungime şi ca suprafaţă. În cursul anului cele mai scăzute debite, se înregistrează spre sfârşitul verii şi în prima parte a iernii (septembrie-ianuarie), iar cele mai ridicate în perioada martie-aprilie. Ploile abundente de scurtă durată în special cele torenţiale provoacă frecvent creşteri bruşte de nivel cu efecte negative îndeosebi în lunile de vară. În cazul unei ploi normale pe suprafaţa de 1.146 ha a municipiului Botoşani şi a zonelor aferente, se estimează un debit de : - 64.176 dmc/s (ploaie normală); - În cazul unei ploi torenţiale se estimează 89,846 dmc/s. Pe suprafaţa studiată există pericolul eroziunilor areale şi eroziunilor patului albiilor cursurilor de apă. Apele subterane libere sunt reprezentate de stratele acvifere lipsite de presiune la care se remarcă o zonă de alimentare şi unele de descărcare. Nivelul hidrostatic este situate între 0,50-1,50 m în zonele joase,cu exces de umiditate până la 4 m în zonele de racord. În zonele colinare, nivelul apei subterane variază între 2,0 şi 15 m. Versanţii limitrofi localităţii prezintă fenomene de alunecări active sau potenţiale. Apele suprafreatice au caracter lenticular şi sunt cantonate în toate categoriile de sedimente. Ele au debite mici (sub 0,1/s) şi sunt influenţate puternic de variaţiile sezoniere ale climei. Factorii principali care pot influenţa calitatea apelor sunt : - reţeaua învechită de colectare şi transport, evacuarea apelor uzate menajere şi industriale din municipiu care prezintă pierderi; - existenţa unor zone întinse din municipiu care nu beneficiază de servicii de canalizare; - tehnologia învechită de tratare a staţiei de epurare; - folosirea necorespunzătoare a metodelor şi mijloacelor de administrare a îngrăşămintelor chimice sau a substanţelor fitosanitare. SECŢIUNEA 4 : Populaţie Populaţia municipiului Botoşani este de 116.669 locuitori; - bărbaţi 55.915; - femei 60.754; Populaţia municipiului Botoşani reprezintă 24,5% din populaţia totală a judeţului, în condiţiile în care celelalte unităţi administrativ teritoriale reprezintă 75,5%. În structura pe vârste a populaţiei se constată o pondere ridicată a persoanelor adulte şi vârstnice cu precădere a celor sub 60 de ani şi o scădere importantă a populaţiei tinere. Principalele cauze care determină această situaţie sunt pe de o parte cele legate de scăderea natalităţii iar pe de altă parte cele legate de migraţia masivă către alte zone din ţară şi străinătate. 7
SECŢIUNEA 5 : Căi de transport Legătura cu exteriorul a municipiului Botoşani se face pe drumuri publice, căi ferate şi calea aeriană. Căile de acces rutier : către municipiul Botoşani sunt DN 28 B dinspre Iaşi, DN 29 spre Săveni şi Suceava, DN 29 B spre Dorohoi, Distanţele pe şosea între municipiul Botoşani şi principalele localităţi sunt : localitatea distanţa pe şosea(km) Dorohoi 37 Suceava 43 Iaşi 125 Bucureşti 420 Constanţa 560 Aceste căi de acces sunt conectate cu reţeaua stradală a municipiului dezvoltată pe direcţiile de intrare şi tranzit a drumurilor naţionale şi judeţene ce intersectează municipiul. Situaţia reţelei stradale din municipiu se prezintă astfel : Suprafaţa totală a drumurilor din municipiu,...139 km din care : - naţionale......8.87 Km - europene...... 5,13 km - modernizate...... 75 km - cu impetruiri......64,2 km Pentru îmbarcarea-debarcarea călătorilor care utilizează mijloacele auto de transport în comun pentru a se deplasa dinspre sau înspre municipiul Botoşani, deservirea este asigurată de 7 autogări. De asemenea, pentru transport public în municipiul Botoşani sunt autorizate un număr de aproximativ 320 taximetre, o staţie de cale ferată situată în strada Gării şi un aeroport situat în localitatea Salcea, judeţul Suceava. Căile ferate : municipiul Botoşani este deservit de o staţie de cale ferată, situată în strada Gării. Distanţele pe calea ferată între municipiul Botoşani şi principalele localităţi sunt : Localitatea Dorohoi Leorda Vereşti Suceava Iaşi Bucureşti Constanţa Timişoara 8 Distanţa pe calea ferată (km) 45 20 40 65 124 482 584 780
