COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 30.4.2018 C(2018) 2526 final REGULAMENTUL DELEGAT (UE) / AL COMISIEI din 30.4.2018 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului referitor la evaluarea riscurilor în ceea ce privește speciile alogene invazive RO RO
EXPUNERE DE MOTIVE 1. CONTEXTUL ACTULUI DELEGAT Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 privind speciile alogene invazive (denumit în continuare Regulamentul SAI ) stabilește cadrul necesar pentru abordarea impactului speciilor alogene invazive asupra biodiversității și pentru serviciile aferente ecosistemului și împuternicește Comisia să adopte, să actualizeze și să revizuiască lista cu speciile alogene invazive de interes pentru Uniune. Comisia este asistată de un comitet alcătuit din reprezentanți ai statelor membre (denumit în continuare Comitetul SAI ). O condiție prealabilă luării în considerare a includerii unei specii pe lista cu speciile alogene invazive de interes pentru Uniune o constituie existența unei evaluări detaliate a riscurilor pentru speciile respective, bazată pe argumente științifice solide și care abordează toate elementele stabilite la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul SAI. Articolul 5 alineatul (1) din regulamentul SAI stabilește toate elementele necesare efectuării unei analize a riscurilor care să vină în sprijinul procesului decizional. Regulamentul SAI recunoaște că ar putea fi utilă o mai bună precizare a elementelor respective, inclusiv prin furnizarea unei metodologii de evaluare a riscurilor. În plus, practicile științifice în domeniul evaluărilor riscurilor pot evolua și este necesar ca aceste evoluții să fie integrate în practica elaborării evaluărilor riscurilor în sensul regulamentului SAI. Articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul SAI împuternicește Comisia să adopte acte delegate pentru a preciza mai în detaliu tipul de dovezi acceptabile în ceea ce privește capacitatea de stabilire și răspândire a speciilor alogene invazive și pentru a furniza o descriere detaliată a elementelor evaluărilor riscurilor, inclusiv metodologia care trebuie aplicată la evaluările riscurilor, luându-se în considerare standardele naționale și internaționale relevante și necesitatea de a acorda prioritate măsurilor împotriva speciilor alogene invazive asociate cu un efect dăunător semnificativ asupra biodiversității sau asupra serviciilor ecosistemice aferente și asupra sănătății umane ori a economiei sau care au potențialul de a-l provoca, un astfel de efect negativ fiind considerat un factor agravant. Trebuie să fie luate în considerare următoarele aspecte. O metodologie este un sistem de metode utilizate într-un anumit domeniu de studiu sau de activitate. Prin prezentul regulament delegat nu se intenționează să se elaboreze o nouă metodă, un protocol sau un model de evaluare a riscurilor, care să înlocuiască practicile actuale valabile din punct de vedere științific din acest domeniu. Dimpotrivă, orice metodă, protocol sau model utilizat pentru efectuarea unei evaluări a riscurilor ar trebui să fie considerat acceptabil ca instrument valabil în sensul Regulamentului SAI, atât timp cât elementele comune, astfel cum se prezintă în detaliu în prezentul regulament delegat, sunt abordate în mod corespunzător. Evaluarea riscurilor și gestionarea riscurilor ar trebui să fie clar diferențiate: o evaluare a riscurilor este o evaluare a probabilității introducerii și răspândirii unui organism și o evaluare a consecințelor potențiale ale acestora, mai exact aceasta evaluează riscurile implicate. Gestionarea riscurilor, în schimb, constă în evaluarea și selectarea opțiunilor și măsurilor adoptate pentru reducerea sau evitarea acestor riscuri. Împreună, evaluarea și gestionarea riscurilor constituie un proces cunoscut sub denumirea de analiză a riscurilor. Prin urmare, se consideră că evaluarea riscurilor, alături de evaluarea și selectarea opțiunilor de gestionare, constituie o parte a instrumentului care asigură informații și permite Comitetului SAI să își îndeplinească atribuțiile legate de gestionarea riscurilor. RO 1 RO
