INSTRUMENT PENTRU FORMAREA CADRELOR DIDACTICE ÎN VEDEREA DEZVOLTĂRII EDUCAȚIEI SUSTENABILE Grecu, Valentin, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, ROMANIA Deneș, Călin, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, ROMANIA AN INSTRUMENT FOR TRAINING TEACHERS IN ORDER TO DEVELOP SUSTAINABLE EDUCATION Grecu, Valentin, Lucian Blaga University of Sibiu, ROMANIA Deneș, Călin, Lucian Blaga University of Sibiu, ROMANIA ABSTRACT: Rolul pe care îl au universitățile în modelarea generațiilor viitoare este de notorietate. Această lucrare evidențiază importanța formării cadrelor didactice pentru tranziția către educația sustenabilă și câteva obstacole în calea implementării acesteia. Lucrarea prezintă, de asemenea, argumente pentru o platformă informatică dedicată sustenabilității, fiind propus și descris un instrument online original pentru formarea cadrelor didactice în vederea educaţiei sustenabile. CUVINTE CHEIE: educație sustenabilă, formare cadre didactice, platformă informatică 1. INTRODUCERE Numeroase studii, rapoarte și cercetări aprobă educația ca fiind un vehicul major pentru creșterea gradului de conștientizare și pentru construirea unei baze de competențe pentru sustenabilitate [7]. Există, de asemenea, mai multe documente care promovează cunoștințele despre sustenabilitate, ca o competență de bază pentru absolvenți și profesioniști la locul de muncă și încurajează universitățile și liceele să crească profilul cunoștințelor despre sustenabilitate în toate programele de studii [10]. Unii autori consideră că învățământul superior are o oportunitate de neegalat în conducerea mișcării sustenabile: Având în vedere ceea ce cunoaște comunitatea academică despre starea ecologică actuală a planetei, există o obligație ca universitățile să ABSTRACT: The role that universities have in modeling the future generations towards sustainable societies is no longer questionable. This paper highlights the importance of teacher training for the transition towards the sustainable university and some barriers to implementing sustainability teaching are presented. The paper also presents arguments for an info-platform dedicated to fostering sustainability and an original online instrument for teacher training is proposed and described. KEY WORDS: sustainability education, teacher training, info platform 1. INTRODUCTION Numerous studies, reports and researches endorse education as a major vehicle for raising awareness and building a skills base for sustainability [7]. There are as well several documents that promote sustainability literacy as a core competency for graduates and professionals in the workplace, and encourage universities and colleges to raise the profile of sustainability literacy in all curricula [10]. Some authors view higher education as offering an unrivalled opportunity to provide leadership on sustainability: Given what academics know about the current ecological condition of the planet, there is an obligation for universities to become leaders in the movement to prevent global ecological collapse [18]. Viewed as an institution-wide 289
devină lideri în mișcarea pentru a preveni prăbușirea ecologică globală [18 ]. Privită ca o problemă instituțională, sustenabilitatea are potențialul de a deveni o poartă către o viziune diferită asupra curriculumului, tehnicilor pedagogice, schimbării organizaționale, politicii și în special asupra ethosului [23]. Acest lucru arată o transformare a Educației pentru Dezvoltare Durabilă (EDD), văzută ca înglobată, prescrisă, cu un conținut predefinit în programă, către o înțelegere a durabilității ca un mod diferit de a gândire și predare. Studii recente arată că există un sprijin considerabil pentru utilizarea metodelor pedagogice inovatoare pentru a preda sustenabilitatea [8]. 2. PROVOCĂRI ȘI OPORTUNITĂȚI ALE EDD issue, sustainability has the potential to become a gateway to a different view of curriculum, of pedagogy, of organizational change, of policy and particularly of ethos [23]. This shows a move from the Education for Sustainable Development (ESD) seen as embedded prescribed, pre-defined content into the curricula towards an understanding of sustainability as a different way of thinking and of teaching. Recent studies show that there is considerable support for utilizing innovative pedagogies to teach sustainability [8]. 