Cluj Napoca 390 Craiova 689 Legături aeriene : municipiul Botoşani este deservit de Aeroportul Ştefan cel Mare - Suceava, amplasat în oraşul Salcea, la 12 km est faţă de oraşul Suceava şi la 30,5 km vest de oraşul Botoşani, accesul fiind posibil printr-un drum de acces betonat cu lungimea de 3 km şi lăţimea de 7 m, care face legătura prin DN 29 şi DN 29A prin Suceava, respectiv DN 29B prin Botoşani cu municipiul Botoşani. SECŢIUNEA 6 : Dezvoltare economică. Până în anul 1989, economia municipiului avea un caracter industrial, predominante fiind industria constructoare de maşini, industria textilă, industria alimentară. După această perioadă, necesitatea adaptării la economia de piaţă, la cerinţele şi nevoile impuse de aceasta, au condus la o scădere puternică a activităţii economice şi la o inversare a ponderii ramurilor industriale. Funcţionarea economiei de piaţă este determinată de agenţii economici privaţi şi de iniţiativele acestora. Se impune cu preponderenţă sprijinirea iniţiativelor private, încurajarea creşterii numărului agenţilor economici precum şi persoanele care doresc să-şi deschidă o afacere. La finele anului 2006, în municipiul Botoşani, erau 1.191 societăţi comerciale, 467 persoane fizice autorizate şi 249 asociaţii familiale. Distribuirea agenţilor economici după domeniul de activitate, la finalul anului 2006 se prezintă astfel : Domeniu de activitate Număr firme Agricultură,vânătoare şi servicii anexe 39 Silvicultură,exploatare forestieră şi servicii anexe 3 Pescuit,piscicultură şi servicii anexe 3 Alte activităţi extractive 1 Industria alimentară şi a băuturilor 59 Fabricarea produselor textile 15 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 32 Tăbăcirea şi finisarea pieilor 9 Prelucrarea lemnului 7 Edituri poligrafe 11 Industria confecţiilor metalice 10 Construcţii 76 Etc. Analizând situaţia agenţilor economici după tipul capitalului investit, se poate spune că : -1.177 firme sunt cu capital privat autohton; - 41 firme sunt cu participare străină. Situaţia juridică a societăţilor comerciale din municipiul Botoşani se prezintă astfel : Stare firmă Număr firme Funcţiune 649 Întrerupere temporară de activitate 7 Dizolvare 15 9
Lichidare 60 Radiate 439 Agenţii economici cu capital privat domină viaţa economică a municipiului, o mare pondere avînd-o I.I.M.-urile. SECŢIUNEA 7 : Infrastructuri locale. a. Alimentarea cu apă. Serviciul de apă-canal, este asigurat de către SC.Apa Grup SA Botoşani prin Sectorul Cătămărăşti, organizat în vederea executării următoarelor operaţiuni: - primirea apei se efectuează prin aducţiuni astfel: - conducta de fontă cu diametrul de 375 mm; L = 19,6 km; - conducta de oţel cu Dn 500 mm până la Leorda de unde continuă cu o conductă Dn 400 mm spre Botoşani şi Dn 300 spre Dorohoi, L = 20 km; - conducta de oţel Dn 500 mm, L = 20 km; - conducta de PREMO Dn 1000 mm, din care este racordat şi oraşul Dorohoi cu o conductă de PREMO Dn 400 şi OL Dn 600 mm; L = 21 km; - conducta de Dn 1200 mm din PREMO şi OL, care aduce apa brută de la Bucecea pentru a fi tratată în noua staţie de tratare a apei de la Cătămărăşti; L = 21 km. - tratarea apei în staţia proprie cu o capacitate de m 3 /24 ore; - înmagazinarea apei se face astfel: - un rezervor semiîngropat de 2.400 m 3 total 2.400 m 3 ; - două rezervoare semiîngropate a 2.500 m 3, total 5.000 m 3 - un rezervor subteran de 5.000 m 3, total 5.000 m 3 ; - patru rezervoare de 10.000 m 3, total 40.000 m 3 - distribuirea apei potabile în municipiul Botoşani şi oraşul Flămânzi cu comunele limitrofe. Sectorul de tratare a apei Cătămărăşti a fost dat în folosinţă în anul 1975, iar staţia actuală are o vechime de aproximativ 100 de ani. b Reţele de canalizare. c.electricitate. d.reţele de gaz. e.comunicaţii. SECŢIUNEA 8 : Specific regional/local. a.vecinătăţi Municipiul Botoşani este situat în partea de SV a judeţului Botoşani şi se învecinează cu : - la nord comuna Ipoteşti şi Răchiţi; - la sud comuna Curteşti ; - la est comuna Stăuceni; - la vest comuna Ipoteşti 10