Ca atare, o evaluare a riscurilor trebuie să se bazeze pe dovezi, să fie riguroasă și solidă, și ar trebui să prezinte fapte și dovezi științifice. Prin urmare, ar trebui să se bazeze pe cele mai bune informații disponibile, dacă este posibil de la surse științifice evaluate inter pares. În cazul în care aceste surse științifice lipsesc sau pentru a completa aceste surse științifice, literatura gri, opiniile experților și alte surse pot fi, de asemenea, folosite, dacă au referințe adecvate și sunt însoțite de o evaluare a incertitudinii. Prezentul regulament delegat prevede orientări cu privire la elaborarea și evaluarea riscurilor și stabilește nivelul de detaliere și de calitate pe care ar trebui să îl aibă o evaluare a riscurilor. Scopul său este de a facilita activitatea Comisiei, a statelor membre și a Forumului științific și de a oferi sprijin Comisiei și Comitetului SAI în ceea ce privește îmbunătățirea procesului de luare a deciziilor. 2. CONSULTĂRI ÎNAINTEA ADOPTĂRII ACTULUI Prezentul regulament delegat a fost elaborat pe baza a mai multor studii și a celei mai bune literaturi științifice disponibile. În plus, Forumul științific 1, grupul de experți instituit de Regulamentul SAI care are mandatul de a oferi consultanță științifică în ceea ce privește punerea în aplicare, a fost implicat îndeaproape în elaborarea acestuia. Forumul științific este alcătuit din reprezentanți ai comunității științifice numiți de statele membre, astfel cum se prevede la articolul 28 din Regulamentul SAI. Acest forum a organizat discuții pentru a contribui la pregătirea prezentului regulament delegat, în cadrul a patru reuniuni: la 4 aprilie 2016 și la 21 iunie 2016, discuții privind metodologia de evaluare a riscurilor, iar la 6 octombrie 2016 și la 9 februarie 2017, discuții privind un proiect de text al prezentului regulament delegat. Proiectul de regulament delegat a fost accesibil publicului pentru formularea de observații în perioada 27.11.2017-25.12.2017. În total s-au primit 69 de contribuții 2. Contribuțiile și modul în care acestea au fost luate în considerare sunt prezentate sintetic în următoarele paragrafe. Unii respondenți au apreciat abordarea prezentată. Alții au adoptat o poziție mai critică, dar deși au fost ridicate unele aspecte relevante, alte observații nu au avut legătură cu regulamentul delegat, referindu-se în schimb mai mult la diverse aspecte ale politicii UE privind SAI, și prin urmare nu au fost luate în considerare ulterior. Aceste observații s-au referit, printre altele, la gestionarea riscurilor, la procesul care conduce la constituirea listei speciilor de interes pentru Uniune, la procesul decizional din cadrul Comitetului SAI, la componența Forumului științific, la calitatea evaluărilor existente ale riscurilor și la eficiența din punctul de vedere al costurilor al includerii unor specii pe lista Uniunii. Regulamentul SAI prevede o evaluare a riscurilor pentru a se descrie utilizările și beneficiile cunoscute ale unei specii. Aceasta asigură contextul în care să fie evaluate riscurile pe care le prezintă o specie. De exemplu, este util să se știe dacă o specie este comercializată și să se aibă o indicație a volumului schimburilor comerciale pentru a se înțelege posibilitatea introducerii acesteia, importanța anumitor căi de introducere și presiunea exercitată de propagule. Cu toate acestea, o analiză economică completă a beneficiilor unei specii sau a costurilor economice directe și indirecte și a consecințelor financiare pentru întreprinderi, inclusiv numărul de locuri de muncă aferente, ale includerii unei specii pe listă, astfel cum au sugerat unele părți interesate, nu este necesară pentru evaluarea riscului de introducere, de stabilire și de răspândire a unei specii. 1 2 Publicat în Registrul grupurilor de experți ai Comisiei și al altor entități similare, cod numeric E03276. https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/initiatives/ares-2017-5777844/feedback_en RO 2 RO
Unele părți interesate au propus să se evalueze probabilitatea introducerii și răspândirii și a distribuției speciilor în mod specific pentru siturile de importanță comunitară și pentru ariile de protecție specială stabilite în temeiul directivelor privind natura 3. Acest lucru nu este necesar deoarece domeniul de aplicare a Regulamentului SAI include, dar nu se limitează la sprijinirea acestor directive. Rezultă că evaluarea riscurilor ar trebui să descrie impacturile asupra tuturor habitatelor afectate, astfel cum au sugerat unele părți interesate, mai degrabă decât să se limiteze la descrierea habitatelor pe cale de dispariție. Actul delegat a fost ajustat astfel încât să reflecte această sugestie. În ceea ce privește capacitatea unei specii de a se reproduce și răspândi, unele părți interesate au propus ca din evaluarea riscurilor să facă parte o evaluare a populației minime viabile sau o analiză a viabilității populației. Acestea sunt metode utilizate în biologia conservării, pentru a se determina șansele de supraviețuire ale unei specii amenințate și fragile. Ele nu sunt deosebit de relevante pentru evaluarea riscurilor unei specii care devine invazivă, întrucât unele specii alogene invazive sunt capabile să se stabilească și să cauzeze prejudicii și atunci când numărul lor este cu mult sub aceste praguri. 