Training pentru Reconstrucţia Europei Reabilitarea clădirilor, training şi competenţe îmbunătăţite şi finanţarea eficienţei energetice în clădiri. 10 decembrie 2010 10 decembrie 2012 Contract: IEE/09/741SI2.576295 Pagină web: http://www.trainrebuild.eu 1
Finanţarea ţ eficienţei i ţ i energetice în clădiri i Adrian Balaci Global Environmental Social Business www.gesb.eu 2
Structură 1. Introducere 2. Profil naţional 3. Scheme tradiţionale ţ de finanţareţ 4. Scheme alternative de finanţare 3
1. Introducere 4
Scurt istoric După decenii de preţuri scăzute artificial la energie şi combustibili, începutul anilor 90 a cunoscut o schimbare drastică în piaţa mondială, fapt ce are un impact din ce în ce mai puternic asupra mediului construit, în special asupra locuinţelor În ultimii 20 de ani, eficienţa energetică şi sursele de energie regenerabilă au devenit subiecte foarte importante în lumea întreagă, dar în special în Europa Forţele din spatele acestei mişcări sunt atât schimbările de preţuri dar şi alte aspecte legate de securitatea energiei şi combustibilului, clima şi mediul înconjurător jucând doar un rol secundar Sărăcirea resurselor de energie şi combustil, împreună cu implicaţiile acestora asupra sistemului de redistribuire socială şi sănătate, par să fie una din problemele principale ale secolului XXI 5
Sursa: Global l Footprint t Network Diagrama include: producţia de energie, localizare, recoltarea lemnului şi hârtiei, alimente şi i fibre Cele mai importante pentru mediul construit 6
Vedere generală Finanţare pentru carbon Protocolul de la Kyoto al UNFCCC Mecanisme flexibile: Mecanismul de Dezvoltare Curată (CDM) Implementare în Comun (JI) Schema de Investiţi Verzi (GIS) din cadrul Comerţului Internaţional cu Emisii oîn cadrul GIS, un stat semnatar al Protocolului care se aşteaptă ca dezvoltarea economiei sale să nu epuizeze cota de gaze cu efect de seră, poate vinde excesul de astfel de unităţi ţ de emisie (AAU) unui alt stat semnatar oveniturile obţinute din vânzarea de AAU ar trebui redirecţionate în dezvoltarea şi implementarea de proiecte care fie au ca rezultat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, fie (ecologizare practică - hard greening) pentru crearea cadrului necesar (ecolohizare teoretică - soft greening) g) 7
Imaginea de ansamblu în Europa Europa a fost şi încă mai este un lider în promovarea investiţiilor în eficienţa energetică şi sursele de energie regenerabilă într-o varietate mare de sectoare, inclusiv cel al construcţiilor, sector responsabil de consumul a 40% din totalul t l energiei i şi i 36% din totalul emisiilor de CO2 produse în Europa Conform Agenţiei Europene de Mediu, în perioada 1990 2010, emisiile de gaze cu efect de seră au fost reduse cu 15.5% 5% Obiectivele 20-20-20 (reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, eficienţă energetică, surse de energie regenerabilă) 8
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 2007 Ţările membre UE12 pot aloca 2% din FEDR pentru sectorul locuinţelor, pentru probleme ca îmbunătăţiri ale eficienţei energetice şi i renovarea zonelor comune din clădiri, i etc. 2009 Pentru toate ţările membre UE, un procent de 4% poate fi alocat pentru eficienţă energetică şi surse de energie regenerabilă Prioritare au fost locuinţele sociale si comunităţile cu venituri mici sau marginalizate Accesare prin intermediul Agenţiilor Naţionale/ Regionale de Dezvoltare Joint European Support for Sustainable Investment in City Areas (JESSICA) Sprijină dezvoltarea şi regenerarea urbană durabilă prin intermediul unor mecanisme de inginerie i i financiară. i ă 9