b.riscuri transfrontaliere. Pe teritoriul Ucrainei, la 130 km de Kiev, la data de 26 aprilie 1986, a avut loc cel mai tragic accident nuclear din lume, care a afectat o parte din statele Europei, o parte din Asia, ajungând până în Japonia şi care a fost dat publicităţii la câteva zile de la declanşarea sa, sub presiunea statelor din Peninsula Scandinavă. Urmările exploziei au fost : aruncarea în aer a planşeului reactorului de 500 T la o înălţime de 1,5 km şi pulverizarea a peste 100 T combustibil radioactiv sub forma unei sfere mari de foc întunecate, formată din aerosoli radioactivi ca dioxid de uraniu, cesiu, stronţiu, iod, plutoniu cât şi grafitul folosit ca moderator şi expulzat în aer la peste 10 km. Temperatura miezului reactorului a atins 1.600-2.500 C şi timp de 12 zile cât a durat incendiul, izotopii radioactivi de tipul iod şi stronţiu s- au răspândit în atmosferă iar datorită ploilor s-au depus pe sol, mărind radioactivitatea de 20-30 de ori. CAPITOLUL III Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă. Analiza riscurilor impune cunoaşterea mecanismelor şi condiţiilor de producere/manifestare, amplorii şi efectelor posibile ale acestora. Analiza se realizează pe tipuri de riscuri, pe baza datelor şi evidenţelor statistice, precum şi a altor documente avute la dispoziţie-studii, prognoze,etc.,fiind avute în vedre : SECŢIUNEA 1 : Analiza riscurilor naturale. Factorii care generează sursele de risc natural sunt : formele de relief, reţeaua hidrografică, clima, gradul de acoperire(vegetaţie), compoziţia solului şi dispunerea straturilor geologice şi, nu în ultimul rând, gradul de seismicitate, determinat de poziţia geografică a ţării în raport cu traseul principalelor falii tectonice ale Pământului. Riscurile naturale pot fi grupate în : a. fenomene meteorologice periculoase; b. incendii de masă; c. înzăpeziri; d. fenomene distructive de origine geologică. a. fenomene meteorologice periculoase sunt gestionate de către comitetului local pentru situaţii de urgenţă, în conformitate cu Planul de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale, care se constituie ca anexă la Planul de analiză şi acoperire a riscurilor. a.1. inundaţiile, riscul la inundaţii ca urmare a creşterii rapide a cotelor principalelor cursuri de apă sau a scurgerilor de pe versant Cursurile de apă ce traversează localitatea sunt: - paraul Sitna având o lungime de 78 km şi un debit de 480m mc/s; - paraul Luizoaia având o lungime de 7 km şi un debit de 40 mc/s; - paraul Dresleuca având o lungime de 27 km şi un debit de 95 mc/s; - paraul Teascu avand o lungime de 7 km. si un debit de 25 mc/s ; Zone probabile de producere a inundaţiilor - In zona p. Sitna vor fi afectate urmatoarele obiective: - 20 gospodarii - 2 obiective social-economice - 2 km. retele stradale - 0,5 km. retele th. edilitare 11
- 6 ha. suprafete inbtravilan - 12 ha. suprafete extravilan - In zona p.luizoaia vor fi afectate urmatoarele obiective: - 80 gospodarii - 3 obiective social-economice - 10 km. retele stradale - 0,5 km. retele th. edilitare - 18 ha. suprafete inbtravilan - 24 ha. suprafete extravilan - In zona p.dresleuca vor fi afectate urmatoarele obiective: - 8 gospodarii - 1 obiectiv social-economic - 2,5 km. retele stradale - 1,5 km. retele th. edilitare - 7 ha. suprafete inbtravilan - 28 ha. suprafete extravilan Obiective afectate in cazul caderii torentilor ( ploi locale cu valori depeste 125 l/m.p., durata ploii 180 de minute) - 26 gospodarii - 2 obiective social economice - 2 km. retele stradale - 6 ha. suprafete intravilan - 28 ha. Suprafete extravilan Situaţia cu localităţile/zonele din şi în care se execută evacuarea în situaţii de urgenţă pe teritoriul municipiului Botosani este prezentată în planul de evacuare, întocmit în acest sens. a.2. furtuni, tornade, secetă, îngheţ, etc. se pot produce pe întreg teritoriul municipiului Botoşani, de regulă nu sunt previzibile, iar despre eventualitatea producerii acestora, Comitetul local pentru situaţii de urgenţă primeşte de la Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă avertizări de fenomene meteorologice periculoase, în vederea luării măsurilor ce se impun. De multe ori, timpul necesar pentru luarea unor măsuri de protecţie şi intervenţie într-o asemenea situaţie, nu este suficient. Efectele lor imediate pot antrena activarea unor factori de risc secundari, de producerea de evenimente