2. CHALLENGES AND OPPORTUNITIES OF ESD Problemele dezvoltării durabile sunt complexe, datorită conexiunilor strânse dintre aspectele sociale, economice și ecologice, dar și pentru că multe soluții propuse pot duce la noi riscuri (globale). Acest lucru implică faptul că Educația pentru Dezvoltare Durabilă (EDD) necesită cel puțin o abordare holistică, mai degrabă decât abordarea reducționistă, care este comună în sistemele tradiționale de învățământ. Într-adevăr, o abordare reducționistă poate fi de multe ori originea acestor probleme [22]. Rezultă că, dacă dorim un consens, mai degrabă decât un compromis (de obicei murdar), atunci provocările legate de durabilitate trebuie să fie abordate la un nivel sistemic [24]. Există un consens între majoritatea cercetătorilor care sunt preocupați de EDD, că o viziune instrumentală asupra EDD, prin definiție, nu poate fi compatibilă cu definiția educației [22]. Cu toate acestea, cei mai mulți susțin că școlile nu sunt organizații care pot fi utilizate pentru rezolvarea problemelor sociale [20]. Potrivit lui Scott [20], EDD ar trebui să încurajeze școlile, să stimuleze studenții să reflecteze asupra stilului de viață propriu în ceea ce privește aspectele legate de 290 Issues of sustainable development are complex, because of the tight connections between social, economic and ecological aspects, but also because many proposed solutions, may lead to new (global) risks. This implies that Education for Sustainable Development (ESD) requires at least a holistic approach, rather than the reductionist approach which is common in traditional educational systems. Indeed, a reductionist approach can often be the origin of these problems [22]. It follows that, if we desire a consensus rather than a (usually messy) compromise, then sustainability challenges need to be approached at a systemic level [24]. There is a consensus between most researchers who are involved with ESD that an instrumental vision on ESD, by definition cannot be reconciled with the definition of education [22]. However, most of them hold that schools are not organisations that can be used for solving societal problems [20]. According to Scott [20], ESD should encourage schools to stimulate their pupils to reflect on their own lifestyle regarding sustainability issues. It implies that they
durabilitate. Aceasta implică faptul că studenții ar trebui să fie capabili să reflecteze asupra conceptului de dezvoltare durabilă cu privire la deciziile pe care le iau în contextul vieții lor. Lijmbach şi colaboratorii [15] iau în considerare rolul educației ca un instrument de dezvoltare a persoanelor cu gândire autonomă. Aceștia subliniază puternic, împreună cu alți cercetători [19], o reflecție critică a viziunilor diferite privind dezvoltarea durabilă și chiar asupra dezirabilităţii unei dezvoltări durabile. Rosalyn McKeown [17], în documentul său de142 de pagini Set de instrumente pentru Educația pentru Dezvoltare Durabilă - oferă o mulțime de informații cu privire la teoria durabilității, precum și studii de caz și idei pentru proiecte. Ideea setului de instrumente pentru EDD a apărut deoarece autoarea a... simțit că liderii comunității și cadrele didactice au nevoie de un manual ușor de utilizat, care i-ar ajuta să înceapă educarea pentru dezvoltare durabilă. Ca urmare, Joseph C. Loon [16] propune ca universitățile din întreaga lume să adopte tema Dezvoltare Durabilă - Strategii naționale și globale, argumentând că managementul de top al universităților ar trebui să se implice în această idee de a adopta o temă pentru o perioadă lungă de timp, să zicem 10 de ani. El susține că, la sfârșitul acestei perioade EDD se va autosusține, în respectiva universitate. Adoptarea acestei teme și tot ce implică, spune Loon [16:4], va stimula și încuraja cercetarea interdisciplinară a studenților și absolvenților în domeniul dezvoltării durabile. Centrele de cercetare, facultățile studenții, absolvenții și comunitatea, în general, vor interacționa în explorarea și înțelegerea acestei teme. should be able to reflect on the concept of sustainable development with respect to decisions they take in the context of their own life. Lijmbach et.al. [15] consider the role of education as an instrument for the development of autonomously thinking persons. They strongly emphasise, together with other researchers [19] a critical reflection of the different visions