Intelligent Energy Europe Sprijină diseminarea informaţiilor, transferul celor mai bune practici şi cunoştinţeş ţ Încurajează investiţiile în eficienţa energetică şi surse de energie regenerabilă prin creşterea conştientizării şi realizarea de instruiri Realizarea de unelte pentru diverse grupuri interesate Combaterea barierelor netehnologice (schimbarea comportamentelor) Îmbunătăţirea politicilor Promovarea finanţării inovative Instrumentul de Asistenţă Tehnică pentru Eficienţă Energetică (ELENA) Îmbunătăţirea capacităţii tehnice a autorităţilor locale în dezvoltarea de programe privind eficienţa energetică şi sursele de energie regenerabilă Structurarea programelor Pregătirea pentru procedurile de licitaţie 10
Bănci de Dezvoltare IFC (membră a Grupului Banca Mondială) Hungarian Energy Efficiency Co-financing Program (HEECP 1998-2008) BERD Bulgarian Residential Energy Efficiency Credit Line (REECL) EIB CEB KfW 11
Guverne Naţionale Depinzând de situaţia economică, priorităţile nationale şi agenda politică, majoritatea guvernelor europene sprijină investiţiile în eficienţa energetică şi sursele de energie regenerabilă Acest A t sprijin se materializează ă de obicei i sub forma de politici, i atât cu caracter obligatoriu cât şi de recomandare Uneori sunt introduse scutiri de taxe Sunt folosite de asemenea subvenţii ce au ca ţintă diverse tipuri de clădiri şi niveluri de eficienţă Aceste subvenţii sunt importante în special pentru gospodăriile cu venituri mici Autorităţile locale joacă un rol definitoriu atunci când este vorba de implementarea proiectelor finanţate parţial din bugetul statului, dar şi la nivel de licitaţii ţ şi achiziţiiţ 12
Bănci Comerciale Băncile comerciale joacă rolul cel mai important în finanţarea acestor acţiuni, în special dacă ţinta o reprezintă reabilitarea în masă Sunt capabile să mobilizeze fondurile necesare Sunt bine cunoscute şi au o piaţă mare de desfacere în ţările în care activează În antiteză cu cele de mai sus, băncile comerciale sunt, prin definiţie, mai conservatoare şi reticente în ceea ce priveşte investiţiile pe pieţele financiare cu randament scăzut Reabilitările cu privire la eficienţa energetică şi sursele de energie regenerabilă sunt încă privite ca fiind riscante, necesitând astfel garanţii suplimentare Adeseori aceste bănci nu acceptă alte garnaţii în afara ipotecii, limitând astfel piaţa la acei proprietari care sunt dispuşi să-şi ipotecheze proprietatea sau la acele proprietăţi ce pot fi ipotecate 13
Finanţarea ca o provocare Pre-investiţii de dezvolatre şi costuri de tranzacţionare ridicate Un risc perceput ca fiind ridicat în relaţie cu noile tehnologii Lipsa experienţei în lucrul cu mecanismele de finanţare a eficienţei energetice întâlnită în cadrul multor instituţii financiare i comerciale, corelată cu lipsa investiţiilor în dezvoltarea capacităţii Din moment ce investiţiile în eficienţa energetică şi surse de energie regenerabilă reprezintă o nişă mică pentru majoritatea băncilor comerciale, piaţa este foarte puţin vizibilă Evaluările de risc la utilizatorul final sunt deseori exagerate Nevoia de marketing asociată cu acest tip de produse de finanţare, este percepută ca fiind costisitoare şi cu un randament scăzut 14
Finanţarea ca o provocare Din moment ce finanţatorii preferă garanţii pe bază de bunuri, tind să nu perceapă economisirea de energie rezultată ca pe un venit în sensul clasic Astfel, A l ei tind să ă nu le ia în considerare în relaţie cu capacitatea t debitorilor de a satisface plata datoriei Împrumuturile pe baza aşa numitei reguli de aur plăteşti pe măsură ce economiseşti (în completarea altor garanţii), de asemenea nu sunt foarte răspândite Pe de altă parte, datorită riscurilor comportamentale şi tehnologice, pe lângă riscurile ce ţin de calitatea implementării şi fluctuaţiile preţurilor energiei şi combustibililor, regula de aur nu poate fi acceptată ca singura garanţie Impartirea profitului pe proiect intre locatar si proprietar 15