catastrofale cu efecte mai grave decât cele ale evenimentelor generatoare. Astfel, furtunile pot avea ca urmări: - inundaţii ca urmare a scurgerilor de torenţi de pe versanţi; - avarii şi explozii; - avarii la locuinţele şi anexele gospodăreşti,reţelele de alimentare cu energie electrică,gaze,apă,etc. - incendii; - distrugerea culturilor agricole; - pierderi în rândul animalelor. Pe teritoriul municipiului Botoşani, în zona străzilor : 1 Decembrie,A.I.Cuza,Onicescu, Grigore Ghica.G.Enescu, se găsesc copaci de talie mare, plantaţi de mult timp, scorboroşi, care pe timpul unei furtuni puternice sau tornade, prin rupere sau scoatere din rădăcini, pot afecta locuinţele din apropiere şi mijloacele de transport proprietate personală a locatarilor din zonele respective. b. incendii de pădure 12
Pe teritoriul municipiului Botoşani, sunt 78 ha zone împădurite, din care 65 ha pădure de foioase şi 13 ha plantaţii cu pini. Pot apărea incendii în aceste zone împădurite, mai ales în anotimpurile uscate şi pe timp secetos, datărită focului deschis, a jocului copiilor cu focul, a aruncării resturilor de ţigară aprinse,etc. c. înzăpezirile Înzăpezirile sunt fenomene sezoniere, produse de căderi masive de precipitaţii sub formă de zăpadă, fiind accentuate de condiţiile meteorologice în care se produc. Efectele imediate sunt : - blocarea căilor de transport; - întreruperea alimentării cu energie electrică, apă, etc.; - afectarea unor activităţi industriale şi sociale; - prăbuşiri de planşee şi acoperişuri Efectele pe timp îndelungat se datorează topirii zăpezii şi producerea de inundaţii. d. fenomene distructive de origine geologică. d.1. cutremure seismicitatea zonei Moldovei, implicit şi a municipiului Botoşani, se datorează cutremurelor tectonice, ce sunt generate de acumulări de energii potenţiale în sistemul de falii existente, până la valoarea critică, ce depăşesc rezistenţa rocilor, când se produce o descărcare bruscă de energie, sub formă de energie cinetică sau seismică. Pe teritoriul localităţii nu sunt focare sau zone seismice, dar se resimte transmiterea undelor elastice ale zonei seismice Vrancea. De asemenea localitatea nu se află pe direcţia de propagare principală a undelor seismice ce-şi are originea în zona Vrancea şi anume NE SV. Totuşi, în cazul unui cutremure de mare intensitate în zona Vrancea, teritoriul localităţii poate fi afectat, fiind astfel distruse un număr de aproximativ 201 imobile, blocuri, case şi anexe gospodăreşti, in trei clase de importanta dupa cum urmeaza: cls. 1 = 4 cladiri, cls. 2 = 67 cladiri, cls. 3 = 130 cladiri, înregistrându-se un număr mare de pierderi de vieţi omeneşti, răniţi şi sinistraţi. Din punct de vedere al clădirilor, localitatea dispune de 1368 clădiri cu peste39.886 locuinţe, având o populaţie de peste 115.069 locuitori. Din totalul clădirilor circa 58% sunt clădiri individuale cu o singură locuinţă din care 5% din lemn,42% din cărămidă şi 53% din paiantă sau chirpici. Circa 201 de locuinţe au o vârstă de peste 100 de ani, alte 250 sunt clădiri cu o vârstă de 70 100 de ani. Fondul de locuinţe noi reprezintă circa 60% din care 1/3 din spaţiul locativ este la etaj. Luând în calcul repartiţia populaţiei localităţii pe zone (cartiere) şi structura de rezistenţă a clădirilor, este posibil, ca în cazul producerii unui cutremur de 7 8 grade pe scara Richter în zona Vrancea, teritoriul localităţii să fie afectat astfel: raionul de distrugeri nr.1 delimitat de: in partea de N. de str. Elena Doamna, in partea de S. de str. Blanari,, in partea de V. de noua Cale Nationala, iar in partea de E. de str. Postei si str. Gheorghe Doja. Aici se află amplasate un număr de 14 clădiri, din care 14 sunt locuinţe foarte vechi, amplasate pe o zonă slabă din punct de vedere al solului. raionul de distrugeri nr.2 delimitat de : in partea de V. str. Dreptatii, in partea de S.de str. Grivita, in partea de E. De str. T. Vladimirescu, in partea de N. de str. Imparat Traian. Raionul cuprinde 27 cladiri din care 7 sunt locuinţe foarte vechi. raionul de distrugeri nr.3 delimitat de: in partea de S.V. de str. Aleea Parcul Tineretului, in partea de V. de str. Savenilor, in