on sustainable development and even on the desirability of sustainable development. Rosalyn McKeown [17], in her 142 page document - Education for Sustainable Development Toolkit offers a lot of information on the theory of sustainability as well as case studies and ideas for projects. The idea for the ESD Toolkit arose because the author had a sense that community leaders and educators needed an easy-to-use manual that would help them get started in the business of educating for sustainable development. As a result, Joseph C. Loon [16] proposes that Universities around the world should adopt the theme of Sustainable Development National and Global Strategies, arguing that the very top administrations of the universities should buy into this idea of adopting a theme for a long period of time, say 10 years. He argues that at the end of this period ESD will be self-sustaining in that University. The adoption of this theme and all that it entails, Loon [16:4] says, will stimulate and encourage undergraduate and graduate interdisciplinary research in the area of sustainable development. Centres, faculty, undergraduates, graduates and the community at large will interact in exploring and understanding this theme. 291
3. REORIENTAREA FORMĂRII CADRELOR DIDACTICE PENTRU A ABORDA SUSTENABILITATEA 3. REORIENTING TEACHER EDUCATION TO ADDRESS SUSTAINABILITY Educația pentru un trai sustenabil a devenit o problemă educațională, care necesită o reacție din partea cadrelor didactice [11]. Comisia ONU pentru Dezvoltare Durabilă a solicitat UNESCO, în 1998, să elaboreze linii directoare pentru reorientarea formării profesorilor pentru a aborda sustenabilitatea. La rândul său, UNESCO a creat un președinte UNITWIN / UNESCO privind reorientarea profesorilor pentru a aborda sustenabilitatea, la Universitatea York din Toronto, Canada. Președintele a stabilit o rețea internațională de 30 de instituții pentru formarea profesorilor din 28 de țări pentru a aborda această problemă. Rețeaua internațională s-a întâlnit în octombrie 2000 și a început planificarea strategiilor și metodelor pentru a avansa [25]. Membrii rețelei internaționale a făcut recomandări referitoare la reorientarea educației cadrelor didactice pentru a aborda durabilitatea. Recomandările vizează schimbări la nivel ministerial, la nivel național și la nivel local. Recomandările implică modificări în curriculum, pedagogie, politici, practici, programe, recompense, cercetare, ICT, parteneriate, rețele, comunicații etc. [25]. Urgența de a acționa și nevoia de schimbare profundă au fost menționate în mod repetat de către membrii rețelei internaționale. În timp ce mulți au vorbit despre enormitatea sarcinii, toți cei care au participat au fost capabili să facă progrese semnificative și pozitive. Persoane interesate, care operează în cadrul sferelor lor de control (ex: integrarea sustenabilității în propriile cursuri), au făcut mari progrese în reorientarea programelor lor. De asemenea, multe instituții au fost capabile să elaboreze noi cursuri, atât la nivel de licență cât și postuniversitare [27]. Probleme au apărut, totuși, când membrii rețelei au pledat pentru schimbare dincolo de sfera de control direct. EDD este în prezent abordată 292 Education for sustainable living has become an 'educational issue' which requires a response from teacher education [11]. The UN Commission on Sustainable Development called in 1998 for UNESCO to develop guidelines for reorienting teacher training to address sustainability. In turn, UNESCO created a UNITWIN/UNESCO Chair on Reorienting Teacher Education to Address Sustainability at York University in Toronto, Canada. The Chair established an International Network of 30 teachereducation institutions in 28 countries to address this issue. The International Network met in October 2000 and began planning strategies and methods for moving forward [25]. Members of the International Network made recommendations related to reorienting teacher education to address sustainability. The recommendations concern ministerial and national levels to the local level. The recommendations involve curriculum, pedagogy, policy, practice, programs, rewards, research, information and computer technology, partnerships, networking, communications etc. [25]. The urgency to act and the need for profound change has been repeatedly mentioned by members of the International Network. While many spoke of the enormity of the task at hand, all who participated were able to make significant and positive inroads. Interested individuals operating within their own spheres of control (e.g., weaving sustainability themes into their own classroom curricula) made great headway reorienting their programs. Also, many institutions were able to develop new courses at both the undergraduate and graduate levels [26]. Problems arose, however, when the Network members advocated for change