Finanţarea ca element cheie Sunt necesare subvenţii de la UE, de la nivel local şi naţional pentru a dezvolta proiecte pilot şi crea bune practici, pentru a susţine transferul de cunoştinţe şi dismeinarea informaţiilor, pentru a sprijini gospodăriile cu venituri i mici i şi i pentru a facilita finanţarea ţ de la băncile comerciale Pe de altă parte, numai aceste subvenţii sunt prea costisitoare pentru a acoperi o parte substanţială din piaţă Băncilor comerciale li se cere să acopere o parte mare din segmentul de piaţă al reabilitării şi de asemenea de a o integra Autorităţile locale pot promova finanţare, lucrând împreună cu bancile comerciale locale relevante şi grupurile de persoane interesate şi prin promovarea accesului acestora la piaţă De asemenea, prin umplerea golului informaţional dintre diverse persoane interesate şi utilizatorul final 16
2. Profil naţional 17
Cele mai importante scheme de finanţare A. Scheme tradiţionale de finanţare şi subvenţie B. Scheme de finanţare ECO şi subvenţie C. Enumerate în ordinea eficienţei pârghiei de finanţareţ D. Analiză comparativă E. Colaborarea cu băncile comerciale 18
3. Scheme tradiţionale de finanţare 19
Scheme tradiţionale a) Subvenţii de stat ce acoperă întreaga nevoie de investiţie b) Subvenţii de la autorităţile locale (AL) c) Credite comerciale bazate pe ipotecă/ active d) Combinaţie a celor de mai sus 20
Subvenţii de stat Rata acestui tip de subvenţii este cuprinsă între 0 şi 1:5 Nişa în care acest tip de subvenţii ar avea un impact pozitiv o reprezintă gospodăriile sociale defavorizate Depinzând de bugetul anual al guvernului, sistemul acesta este foarte instabil Astfel, numărul de proiecte finanţate este foarte mic 21
Subvenţii de stat Subvenţii de STAT EE & RES MUNICIPALITATE, LOCUINTE, CASE OCUPANŢI 22
Subvenţii locale Subvenţii acordate de AL EE & RES LOCUINŢE, Ţ CASE OCUPANŢI 23
Împrumuturi pe bază de ipotecă/ active În general, sunt valabile oriunde În regiunea ECE necesită fonduri/ depozite proprii de până la 40% Au fost întâlnite experienţe negative în Vest, după criza creditelor, distorsiuni ale creditelor în raport cu valoarea, supraevaluarea proprietăţii, p ţ denaturarea pieţei proprietăţilor Potrivite pentru gospodăriile şi proprietarii cu venituri medii până la mari Utilizate în investiţii de tip ECO-reabilitare, în principal de către persoanele verzi Ipoteca Ecologică 24
Împrumuturi pe bază de ipotecă/ active EE & RES BANCA MUNICIPALITATE, LOCUINŢE, Ţ CASE OCUPANŢI 25
Limitările finanţărilor bazate pe active Finanţări bazate pe active Tipul proprietăţii Proprietar doritor să utilizeze ipoteca Regulamentele băncilor 26
Combinaţie a celor de mai sus Subvenţii de STAT Subvenţii acordate de AL BANCA EE & RES LOCUINŢE, Ţ CASE OCUPANŢI 27
4. Scheme alternative de finanţare 28
Scheme ECO a. Subvenţionarea investiţiilor în îmbunătăţirea EE prin intermediul companiilor de utilităţi b. Finanţări de la terţi: modelul ESCO c. Emiterea de obligaţiuni municipale ecologice d. Subvenţionarea dobânzii împrumutului e. Re-înnoirea împrumutului fondului de garantare 29
Subvenţionarea investiţiilor în îmbunătăţirea EE prin intermediul companiilor de utilităţiţ Aceste companii pot fi interesate în finanţarea reabilitării EE, însă adeseori pot cere iniţiative suplimentare pentru a face acest lucru În aceste cazuri, companiile de utilităţi pot juca rolul de facilitator Autoritatea locală şi companiile de utilităţi pot realiza criteriile împreună, de natură tehnologică sau altele, pot cere audituri energetice, etc. Compania de utilităţi poate folosi propriile fonduri sau pot accesa împrumuturi comerciale pentru a asigura finanţarea gospodăriilor Amortizarea este inclusă ă în factura lunară ă Această schemă este limitată la modelul plăteşti în timp ce economiseşti 30
Subvenţionarea investiţiilor în îmbunătăţirea EE prin intermediul companiilor de utilităţi Subvenţii/ stimulente fiscale din partea AL BANCA Reglementări naţionale EE & RES Compania de utilităţi ASOCIAŢII Ţ DE LOCUINŢE, Ţ LOCUINŢE, Ţ CASE OCUPANŢI 31