3. ELEMENTELE JURIDICE ALE ACTULUI DELEGAT Astfel cum s-a menționat în secțiunea introductivă, articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul SAI constituie temeiul juridic pentru elaborarea prezentului regulament delegat. În special, articolul 5 alineatul (3) împuternicește Comisia 1) să precizeze în detaliu tipul de dovezi acceptabile în sensul articolului 4 alineatul (3) litera (b), și anume capacitatea de stabilire și de răspândire, 2) să furnizeze o descriere detaliată a aplicării articolului 5 alineatul (1) literele (a) - (h) și 3) să stabilească metodologia care trebuie aplicată atunci când se pregătește o evaluare a riscurilor, ținând seama de standardele naționale și internaționale relevante. Prezentul regulament delegat urmărește îndeplinirea acestor obiective: articolul 1 stabilește aplicarea elementelor comune care trebuie să fie luate în considerare în cadrul unei evaluări a riscurilor, iar articolul 2 instituie o metodologie care precizează, de asemenea, tipul de dovezi care ar trebui să stea la baza unei evaluări a riscurilor, inclusiv atunci când dovezile sunt legate de articolul 4 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul SIA. În fine, anexa la prezentul regulament oferă o descriere detaliată a aplicării articolului 5 alineatul (1) literele (a) - (h), elemente care trebuie să fie luate în considerare atunci când se pregătește o evaluare a riscurilor. 3 Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7) și Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7). RO 3 RO
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) / AL COMISIEI din 30.4.2018 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului referitor la evaluarea riscurilor în ceea ce privește speciile alogene invazive COMISIA EUROPEANĂ, având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive 4, în special articolul 5 alineatul (3). întrucât: (1) Comisia, în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1143/2014, a adoptat o listă a speciilor alogene invazive de interes pentru Uniune ( lista Uniunii ), care trebuie să fie actualizată periodic. O condiție prealabilă pentru includerea de noi specii pe lista Uniunii este să se fi efectuat o evaluare a riscurilor, astfel cum se menționează la articolul 5 din regulamentul respectiv ( evaluarea riscurilor ). Articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 prevede, la literele (a) - (h), elementele comune care trebuie să fie luate în considerare în evaluarea riscurilor ( elementele comune ). (2) Statele membre pot, în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1143/2014, să prezinte cereri de includere a unor specii alogene invazive pe lista Uniunii. Solicitările respective trebuie să fie însoțite de evaluarea riscurilor. Există deja mai multe metode și protocoale pentru efectuarea evaluării riscurilor, iar acestea sunt utilizate și respectate în cadrul comunității științifice în domeniul invaziilor biologice. Valoarea și robustețea științifică a acestor metode și protocoale ar trebui să fie recunoscută. În interesul utilizării eficiente a cunoștințelor existente, pentru pregătirea evaluării riscurilor ar trebui să fie acceptată orice metodă sau protocol care include elementele comune. Cu toate acestea, pentru a se asigura că toate deciziile privind includerea pe listă a speciilor se bazează pe evaluări ale riscurilor cu același nivel ridicat de calitate și fiabilitate și pentru a furniza evaluatorilor riscurilor orientări cu privire la modul în care să se asigure că elementele comune sunt luate în considerare în mod adecvat, este necesar să se realizeze o descriere detaliată a elementelor comune, precum și o metodologie care să fie aplicată la evaluarea riscurilor, iar metodele și protocolul existent ar trebui să țină cont de acestea. (3) Pentru ca evaluarea riscurilor să contribuie la procesul decizional la nivelul Uniunii, aceasta ar trebui să fie relevantă pentru Uniune în ansamblul său, cu excepția regiunilor ultraperiferice ( zona vizată de evaluarea riscurilor ). (4) Pentru ca evaluarea riscurilor să asigure o bază științifică robustă și dovezi solide care să stea la baza luării deciziilor, toate informațiile, inclusiv cele legate de capacitatea unei specii de a se stabili și răspândi în mediu, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1143/2014, ar trebui să fie susținute 4 JO L 317, 4.11.2014, p. 35. RO 4 RO