în câteva instituții de formare a cadrelor didactice. Cu toate acestea, va fi nevoie de efort concertat și de resurse pentru a implementa EDD în programe de studii, practici și politici, în cadrul instituțiilor de formare a cadrelor didactice [25]. beyond the sphere of direct control. ESD within teacher-education institutions is currently endorsed by early-adopters. However, it will take concerted effort and resources to establish ESD in curricula, programs, practices, and policies across teacher-education institutions [25]. 4. ARGUMENTE PENTRU O PLATFORMĂ INFORMATICĂ A SUSTENABILITĂȚII Atât oamenii de știință cât și factorii de decizie sunt de acord că un obiectiv cheie al cercetării privind tehnologia educațională este de a asigura că atât cadrele didactice în funcție cât și cele viitoare au abilitățile și competențele necesare pentru a selecta și a folosi tehnologia educațională într-un mod eficient [6, 28]. În ciuda acestui fapt, nu s-a ajuns încă la un acord asupra conținutului sau a metodelor prin care se poate realiza acest obiectiv, posibil datorită faptului că diferite contexte necesită abordări diferite. Multe studii au fost efectuate pentru a identifica prioritățile de conținut [21] și de a elabora metodologii eficiente [2, 27]. Diferențele dintre aceste propuneri depind de punctele de vedere, obiectivele pedagogice, cultura, sistemul de învățământ și resursele disponibile [9]. Cu toate acestea, există unele elemente comune între studiile elaborate până în prezent. Unul dintre ele este faptul că tehnologia educațională nu poate fi predată fără a utiliza tehnologia educațională. Cu alte cuvinte, viitorii profesori trebuie să fie instruiți cu metode și instrumente care sunt similare cu cele pe care ar trebui să le folosească cu studenţii lor. În plus, acestora ar trebui să li se acorde posibilitatea de a se familiariza cu diferite forme de tehnologie [5]. Un alt punct comun este că există o serie de probleme diferite, legate de introducerea acestor metode în educația profesorilor, pentru că un astfel de proces implică mult mai mult decât pur și simplu adăugarea 293 4. ARGUMENTS FOR A SUSTAINABILITY INFO PLATFORM Both scholars and policymakers agree that a key objective of research into educational technology is to help ensure that in-service and pre-service teachers have the skills and the competence needed to select and use educational technology in an effective way [6, 28]. Despite that, there hasn t yet reached agreement either on the content or on the methods with which to achieve this objective, possibly because different contexts require different approaches. Many studies have been carried out to identify content priorities [21] and to elaborate effective methodologies [2, 27]. Differences among these proposals depend on the pedagogical standpoints, the objectives, the culture, the educational system and the resources available [9]. However, there are some common elements among the studies developed so far. One is that educational technology cannot be taught without using educational technology. In other words, future teachers should be trained with methods and tools that are similar to those they are supposed to use with their own students. Furthermore, they should be given the opportunity to become acquainted with different forms of technology [5]. Another common point is that there are a number of different problems involved in introducing these methods into teacher education, because such a process involves much more than simply adding technology to an existing program. In recent years, network-based electronic communication has proved to be a tool capable of fundamentally reshaping teachers'