partea de N.E. de str. Imparat Traian Raionul cuprinde 6 cladiri, din care 4 cladiri sunt foarte vechi. În condiţiile apariţiei şi dezvoltării unui seism, este posibilă producerea următoarelor efecte: -prăbuşiri totale sau parţiale de construcţii, avarierea unora dintre clădiri ; -înclinări sau răsturnări de clădiri, ca urmare a unor tasări ale terenului de fundare; -alunecări de teren; -ruperea căilor de comunicaţii, a reţelelor de utilităţi; -avarierea lucrărilor hidrotehnice-instalarea unor dezastre complementare. În anul 1977, la zonarea seismică a teritoriului ţării, judeţul Botoşani a fost inclus în zona cu grad seismic 6. 13
d.2. alunecări de teren Alunecările de teren reprezintă un alt fenomen care afectează teritoriul localităţii Botosani. Acestea sunt situate în zonele: - N.V. oras zona S.C. Mecanica S.A. S.C. Alcor S.A.- drum ocolitor platforma industriala Botosani; - V. mun. iesirea pe D.N. spre Suceava ; - S. mun. cimitirul Pacea iesirea spre Curtesti ; - S. mun.iesirea spre Iasi pe D.N. 28 B ; - S.-E. Mun. cartierul Tulbureni V. p. Teascu ; - S. mun statia radio str. Petru Rares str. Ion Creanga ; - Versantul estic : cartierul Parcul Tineretului str. Tatarilor ; - N. mun. str. Imparat Traian str. Hatman Arbore ; - N.E. mun. statia C.F.R. zona M.Ap.N. ; Situatia cu obiectivele din zona este materializata in anexele nr. 1si 2. În situaţia unor ploi abundente, de lungă durată există pericolul amplificării fenomenelor de alunecare precum şi posibilitatea apariţiei unor noi zone cu alunecări de teren active. Obiectivele din zonele afectate sunt: - 88 case; Zona afectată se întinde pe circa 333 ha pe care sunt amplasate imobile de locuit cu anexe şi alte construcţii ( garaje, ateliere, etc. ) şi are o populaţie de circa 350-400 persoane. Evoluţia fenomenului de alunecare este urmărită în mod ritmic, în care scop se efectuează măsurători de foraje pentru determinări hidrostatice şi înclinometrice. Fenomenul de alunecare este activ, cu deplasări semnificative ale structurilor de pământ, care se produc de regulă primăvara, reactivându-se în perioadele ploioase. Probleme privind alunecarile de teren: = toate alunecarile de teren identificate si inventariate reprezinta alunecari reactivate sau potential reactivabile, initiale; = suprafata totala aproximativa a zonelor afectate de alunecari de teren este de cca. 3,330.000 m. p. iar volumul masei de teren antrenate de cca. 4.230.000 m.c. = nu s-au produs alunecari de teren catastrofale cu pagube materiale uriase si nici pierderi de vieti omenesti sau vatamari corporale; = exista o singura alunecare de teren studiata si stabilizata prin lucrari de drenaj si consolidari, situata pe versantul vestic al municipiului la iesirea pe D.N. 29 spre Suceava; = restul versantilor marginali ai platoului natural pe care este situat municipiul, sunt afectati de alunecari de teren nestudiate, au pantele deluviale instabile si prezinta aspecte specifice ca de exemplu cute si ondulari ale terenului, arbori inclinati, crapaturi vizibile, mici izvoare, baltiri cu vegetatie specifica. În prezent nu se pune problema evacuării persoanelor şi bunurilor din zonele cu alunecări de teren. Când situaţia impune, Comitetul local pentru situaţii de urgenţă a stabilit locurile de cazare a eventualilor sinistraţi. SECŢIUNEA 2 : Analiza riscurilor tehnologice a. riscuri industriale a.1. accident chimic. 14
Prin accident chimic se înţelege eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unor substanţe toxice industriale în concentraţii mai mari decât concentraţiile maxime admise şi care pun în pericol populaţia,animalele din zonă, afectând grav factorii de mediu. Accidentele chimice pot fi minime atunci când într-o instalaţie-sursă toxică se produce o avarie controlabilă,urmată de eliberarea unor cantităţi de substanţe toxice în mediul înconjurător şi maxime atunci când la instalaţia-sursă toxică se produce o avarie necontrolată,eliminându-se în mediul înconjurător o mare cantitate sau întreaga cantitate de substanţă toxică. Accidentele chimice se pot produce atât în timp de pace, ca urmare a unor neglijenţe, defecţiuni, dereglări de proces,etc., sau în