de cele mai bune dovezi științifice disponibile. Acest aspect ar trebui abordat în cadrul metodologiei ce urmează a fi aplicată la evaluarea riscurilor. (5) Speciile alogene invazive reprezintă o gravă amenințare pentru mediu, dar acestea nu sunt studiate la fel de bine. În cazul în care o specie nu este prezentă în zona vizată de evaluarea riscurilor sau este prezentă doar într-un număr mic, este posibil să nu existe cunoștințe cu privire la acea specie sau ca acestea să fie incomplete. Până când se ajunge la o cunoaștere deplină, este posibil ca specia să fie deja introdusă sau răspândită în zona vizată de evaluarea riscurilor. Astfel, evaluarea riscurilor ar trebui să fie în măsură să țină seama de această lipsă de cunoștințe și de informații și să abordeze gradul ridicat de incertitudine în ceea ce privește consecințele introducerii sau răspândirii speciilor vizate. (6) Pentru ca evaluarea riscurilor să ofere o bază solidă care să stea la baza luării deciziilor, aceasta ar trebui să facă obiectul unui control riguros al calității, ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: Articolul 1 Aplicarea elementelor comune În anexa la prezentul regulament este inclusă o descriere detaliată a modului de aplicare a elementelor comune prevăzute la articolul 5 alineatul (1) literele (a) - (h) din Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 ( elementele comune ). Articolul 2 Metodologia care trebuie să fie aplicată la evaluarea riscurilor 1. Evaluarea riscurilor include elementele comune, astfel cum sunt precizate în anexa la prezentul regulament, și respectă metodologia prevăzută la prezentul articol. Evaluarea riscurilor se poate baza pe orice protocol sau metodă, cu condiția să fie îndeplinite toate cerințele prevăzute în prezentul regulament și în Regulamentul (UE) nr. 1143/2014. 2. Evaluarea riscurilor acoperă teritoriul Uniunii, cu excepția regiunilor ultraperiferice ( zona vizată de evaluarea riscurilor ). 3. Evaluarea riscurilor se bazează pe cele mai fiabile informații științifice disponibile, inclusiv pe cele mai recente rezultate ale cercetării internaționale, susținute de trimiteri la publicații științifice evaluate inter pares. În cazurile în care nu există publicații științifice evaluate inter pares sau dacă informațiile furnizate de astfel de publicații sunt insuficiente ori pentru a completa informațiile colectate, dovezile științifice pot include și alte publicații, opinii ale unor experți, informații colectate de autoritățile statelor membre, notificări oficiale și informații provenind din baze de date, inclusiv informații colectate prin intermediul inițiativelor științifice cetățenești. Toate sursele sunt recunoscute și documentate. 4. Metoda sau protocolul utilizat permit ca finalizarea evaluării riscurilor să aibă loc chiar și atunci când nu există nicio informație cu privire la o anumită specie sau atunci când informațiile cu privire la o specie sunt insuficiente. În cazul în care astfel de informații lipsesc, evaluarea riscurilor menționează acest lucru în mod explicit, astfel încât nicio întrebare din evaluarea riscurilor să nu rămână fără răspuns. 5. Fiecare răspuns furnizat în evaluarea riscurilor include o evaluare a nivelului de incertitudine sau încredere asociat respectivului răspuns, reflectând posibilitatea ca RO 5 RO
informațiile necesare pentru răspuns să nu fie disponibile sau să fie insuficiente sau faptul că dovezile disponibile sunt contradictorii. Evaluarea nivelului de incertitudine sau de încredere asociat unui răspuns se bazează pe o metodă sau pe un protocol documentat. Evaluarea riscurilor include o trimitere la acea metodă sau la acel protocol documentat. 6. Evaluarea riscurilor include o sinteză a diferitelor sale componente, precum și o concluzie generală, într-o formă clară și consecventă. 7. Un proces de control al calității face parte integrantă din evaluarea riscurilor și include cel puțin o revizuire a evaluării riscurilor de către doi evaluatori inter pares. Evaluarea riscurilor include o descriere a procesului de control al calității. 8. Autorul (autorii) evaluării riscurilor și evaluatorii inter pares sunt independenți și au expertiză științifică relevantă. 9. Autorul (autorii) evaluării riscurilor și evaluatorii inter pares nu sunt afiliați la aceeași instituție. Articolul 3 Intrare în vigoare Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, 30.4.2018 Pentru Comisie, Preşedintele Jean-Claude JUNCKER RO 6 RO