tehnologiei la un program existent. În ultimii ani, comunicarea electronică bazată pe rețele s-a dovedit a fi un instrument capabil de remodelare fundamentală a dezvoltării profesionale a cadrelor didactice [3]. În timp ce formarea online este bine pusă la punct, în unele țări, pentru formarea continuă a cadrelor didactice nu este atât de larg răspândită în etapa de preformare [9]. Cunoașterea internetului de către viitoarele cadre didactice este fundamentală pentru viitoarea lor profesie, precum și pentru învățarea pe tot parcursul vieții, în general. Familiarizarea cu conceptul de comunități de învățare online poate încuraja participarea viitoare în comunitățile de practică, care este recunoscută a fi unul din mijloacele cele mai promițătoare de dezvoltare a cadrelor didactice [13]. Sustenabilitatea și educația ecologică reprezintă un domeniu problematic în formarea cadrelor didactice din mai multe motive. Nu există un consens larg cu privire la ceea ce ar trebui să fie inclus în educația sustenabilă sau de mediu și ceea ce nu ar trebui. Problemele sustenabilității sunt complexe și atenuarea și rezolvarea acestora necesită multe tipuri de expertiză și de cooperare. Cunoașterea și crearea de cunoștințe sunt procese esențiale [1]. În prezent, există mai multe moduri de a promova construirea cunoașterii colaborative, iar tehnologiile de informare și comunicare (TIC) oferă câteva posibilități. În era cunoașterii este important să aflăm cum să construim cunoștințe în colaborare, pentru a rezolva probleme, inclusiv probleme de durabilitate și de mediu [4]. 5. PORTALUL SUSTENABILITĂȚII - O SOLUȚIE PROPUSĂ PENTRU TRANZIȚIA CĂTRE EDD professional development [3]. While online training is well established in some countries for in-service teacher training, it is not so widespread in pre-service training [9]. Student teachers acquaintance with the Internet is fundamental for their future profession, and for lifelong learning in general. Acquaintance with the concept of online learning communities may encourage future participation in communities of practice, which is acknowledged to be one of the most promising means of teachers' development [13]. Sustainability and environmental education is a problematic field in teacher education for many reasons. There is no widespread consensus about what should be included in sustainability or environmental education and what should not. Sustainability problems are complex and alleviating them and solving them requires many kinds of expertise and cooperation. Knowledge and creating knowledge are essential processes [1]. Nowadays there are many ways to promote collaborative knowledge building, and information and communication technologies (ICT) offer some possibilities. In the knowledge age, it is important to learn how to construct knowledge collaboratively to solve problems, including sustainability and environmental problems [4]. 5. THE SUSTAINABILITY PORTAL A PROPOSED SOLUTION FOR THE TRANSITION TOWARDS ESD Literatura de specialitate sugerează ca un site web bazat pe tehnologii Web 2.0 poate ușura tranziția către educația pentru dezvoltare durabilă, întrucât unul dintre principalele 294 The literature suggests that a website based on Web 2.0 technologies can ease the transition towards education for sustainable development, as one of the main barriers in
obstacole în acest proces de tranziție este că lectorii nu cunosc conceptul de sustenabilitate, importanța acestuia sau abordările pedagogice specifice acestei probleme. În acest scop, a fost dezvoltat un astfel de portal, folosind Sistemul de management al conținutului Joomla! 1.5.23 (vezi figura 1). Portalul sustenabilității se adresează în principal cadrelor didactice, dar și studenților și oricui este interesat de procesul de învățare despre sustenabilitate. Acest site este menit a fi un instrument de informare pentru cadrele didactice implicate în educația pentru sustenabilitate. Pentru a ne angaja în tranziția spre educația sustenabilă, informarea este esențială. Acesta este motivul pentru care portalul se dorește să fie un onestop-shop (un loc în care se găsesc toate informațiile necesare) pentru problemele educației sustenabile, unde sunt oferite informații despre sustenabilitate și educația sustenabilă în universități. Unele articole au documentele anexate, care conțin informații mai detaliate. Aceste documente pot fi accesate de către vizitatorii înregistrați, care pot descărca articole pentru lecturi suplimentare. Vizitatorii acestui site au posibilitatea de a lăsa comentarii la articole și pot evalua