timp de război, datorită atacurilor din aer,ori a unor acţiuni diversioniste. Spaţiul în care substanţa toxică industrială îşi manifestă acţiunea vătămătoare, ca urmare a unui accident chimic, se numeşte focar chimic. La locul accidentului chimic se formează un nor toxic iar dimensiunile zonelor de acţiune ale norului se stabilesc pentru valori letale (zona letală) sau de intoxicare (zona de intoxicare).. Sursele de pericol chimic de pe teritoriul municipiului Botosani sunt in societatile comerciale care detin substante chimice astfel: - S.C. TERMICA S.A. acid clorhidic - S.C.AVIS S.R.L. gaz butan -S.C. APA GRUP clor - PECO S.A.- gaz metan, rezervoare cu hidrocarburi -S.C.MECANICA S.A.- acid sulfuric - S.C. MECANEX S.A.-acid sulfuric, clor, oxigen - S.C. EON GAZ S.A.- reteaua de distributie gaze naturale - S.C. GRUPUL DE FIRME ELECTROCONTACT S.A.- acid sulfuric, clor, oxigen. a.2. accidente majore la utilaje şi instalaţii tehnologice periculoase. Prin acest tip de accidente se înţelege distrugerea sau avarierea unor utilaje şi instalaţii tehnologice, datorită neglijenţei umane sau unor cauze naturale, ducând la numeroase victime umane şi la pierderi materiale. Caracteristicile de bază ale acestui tip de accident pot fi : - domeniul tehnologic de activitate(instalaţii metalurgice,chimice,etc.); - capacitatea,productivitatea şi durata ciclului tehnologic; - mărimea zonei afectate; - modalitatea de propagare a accidentului(explozie,nor toxic,incendiu). b. riscuri de transport şi depozitare produse periculoase Substanţe periculoase sunt considerate acele produse chimice care pe timpul transportului cu mijloace auto sau pe cale ferată ( în cisterne, containere sau alte ambalaje), datorită unor accidente de circulaţie, avariilor apărute la mijlocul de transport, reacţiilor chimice neprevăzute, nerespectării normelor tehnice de ambalare,etc., pot conduce la apariţia unor explozii, incendii, emisii de gaze, vapori toxici sau la răspândirea de substanţe periculoase pe sol sau în mediul înconjurător. Explozia,incendiul,emisia de gaze sau de vapori se pot produce direct în mijlocul de transport sau în urma răspândirii substanţelor periculoase pe sol. Măsurile de protecţie şi intervenţie pe timpul transportului substanţelor periculoase se stabilesc în funcţie de tipul substanţei (substanţe explozive, gazoase sau lichide toxice, inflamabile, corosive, infectante,etc.) şi clasa substanţei periculoase. În funcţie de aceste date se poate trece la o evaluare a pericolului prin stabilirea : - zonei de răspândire; - zonei de pericol; 15
- zonei de izolare; - zonei de evacuare Dimensiunile zonelor şi măsurile de protecţie sunt specifice fiecărei clase de substanţe periculoase şi de tipul acesteia. Monitorizarea transporturilor substanţelor periculoase se face în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniu, de către instituţiile abilitate. b.1. riscuri majore pe căile de transport rutier Accidentele majore pe căile rutiere reprezintă fenomenele de întrerupere temporară a circulaţiei, generând distrugerea acestor căi, rezultând victime(umane şi animale) şi pagube materiale. Statisticile în acest domeniu ne indică faptul că în anul 2006, pe teritoriul municipiului Botoşani, nu au fost înregistrate accidente grave, din care să rezulte un număr mare de răniţi grav. De menţionat că în accidentele uşoare care au avut loc, nu au fost implicate autovehicule ce transportau substanţe periculoase. b.2. riscuri majore pe căile de transport feroviar Reţeaua de cale ferată care străbate municipiul Botoşani este mică(are o lungime de 3,5 km). Numărul de călători anual este de cca 20.000 iar transportul de marfă nu incubă nici el un volum de marfă prea mare. În ultimii ani nu au fost înregistrate evenimente deosebite. b.3. riscuri majore de transport prin reţele magistrale În municipiul Botoşani nu există reţele magistrale de transport. Alimentarea cu gaz,apă,energie electrică se realizează prin reţele medii de distribuţie. c. riscuri nucleare Pe teritoriul municipiului Botoşani, a judeţului Botoşani şi al judeţelor limitrofe, nu avem obiective potenţiale de risc nuclear. Totuşi, aşa cum s-a întâmplat