Finanţări de la terţi: modelul ESCO Una dintre schemele cele mai de succes În special atunci când este vorba de clădiri publice, situri industriale şi blocuri de apartamente Compania de economisire energetică (ESCO) monitorizează şi reglementează consumul de energie şi cheltuielile dupa efectuarea investiţiilor în EE şi RES, investiţia tehnologică ă garantând economiile Economiile/ tehnologia rămân/ rămâne în proprietate şi după terminarea contractului de servicii energetice În mod obişnuit, ESCO folosesc împrumuturi, o garanţie acestui împrumut facilitând accesul facil la finanţare şi reduce riscul 32
Finanţări de la terţi: modelul ESCO Compania de utilităţi Autorităţi locale (AL) Fondul de garantare a creditelor reînnoibile RLGF BANCA EE & RES ESCO AL, ASOCIAŢII DE LOCUINŢE, LOCUINŢE, CASE OCUPANŢI 33
Emiterea obligaţiunilor municipale ecologice Viabilitatea depinde de mărimea municipalităţii Acţiunile pregătitoare sunt costisitoare, cerinţele procedurale asociate sunt complicate Veniturile din emiterea obligaţiunilor ar trebui să fie scutite de taxe Data scadenţei obligaţiunilor ar trebui să se coreleze cu economiile financiare i din proiectele de eficienţă energetică 34
Subvenţionarea dobânzii împrumutului KfW este un bun exemplu cum se subvenţionează dobânda împrumutului folosit pentru investiţiile în EE şi RES în sectorul rezidenţial Conform KfW, prin această schemă poate fi atins un grad de îndatorare de 1:16 Comparativ cu alte unelte inovative, aceasta schemă este mai uşor de utilizat în diverse ţări ale Europei, depinzând de bugetul AL (exemple d ebune practici din Ungaria) Este atrăgătoare pentru utilizatorii finali Limitată doar de mărimea dobânzii c epoate fi acoperită de suma alocată şi limitează de asemenea mărimea ă împrumutului 35
Subvenţionarea dobânzii împrumutului Subvenţii de la AL EE & RES BANCA ASOCIAŢII Ţ DE LOCUINŢE, Ţ LOCUINŢE, Ţ CASE OCUPANŢI 36
Fondul de garantare a creditelor reînnoibile (RLGF) Băncile care participă în acest program sunt interesate să conducă pe piaţă, acestea promovând programul Guvernul sau municipalitatea poate introduce subvenţii pentru a completa programul acolo unde este nevoie (gospodăriile cu venituri mici şi mijlocii) Ca mecanism de reînnoire, are potenţialul cel mai mare (împrumuturile sunt rambursate, eliberează garanţia pentru a fi utilizată din nou), fondurile disponibile nu sunt de fapt cheltuite 37
Fondul de garantare a creditelor reînnoibile Garanţiile sunt eliberate în cadrul unui portofoliu, reducând riscurile, nemaifiind nevoie de garanţie cu ipotecă Produsul de creditare şi potrivirea cu finanţarea oferită de stat/ municipalitate (acolo unde există) este comercializat de către IMM-uri de consultanţă, ţ creând astfel locuri d emuncă suplimentare, în afara celor din cadrul lanţului tehnologic şi de implementare Produsul de creditare garantat este standardizat, fapt ce reduce costurile de funcţionare Garanţia este folosită pentru a derisca împrumutul, reducându-i astfel preţul 38
Fondul de garantare a creditelor reînnoibile AL RLGF EE & RES BANCA ASOCIAŢII Ţ DE LOCUINŢE, Ţ LOCUINŢE, Ţ CASE OCUPANŢI 39
Modelul l combinat Subvenţii de stat Fonduri ale AL RLGF EE & RES BANCA ASOCIAŢII Ţ DE LOCUINŢE, Ţ LOCUINŢE, Ţ CASE OCUPANŢI 40
Colaborarea cu băncile comerciale De reţinut: Băncile au tendinţa de afi conservatoare, adică se limitează la lucrurile pe care le cunosc Le lipseşte capacitatea t internă ă de a dezvolta acest tip de finanţare alternativă Cer garanţii suplimentare Pot fi convinse cu un plan de afaceri solid Ar putea fi contra-interesate în introducerea şi promovarea unor finanţări alternative şi mai accesibile, deoarece câştigă mai mult d epe urma celor tradiţionale Răbdarea şi perseverenţa reprezintă cheia succesului Datorită deschiderii de noi nişe pe piaţă, aceste scheme sunt atractive 41
Exemple suplimentare din UK Ţara Galilor Anglia 42
Mulţumesc pentru atenţie! Adrian Balaci Global Environmental Social Business www.gesb.eu 43