articolele, folosind un sistem de votare cu cinci stele. Platforma conține, de asemenea, un forum de discuții, unde vizitatorii pot împărtăși cele mai bune practici sau cere soluții pentru problemele cu care cu care se confruntă. Această interacțiune dintre utilizatori poate conduce la o colaborare, pentru realizarea de practici interdisciplinare pentru educația sustenabilă. Forumul de discuții este o soluție adecvată pentru încurajarea colaborării între cadrele didactice și este de preferat în locul videoconferințelor. Participanții la forumul de discuții își pot exprima punctul de vedere ori de câte ori au timp și nu sunt condiționați de calendarul celorlalți participanți, sau - în alte cuvinte - nu este nevoie de sincronizare. this transition process is that lecturers are not aware of the sustainability concept, neither of its importance or the pedagogical approaches of these issues. For this purpose there was developed such a portal, using the CMS Joomla! 1.5.23 (see figure 1). The Sustainability portal is addressed mainly to the academic staff, but also students and anyone else who is interested in learning more about sustainability can access it. This site is meant to be an information tool for the teachers concerned with sustainability education. In order to engage oneself in a transition towards sustainability education, information is essential. This is why the portal is intended to be a one-stop-shop for the sustainability education issues, where information about sustainability, sustainability education and the sustainable university is provided. Some articles have attached documents, which contain more detailed information. These documents can be accessed by the registered visitors, who can download the articles for further reading. Visitors of this website have the possibility to leave comments to the articles and rate them using a five star rating system. There is also a discussion forum, where visitors can share best practices or ask for solutions for the problems that they are confronting with. This interaction between users can lead to collaboration in order to achieve interdisciplinary sustainability education practices. The discussion forum is an adequate solution for fostering collaboration between teachers and is preferred to video-conferences. The participants to the discussion forum can express their point of view whenever they have time and are not conditioned by the timetable of the other participants, or in other words, there is no need for live synchronization. 295
Figura 1. Portalul sustenabilității Figure 1.The Sustainability Portal Pentru o utilizare mai largă a platformei sustenabilității, a fost integrat un modul Google Translate, care permite utilizatorului să selecteze o limbă dintr-o listă disponibilă și întregul conținut al site-ului va fi tradus în această limbă. Această caracteristică este esențială pentru încurajarea colaborării între cadrele didactice și studenții din diferite țări. A fost creat un formular de autentificare pentru membrii acestei comunități de învățare și fiecare persoană care este înregistrată pe acest site va putea avea acces la resurse care For a wider use of the sustainability platform, there has been integrated a module, powered by Google Translate, which enables the user to select a language of his/her choice and the whole content of the website will be translated into that language. This feature is essential for fostering collaboration between teachers and students from different countries. A log-in form has been set up for the members of this learning community, and each person who is registered on this website 296
pot fi descărcate și va avea posibilitatea de a posta informaţii, mesaje şi comentarii în forumul de discuții. 