în cazul accidentului de la CERNOBÎL, municipiul Botoşani poate fi afectat de unele accidente nucleare transfrontieră. Pe teritoriul municipiului Botoşani, situaţiile de urgenţă nucleară sau radiologică se pot produce în: - institruţiile medicale ( spitalul municipal, policlinică, spitalul de copii) ce deţin şi utilizează aparatură şi tehnică sursă de risc radiologic(aparate roentgenometrice)ş - în timpul transportului rutier; - alte locuri, ca urmare a activităţilor teroriste, traficului illicit, depozitării de materiale refolosibile. Procedurile de răspuns în cazul unor urgenţe radiologice asigură o concepţie unitară privind evaluarea de bază şi capacitatea de răspuns, în scopul protejării populaţiei şi a angajaţilor în cazul urgenţelor radiologice, în conformitate cu recomandările internaţionale. Obiectivele generale ale răspunsului la urgenţă sunt : - reducerea riscului sau limitarea consecinţelor accidentului; - prevenirea efectelor deterministe asupra sănătăţii prin luarea de măsuri înainte sau la scurt timp după expunere şi menţinerea dozelor individuale pentru populaţie şi personalul de intervenţie sub nivelurile admise; - reducerea riscului efectelor stocastice asupra sănătăţii(cancer) prin implementarea acţiunilor de protecţie. d. riscuri de poluare a apelor Pe teritoriul municipiului Botoşani sunt un număr de 39 agenţi economici potenţiali poluatori (conform anexei la prezentul plan). Fiecare operator economic va actualiza şi va aplica planul propriu privind combaterea poluării accidentale, aprobat de SGA Botoşani. Efectele poluărilor sunt: - distrugerea recoltelor agricole; - înrăutăţirea stării de sănătate a populaţiei; - răspândirea de germeni patogeni; - reducerea imunităţii organismului. Agenţii economici, potenţiali poluatori, vor lua următoarele măsuri de reducere a riscului : - realizarea măsurilor din Ordinul MMGA nr.278/1997; 16
- actualizarea planurilor de prevenire şi combatere a poluării accidentale; - amenajarea staţiilor de epurare şi preepurare sau a bazinelor vidanjabile. e. prăbuşiri de construcţii,instalaţii sau amenajări Se pot produce în zona unde fondul construit este vechi,exemplu zona centrală a municipiului. Vechimea construcţiilor, faptul că acestea au fost expuse în timp la seisme importante, care au consumat din rezerva de capacitate portantă, determinând apariţia şi evoluţia ulterioară a unor trasee de fisurare, ridicarea pânzei freatice şi înmuierea terenurilor de fundare, cu afectarea fundaţiilor din zidărie, conduc la risc seismic important pentru aceste construcţii. O influenţă degenerativă semnificativă asupra acestei zone construite, o are prezenţa sistemului de hrube vechi. În prezent se efectuează lucrări de demolare a clădirilor ce prezintă pericol de prăbuşire. De asemeni un risc major reprezintă construcţiile speciale de tipul castelelor de apă aeriene, rezervoarelor la sol de volume mari, la care se poate dezvolta efectul de val şi efecte hidrodinamice. f. eşecul utilităţilor publice Prin eşecul utilităţilor publice înţelegem imposibilitatea instituţiilor respective de a asigura buna desfăşurare şi funcţionare a reţelelor ce asigură utilităţile publice, ca urmare a unor accidente, avarii sau disfuncţionalităţi survenite pe timpul funcţionării acestora sau a unor fenomene, accidente sau incidente externe, care afectează reţelele respective. Principalele utilităţi publice sunt : - reţelele telefonice,comunicaţii; - reţele de alimentare cu energie electrică,gaze,apă,de canalizare; - reţele de colectare a apelor uzate şi pluviale. Efectele acestor avarii pot fi : - întreruperea pe perioade medii sau lungi a alimentărilor de orice fel şi transmiterii de date; - deteriorarea mediului ambiant; - cheltuieli bugetare suplimentare; - generarea de alte accidente (incendii,epidemii,etc.). g. căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos Pe teritoriul municipiului Botoşani nu au fost înregistrate astfel de fenomene. h. muniţie neexplodată Muniţia neexplodată este încărcătura de luptă explozivă,incendiară sau toxică rămasă din timpul războiului, ca urmare a operaţiunilor de luptă, depozitare sau transport. Asanarea înseamnă