6. CONCLUZII Ca răspuns la preocupările crescânde ale societății, cu privire la degradarea mediului și creșterea cererilor pentru o tranziție către o societate mai durabilă, instituțiile de învățământ superior din întreaga lume au început să își schimbe misiunile, practicile educaționale și abordările pentru a include sustenabilitatea. Pentru ca acest lucru s-a întâmplat în ultimul deceniu, rolul învățământului superior în contextul social al unei tranziții în curs de desfășurare pentru a o mai mare durabilitate a devenit un subiect de importanță științifică semnificativă [12]. Interdisciplinaritatea este considerată a fi cea mai bună metodă de predare a sustenabilității, dar pentru a pune acest lucru în aplicare în universități, cadrele didactice trebuie să fie informate cu privire la principiile de dezvoltare durabilă, la responsabilitățile pe care le au în modelarea noii generații și la beneficiile predării interdisciplinare. Datorită culturilor organizaționale ale universităților și rezistenței umane naturale la schimbare, o serie de bariere apar în procesul de tranziție spre predarea interdisciplinară a sustenabilității. Bariere, cum ar fi lipsa de conștientizare, lipsa de informații sau de resurse pentru cadrele didactice, în scopul de a se angaja în predarea sustenabilității ar putea fi depășite prin site-ul web propus [14]. 7. MULȚUMIRI Acest studiu a fost realizat în cadrul proiectului POSDRU/88/1.5/S/60370 Integrarea cercetării românești în contextul cercetării europene - burse doctorale finanțate. will have access to downloadable resources and will have the ability to post in the discussion forum. 6. CONCLUSIONS In response to increasing concerns of society about environmental degradation and increasing demands for a transition to a more sustainable society, higher education institutions worldwide have begun to change their missions and educational practices and approaches to include sustainability. Because this happened in the past decade, the role of higher education in the social context of an on-going transition to greater sustainability has become a topic of significant scientific importance [12]. Interdisciplinarity is considered to be the best method of approaching sustainability teaching, but in order to implement that in universities, lecturers must be informed about the principles of sustainable development, the responsibilities that they have in modelling the new generation and the benefits of interdisciplinary teaching. Due to organizational cultures of universities and natural human resistance to change, a series of barriers occur in the process of transition towards sustainability interdisciplinary teaching. Barriers such as lack of awareness, lack of information or resources for the teachers in order to engage in teaching sustainability could be overcome by the proposed instrument - a website [14]. 7. ACKNOWLEDGEMENTS This research was conducted in the project POSDRU/88/1.5/S/60370 Integrating Romanian research in the context of European research financed doctoral scholarships. 297
8. REFERINȚE 8. REFERENCES 1. Åhlberg, M., Kaasinen, A., Kaivola, T. & Houtsonen, L. (2001), Collaborative knowledge building to promote in-service teacher training in environmental education, Journal of Information Technology for Teacher Education, 10:3, pp. 227-240. 2. Angeli C. (2005), Transforming a teacher education method course through technology: effects on preservice teachers' technology competency. Computers & Education 4, pp.383 398. 3. Barnett M. (2002), Issues and Trends Concerning Electronic Networking Technologies for Teacher Professional Development: A Critical Review of the Literature. Presented at the Annual Meeting of the American Educational Research Association, New Orleans. Retrieved at 17.11.2011 from: http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/downl oad?doi=10.1.1.15.9035&rep=rep1&type= pdf. 4. Bereiter, C. (2002), Education and the Mind in the Knowledge Age. New York: Lawrence Erlbaum. 5. Brush T., Glazewski K., Rutowski K., Berg K., Stromfors C., Van-Nest M.H., Stock L. & Sutton J. (2003), Integrating technology in a field-based teacher training program: the PT3@ASU Project. Educational Technology Research and Development 51, pp. 57 72. 6. Collier S., Weinburgh M. & Rivera M. (2004), Infusing technology skills into a teacher education program: change in students' knowledge about and use of technology. Journal of Technology and Teacher Education, volume 12, pp. 447 468. 7. Cotton, D. and Winter, J. (2010), It s not Just Bits of paper and Light Bulbs : A Review of Sustainability Pedagogies ant Their Potential Use in Higher Education, Chapter 3, pp. 39-54, in: Sustainability 298 16. Loon, J.C. (2008), Proposal for a University Theme of Sustainable Development, retrieved at 14.11.2011 from: http://www.ceeindia.org/esf/download/add _paper54.pdf. 17. McKeown, R. (2002), Education for Sustainable Development Toolkit Version 2, Energy, Environment and Resources Center, University of Tennessee, USA. Retrieved 27.09.2011 from http://www.esdtoolkit.org. 18. Moore, J. (2005), Seven recommendations for creating sustainability education at the university level: A guide for change agents, International Journal of Sustainability in Higher Education, vol. 6, no. 4, pp. 326-339. 