descoperirea şi ridicarea muniţiei neexplodate din locurile unde acestea se găseşte şi transportul acesteia în locuri special amenajate, unde este distrusă. Muniţia neexplodată este deosebit de periculoasă deoarece pe timpul operaţiunilor de cercetare, identificare, transport, depozitare şi distrugere a acesteia se pot produce accidente grave soldate cu pierderi de vieţi omeneşti. Muniţiile rămase neexplodate din timpul războiului constituie un pericol real pentru populaţie şi în special pentru copii. Locurile unde se găsesc de obicei astfel de muniţii sunt:terenurile agricole, în desişuri, în zidăriile unor construcţii vechi, în râuri, lacuri sau bălţi, etc. Pentru evitarea unor accidente trebuie respectate următoarele reguli elementare de protecţie civilă : - nu se atinge,loveşte sau se mişcă muniţia găsită; - nu se apropie de foc sau se introduce în acesta; - nu se demontează muniţia; 17
- nu se lasă copii să se joace cu muniţiile de nici un fel; - nu se transportă şi depozitează muniţia în încăperi sau locuinţe; - nu se aruncă la fier vechi; - se anunţă organele competente(poliţia,protecţia civilă), interzicerea circulaţiei în zona respectivă şi asigurarea pazei până la sosirea specialiştilor. SECŢIUNEA 3 Analiza riscurilor biologice Pe teritoriul administrativ al municipiului Botoşani, sursele de risc sunt determinate de : - deversări accidentale de substanţe chimice folosite în procesul tehnologic a operatorilor economici; - emisia de pulberi fine în suspensie în atmosferă; - intoxicaţii cu gaze, funcţionarea necorespunzătoare a staţiilor de epurare; - depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere; - gradul ridicat de sărăcie, situaţia grea din punct de vedere economic. Epidemia constă în răspândirea în proporţii de masă a unei boli transmisibile la oameni şi epizootia constă în răspândirea în proporţii de masă a unei boli transmisibile la animale. Principalele măsuri specifice în caz de epidemii şi epizootii sunt: - aplicarea măsurilor igienico-sanitare; - supravegherea epidemiologică a populaţiei; - aplicarea măsurilor de profilaxie urgentă a întregului personal infectat; - introducerea de restricţii severe privind consumul alimentar şi al apei potabile. Principala formă de răspuns în astfel de situaţii o reprezintă respectarea normelor de igienă individuală şi colectivă, izolarea rapidă a cazurilor confirmate şi, dacă este necesar, introducerea interdicţiei de acces şi ieşire în/ din zonă (carantina), până la stăpânirea fenomenului, concomitent cu folosirea antidoturilor şi vaccinurilor recomandate fiecărui tip de agent patogen care a declanşat epidemie (epizotia). În contextual actual există posibilitatea apariţei gripei aviare. La nivelul localităţii este constituit Comandamentul Antiepizootic Local, sunt constituite echipele de intervenţie, cărora le este asigurată dotarea necesară. În cazul unor epidemii sau epizootii, asistenţa medicală şi veterinară este asigurată de Spitalul municipal Botoşani, Laboratorul de epidemiologie, respective Dispensarul sanitar-veterinar. Nu am avut, în ultimii ani, cazuri de epidemii sau epizotii pe teritoriul municipiului Botoşani. SECŢIUNEA 4 Analiza riscurilor la incendiu Dezvoltarea slabă din punct de vedere economic a municipiului Botoşani şi inexistenţa unor obiective industriale mari, reduc considerabil posibilităţile producerii unor incendii de mari proporţii. Totuşi există posibilitatea producerii unor incendii majore la operatorii economici din zona industrială. Incendiile de proporii pot fi declanşate natural sau artificial, în urma cărora se produc pierderi de vieţi umane, precum şi pagube materiale, fiind afectaţi şi factorii de mediu. Efectele principale ale unui incendiu se manifestă prin : - pierderi de vieţi umane şi materiale; - avarierea şi distrugerea clădirilor, instalaţiilor, centrelor de depozitare,etc.; - distrugerea culturilor agricole, a fondului forestier; - avarierea reţelelor electrice şi de telecomunicaţii, gaze, termoficare, etc. Riscul la incendiu se apreciază pe niveluri de risc(pentru clădiri civile) şi categorii de pericol de incendiu(pentru construcţii de producţie şi depozitare). 18