19. Rauch, F. (2004), Education for Sustainability: a Regulative Idea and Trigger for Innovation. In: Scott, W. & Gough, S (Eds.). Key Issues in Sustainable Development and Learning: A Critical Review. London: RoutledgeFalmer, pp. 149-151. 20. Scott, W. (2002), Education and Sustainable Development: challenges, responsibilities, and frames of mind. The Trumpeter, Vol. 18, No. 1, retrieved 14.11.2011 from http://trumpeter.athabascau.ca/index.php/tr umpet/article/view/123/134. 21. Sime D. & Priesley M. (2005), Student teachers first reflections on information and communication technology and classroom learning: implications for initial teacher education. Journal of Computer Assisted Learning 21, pp. 130 142. 22. Sleurs, W. (Ed.) (2008), Competencies for ESD (Education for Sustainable Development) teachers. A framework to integrate ESD in the curriculum of teacher training institutes,
Education Perspectives and Practice Across Higher Education, edited by Paula Jones, David Selby and Stephen Sterling, Earthscan. 8. Cotton, D.R.E., Bailey, I., Warren, M. and Bissell, S. (2009), Revolutions and second-best solutions: Education for sustainable development in higher education, Studies in Higher Education, vol. 34, no 7. 9. Delfino, M. and Persico, D. (2007), Online or face-to-face? Experimenting with different techniques in teacher training. Journal of Computer Assisted Learning, 23, pp. 351 365. 10. Department of Environment, Food and Rural Affairs [DEFRA] (2005), Securing the Future: the UK Government Sustainable Development Strategy, The Stationary Office, London. 11. Fien, J. (1995), Teaching for a Sustainable World: the Environmental and Development Education Project for Teacher Education, Environmental Education Research, 1:1, pp. 21-33. 12. Filho, W. L. (Ed.). (2000a), Sustainability and University Life. Frankfurt am Main: Peter Lang. 13. Fusco J., Gehlbach H. & Schlager M.S. (2000), Assessing the impact of a large-scale online teacher professional development community. In Proceedings of the 11th International Conference for the Society for Information Technology and Teacher Education, pp. 2178 2183. AACE, Chesapeake, VA. 14. Grecu, V. and Denes, C. (2011), Changing Towards Sustainability Education Trends, Barriers and Possible Solutions, Annals of the Constantin Brâncuşi University of Târgu-Jiu, no. 4, pp. 326-337. 15. Lijmbach, S., Broens, M. & Hovinga, D. (2000), Duurzaamheid als leergebied. Conceptuele analyse en educatieve uitwerking. Utrecht: CDβ-Press. Comenius 2.1 project 118277-CP-1-2004- BE-Comenius-C2.1, Brussels, Belgium. 23. Sterling, S. (2004), Higher Education, sustainability, and the role of systemic learning, In Cororan, P.B. and Wals, A.E.J. (eds.), Higher Education and the Challenge of Sustainability: Problematics, Promise and Practice, Kluwer Academic Press, Dordrecht, pp. 47-70. 24. Tilbury, D., Coleman, V. & Garlick, D. (2005), A National Review of Environmental Education and its Contribution to Sustainability in Australia: School Education. Canberra: Australian Government Department of the Environment and Heritage and Australian Research Institute in Education for Sustainability (ARIES). 25. UNESCO (2005a), Guidelines and Recommendations for Reorienting Teacher Education to Address Sustainability, Education for Sustainable Development in Action, Technical Paper no. 2, retrieved 13.11.2011 from http://www.education.ed.ac.uk/outdoored/r esearch/unesco_teacher_ed_sustainability. pdf. 26. UNESCO (2007), Good Practices in Education for Sustainable Development: Teacher Education Institutions, Education for Sustainable Development in Action, Good Practices No 1, retrieved 13.11.2011 from: 27. Winter, E.C. and McGhie-Richmond, D. (2005), Using computer conferencing and case studies to enable collaboration between expert and novice teachers, Journal of Computer Assisted Learning, vol. 21, pp. 118 129. 28. Wood E., Mueller J., Willoughby T., Specht J. & Deyoung T. (2005), Teachers' perceptions: barriers and supports to using technology in the classroom. Education, Communication and Information 5, pp. 183 206. 299